7cinci Fiabilitate141 196

FIABILITATE SI ASPECTE CONEXE IN TRANSPORTURI
fiabilitate si mentenabilitate
Capitolul 5
Fiabilitate si mentenabilitate
Continut
Indicatori de fiabilitate
Functii (particulare) de fiabilitate
Politici de fiabilitate in sistemele simple
Fiabilitatea
sistemelor
simple
supuse
disfunctionalitatilor active
Notiuni de mentenabilitate
141

Notatii si simboluri utilizate in cuprinsul capitolului*
a, b
parametrii repartitiei Weibull
valoare constanta
numarul de restabiliri pentru sistemul analizat
densitatea de probabilitate (pentru mentenabilitate)
numarul de sisteme care au inregistrat disfunctionalitati
functie de integrat
rata mentenabilitatii
variabila timp
tc
cuantilele timpului de funcionare
tMED
mediana timpului de functionare
u, v, x, y
notatii utilizate pentru schimbari de variabila sau pentru integrarea prin parti
rata disfunctionalitatilor
dispersia
durata de viata ca rezultat al unui proces determinist
MTBF
media timpului de buna functionare
functia de mentenabilitate
numarul de sisteme in stare de buna functionare
functia de fiabilitate
moment precizat
functia de repartitie a duratelor pina la aparitia disfunctionalitatilor sau functia de

nonfiabilitate
limita duratei cumulate de viata
proportia sistemelor care au inregistrat disfunctionalitati
variabila normala redusa (pentru utilizarea tabelului lui Laplace)
rata disfunctionalitatilor pentru repartitia exponentiala
densitatea de probabilitate a disfunctionalitatilor
deviatia
durata medie de viata
durata consemnata a actiunii de restabilire
functia gama
parametrul repartitiei rectangulare
* aceste notatii si simboluri, ca si numerotarea formulelor, figurilor si tabelelor sunt valabile doar in
cuprinsul prezentului capitol.
142

1. Indicatori de fiabilitate
Teoria fiabilitii are drept obiectiv studiul disfunctionalitatilor, al cauzelor i
proceselor de apariie i de dezvoltare a acestora, prognoza comportrii
produselor si proceselor n exploatare, determinarea cilor de asigurare,
meninere i cretere a duratei de intrebuintare a produselor, respectiv de
asigurare, prelungire si permanentizare a perioadei de aplicare a unor procese.
Prin produs sau proces se nelege orice rezultat material sau procedural ce
poate fi considerat de sine stttor i care poate fi folosit / utilizat independent.
Termenul durata se poate referi la ntreaga actiune de observare a produselor
sau proceselor luate n consideraie (fie c actioneaz efectiv, fie c sunt n
ateptare) sau numai pentru o perioada delimitata a vietii acestora. Termenii
durat sau perioada din definiia fiabilitatii pot fi nlocuiti dup caz, prin
parcursuri, cicluri, anclanri-declanri, etc. sau si mai general prin timp.
Datorit caracterului aleatoriu al factorilor care influeneaz fiabilitatea (calitatea
documentaiei tehnice, a materiilor prime i materialelor, corectitudinea i
stabilitatea
tehnologiilor,
capabilitatea
proceselor,
nivelul
de
pregatire
profesionala a personalului uman implicat sau supraincarcarea cu sarcini a

acestora supravegherea funcionrii, organizarea ntreinerii, etc.), fundamentul
matematic al teoriei fiabilitii l constituie teoria probabilitilor i statistica
matematic.
Indicatorii de fiabilitate reprezint manifestari cuantificabile cu ajutorul crora
se exprim cantitativ fiabilitatea sau una dintre caracteristicile acesteia. Indicatorii
de fiabilitate permit desfurarea urmtoarelor activiti : efectuarea de calcule
de fiabilitate ; justificarea cerinelor de fiabilitate impuse; compararea fiabilitii
diverselor produse sau procese; analiza influenei diverilor factori asupra
fiabilitii ; fundamentarea rezervei de elemente, energie sau oameni i a
organizrii reparatiilor i altor servicii (de exemplu instruirea), etc.. Estimarea
valorilor indicatorilor de fiabilitate se face prin dou metode i anume:
143

metode neparametrice, care nu necesit n prealabil, identificarea legii de

repartiie a timpului de funcionare;
metode parametrice, pentru aplicarea crora este necesar identificarea

n prealabil, a legii de repartiie a timpului de funcionare.
ntruct fiabilitatea unui sistem este funcie de cea a elementelor constituente,

indicatorii de fiabilitate sint :
in principiu, distinci : indicatori de fiabilitate ai elementelor, respectiv

indicatori de fiabilitate ai sistemelor;
practic, intersanjabili : orice element este un sistem, orice sistem este

element intr-un suprasistem.
Totusi, procedural, analiza fiabilitii sistemelor presupune mai intii cunoaterea

indicatorilor de fiabilitate ai elementelor. Acestea din urma pot fi mpartite n :
elemente fara restabilire, care nu pot fi aduse n stare de funcionare prin

actiuni adecvate1 (notiunile de reglare, remediere, reparatie, inlocuire sint
potrivite produselor; pentru procese notiunile potrivite sint reluare, reglare,
reabilitare, restructurare);
elemente cu restabilire, care pot fi aduce n stare de funcionare prin

actiuni adecvate;
de aceea si indicatorii de fiabilitate ai elementelor sint de dou categorii:
indicatori de fiabilitate ai elementelor fara restabilire;
indicatori de fiabilitate a elementelor cu restabilire.
In productie, conceptul de fiabilitate este aproape totdeauna legat de

caracteristica
sistemului
de
putea
fi
restabilit
dup
indepartarea
disfunctionalitatii. n consecin, noiunii de fiabilitate i se asociaz i cele de

mentenan, disponibilitate i redundan, cu urmtoarele semnificaii:
1
Sau pentru care nu se doreste nu este recomandat sa fie aduse in stare de functionare : de exemplu,
acul de seringa poate sustine mai multe servicii totusi in prezent nu mai este restabilita capaciatatea sa de
refolosire, desi acest fapt este posibil (in acest caz siguranta primeaza economiei).
144

mentenana definete ansamblul aciunilor tehnice i organizatorice, care

le sunt asociate produselor sau serviciilor, efectuate cu scopul meninerii
sau reconstituirii unei stari comparabile cu cea initiala, care a permis
ndeplinirea funciei specifice;
disponibilitatea definete aptitudinea unui produs sau serviciu, lund n

considerare aspectele legate de fiabilitate i organizare a aciunilor de
mentenan, de a-i ndeplini sarcinile, la un moment dat sau ntr-un
interval de timp dat;
redundana definete aciunea prin care unora dintre partile sistemului li

se adaug elemente de rezerv redundante care vor fi conectate,
respectiv apelate n locul celor la care s-a manifestat starea de
disfunctionalitate, respectiv chiar sisteme de rezerva in integralitate.
In servicii, conceptul de fiabilitate poate fi cteodat legat de caracteristica

sistemului de a putea fi restabilit dup indepartarea disfunctionalitatii. In
prezentul paragraf se vor analiza numai situatiile in care elementele,
subsistemele si sistemele sint considerate fara restabilire (sau mai exact :
situatiile in care, dupa instalarea disfunctionalitatii lor, elementele, subsistemele
si sistemele sint instantaneu inlocuite cu altele complet asemanatoare).
a)
Funcia de fiabilitate2
Funcia de fiabilitate, notat R(t) reprezint probabilitatea ca un element s

funcioneze, n condiii determinate, fr disfunctionalitati, n intervalul (0, t ) sau
ca momentul T s respecte conditia :
R t prob. T t
(1)
unde prin T s-a notat timpul pina la aparitia disfunctionalitatii, adica perioada de
utilizare efectiva, eliminindu-se perioadele de intrerupere deliberata.
2
In trecut denumirea folosita a fost cea de siguranta in functionare. Pentru aria acoperita de materialul de
fata cu preponderenta, servicii autorii considera ca denumirea de siguranta in conservare (a serviciului
sau deservirii) este destul de potrivita ; sensul cuvintului conservare trebuie inteles ca o extensie a
instinctului de conservare : permanentizare, pastrare nealterata, perpetuare, prezervare.
145

Dac la momentul zero au fost supuse experimentrii N(0) elemente de acelai
tip, care lucreaz n condiii asemntoare, iar la un anumit moment t au mai
rmas n stare de funcionare
N(t)
elemente, atunci raportul
N(t)/N(0)
reprezint frecvena relativ a elementelor ce nu au creat probleme : n cazul n

care
N(0) este foarte mare, raportul N(t)/N(0)
tinde ctre probabilitatea de
buna functionare a elementelor la momentul t. Cind se urmrete determinarea

probabilitii pe intervale de timp este necesar s se nregistreze apartenenta
momentelor de apariie ale disfunctionalitatilor la un anumit interval. n acest
scop, se mparte timpul de experimentare ntr-un numr mare de durate, egale t
n care se nregistreaz numrul de disfunctionalitati care apar. Fie
n(t)i
numrul de disfunctionalitati care apar n intervalul (t i , ti + t). n aceste condiii,

numrul de disfunctionalitati ce apar pn la momentul t va fi dat de relaia:
n t
t / t
n t i
(2)
i 1
iar numrul de elemente care au mai rmas n stare de funcionare:

