T-Scan III

Analiza ocluzala
computerizata

Mandes Dorina

Farmacoterapia si tratamentul DATM

Analgezice (acid acetilsalicilic, baralgina, spasmolgol)
Anestezia prin refrigerare deasupra tegumentelor articulatiei, injectarea
anestezicelor in muschii masticatori (lidocaina, mepivacaina, lignospam)
Subst. cu actiune hipnotico-sedativa (fenobarbital, tranchilizante,
diazepam), subst. relaxante pentru muschii tensionati (clorzoxazon)
Hormoni nesteroizi (indometacina, metindol, ortofen, ibuprofen)
Hondroitin sulfat si glucozamina in doza in functie de masa corpului
Comprese in regiunea articulatiei cu tampoane imbibate cu dimexid,
hidrocortizon, analgin, acid nicotinic
Masajul muschilor ATM
Fizioterapie cu raze lazer, biotron, electroforeza, ultrasunet
Utilizarea interceptoarelor ocluzale/gutiere
Echilibrarea ocluziei prin slefuire selectiva, tratament ortodontic, prtezare
Tratament chirurgical cind este inevitabil tratament conservativ

 Slefuirea selectiva inlaturarea

contactelor premature dentodentare

menajind punctele si suprafetele de
contact, menite sa pastreze DVO in ocluzia
centrica
Scopul:
Echilibrarea ocluzala
Repartizarea presiunilor functionale
proportional
Protectia dd de influenta directa a fortelor
traumatice
Restabilirea integritatii morfofunctionale a
arcad. dd
Conditii optime de functionare a sist.

Disfuncia ocluzal poate fi prezent la:

pacienii dentai - ca urmare a malpoziiilor dentare, LOC, abraziunea

cuspizilor de ghidaj, suport; obturatii, incrustatii incorecte

pacieni pariali edentai neprotezai - ca urmare a deplasrii dinilor
vecini breelor edentate (egersiuni,extruzii, versiuni, rotaii
etc);pierderea unor contacte dento-dentare prin absena unuia sau mai
multor dini.
pacienii parial edentai protezai
ca urmare a nerespectrii principilor
ocluziei funcionale cu marirea DVO,
crosecte incorecte
pacienii edentai total protezai
mobil sau fix (pe suprastructuri
protetice fixate pe implante)

Intensitatea semnelor clinice depinde de: (dupa Klinberg)

durata contactelor ocluzale n timpul diferitelor micri
a mandib.
fora contactelor ocluzale n timpul funciei i
parafunciei mandib
fora cu care se ncleteaz dinii ( n poziie static) sau
fora cu care se freac dinii n timpul dinamicii
mandibulare

Semnele clinice ale parafunciilor ocluzale se

simt la nivelul:
Dinilor- durere,abraziune, inflamatie si recesiune

parodontala, faete de uzur la nivelul coroanelor

dentare sau restaurrilor protetice, mobilitate
parodontal, sensibilitate,fracturi sau fisuri
Musculaturii- durere musculara; spasmul,
hipertonusul si hipertrofia musculara,oboseala
musculara, limitarea miscarilor mandib si modificari
traiectoriale
ATM-durere, cracmente si crepitatii, salt articular,
subluxatia condililor articulari, gradul de deschidere a
gurii si blocajul articular

Sistematizarea contactelor dentare:

Suprafetele ocluzale ale restaurarilor protetice trebuie modelate
astfel nct sa cuprinda elementele ocluzale cuspizii si fosetele
Suprafetele ocluzale ale dintilor indica:
tipul de contact dento-dentar
Abraziunea
Contactele dento-dentare pot fi:
functionale (stabile)
contact cuspid-fosa
contact tripodic

nefunctionale:
contact vrf cuspid-versant foseta
contact versant cuspid-versant foseta
contact vrf cuspid-vrf cuspid
contact n suprafata

Metoda clasic (analogic) de analiz a ocluziei:

Examenul clinic i radiologic.
Amprentarea celor dou arcade pentru realizarea modelelor de studiu.
Determinarea poziiei de referin a maxilarului fa de baza craniului cu

ajutorul arcului facial.

