Fenomene optice ondulatorii observabile n natur

Exemple de fenomene periodice:

Heinrich Rudolf Hertz (n. 22 februarie 1857, Hamburg -d. I ianuarie 1894,
Bonn) a fost un fizician german.
A studiat la universittile din Miinchen si Berlin. n 1883 a devenit docent
privat pentru fizica teoretic la universitatea Christian-Albrecht din Kiel. Intre
1885 i
1889 a predat ca profesor de fizic la universitatea tehnic din Karlsruhe. Din 1889
a
fost profesor de fizic la Rheinischen FriedrichWilhelms-Universitt din Bonn. Hertz
a
murit la numai 37 de ani de granulatoza lui Wegner.
Hertz a descoperit n Karlsruhe cu ajutorul primului oscilator existen a
undelor electromagnetice. El a dovedit c sunt la fel i se deplaseaz cu aceia i vitez
ca
undele luminii. Rezulatatele lui au fost baza pentru dezvoltarea telegrafiei fr ca
blu i a
radioului.
Micarea Pmntului in jurul Soarelui este un fenomen Periodic cu perioada TP
365,15 zile _
Acest interval de timp se nume te an sideral, deci TP lan sideral .
Cnd un medic folosete stetoscopul pentru a asculta btile inimii unui pacient el
percepe pulsa iile acesteia care se repet in mod regulat. Pulsa iile inimii asigur
circula ia sngelui in corpul omenesc.
Dintre fenomenele periodice o importan deosebit o au fenomenele oscilatorii.
Sistemul care efectueaz oscilatii se nume te oscilator.
Exemple de oscilatori: mecanici, electromagnetici etc.
Pendulul unui ceas este un oscilator. Un leagn se comport ca un oscilator. O
lam de otel fixat intr-o menghin este un oscilator mecanic. Aceast lam, scoas din
pozi ia sa de echilibru se deplaseaz de o parte i de alta a acestei pozi ii iar oscil
a iile
lamei de o el le percepem ca nite sunete mai ascu ite sau mai grave n func ie de
lungimea lamei. Sunetele se propag sub form de unde sonore.
Unda - (provine de la cuvntul latinesc unda care inseamn ap curgtoare) este un
fenomen ce rezult din propagarea intr-un mediu a unei succesiuni de semnale emise
de
un emittor.
Undele pot fi: mecanice sau electromagneticeCaracteristicile undelor:
- perioada i frecven a impuse de sursa care le emite,
- viteza de propagare in mediul respectiv i
- lungimea de und, notat cu (lambda litera alfabetului grecesc).
Lungimea de und reprezint distanta parcurs de und in timp de o perioad.
Lumina este un fenomen ondulatoriu de natur electromagnetic, prezentnd in
paralel i un aspect comuscular- fotmic_ Deci, lumina este un femmen care se manif
est
cnd ca und de natur electroma2netic cnd ca particul, numit foton.
Fotonul, numit i cuant de lumin, este particula elementar responsabil pentru toate
fenomenele electromagnetice.
Cuvntul a fost creat in 1926 de fizicianul american Gilbert Lewis, pomind
de la cuvntul grecesc phos, care inseamn lumin.
Ochiul uman percepe lumina alb emis de diferite surse de lumin. Lumina alb pe care
o emit diferite surse de lumin se poate descompune cu ajutorul unui dispozitiv op
tic
intr-o mul ime de lumini colorate care se intind continuu de la rou la violet, aces
tea

constituind spectrul continuu al luminii vizibile.

Fenomene optice ondulatorii observabile n natur
I. Reflexia Iliminii este fenomenul de ntoarcere a luminii in mediul din care a v
enit,
atunci cnd ntlnete suprafata de separare un alt mediu.
2 Refractia luminii este fenomenul de schimbare brusc a direc iei de propagare a
luminii cnd traverseaz suprafata de separa ie a dou miii diferite.
Dac se trimite un fascicul de lumin alb pe o prism. acesta sufer o dispersie
(dcseompuncrcL al crui rezultat cstc obtinerca spectrului continuu al luminii
emise de sursa de lumin. Lumina roie este refractat mai pu in, iar cea violet este
refractat cel mai mult. iar culorile intermediare se intercaleaz ntre aecstc dou
culori extreme.
Curcubeul
Cnd razele de lumin venite de Ia Soare sosesc pe picturile de ploaie care cad
dintr-un nor, ele sufer o prim refraetic, apoi o reflexie total n interiorul picturii
i
apoi o a doua Ca i prisma, pictura sc comport ca un sistem dispersiv,
devia ia fiind maxim pentru razele violete.
Observatorul care privete eureubcul vede culoarea ro ie n partea de sus a
acestuia, in panea de jos violetul, i culorile intermediare se ncadreaz ntre cele do
u
extreme.
Dac in zilele de var foarte clduroase ne deplasm pe o por iune lung i dreapt
de osea, vedem Ia mare deprtare nite bltoace in care se reflect copacii de pe
marginea oselei_Acest fenomen se datoreaz faptului c solul, din cauza cldurii
intense, provoac o dilatare a straturilor atmosferice care sunt n contact eu en Au
stca
devin mai pu in refringente dcet straturile superioare in apropierea solului sc pro
duce
fenomenul de reflexie total. Acest fenomen apare mai ales in lirile calde. in spe
cial in
pustiu, obiectele indeprtatc apar ea reflectate de sol.