N t N 0
t / t
n t i
(3)
i 1
Pe aceast baz se determin probabilitatea de buna functionare la momentul t ;

tinnd seama de relaiile de mai sus, se poate scrie:
t / t
R t prob.T t lim
N 0 n t i
t 0
N 0
i1
N 0
Nt
N 0 N 0
lim
(4)
Relatia de mai sus defineste functia de fiabilitate. Proprietile funciei de

fiabilitate sunt urmtoarele:
R t 0 1
R t 0
(5)
(6)
1 R t 0
(7)
R t1 R(t 2 ) daca t1 t2
(8)
146

n fig. 1 se prezint variaia funciei de fiabilitate sub form de histograme,
respectiv variaia acestei funcii sub form continu.
R(t)
RB(t)RA(t)
A
R(t)
B
Fig. 1 Variaia funciei de fiabilitate prin histograme i sub form continu
b)
Funcia de repartiie a timpului de funcionare
Funcia de repartiie a timpului de funcionare pina la aparitia disfunctionalitatii

sau functia de nonfiabilitate pune n eviden lipsa de fiabilitate a elementului
supus
experimentrii.
Prin
definiie,
funcia
de
nonfiabilitate
reprezint
probabilitatea ca la un element s apara o disfunctionalitate n intervalul ( 0, t ) :

U t prob T t lim
N 0
n t
N 0
(9)
ntruct probabilitatea ca un element s inregistreze o disfunctionalitate n

intervalul ( 0, t ) este evenimentul contrar probabilitii ca acesta s nu
inregistreze o disfunctionalitate n acelai interval de timp, atunci, innd seama
c suma celor dou probabiliti este egal cu unitatea, rezult c indicatorul de
nonfiabilitate exprim complementul indicatorului de fiabilitate. Prin urmare:
U t 1 R (t )
(10)
Proprietile funciei de nonfiabilitate sunt urmtoarele:

U t 0 0
U t 1
(11)
(12)
0 U t 1
U t1 U (t 2 ) daca t1 t2
(13)
(14)
147

Variaia funciei de nonfiabilitate, reprezentat sub forma de histograme sau prin
curbe continue, fig. 2, ofer posibilitatea de a preciza proporia elementelor care
sufera disfunctionalitati naintea unui moment dat. Aceasta functie este
cumulativ, deoarece proporia elementelor ce inregistreaza disfunctionalitati
crete simultan cu timpul. n teoria probabilitilor aceast curb poart
denumirea de funcie de repartiie i constituie un element de baz n studiul
fenomenelor aleatoare.
UB(t)UA(t)
U(t)
U(t)
1
A
B
Fig. 2 Variaia funciei de repartiie a timpului de funcionare reprezentat prin histograme i sub
form continu
c)
Densitatea de probabilitate a timpului de funcionare
Densitatea de probabilitate a timpului de funcionare, notat
(t)
se utilizeaz
pentru clarificarea caracterului distribuiei timpului de funcionare. Acest indicator

reprezint limita raportului dintre probabilitatea de aparitie a disfunctionalitatii n
intervalul (t , t + t) i mrimea intervalului, cnd t 0 :
t lim
t 0
prob t T t t
t
(15)
Statistic, indicatorul densitatea de probabilitate a timpului de funcionare

reprezint raportul dintre numrul de disfunctionalitati n unitatea de timp i
numrul iniial de elemente aflate n experimentare.
148

Deoarece n(t) reprezint numrul de disfunctionalitati care au loc n intervalul
(t , t + t) rezult urmtoarea expresie a densitii de probabilitate a timpului de
funcionare:
n t
N 0 t
(16)
Numrul de elemente care se vor afla n stare de funcionare la momentul t se

poate determina cu relatia :
N t N 0 R t
(17)
iar numrul elementelor n stare de funcionare la momentul t + t cu relatia :

N t t N 0 R t t
(18)
Deci numrul de elemente care manifesta disfunctionalitati n intervalul t va fi :

n t N t N t t N 0 R t R t t
(19)
nlocuind valoarea lui n(t) in relatia densitatii de probabilitate a timpului de

functionare, rezult:
t
N 0 R t R t t
N 0 t
(20)
Dac mrimea intervalului de timp tinde ctre zero relaia de mai sus devine:
t lim
t 0
R (t t ) R (t )
dR(t )
t
dt
(21)
ce reprezint tocmai derivata funciei de fiabilitate luat cu semnul minus.

Tinnd seama de relaia de legatura intre U(t) si R(t) se deduce:
t
dR t dU t
dt
dt
(22)
Densitatea de probabilitate a timpului de funcionare caracterizeaz viteza de

reducere a posibilitilor de funcionare a elementelor supuse experimentrii,
respectiv, viteza de cretere a numarului de disfunctionalitati. Proprietile de
baza ale densitii de probabilitate a timpului de funcionare sunt prezentate in
continuare:
149

(t) > 0
orice punct de pe curba ce reprezint densitatea de probabilitate a

timpului
de
funcionare
nseamn
valoarea
limit
frecvenei
disfunctionalitatilor pe unitatea de timp.

n fig. 3 este prezentat funcia de fiabilitate i, corespunztor ei, funciile de
nonfiabilitate i densitii de probabilitate a timpului de funcionare.
(t)
R(t)
U(t)
R(t)
U(t)
(t)
t1
t2
Fig. 3 Variaiile funciilor (t), R(t) i U(t)
Prin integrarea funciei (t) ntre limitele 0 i t se obine funcia de repartiie a

timpului de funcionare, iar ntre limitele t i
t
U t
0 t dt
R t
t dt
funcia de fiabilitate:
(23)
(24)
avnd semnificaiile3 din fig. 4.
In integralele de mai sus (si in continuare) apare notatia t si ca variabila de integrat si ca limita
de integrare. Din punct de vedere matematic nu este corect ca o aceeasi notatie sa fie utilizata cu
doua semnificatii diferite (si in aceeasi formula). A fost preferata totusi aceasta dualitate pentru ca, in
caz contrar, nu numai ca s-ar fi complicat structura integralelor utilizind o alta notatie pentru
variabila de integrat, dar s-ar fi putut crea impresia ca densitatea de probabilitate in exemplu nu
ar depinde de variabila timp.
150

(t)
R(t)
U(t)
0
Fig. 4. Semnificaiile grafice ale fiabilitii i nonfiabilitii
Spre verificare, integrnd funcia (t) ntre limitele 0 i
trebuie sa rezulte:
t dt 1
(25)
De subliniat ca ambele functii R(t) si U(t) se refera la evenimente care se

petrec intre momentul zero si valoarea curenta a timpului, deci nu la
evenimente care s-ar petrece chiar la momentul specificat t.
innd seama de ultimele trei relaii se poate exprima probabilitatea de aparitie a
disfunctionalitatii n intervalul ( t1 , t2 ) sub urmtoarele dou forme:
t2
t dt
t
t
0 t dt 0 t dt U t 2 U t1
(26)
t dt
t t dt t t dt R t1 R t 2
(27)
sau:
t2
t
d)
Rata disfunctionalitatilor
Rata disfunctionalitatilor sau intensitatea disfunctionalitatilor sau riscul de aparitie

a disfunctionalitatilor sau funcia hazard, notat z(t) reprezint probabilitatea ca
un
element care a
funcionat pn la momentul
manifeste o
disfunctionalitate n intervalul (t , t + t) : rata disfunctionalitatilor exprim numrul

de disfunctionalitati care au loc n unitatea de timp, la un anumit moment dat,
innd seama de numrul de elemente care mai funcioneaza n acel moment.
151

n termeni de fiabilitate z(t) este densitatea de apariie a disfunctionalitatilor la
momentul t din perspectiva locala. Intensitatea disfunctionalitatilor este limita
raportului dintre probabilitatea de aparitie a disfunctionalitatilor n intervalul
(t , t + t), condiionat de buna funcionare n intervalul (0, t ) i mrimea
intervalului t, cnd
t 0:
z t lim
t 0
prob t T t t | T t
t
(28)
Din punct de vedere statistic, rata disfunctionalitatilor reprezint raportul dintre

numrul de disfunctionalitati care au loc n unitatea de timp, la momentul t i
numrul de elemente care au rmas n funcionare la acel moment:
z t
n t
N t t
(29)
Pe baza relaiilor anterioare se poate deduce:

z t
n t
t
(t )
N 0 R t t R t 1 U (t )
(30)
1 dR t
1
dU (t )
R t dt
1 U (t ) dt
(31)
respectiv:
z t
care poate fi rezolvat n raport cu funcia de fiabilitate:

z t dt
dR t
R t
(32)
de unde, prin integrare, se obine:

t
ln R t z t dt c
0
(33)
n care c reprezint o contant de integrare.
152

Deoarece la momentul
t=0
funcia de fiabilitate are valoarea unu valoarea
constantei de integrare este nula si deci relaia se poate aduce la forma:
152

z t dt
R t e 0
t
(34)
Aceasta este expresia general a funciei de fiabilitate, relatia fiind valabil

pentru toate legile de repartiie ale timpului de funcionare.
Pentru z(t) = una din expresiile particulare ale funciei de fiabilitate devine:
R t e t
(35)
care este cea mai comun funcie de fiabilitate, funcia exponenial.