Determinarea poziiei de relaie centric.
Determinarea poziiilor extreme n propulsie i lateralitate

stnga/dreapta.
Transferul determinrilor anterioare, montarea modelelor n articulator,

setarea articulatorului.
Analiza ocluziei statice i dinamice pe articulator i identificarea

eventualelor contacte premature, interferene lucrtoare i nelucrtoare.

Realizarea lefuirilor selective pe modelul de studiu pn la eliminarea

contactelor nefuncionale (lefuiri selective in vitro)

Transferul acestor lefuiri pe dinii pacientului (lefuirile selective in

vivo).

Tekscan
Hartie articulatie
Reda obiectiv secventialitatea si Obtinem o multitudine de
intensitatea pe fiecare dinte a
contacte fara sa stim
Fortei Ocluzale Relative
intensitatea, care dd a afectuat
traseaza Traiectoria Centrului
primul contact si secventialitatea
Fortei Masticatorii prin realizarea
acestora.
la fiecare 1/30 000 dintr-o secunda Pacientul este cel care decide
a sumei momentelor fortelor
reglarea ocluziei
ocluzale in sens antero- posterior
si medio-lateral.
Orice deviatie brusca a acestuia
indica un contact ocluzal imperfect
care genereaza spasm muscular

Tehnologia T- Scan III - bazata pe o retea de scanare si

masurare a localizarii,fortei si evolutiei in timp a
contactului ocluzal
Sistemul utilizeaz un senzor extrem de sensibil, dar i
subire (100 microni) care nu interfereaz cu ocluzia
pacientului i care permite nregistrarea la o frecven de
pn la 495Hz a modului n care contactele ocluzale
evolueaz i se dezvolt.
Interfaa softwareului afieaz n patru ferestre toate
informaiile legate de:
valoarea forelor ocluzale exercitate pe

fiecare contact dento-dentar,

localizarea cu precizie a acestor
contacte pe suprafeele dinilor,
timpul de ocluzie, timpul de dezocluzie,
graficele timp v for

Aplicatii:
Proteze fixe
Proteze mobile
Implanturi protetice
Echilibrari ocluzale
Management abfractie
Diagnostic diferential
Ortodontie
Localizare dureri dentare
Finalizarea lucrarilor dentare
Lucrari ceramice

Grafic Forta in functie de

timp

Prezinta 3 linii de forta non-verticale:

1) o linie neagra non-verticala- prezinta modificarile in Forta Totala in fiecare moment al evenimentului
ocluzal
2) o linie rosie non-verticala modif. fortei ocluzale pe partea dreapta a pacientului in fiecare moment al
evenim ocluzal
3) o linie verde non-verticala- prezinta modificarea fortei ocluzale pe partea stanga a pacientului in

Centrul de forta

Indica locatia sumei fortelor totale intr-un anumit moment (calculat in sens mediolateral si antero-posterior)
Cu cat este mai scurt ca lungime cu atat este mai simultana ordonarea temporara a
contactelor
Cu cat este mai centrata pe linia mediana cu atat sunt mai echilibrate fortele intre

Personalizarea arcadei

Pacienta G.I., n vrst de 42 de ani

Motivul prezentrii: stare de disconfort la nivelul A.T.M. drepte,
asociat cu senzaie de arsur n zona suborbitar i hipersecreie
lacrimal la nivelul ochiului drept. Consultul interdisciplinar cu
medicul oftalmolog a condus la un diagnostic rezumtiv de sindrom
iritativ al nervului optic drept cu posibil cauz un focar dentar.
Ex. Clinic si RX.
existena vitalitii pulpare la nivelul tuturor dinilor, excluznd un

posibil focar infecios dentar.