Modele matematice ale disfunctionalitatilor pot avea:
rata instantanee cresctoare : modelele descriu procesele de uzur i

degradare din cauza stresului aplicat sistemului n timp;
rata instantanee descresctoare : modelele descriu procesele de integrare

n mediu datorate mbuntirii conexiunilor cu restul sistemelor, formarea
deprinderilor om-main, crearea de automatisme benefice;
grania celor dou categorii este constituit de modelul matematic

exponenial (care are rata instantanee a disfunctionalitatilor constant).
Pornind de la expresia generala a fiabilitatii exist posibilitatea de a determina

probabilitatea ca un element care a funcionat fr disfunctionalitati pn la
momentul
t1
Probabilitatea
s nu inregistreze vreo disfunctinalitate n intervalul ( t 1 , t2 ).

funcionrii
fr
disfunctionalitati
unui
element
supus
experimentrii n intervalul ( 0 , t2 ) se determin cu relaia:

R t2
01 z t dt t 2 z t dt
t
t1
z
0
t dt
t 2 z t dt
t
(36)
Cum:
t
1 z t dt
e 0
R t1
(37)
relaia devine:
153

R t 2 R t1 e
t 2 z t dt
t
(38)
Ultimul factor din membrul doi reprezint tocmai funcia de fiabilitate n intervalul
( t1 , t2 ) n ipoteza c la momentul
t1
elementul a fost n bun stare de
funcionare. Aceast funcie se noteaz sub forma

R t 2 / t1 e
t 2 z t dt
t
R(t2/t1)
i este egal cu:
R t 2
R t1
(39)
Grafic, rata disfunctionalitatilor are o curba caracteristica proprie fiecarei legi

de repartitie a timpului intre doua disfunctionalitati.
Curba completa empirica a ratei disfunctionalitatilor, de-a lungul intregii
duratei de viata a produselor sau proceselor este reprezentata in fig. 5 :
se constata ca rata disfunctionalitatilor are, n general, o evoluie n timp,
formal considerindu-se alcatuita dintr-un ansamblu de curbe care, impreuna,
poart denumirea de cad de baie cu trei perioade relativ distincte, I, II, III.
z(t)
Perioada
disfunctionalitatilor
timpurii (iniial)
Perioada disfunctionalitatilor
de rat constant (de baz)
Perioada
trzii (final)
I
II
III
Fig. 5. Variaia funciei rata disfunctionalitatilor de-a lungul intregii durate de viata
Curba tipic de variaie a ratei disfunctionalitatilor, n funcie de timp i

succesiunea celor trei perioade relative distincte ale acesteia, depinde de
exigena proiectrii/organizarii, precum i de modul n care se realizeaz
utilizarea/exploatarea:
154

I.
Perioada disfunctionalitatilor timpurii (iniial), cind apar disfunctionalitati

premature. Produsele si serviciile care inregistreaza disfunctionalitati n
aceast perioad au constructia si structura cele mai slabe, cu hibe ascunse,
care apar dup un scurt timp de funcionare. Aceste disfunctionalitati pot fi
reduse la minimum printr-o activitate atent de recepie a materialelor, un
control intens pe fluxul de fabricaie i efectuarea unui rodaj, n condiii de
funcionare, la valoarea nominal a parametrilor, respectiv prin analize de
proces, simulari si testari, insotite de actiuni de coroborare a nivelelor
energetice si de informatie, inclusiv perioade de proba, in care noile proceduri
sint utilizate in paralel cu cele vechi.
II.
Perioada disfunctionalitatilor de rat constant, care reprezint intervalul

principal de funcionare, cu durata cea mai lung. n aceast perioad
disfunctionalitatile au un caracter aleatoriu, cu o rat relativ sczut i cvasistabilizat. Ea este perioada care caracterizeaz la modul direct fiabilitatea
produselor i serviciilor si asupra ei se fac cercetri pentru a o extinde ct mai
mult (in ambele directii).
III.
Perioada disfunctionalitatilor trzii (final), caracterizat printr-o cretere

brusc a ratei disfunctionalitatilor, cauzat de uzura elementelor si rutinarea
factorului uman. n aceast perioad meninerea n funcionare a sistemelor
respective este neraional.
Aplicatia nr. 1. Un sistem are densitatea de repartitie a disfunctionalitatilor data
de relatia :
(t )
2
(t 1) 3
Se pun urmatoarele probleme de fiabilitate:

a. daca relatia de mai sus poate fi o densitate de probabilitate?
b. care este fiabilitatea sistemului pentru o durata de functionare 4 de luni?
c. cit de mare poate fi intervalul de timp la sfirsitul caruia sistemul mai poate
sa fie in buna stare de functionare cu o probabilitate de 0,5 ?
155

Rezolvare :
a. se verifica daca (t) > 0 pentru orice t respectiv daca4 :
(t )dt
2
2
dt
|
0 1
(t 1) 3
2(t 1) 2
b. se calculeaza
R (t )
(t ) dt
2
1
dt
3
(t 1)
(t 1) 2
care pentru t = 4 luni ofera R(t) = 0,04

c. in fond se cere durata dupa care fiabilitatea sistemului si-a atins jumatatea
posibilitatilor:
R (t MED )
1
(t MED 1) 2
0,5
adica tMED = 0,41 luni
e) Media timpului de funcionare

Media timpului de funcionare reprezint valoarea medie a duratei pina la aparitia
unei disfunctionalitati. Media timpului de funcionare poate fi denumita mai precis
media timpului de bun funcionare (notatie MTBF) pentru a nu se confunda cu
durata medie de viata (notatie
). Durata medie de viata este analoaga cu
durata sperata a vietii unei persoane : durata medie de viata este utilizata in
situatia in care sistemele nu sint restabilite dupa aparitia disfunctionalitatii, iar
calculul indicatorului in discutie se face ca medie aritmetica a tuturor duratelor de
functionare pina la imposibilitatea continuarii testului sau experimentului, intrucit
toate sistemele au manifestat disfunctionalitati.
Se utilizeaza, pentru k diferit de 1, formula :
dt
(t 1)
1
(k 1)(t 1) k 1
156

MTBF se foloseste pentru situatiile in care, dupa aparitia disfunctionalitatii,
elementele constitutive ale sistemului care au inregistrat disfunctionalitati, sint
inlocuite, iar calculul indicatorului respectiv se face ca raport intre durata
cumulata de functionare a sistemului si numarul total al disfunctionalitatilor. Daca
insa, la aparitia disfunctionalitatii unui element, intregul sistem este inlocuit,
.
MTBF reprezinta exact acelasi parametru ca si durata medie de viata 5 adica
Atunci cnd variaia timpului de funcionare se exprim printr-o form analitic,

valoarea duratei medie de viata

se calculeaz cu relaia:
t t dt
(40)
Pentru a pune n eviden unele proprieti ale acestui indicator este util s se
rezolve, prin pri, respectiva integrala din relaie, adic:
t t dt t
dR t
dt t R t R t dt
0
dt
0
(41)
Datorit faptului c primul termen al relaiei de mai sus este egal cu zero, rezult:

R t dt
(42)
n cazul cnd timpul de funcionare se exprim prin valori discrete, timpul

mediu de funcionare se poate determina mai simplu. Astfel, dac se consider
c t1, t2, , tN(0) sunt timpii de via ai celor N(0) elemente supuse experimentrii,
atunci media timpului de funcionare devine:
N 0
1
ti
N 0 i 1
(43)
f) Dispersia timpului de funcionare

Dispersia timpului de funcionare este un indicator utilizat pentru estimarea
departarii timpilor de funcionare de valoarea medie : msoar ptratul unitii de
modificare a mprtierii timpului de funcionare n jurul centrului de grupare.
In prezentul material se vor folosi ambele notiuni deoarece, in servicii, diferenta dintre acesti indicatori
este, de cele mai multe ori, nerelevanta.
157

n cazul cnd timpul de funcionare se supune unei legi de repartiie continu,
dispersia timpului de funcionare se determin cu ajutorul relaiei:
D
2
0 t t dt
Dac s-au urmrit
N(0)
(44)
elemente i t1, t2,, ti, , tN(0) sunt timpii lor de
funcionare, se poate determina dispersia pe baza datelor statistice, cu relaia:

D
N 0
1
t i 2
N 0 i 1
(45)
g) Mediana timpului de funcionare

Geometric, mediana timpului de funcionare reprezint timpul prin care paralela
la axa vertical mparte aria de sub curb n dou pri egale (fig. 6 ). Mediana
timpului de funcionare, notat cu tMED, este dat de relaia:
t MED
t dt
t MED
t dt
1
2
(46)
(t)
50% dintre
disfunctionalitati
50% dintre
disfunctionalitati
0
Fig. 6 Mediana timpului de funcionare
tMED
Ideea impartirii suprafetei densitatii de probabilitate poate fi generalizata prin asa

numitele cuantile ale timpului de funcionare
t c
(nu exista doar o paralela la
axa verticala, ci un numar natural oarecare). Cuantilele timpului de funcionare se

mai pot defini drept duratele n care un sistem funcioneaz in cadrul unei
anumite fiabilitati. Cuantilele ofera posibilitatea aprecierii fiabilitatii unui sistem
prin timpul de garantie, definit ca radacina ecuatiei :
U (t )
(47)
158

unde valoarea
este valoarea timpului in care proportia sistemelor care au
inregistrat disfunctionalitati din totalul sistemelor supuse analizei, nu depaseste

nivelul aprioric impus .
De exemplu, pentru o fiabilitate de tip exponential avind parametru de constituire
= 0,0223 si pentru nivelul aprioric impus de 20 % ca limita a numarului de
sisteme grevate de disfunctionalitati :

U t 1 e t 0,2
rezulta
t = t20% = 10 adica se garanteaza ca in primele 10 perioade de
timp nu vor inregistra disfunctionalitati decit cel mult
20 %
dintre sistemele
puse in functie.
ntre indicatori de fiabilitate se pot stabili o serie de relaii de dependen:
Tab. 1 Relaii ntre principalii indicatori de fiabilitate
Nr
crt.
1
Indicator
U(t)
(t)
R(t)
z(t)
Exprimat n funcie de indicatorul

U(t)
(t)
R(t)
z(t)
1 R(t)
z t dt
1 e 0
t
z t dt
z t e 0
dU t
dt
1 U(t)
1
dU t
1 U t
dt
1 U t dt
0 t dt
-
t dt
t
t dt
t t dt
0
dR t
dt
z t dt
e 0
t
1 dR t
R t
dt
R t dt
0
z t dt
e 0
dt
Prezentarea sintetic a indicatorilor de fiabilitate ai elementelor fara restabilire

analizai n acest paragraf este dat n tab. 2
159

Tab. 2. Simbolurile i definiiile indicatorilor specifici ai elementelor fara restabilire
(n loc de ore, indicatorii de fiabilitate pot fi exprimai n kilometrii parcuri, cicluri de
exploatare, etc.).
Nr.
1
Indicator
Funcia de
repartiie
Simbol
U(t)
Definiie
Probabilitatea
ca
elementul
inregistreze
timpului de funcionare
disfunctionalitate n intervalul de timp de mrime (0,t):
Densitatea de probabilitate a
U t P T t
Limita raportului dintre probabilitatea ca elementul s
timpului de funcionare
inregistreze o disfunctionalitate n intervalul (t, t + t) i

mrimea intervalului, cnd t 0:
P t T t t
t 0
t
ore
t lim
3
Funcia de fiabilitate
R(t)
Probabilitatea
ca
elementul
funcioneze
fr
disfunctionalitati n intervalul de timp de mrime (0,t)
R(t) = P (T>t)
4
Rata
(intensitatea)
z(t)
Limita raportului dintre probabilitatea ca elementul s

inregistreze o disfunctionalitate n intervalul (t, t + t),
condiionat de buna funcionare n intervalul (0,t) i
mrimea intervalului cnd t 0:
de
buna
P t T t t | T t
t 0
t
t t dt ore
0
z t lim
Media
timpului
funcionare
6
Dispersia
timpului
de
funcionare
Deviatia
timpului
de
2
0 t t dt
funcionare
ore
1
ore
2
2
0 t t dt ore
2. Functii (particulare) de fiabilitate

a)
Corespunzator repartiiei rectangulare
Se va studia functia de fiabilitate care are la baza densitatea de probabilitate a

disfunctionalitatilor rectangular (sau uniforma):
160

t
(48)
Calcului indicatorilor este redat in continuare :

t
1
t
t
dt
0
0
U t
(49)
Pe de alta parte daca s-ar efectua integrarea pentru intreg domeniul real:
U t
1
t
dt
(50)
ceea ce este inadmisibil ; pentru un moment identificabil T se obtine intinderea

repartitiei, echivalenta cu o incadrare a duratelor de viata de tipul urmator :
U t
1
t
T
dt
(51)
0t T
(52)
Funcia de fiabilitate se definete astfel:

R t 1 U t 1
R(t)
(53)
0
/2
Fig. 7 Funcia de fiabilitate rectangulara
timp
Ca urmare, durata medie de via a produsului sau procesului pn la apariia

disfuncionalitii notatie se obine astfel :

R t dt
t
t 2
dt t
(54)
161

Probabilitatea disfunctionalitatii ntr-un anumit interval de timp t 1 t2 poate fi
exprimat prin diferena ntre dou funcii de fiabilitate la momente precizate:
t
t
t t
prob t1 ...t 2 R t1 R t 2 1 1 1 2 2 1

Astfel dac t1 = 0 respectiv t2 =
rezulta
(55)
prob.(0 , ) = 1 adic sigur ntre
momentul zero i durata maxim de viata exprimat prin
sistemul va
manifesta o disfunctionalitate care ii va limita durata de utilizare sau functionare.

In fig. 8 este prezentata curba care indica variatia ratei instantanee a
disfunctionalitatilor :
z t
t
1
R t t
(56)
z(t)
1/
Fig. 8 Rata instantanee a disfunctionalitatilor pentru repartitia rectangulara
O ultim relaie util :

R t e
0z t dt
dt
e 0 t
(57)
Efectuind in integrala schimbarea de variabila:

t y
dt dy
se obtine :
t 0 y
t t y t
162

1
dy ln y
y
ln
(58)
Revenind in relatia principala :

R t e
Aplicatia nr. 2.
ln
t
t
1
(59)
Studiul statistic al fiabilitii unui subsistem, studiu efectuat
asupra unui eantion de 100 subsisteme identice i n condiii similare de

funcionare a condus la urmtoarele rezultate
(N(t) este numrul
subsistemelor rmase n funcionare dup t luni).

Tab. 3 Distributia disfunctionalitatilor
t
0
N(t)
1
100
2
87
3
75
4
62
5
50
6
37
7
25
8
12
Se cer caracteristicile de fiabilitate si :
durata medie de viat;
probabilitatea ca un subsistem s funcioneze dup 5 luni;
probabilitatea ca un subsistem s funcioneze cel mult o lun;
probabilitatea ca un subsistem s nu inregistreze disfunctionalitati n a

treia lun; etc..
Valorile empirice (de aici si utilizarea sublinierii aplicate principalilor indicatori ai

fiabilitatii) ofera soluia prin relatiile de mai jos :
R t
N t
N 0
(t )
N t 1 N t
N 0
U t 1 R t
163

Pentru rezolvare se ntocmete tab. 4 din care rezulta :
Tab. 4 Determinari numerice bazate pe statistica disfunctionalitatilor
t
N(t)
R t
U t
t t
0
1
2
3
4
5
6
7
8
100
87
75
62
50
37
25
12
0
1
0,87
0,75
0,62
0,50
0,37
0,25
0,12
0
0
0,13
0,25
0,38
0,50
0,63
0,75
0,88
1
0,13
0,12
0,13
0,12
0,13
0,12
0,13
0,12
0,13
0,24
0,39
0,48
0,65
0,72
0,91
0,96
Durata medie de via:

t t 4,48 luni
t 0
Probabilitatea ca subsistemul s funcioneze mai mult de 5 luni este :

prob. t 5 R 5 0,37
Probabilitatea ca subsistemul s funcioneze cel mult o lun este:

prob. t 1 U 1 0,13
Pentru a determina probabilitatea aparitiei disfunctionalitatii exact n luna a treia

se utilizeaz relaia:
prob. 2...3 R 2 R 3 0,75 0,62 0,13
Pentru
determina
probabilitatea
ca
subsistemul
nu
inregistreze
disfunctionalitati n luna a treia, cunoscind ca a funcionat pn n luna a doua

inclusiv, se utilizeaz relaia:
t3
R t 3 0,62 0,82
R t 2 0,75
t 2
164

S-ar
putea
deduce
deci,
ca
evenimentul
invers,
al
aparitiei
disfunctionalitatii in luna a treia este creditat cu valoarea 0,18 ? Nu !

Diferena de la 0,13 la 0,18 se explic prin aceea c prima probabilitatea se
refer la toate 100 de subsisteme, iar a doua probabilitate se refer doar la
cele 75 de subsisteme care mai sunt n funciune la sfritul luni a doua.
Deoarece
este aproape constant se face ipoteza ca o repartiie de tip
rectangular este indicat pentru transpunerea datelor empirice n relaii de

fiabilitate:
t
0,12 0,13
0,125
2
1
1
8
(t ) 0,125
Deci funcia teoretic de fiabilitate este :

R t 1
t
8
si in continuare se pot re-determina :
Durata medie de via:
4
2
Probabilitatea de funcionare peste 5 luni este :

5
prob. 5...8 R 5 1 0,375

8
Probabilitatea ca s funcioneze cel mult o lun este:

1
1
prob. 0...1 1 1 0,125

8
8
Pentru a determina probabilitatea disfunctionalitatii exact n luna a treia se

utilizeaz relaia:
2
3
1
prob. 2...3 R 2 R 3 1 1 0,125

8
8
8
165

Pentru a determina probabilitatea ca sistemul s nu inregistreze

disfunctinalitatea n luna a treia, cunoscind ca a funcionat pn n luna a
doua inclusiv, se utilizeaz relaia:
R
R
t
5
8
t3
3
0,84
t2
2
R t 2
6
1
8
Aplicatia nr. 3. Fiabilitatea unui subsistem este de tip rectangular. Exist un stoc
de 200 subsisteme identice. La prima disfunctionalitate subsistemul se
nlocuiete. Se admite ca subsistemul este caracterizat de o durat medie de
via de 1000 ore. Pentru ct timp este asigurat funcionarea sistemului, la un
prag de semnificaie de 0,03 ? Rezolvare :
1000 h
2000 h
2
Calculnd dispersia pentru cazul general al oricarei legi de repartitie se

obine :
D
t dt
2t 2 t dt t 2 t dt 2 t t dt 2 t dt
(60)
Dar :
t dt 1
t t dt
deci :
D
t 2 t dt 2 t 2
dR (t )
dt
dt
t 2 dR (t ) 2
(61)
Urmeaza o integrare prin pri :
166

t2 x
dR t dy
2tdt dx
R t y
D xy
ydx 2 t 2 R t |
0 2
tR (t ) dt 2
Deoarece :
t 2 R t |
0 0
se ajunge la urmatoarea expresie generala

D
(62)
tR (t ) dt 2
respectiv la revenirea in repartitia rectangulara :

D 2
t[1
t
t2
t2
t 3 2
2
]dt 2 2 [t
]dt 2 2[
] |0
333333
2
3
4
12
(informativ : deviatia este
577
h).
Considernd subsistemele cu duratele de via T i (i = 1200) identice, rezulta

ca se asigur pentru intregul disponibil o durat medie cumulata (de via),
respectiv o dispersie a valorilor curente in jurul mediei (conform proprietilor
medie i dispersiei pentru mai multe subsisteme) :
H 200 200000 h
2 H 200 2 Ti 66666600
adica o deviatie de :
H 8164h
O solutie se obtine aplicnd o relatie
importanta in statistica
inegalitatea Cebsev:
167

H
P W H r
(63)
unde W este valoarea cu semnificatia de limita a duratei cumulate de viata.