Fatete de braziune la nivelul prem. infer. Dr.

Ex. musculaturii - hipertonicitate a musculaturii dr.

Lipsa focarelor infecioase dar i prezena abraziunii (semn specific
parafunciilor) ne-a condus la concluzia c singura cauza dentar
posibil este legat de un eventual dezechilibru ocluzal i s-a decis
examinarea ocluziei cu ajutorul sistemului T-ScanIII.

Etapele de tratament:
1. Examinarea ocluziei n micarea de nchidere n
intercuspidare maxim

Se constat un echilibru aproape

de perfeciune:
Repartizarea forelor ntre cele
dou hemiarcade este de 50,7%:
49,3%.
Rezultanta forelor ocluzale este
plasat n centru (ceea ce confirm
echilibrul repartizrii forelor
ocluzale la nivelul
arcadei maxilare).
Timpul de ocluzie este
corespunztor: 0,29sec.
Nu exist contacte premature.

2. Examinarea ocluziei n micarea de propulsie

La analiza acestei micri, din nou se constat un echilibru al parametrilor analizai:

Timpii de ocluzie i dezocluzie sunt n limitele normale.

Nu exist interferene majore la nivelul dinilor laterali. Se poate nota doar o uoar ntrziere n

dezocluzia dinilor laterali pe partea dreapt, dar fr a se depi limitele normale ale timpului de
dezocluzie (DT) de 0,5 sec.

Finalul micrii de propulsie este susinut de 3 incisivi (1.2, 1.1, 2.1)

3. Examinarea micrii de lateralitate stng

Timpul de dezocluzie este mult mrit: 1,089 sec
n loc de 0,5 sec ( maxim)
Exist interferene att de partea lucrtoare
(la nivelul dinilor 2.6, 2.5, 2.4) ct i de partea
nelucrtoare (la nivelul dinilor 1.7, 1.5, 1.4).

S-a decis efectuarea lefuirilor selective la nivelul

acestor dini (nelucrtoare->lucrtoare).
Dup efectuarea acestor lefuiri selective
s-a renregistrat micarea de lateralitate,
iar noua nregistrare a evideniat:
revenirea timpului de dezocluzie n parametrii normali,
dispariia interferenelor lucrtoare i nelucrtoare,
revenirea la ghidajul canin.

4. Analiza micrii de
lateralitate dreapta
La analiza acestei micri :
Timpul de dezocluzie este doar uor mrit
(0,62 sec fa de 0,5 sec maxim admis).
Nu exist interferene de partea nelucrtoare.
Exist interferene de partea lucrtoare la nivelul
grupului lateral i dinilor frontali care blocheaz
accesul la un ghidaj canin pur.

Dup efectuarea lefuirilor selective la nivelul

interferenelor depistate s-a renregistrat
micarea de lateralitate dreapta, iar rezultatul a fost
urmtorul:
Timpul de dezocluzie a revenit n parametrii normali:
0,459 sec.
Au disprut interferenele de partea lucrtoare.

Concluzii
Utilizare sistemului T-Scan III permite creterea nivelului calitii

tratamentelor dentare, oferind informaii la un nivel de acuratee imposibil de

atins prin metodele clasice.
Din punct de vedere economic reprezint o soluie ctigatoare permind
eliminarea multor etape clinicotehnice Durata tratamentului se reduce de obicei
la 1-2 edine,urmate apoi doar de reevaluri n cadrul edinelor de control
periodice.
Softwareul este extrem de facil, uor de utilizat i neles de ctre o persoan
cu minime cunotine de utilizare a computerului. Desigur, pentru corecta
utilizare a
informaiilor oferite de sistem este necesar o bun pregtire profesional i o
corect nelegere a fenomenelor caracteristice ocluziei funcionale i
nefuncionale.
Sistemul T-Scan III deschide calea unor programe de studiu i cercetare cu
adevrat valoroase n domeniul analizei i echilibrrii ocluzale.