Se determin pe rnd:
prob. W 200000 8164
66666600
1
8164 2
prob. W 200000 10000
66666600
0,67
10000 2
prob. W 200000 20000
66666600
0,16
20000 2
prob. W 200000 47500
66666600
0,029
47500 2
ultimul rezultat aratind ca valoarea curenta a duratei de viata se gaseste in

interiorul intervalelor :
0 152500
si
247500
doar cu o probabilitate de sub 0,03

Rezultatul de mai sus este echivalent cu afirmatia ca s-a asigurat functionarea
(din perspectiva sistemului analizat) pentru cel putin 152 500 ore respectiv
pentru cel mult 247 500 ore la un procent de incredere de 97%.
b)
Corespunzator repartiiei exponentiale

disfunctionalitatilor exponential :
t e t
(64)
Funcia de repartiie este:

U t
t dt
t
e t dt
(65)
Rezolvarea integralei fiind data de schimbarea de variabila:
168

t y
dt dy
obtindu-se :
t0
y0
t t
y t
U t
1
e y dy e y

t
0
1 e t
(66)
Functia de fiabilitate este:

R t 1 U t e t
(67)
iar reprezentarea grafica a acesteia este :
R t e t
1
t
0
Fig. 9 Functia de fiabilitate exponentiala
Rata instantanee a disfunctionalitatilor are o valoare constanta :

z t
t e t
t
R t
e
(68)
cu reprezentarea grafica din fig. 10 .
z t
0
Fig. 10 Functia hazard pentru repartitia exponentiala
169

Durata medie de via a sistemelor care se comporta dupa o lege de tip
exponential este:

R t dt
0
(69)
e t dt
Rezolvarea integrarii fiind similara celei utilizate pentru functia de nonfiabilitate :

ey
dy (
)e y
(70)
adica se constat egalitatea intre inversul parametrului repartitiei si MTBF.

Aplicatia nr. 4. Fie urmtoarea densitate de repartiie a timpului de funcionare
fr disfunctionalitati (n ore):
t 0,002e 0, 002t
Se cer :
media timpului de buna funcionare pn la aparitia disfunctionalitatii;
timpul median.
Funcia de fiabilitate este:

R t
t
t
0,002e 0, 002 t dt e 0.002t
Calculul mediei timpului de buna funcionare se face astfel:

R t
0
e 0,002t dt
1
e 0.002t
0,002
1
500 ore
0,002
Timpul median al disfunctionalitatilor tMED este obtinut din relatia :

R t MED e 0,002tMED 0,5
t MED
ln 0,5
347 ore
0,002
adic jumatate din disfunctionalitati se vor produce nainte de 347 ore si

jumatate dup 347 ore (deci i dup 500 ore ca s fie posibila media de 500 ore).
170

n plus:
e t 1
dar pentru t
t ( t ) 2 ( t ) 3
( t ) n
... (1) n
1!
2!
3!
n!
(71)
suficient de mic :
e t 1
t
t
t
1
1
1
1!
(72)
deci repartiia exponenial definita de un parametru suficient de mic poate fi

aproximata prin repartiia rectangulara :
R t e t 1
Aplicatia nr. 5. Fie un sistem ce are funcia hazard
(73)
z t
1
. Se cere durata
de functionare a sistemului dupa care se mai pastraza o fiabilitate de 0,95.

Trebuie deci rezolvata ecuaia :
R t 0,95
e 0,95 t 0,051
adica dupa trecerea a 0,051* (ore) sistemul nu mai poate oferi decit cel mult
o fiabilitate de 95%
Aplicatia nr. 6. Fie dou sisteme care realizeaz acelai servicii si deservesc
aceeasi zon a oraului (1 = troleibuze, respectiv 2 = tramvaie). Indicatorii de
fiabilitate care descriu comportamentul pina la disfunctionalitatile de orice tip
referitoare la fiecare dintre sisteme sunt:
R1 t e
t
500
R2 t 1
t
1000
Rezolvarea cere o comparatie fiabilistica intre cele doua sisteme.
171

Timpul mediu pn la apariia disfuncionalitilor este:
1
Dar,
dei
R1 t dt
R2 t dt
t
500 dt
500
t
t 2
1
dt t
1000
2000
ambele
sisteme
au
acelai
t 2
t
2000
timp
1000
500
0
mediu
pn
la
aparitia
disfunctionalitatii, fiabilitile vor arta c sunt sisteme diferite. Astfel, timpul

median pina la care 50% dintre disfunctionalitati au avut dj loc este :
R1 t MED1 e
t MED1
500
0,5
t MED1 347 ore
R 2 t MED2 1
t MED2
0,5
1000
t MED2 500 ore
adica, al doilea sistem dureaza mai mult.

Calculnd dispersiile pentru cele dou sisteme se obine (cu relatia 62):
D1 2
tR1 t dt 1 2
2
te
t
)
500 dt
500 2
numai pentru integrala se noteaza:

tx
e 500 dt dy
dt dx
500e
t
500
172

si se determina :
te
t
)
500 dt
xy
te
t
)
500 dt
ydx t 500e
t
)
500
t
(
)
500 2 2 500 2 e 500
500 e
t
)
500 dt
500e
t
)
500 dt
2
2
2
2
500 2 500 500 500
0
adic:
D1 250000
apoi utilizind relatia (61) se obtine :
D2
t 2 t dt 22
1000
t2
t3
dt 500 2
1000
3000
1000
500 2 83333
0
In concluzie, de preferat este tot al doilea sistem, deoarece are deviaia mai
mic:
1 500 ore
2 289 ore
Reluind aplicatia nr. 2. Desi
este aproape constant se face ipoteza ca si o
repartiie de tip exponential ar putea fi indicat pentru transpunerea datelor

empirice n relaii de fiabilitate tab. 5.
Tab. 5 Distributia disfunctionalitatilor statistica pentru repartitia exponentiala
t
N(t)
n(t)
t*n(t)
0
100
0
0
1
87
13
13
2
75
12
24
3
62
13
39
4
50
12
48
5
37
13
65
6
25
12
72
7
12
13
91
8
0
12
96
Se porneste de la relatia (44) din capitolul 3 :
173

1
1
N (0)
n(ti )
si se obtine imediat cu informatiile din tab. 5 :
N ( 0)
n(t i )
100
0,223
448

R t e 0, 223t
c)
Corespunzator repartiiei normale

disfunctionalitatilor normal sau Gauss :
t
1
2
t 2
(74)
2 2
Densitatea de probabilitate de tip Gauss are unele particularitati :
Media este reprezentata in formula prin parametrul (care este chiar

medie timpului de buna functionare a produsului sau procesului);
Graficul funciei este simetric fa de valoarea
Deviatia este reprezentata in formula prin parametrul (care este chiar

deviatia duratelor pina la aparitia disfunctionalitatilor);
Caracteristica densitatii normale este c aproape ntreaga extindere este

limitat de 3 i 3
Functia de densitate a disfunctionalitatilor este :

U t
1
e
2
t 2
2 2 dt
(75)
iar functia de fiabilitate :
174

R t 1 U t
1
e
2
t 2
(76)
2 2 dt
Aceeai simetrie mentionata pentru functia de densitate de probabilitate, descrie

i funcia de fiabilitate R(t) fig. 11.
1
0,99
0,97
0,84
0,5
0,5
0,16
t=-3
-2
0,03
+2
0,01
+3
Fig. 11 Reprezentarea grafica a functiei de fiabilitate normala
Probabilitatea disfunctionalitatii intr-un interval de timp t 1 ... t2 este :
prob. t1 ...t 2 R t1 R(t 2 )
(77)
de exemplu :
intre
si
probabilitatea este
0,02
intre
si
probabilitatea este
0,13
intre
si
probabilitatea este
0,34
intre
si
probabilitatea este
0,34
intre
si
2 probabilitatea este
0,13
intre
2 si
probabilitatea este
0,02
175

(ca urmare a caracteristicilor funciei Gauss, suprafaa de sub curba R(t) este
egal cu si mai mult, egala si cu 3 ).
175

Rata instantanee a disfunctionalitatilor se obtine dupa formula :
z t
R t
1
2
3
t 2
2 2
(78)
(t ) 2
2
z(t)
0
Fig. 12 Functia hazard pentru repartitia normala
Aplicatia nr. 7. Un front de ncrcare-descrcare are densitatea de repartiie a

timpului de funcionare pn la blocare (msurat n zile) dat de relaia de mai
jos, in care = 10 i
=3:
1
e
2
t 2
2 2
Care este fiabilitatea frontului dupa o durat de funcionare de 4 zile?
R t t dt
1
e
2 3
4 10 2
232
dt
Utiliznd tabelul Laplace (Anexa I) pentru :

4 10
2
3
rezulta valoarea 0,477
ce va fi sczut din 0,50
conducind la 0,023
care trebuie sczut din 1,00 atentie functia Laplace indica valorile
functiei de nonfiabilitate.
rezult 0,977
176

Ca urmare :
R(4) = 0,977
deci probabilitatea ca frontul s nu fie blocat
4 zile la rnd este de 97,7%
repartiie de tip normal ar putea fi indicat pentru transpunerea datelor empirice

n relaii de fiabilitate:
Tab. 6 Distributia disfunctionalitatilor statistica pentru repartitia normala
t
N(t)
n(t)
t*n(t)
t
(t )2*n(t)
0
100
0
0
- 4,48
0
1
87
13
13
- 3,48
157,43
2
75
12
24
- 2,48
73,80
3
62
13
39
- 1,48
28,47
4
50
12
48
- 0,48
2,76
5
37
13
65
- 0,52
3,51
6
25
12
72
- 1,52
27,72
7
12
13
91
- 2,52
82,55
8
0
12
96
- 3,52
148,68
Durata medie de via, utilizind suma liniei 3 din tab. 6 :

8
t n(t )
0
N ( 0)
4,48 luni
Deviatia fiind determinate cu ajutorul liniei 6 din tab. 6:

8
(t )
n (t )
N ( 0)
2,29 luni

R t
1
2 ( 2.29)
t 4.48 2
2 ( 2.29) 2
dt
177

d)
Corespunzator repartiiei Weibull
Una dintre cele mai utilizate legi de fiabilitate poarta numele matematicianului
Weibull ; densitatea de probabilitate a disfunctionalitatilor Weibull este:
(t ) abt b 1 exp( at b )
(79)
Functia functia de fiabilitate fig. 13 este :

R (t ) exp( at b )
(80)
avind o serie de caracteristici :

R(t)
1
0,368
1
1
ab
Fig. 13 Reprezentarea grafica a functiei de fiabilitate Weibull (2 variante)
daca parametrul b este unu, functia de fiabilitate Weibull devine

exponentiala.
daca parametrul b trece de 3 , functia de fiabilitate Weibull prezinta multe

din aspectele relevate de repartitia normala.
toate functiile de fiabilitate Weibull prezinta particularitatea ca indiferent de

marimea parametrului
probabilitatea de functionare este de
atunci cind durata de utilizare atinge momentul t
0,368
1
1
ab
Rata instantanee a disfunctionalitatilor se obtine dupa formula :

z t
t
abt b1
R t
(81)
178

b = 3.5
z(t)
b = 0.5
b=1
0
Fig. 14 Functia hazard pentru repartitia Weibull (3 variante)
repartiie de tip Weibull ar putea fi indicat pentru transpunerea datelor empirice

n relaii de fiabilitate. Se va aplica metoda celor mai mici patrate:
R (ti ) exp(ati b )
ln[ R (ti )] ati b
ln{ ln[ R (ti )]} ln a b ln ti
{ ln{ ln[R(t )]} ln a b ln t }

i
min
dupa efectuarea ridicarii la putere, distribuirea sumei si derivarea partiala

in raport de a si apoi in raport de
b se obtine pentru un numar
n = 7 de valori empirice :
ln 2 (ti ) ln a
ln(ti ) n * ln a
ln(ti )
ln(ti ) * ln{ ln[ R (ti )]}
ln{ ln[ R (ti )]}
din sistemul de ecuatii se pot calcula valorile b si ln(a)
179

n*
b
{ln(t ) * ln{ ln[ R(t )]}} ln(t ) * ln{ ln[R(t )]}

n * ln (t ) [ ln(t )]
i
ln (t )* ln{ln[R(t )]}ln(t )*{ln(t )*ln{ln[R(t )]}

ln a
n*ln (t ) [ln(t )]
2
i i
Numeric tab. 7 :
Tab. 7 Distributia disfunctionalitatilor* - statistica pentru repartitia Weibull
ti
N(ti)
R(ti)
ln[R(ti)]
ln{ ln[R(ti)]}
ln[ ti ]
ln2[ ti ]
ln[ ti ]*ln{ ln[R(ti)]}
1
87
0,87
0,13
-1,97
0
0
0
2
75
0,75
0,28
-1,24
0,69
0,48
-0,85
3
62
0,62
0,47
-0,73
1,09
1,20
-0,79
4
50
0,50
0,69
-0,36
1,38
1,92
-0,49
5
37
0,38
0,96
-0,03
1,60
2,59
-0,04
6
25
0,25
1,38
0,32
1,79
3,21
0,57
7
12
0,12
2,12
0,75
1,94
3,78
1,45
total
- 3,26
8,49
13,18
- 0,15
*valorile pentru t = 0 si R(t) = 0 adica pentru o eventuala prima si o eventuala ultima

coloana, sint incompatibile cu manipularea datelor prin functii de tip logaritm si in
consecinta au fost eliminate din tabel.
0,15 * 7 8,49 * 3,26

1,31
7 * 13,18 8,49 2
ln a
13,18 * 3,26 8,49 * 0,15

2,06
7 * 13,18 8,49 2
180

R (t ) exp(0,12t 1,31 )
180

3. Politici de fiabilitate in sistemele simple

In tabelele urmatoare sint redate informatii despre functiile de fiabilitate studiate:
Tab. 8 Concentratorul informatiilor referitoare la unele functii de fiabilitate
Denumire
Funcia de densitate
(t)
Funcia de fiabilitate R(t)
R t 1
1
Rectangular
Rata disfunct. z t
t
R t
z t
1
t
1
1
a
z t
R t e t
t e t
Exponenial
0
t
Gauss
1
2
t 2
R t
2 2
1
2
t 2
2 2
z t
dt
t
R t
0 -
+ t
+ t
R t e ( at
t abt e
b 1 ( at b )
+ t
z t abt b 1
Weibull
(2 variante)
1
181

Tab. 9 Concentratorul informatiilor referitoare la unele functii de nonfiabilitate
Denumire
Funcia de nonfiabilitate
Media
Dispersia
U(t)
Rectangular
Exponenial
Gauss
1 e
1 e ( at
2
12
t 2
2 2
dt
Weibull
1
b (1 1 / b )
2
b [ (1
2 / b) 2 (1 1 / b)]
Se pune problema implementarii unei metode de imbunatatire a fiabilitatii

produselor, inainte ca acestea sa fie exploatate, respectiv proceselor, inainte sa
fie aplicate. Una din masuri ar putea fi introducerea unei perioade de testare. A
fost determinata deja probabilitatea ca un sistem care a funcionat fr
disfunctionalitati pn la momentul
t 1 s nu inregistreze disfunctionalitati n
intervalul (t1 , t2) :

R t 2 / t1 e
t 2 z t dt
t
R t 2
R t1
(39)
Relatia de mai sus poate folosita pentru a prevedea la ct se poate eventual

mbunti fiabilitatea unui sistem dac se introduce un interval de timp (0 , t 0) n
care sistemul este supravegheat pentru a funciona corect (ca o perioad de
rodaj):
t 0 t R t 0 t
t 0
R t 0
(82)
De exemplu, rata instantanee a disfunctionalitatilor rectangular :

z t
1
t
(56)
182

defineste o functie de fiabilitate :
R t 1
(53)
si care are o MTBF de :

'
(54)
Daca se aplica o politica de testare de durata t 0 inainte ca sistemul sa fie

introdus in exploatare sau aplicat, atunci :
t t R t 0 t
R 0
t 0
R t 0
t0 t
1 t
t
t0
1 0
(83)
adica o functie de fiabilitate pentru care MTBF este :
"
t0
2
(84)
deci o valoare mai mic decit MTBF initiala.

Cu alte cuvinte : nu se recomanda pentru sistemele guvernate de legi de
repartitie rectangulare testarea, anticipat introducerii in exploatare, deoarece
fiabilitatea sistemului livrat va fi inferioara fiabilitatii initiale.
Chiar si pentru servicii, afirmatia ramine valabila : la aplicarea unor noi procese
tehnologice, daca instruirea a fost temeinic realizata, intregul personal pus
in fata unor noi reglementari va actiona cu atentie sporita, indusa tocmai de
noul context ; abia dupa perioada de acomodare cind unii dintre salariati incep
sa considere au devent experti pot aparea disfunctionalitati : rutina este mai
periculoasa decit noutatea, dar inca o data, daca instruirea a fost temeinic
realizata.
183

Se poate demonstra ca fiabilitatea condiionat a unui sistem se imbunatateste
ca funcie de
t0
dac funcia hazard ( z(t) rata instantanee a
disfunctionalitatilor) este descresctoare cu timpul; demonstratia :
183

t0 t
t t
R 0
exp( z (t )dt )
t 0
t0
Intradevar, derivata in raport cu
t0
(85)
a functiei fiabilitatii conditionate de mai sus
este data de relatia6 :
t t
t0 t
t t
dR( 0
)
t0
d 0
t t
exp( z (t )dt ) ( z (t )dt ) R( 0
) ( z (t0 t ) z (t0 ))
t0
dt0
dt
0
t0
t0
(86)
care este strict pozitiva daca valoarea din ultima paranteza este pozitiva, cu alte
cuvinte daca rata instantanee a disfunctinalitatilor este descrescatoare.
In exemplul de mai sus se constata ca rata instantanee a disfunctionalitatilor
pentru repartitia rectangulara este crescatoare cu timpul ; daca t1 < t2 :
z1 t1
1
1
z 2 (t 2 )
t1
t2
(87)
Deoarece rata instantanee a disfunctionalitatilor (exponeniala vidi relatia 71) :

z t
nu este nici crescatoare, nici descresctoare cu timpul, pentru sistemele care au

o caracteristica exponentiala de fiabilitate este indiferent daca se aplica sau nu
o politica de testare ; din relatia ratei instantanee a disfunctionalitatilor lipsete
variabila timp : probabilitatea de funcionare n cazul repartiiei exponeniale nu
depinde de timpul de funcionare, ci numai de lungimea total a intervalului t. Cu
alte cuvinte, faptul c sistemul a funcionat corect n perioada de testare 0, t 0
nu are nici o influen asupra fiabilitii sistemului i nu va mbunti fiabilitatea
n viitor : comportarea sistemului n viitor nu depinde de trecut.
d
Se aplica operatia de derivare pe o integrala :
dx
fct .( x )
q(t )dt
c
q[ fct.( x)]
d
[ fct .( x)]
dx
184

Contraexemplu. Fie un sistem care are rata instantanee a disfunctionalitatilor
Weibull data de relatia :
z t
1
1000 t
unde t este masurat in zile.

Deoarece la cresterea timpului, rata se micsoreaza in mod evident, se poate
afirma ca functia respectiva este descrescatoare si in consecinta fiabilitatea
conditionata este crescatoare. Astfel :
t
1
t
dt ) exp(
)
500
0 1000 t
R t exp(
Alegind, de exemplu, o valoare a fiabilitatii de 0,95 se rezolva ecuatia :

exp(
t
) 0,95
500
si se obtine o durata de viata de 657 de zile.

Impunind acum o durata de testare de 30 zile se constata ca functia de fiabilitate
conditionata a ajuns la forma :
R (t 30)
R 30 t
30
R (30)
t 30
)
t 30
500
1,01 exp(
)
500
30
exp(
)
500
exp(
Alegind aceeasi valoare a fiabilitatii de 0,95 se rezolva ecuatia :

1,01 exp(
t 30
) 0,95
500
si se obtine o o durata de viata de 967 de zile (cu aproximativ un an mai mult).

Aceste consideratii conduc la impartirea sistemelor in sisteme degradabile,
respectiv nedegradabile. Un sistem este degradabil dac funcia de fiabilitate
asociat unei misiuni iniiate la vrsta
t0
a sistemului este mai mic dect
funcia de fiabilitate asociata aceleasi misiuni initiate la momentul zero, oricare ar

fi vrsta t i durata misiunii:
185

t t0
R t 0
t
R
Concluzionind
pentru
repartiia
(88)
exponenial
pentru
care
rata
de
disfunctionalitatilor nu depinde de timp : sistemele guvernate de o lege

exponenial nu sunt nici degradabile, nici nedegradabile (sistemele exponeniale
sunt la grania ntre sisteme degradabile i cele nedegradabile). Si pot exista si
sisteme nedegradabile dac are loc relaia :
t t0
R t 0
t
(89)
Grafic imaginea degradarii este prezentata in fig. 15 construita pe baza tabelului

urmator:
R t
degradare continua
800
1000 timp
Fig. 15 Degradarea caracteristicilor rectangulare in raport de cele exponentiale

Tab. 10 Paralela intre un sistem degradabil si un sistem exponential (neutru)
t
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
(fiabilitate rectangulara) 1
0,90
0,80
0,70
0,60
0,50
0,40
0,30
0,20
0,10
0
t
1000
(fiabilitate exponentiala)
e 500
0,81
0,67
0,54
0,44
0,36
0,30
0,24
0,20
0,16
0,13
186

4. Fiabilitatea sistemelor simple supuse disfunctionalitatilor

active
In studiile privind disfunctionalitatile este necesar sa se anticipeze frecventa cu
care se pot manifesta diferite moduri de aparitie a acestora. Difunctionalitatile din
nesansa sint definite ca fiind cele care se produc cind componentele devin brusc
inactive sau se manifesta spontan o modificare de mari proportii a
caracteristicilor sistemului ; ele apar ca o avarie si/sau o dereglare neasteptate,
fara nici un simptom anterior sau perceptibil in timp real. Acest tip de
disfunctionalitate este diferit de disfunctionalitatile prin uzura, rutina sau stres,
care sint anuntate prin deteriorari usoare si care se agraveaza pe masura trecerii
timpului. Mai mult, se poate aprofunda intelegerea notiunii de disfunctionalitate
reanalizind categorii importante ale disfunctionalitatilor : aflate si in sfera
disfunctionalitatilor critice si in sfera celor ascunse, disfunctionalitatile de tip
activ (opusul celor de tip pasiv), pot crea mari probleme in practica fiabilistica:
disfunctionalitatile pasive sint acele neconformitati care se manifesta pur

si simplu prin nefunctionare (subsistemul este inert, nu raspunde la
stimuli, nu primeste intrari, nu ofera iesiri);
disfunctionalitatile active sint acele neconformitati care se manifesta printro falsa functionare (subsistemul pare sa se achite de sarcini, dar actiunile
acestuia sint in discordanta cu realitatea : subsistemul raspunde
complementar sau aplica negatii raspunsurilor corecte).
Se consider un sistem n care apar defunctionalitati pasive, dar n paralel exist

si posibilitatea producerii unor defunctionalitati active. Un astfel de sistem se
poate studia ca fiind alctuit din dou entiti :
una care nregistreaz numai disfunctionalitatile active;
alta care nregistreaz numai disfunctionalitatile passive;
(sistemul este in uz pn la producerea uneia din disfunctionalitati 7).

7
Problema recunoasterii disfunctionalitatilor active sau pasive este deosebit de complexa (si tine mijloacele
tehnice si chiar de fiabilitatea umana, nefacind parte din obiectul prezentului material).
187

Daca
R1(t)
este probabilitatea ca la momentul
s nu fi aprut nici o
disfunctionalitate activ, iar R 2(t) probabilitatea ca pn la momentul t s nu

fi aprut nici o disfunctionalitate pasiv, atunci presupunnd c disfunctionalitatile
apar independent una de alta, se obine funcia de fiabilitate a ansamblului (in
ipoteza c disfunctionalitatile active urmeaz o lege exponenial, iar
disfunctionalitatile pasive, legea normala) :
1
R t R1 t R 2 t e t
e
2
t m 2
2 2
(90)
dt
Ca urmare timpul mediu de via a acestui sistem este :

MTBF
R t dt
t m 2
2
dt dt
(91)
Concentrind atentia doar pe functia de fiabilitate normal se obtine succesiv,

dupa o prima schimbare de variabila:
tm
x
dt
dx
tm
t t x
t x
t m
x2
1 2
e
dx
2
adica :
MTBF
t m
x2
2
dx dt
(92)
Se aplica si o a doua schimbare de variabila:
188

tm
h
t h m
dt dh
t h
t 0h
deci :
MTBF
( h m )
MTBF e
x2
2
dx dh
x2
2
(93)
dx dh
(94)
Acestei ultime relatii i se aplica o integrare prin pri:

u
1
2
x2
2
dx
dv e h dh
Ca urmare :
1
du
v
h2
)
2 dh
1 h
e
rezultind :
MTBF e
x2
2
dx
h (
1
m
h (
h2
)
2 dh
(95)
189

Observatii:
primul termen din paranteza acolada:
pentru limita superioara valoarea este nula (datorita exponentialei si

datorita integralei extinse intre infinit si infinit);
pentru limita inferioara se face ipoteza ca mediile
aproximativ acelai ordin de mrime, iar deviaia

mic pentru ca raportul
au
este suficient de
sa tinda catre o valoare mare obtinindu-se o
integrala completa de la - la + ; adica, ceea ce ramine se reduce la:

1 m
e
al doilea termen din paranteza acolada:

1
m
( )
1
2
h (
h2
)
2 dh
h 2 ( ) 2
2
1
dh
e
1
2
( ) 2
2
h 2 ( ) 2
2
dh
( h ) 2
2
1
dh
e
( ) 2
2
Deci :
MTBF e
1 m
1
e
e
( ) 2
2
m
1
1 e
( ) 2
2
(96)
Exemplu numeric:
1
media pentru disfunctionalitatile active
media pentru disfunctionalitatile pasive
m = 1000 h
deviaia pentru disfunctionalitatile pasive
= 30 h
= 5000 h
conduc la :
MTBF 900ore
190

5. Notiuni de mentenabilitate
Teoria fiabilitatii are drept scop constitutirea de sisteme care sa dureze cit mai
mult. Teoria mentenabilitatii are drept scop constitutirea de sisteme care sa
fie restabilite cit mai repede : concret, mentenabilitatea cuantifica usurinta prin
care un sistem poate fi adus la parametrii cit mai apropiati de cei avuti inainte de
instalarea disfunctionalitatii. Numai din punct de vedere formal, fiabilitatea si
mentenabilitatea sint concepte complementare, in sensul ca daca :
este variabila absoluta timp;

este variabila aleatoare care masoara durata de la aparitia
disfunctionalitatii pina la restabilirea sistemului;
m(t) este densitatea de probabilitate a variabilei T
M(t)
este functia de mentenabilitate, adica probabilitatea de restabilire
a functiilor sistemului la momentul t
r(t) este rata restabilirilor;
atunci :
M t prob T t
dM t
dt
m t
M t
t2
t1
(99)
(100)
m t dt
rt
(98)
m t dt
m t dt
0
(97)
t2
m t dt
t1
m t dt M t 2 M t1
(101)
m(t )
1 M (t )
M t 1 e
0 r t dt
(102)
(103)
(de revazut relatiile : 9, 22, 23, 25, 26, 30, 34).
191

Aceasta din urma relatie este expresia general a funciei de mentenabilitate
in raport cu rata restabilirii, relatia fiind valabil pentru toate legile de repartiie
ale timpului de restabilire ; proprietile funciei de mentenabilitate sint :
M t 0 0
(104)
M t 1
(105)
0 M t 1
(106)
M t1 M (t 2 )
daca t1 t2
(107)
(de revazut relatiile : 11, 12, 13, 14).

Omolog fiabilitatii exista o medie si o dispersie a timpului de restabilire :
MTR
t m t dt
[1 M (t )]dt
(108)
(t MTR ) 2 m t dt
(109)
(de revazut relatiile : 40, 44).

Tab. 11 Relaii ntre principalii indicatori de mentenabilitate
Nr
crt.
1
Indicator
M(t)
m(t)
3
4
*
r(t)
MTR
Exprimat n funcie de indicatorul

M(t)
m(t)
-
r(t)
dM t
dt
1
dM t
1 M t
dt
1 M t dt
0
m t dt
1 e
0 r t dt
rt e
0r t dt
m t
m t dt
t
t m t dt
( * nu a fost definita o functie omoloaga functiei
r t dt
e 0
dt
R(t) de revazut tabelul 1).
192

La nivel empiric, media timpului de restabilire MTR se calculeaza cu relatia:
MTR
1
h
(110)
i 1
unde :
h
este
numarul de restabiliri pentru sistemul analizat;

durata consemnata a actiunii de restabilire.
iar dispersia cu relatia :

D
1
h
MTR 2
(111)
i 1
In particular, daca sint dovezi ca procesul tinde catre o repartitie in care rata
restabilirii este constanta deci catre repartitia exponentiala, atunci rata
restabilirii este :
r
Reprezentarea
1
MTR
grafica
(112)
functiilor
de
mentenabilitate
pentru
repartitiile
exponentiala, rectangulara, Gauss si Weibull (o varianta) sint redate mai jos :
Weibull
exponentiala
rectangulara
Gauss
t
Fig. 16 Functiile de mentenabilitate in cazul repartitiilor clasice
193

Aplicatia nr. 8. Durata de restabilire a unui sistem are densitatea de probabilitate
data de relatia de mai jos, unde t este masurat in ore :
m(t )
2
(t 1) 3
Se pun urmatoarele probleme :

a. care este functia de mentenabilitate a sistemului?
b. la cit se estimeaza probabilitatea ca sistemul sa fie restabilit in mai putin
de 0,2 ore?
c. care este durata medie de restabilire?
d. ce rata a restabilirii caracterizeaza sistemul?
Rezolvare :
a. se calculeaza :
t
M (t )
m(t )dt
2
1
dt 1
(t 1)3
(t 1) 2
b. se inocuieste termenul limita pretins, in formula mentenabilitatii:

M (0,2) 1
1
0,31
(0,2 1) 2
c. se efectueaza integrala :
1 M t dt
0
1
1
dt
|0 1
2
t
1
(t 1)
d. se foloseste relatia :
2
m(t )
2
(t 1) 3
rt
1
1 M (t )
t 1
2
(t 1)
194

Se poate constata, in aproape toata literatura de specialitate, o discrepanta intre
numarul de pagini consacrate problemelor de fiabilitate mult mai multe, decit
numarul de pagini tiparite referitoare la problemele de mentenabilitate
(observatia nu este insa valabila si pentru problemele de mentenanta). Una din
cauzele acestei stari de lucruri consta in faptul ca mentenabilitatea este o
notiune legata de servicii si nu de productie.
Fara a minimaliza rolul productiei, este evident ca produse se pot obtine si prin
personal necalificat si prin roboti. In productie nu exista alternative : o anumita
componenta trebuie inglobata intr-o anume structura, la un anumit moment.
Fara a supraaprecia rolul deservirii, este de acceptat ca prestatia cu referire la
restabilirea sistemelor nu poate fi adusa din punct de vedere procedural la
nivelul de algoritmizare din productie : restabilirea unui anumit sistem este
posibila
doar
daca
sistemul
si
simptomele
acestuia,
la
aparitia
disfunctionalitatilor, sint cunoscute in amanunt, inclusiv in ceea ce priveste

componentele care le-ar putea induce8. In servicii exista alternative : efectul
nedorit al unei disfunctionalitati poate proveni din mai multe locuri sau poate fi
cauzat de utilizarea improprie. In acest context, studiul bunei functionari a
serviciilor (sau deservirii, sau prestatiei) s-ar preta mai bine la o analiza
matematica din punctul de vedere al mentenabilitatii, decit din cel al fiabilitatii,
deoarece intotdeauna, in acest domeniu, se urmareste o reducere a duratelor, nu
o prelungire a lor9.
Dintr-un concurs de imprejurari favorabil, relatiile de baza sint in ambele cazuri
analoage :
z(t) din fiabilitate, adica rata instantanee a disfunctionalitatilor este

intrutotul asemanatoare cu
r(t) din mentenabilitate, adica rata
instantanee a restabilirilor ;
8
9
Este binecunoscuta gluma amara a posesorului de automobil : scinteieste, benzineste, dar nu porneste.
Transportul insusi este dorit de durata minima urmare unor conditionari rationale.
195

U(t) din fiabilitate, adica functia de repartitie a timpilor pina la aparitia

este
intrutotul
asemanatoare
cu
M(t)
din
mentenabilitate, adica functia de repartitie a timpilor pina la eliminarea

disfunctionalitatilor ;
R(t) adica functia de fiabilitate este intrutotul asemanatoare cu 1 M(t)

din mentenabilitate :
z t dt
R t e 0
t
M t 1 e
0 r t dt
(34)
(103)
Exista totusi o motivatie pentru care continutul capitolelor este structurat in jurul
idei de fiabilitate :
daca se dovedeste lucrativ si unui proces de deservire trebuie sa i se

prelungeasca durata de utilizare,
(sub amendamentul ca) in marea majoritate a cazurilor, mentenantele

nu se pot aplica serviciului in sine, ci sistemului care il asigura.
196

7cinci Fiabilitate141 196

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7cinci Fiabilitate141 196

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIABILITATE SI ASPECTE CONEXE IN TRANSPORTURI

FIABILITATE SI ASPECTE CONEXE IN TRANSPORTURI

parametrii repartitiei Weibull

numarul de restabiliri pentru sistemul analizat

densitatea de probabilitate (pentru mentenabilitate)

numarul de sisteme care au inregistrat disfunctionalitati

cuantilele timpului de funcionare

mediana timpului de functionare

durata de viata ca rezultat al unui proces determinist

media timpului de buna functionare

numarul de sisteme in stare de buna functionare

functia de repartitie a duratelor pina la aparitia disfunctionalitatilor sau functia de

limita duratei cumulate de viata

proportia sistemelor care au inregistrat disfunctionalitati

variabila normala redusa (pentru utilizarea tabelului lui Laplace)

rata disfunctionalitatilor pentru repartitia exponentiala

densitatea de probabilitate a disfunctionalitatilor

durata medie de viata

durata consemnata a actiunii de restabilire

parametrul repartitiei rectangulare

FIABILITATE SI ASPECTE CONEXE IN TRANSPORTURI

profesionala a personalului uman implicat sau supraincarcarea cu sarcini a

FIABILITATE SI ASPECTE CONEXE IN TRANSPORTURI

metode neparametrice, care nu necesit n prealabil, identificarea legii de

metode parametrice, pentru aplicarea crora este necesar identificarea

ntruct fiabilitatea unui sistem este funcie de cea a elementelor constituente,

in principiu, distinci : indicatori de fiabilitate ai elementelor, respectiv

practic, intersanjabili : orice element este un sistem, orice sistem este

Totusi, procedural, analiza fiabilitii sistemelor presupune mai intii cunoaterea

elemente fara restabilire, care nu pot fi aduse n stare de funcionare prin

elemente cu restabilire, care pot fi aduce n stare de funcionare prin

de aceea si indicatorii de fiabilitate ai elementelor sint de dou categorii:

indicatori de fiabilitate ai elementelor fara restabilire;

indicatori de fiabilitate a elementelor cu restabilire.

In productie, conceptul de fiabilitate este aproape totdeauna legat de

disfunctionalitatii. n consecin, noiunii de fiabilitate i se asociaz i cele de

FIABILITATE SI ASPECTE CONEXE IN TRANSPORTURI

mentenana definete ansamblul aciunilor tehnice i organizatorice, care

disponibilitatea definete aptitudinea unui produs sau serviciu, lund n

redundana definete aciunea prin care unora dintre partile sistemului li

In servicii, conceptul de fiabilitate poate fi cteodat legat de caracteristica

Funcia de fiabilitate, notat R(t) reprezint probabilitatea ca un element s

FIABILITATE SI ASPECTE CONEXE IN TRANSPORTURI

elemente, atunci raportul

reprezint frecvena relativ a elementelor ce nu au creat probleme : n cazul n

N(0) este foarte mare, raportul N(t)/N(0)

tinde ctre probabilitatea de

buna functionare a elementelor la momentul t. Cind se urmrete determinarea

numrul de disfunctionalitati care apar n intervalul (t i , ti + t). n aceste condiii,

iar numrul de elemente care au mai rmas n stare de funcionare:

Pe aceast baz se determin probabilitatea de buna functionare la momentul t ;

Relatia de mai sus defineste functia de fiabilitate. Proprietile funciei de

FIABILITATE SI ASPECTE CONEXE IN TRANSPORTURI

Fig. 1 Variaia funciei de fiabilitate prin histograme i sub form continu

Funcia de repartiie a timpului de funcionare

Funcia de repartiie a timpului de funcionare pina la aparitia disfunctionalitatii

probabilitatea ca la un element s apara o disfunctionalitate n intervalul ( 0, t ) :

ntruct probabilitatea ca un element s inregistreze o disfunctionalitate n

Proprietile funciei de nonfiabilitate sunt urmtoarele:

FIABILITATE SI ASPECTE CONEXE IN TRANSPORTURI

Densitatea de probabilitate a timpului de funcionare

Densitatea de probabilitate a timpului de funcionare, notat

pentru clarificarea caracterului distribuiei timpului de funcionare. Acest indicator