Mazarea a cunoscut celebritatea in evul mediu, cand era o delicatesa pe masa regilor

europeni. Foarte hranitoare si bogata in proteine, ea s-a raspandit pe toate continentele lumii,
castigand si statutul de aliment-medicament.
Boabele de mazare au cea mai intensa actiune terapeutica atunci cand sunt gatite
proaspete. Cea mai "sigura" este mazarea din pastai. In ce priveste gatitul, se aplica principiul cu
cat mai bland si mai scurt, cu atat mai bine.
Vitamina A - o portie de mazare (160 de grame) contine nu mai putin de 35% din
necesarul de vitamina A pentru o zi. Vitamina A este esentiala pentru piele, pentru ochi, pentru
sistemul imunitar, pentru prevenirea si combaterea unor afectiuni tumorale.
Vitaminele complexului B - boabele de mazare contin vitaminele B1, B2, B3, B6.
Mazarea este cunoscuta mai ales ca una din cele mai bune surse alimentare naturale de vitamina
B1, doua sute de grame de boabe verzi continand aproximativ 32% din necesarul zilnic din
aceasta vitamina foarte importanta pentru activitatea cardiovasculara, a sistemului nervos si
digestiv.
Vitamina C - este supranumita si vitamina imunitatii, deoarece are un rol esential in
mentinerea sanatatii si functionalitatii sistemului natural de aparare al organismului. Dar rolul
sau nu se limiteaza la atat, vitamina C fiind esentiala si pentru sistemul cardiovascular, pentru
sistemul muscular si cel nervos. Ei bine, si la acest capitol mazarea verde este pe podium, doua
sute de grame din acest aliment preparat corespunzator asigurand nu mai putin de 40% din
necesarul zilnic de vitamina C.
Vitamina K - alaturi de fasolea verde, mazarea verde este un lider de necontestat in acest
domeniu, o portie de 160 de grame de boabe verzi asigurand aproximativ 52% din necesarul
zilnic din aceasta vitamina, foarte importanta pentru inchiderea ranilor si pentru coagularea
sangelui, dar si pentru rezistenta oaselor, ea ajutand la "sudarea" moleculelor de calciu din os.
Fosfor - intr-un sfert de kilogram de mazare gasim aproape o treime din ratia zilnica
necesara de fosfor. Fosforul este un oligoelement esential pentru sistemul nervos, pentru
regenerarea
celulelor
si
pentru
consolidarea
oaselor.
Potasiu si magneziu - o portie de 160 de grame de mazare verde contine 22% din necesarul zilnic
de potasiu al unui adult si 15% din necesarul de magneziu. Ambele minerale sunt esentiale
pentru mentinerea functionalitatii inimii (ele alcatuiesc si celebrul "Aspacardin", folosit in
aritmia cardiaca), pentru sanatatea sistemului nervos si al celui muscular.
Zinc - este un oligoelement necesar pentru activarea sistemului imunitar, pentru refacerea
tesuturilor distruse, precum si pentru functia de reproducere (atat la femei, cat si la barbati). Intro portie de mazare gasim aproximativ 12,6% din necesarul zilnic de zinc.
Seleniu - ne referim, evident, la seleniul in forma organica, asimilabila, care este un
remediu extraordinar pentru prevenirea si combaterea cancerului, dar si pentru intarirea
imunitatii, pentru combaterea infertilitatii la barbati, pentru sustinerea functiei pancreasului. Un
studiu facut in Slovenia arata ca boabele de mazare sunt printre cele mai bune surse naturale
pentru acest oligoelement. Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care
aceasta leguminoasa creste.
Mazarea este putin pretentioasa fata de factorii de vegetatie, fiind planta zonei temperate,
cu climat mai umed si racoros, arealul sau de cultura atingand paralela de 67 grade latitudine
nordica si 1800 m altitudine in Muntii Alpi.

Temperatura minima de germinatie a semintelor este de 1-2 grade C (3-4C la soiurile

zaharate, cu bobul zbarcit), optima fiind de 25 grade C, iar maxima de 35 grade C. Plantele
tinere suporta, pe perioada scurta, temperaturi scazute de 5, 6 grade C, in unele zone
cultivandu-se si ca forma de toamna (cand plantele pot rezista pana la 10, -12 grade C).
Cresterea plantelor incepe primavara la temperatura de 4- 50 C, dar pe masura avansarii in
vegetatie cerintele fata de temperatura cresc.
In perioada de crestere, temperatura optima este de 14-15 grade C, in timpul infloritului
15-18 grade C, iar la coacere 18-20 grade C. Temperaturile de peste 30 grade C impiedica
fecundarea si umplerea bobului si favorizeaza atacul de gargarita (Bruchus pisorum). La
maturitate are cerinte termice moderate, iar pentru intreaga perioada de vegetatie necesita 13501800 grade C.
Mazarea are cerinte moderate fata de umiditate, fiind mai rezistenta la seceta decat
fasolea si soia. Pentru incoltire, necesarul de apa, raportat la masa semintei, este de 95-120 %.
Pretinde mai multa apa in perioada de la inflorire pana la formarea boabelor. Sunt favorabile
mazarii precipitatiile din lunile mai si iunie care trebuie sa ajunga la 120-140 mm. Seceta si
caldurile mari din aceasta perioada determina formarea unui numar redus de pastai si de boabe si
favorizeaza atacul de gargarita. Este foarte daunator excesul de umiditate pentru ca prelungeste
infloritul, esaloneaza coacerea si favorizeaza atacul de boli. Ploile din timpul maturarii determina
caderea si putrezirea plantelor, iar alternanta dintre ploi si perioade de arsita mareste dehiscenta
pastailor cauzand pierderi de boabe.
Mazarea este o planta de zi lunga, dar exista si soiuri ce fructifica in conditii de zi scurta
si chiar indiferente fata de acest factor de vegetatie.
Cele mai favorabile pentru mazare sunt solurile mijlocii, luto-nisipoase sau nisipolutoase, calde, profunde, bogate in humus, bine aprovizionate in fosfor, potasiu si calciu, bine
structurate, cu capacitate mare de retinere a apei, cu reactie neutra (pH=6,7-7,5), cum sunt
cernoziomurile, solurile brun-roscate si aluviunile. Nu da rezultate bune pe soluri grele,
argiloase, cu exces de umiditate, neaerate, acide, nisipoase, saraturoase etc.
Mazarea gaseste conditii favorabile de cultura in majoritatea zonelor agricole din tara
noastra. Zona foarte favorabila se intalneste in Campia de Vest, in centrul si nord-vestul
Banatului, unde precipitatiile sunt bine repartizate, iar temperatura din perioada fructificarii se
situeaza in jurul a 20 grade C. Zona favorabila I cuprinde sudul Campiei Romane (cu exceptia
Baraganului si a zonei nisipurilor din Oltenia), Campia Transilvaniei, Valea Muresului si
Tarnavelor, Depresiunea Sibiului, Tara Barsei, Campia Crisurilor, nord- vestul tarii.
Soiurile aflate in cultura la noi in tara apartin varietatii vulgatum, avand seminte micimijlocii, netede, de culoare galbena, galbena-portocalie.
Avand o crestere lenta in primele faze de vegetatie, mazarea trebuie sa urmeze dupa
plante care lasa terenul curat de buruieni, cum sunt culturile prasitoare (porumb, cartof, sfecla
pentru zahar, floarea-soarelui) si cerealele paioase.) Mazarea nu trebuie sa revina pe acelasi
teren mai devreme de 3-4 ani, deoarece determina fenomenul de oboseala a solului si nici nu
se cultiva dupa alte leguminoase pentru a se evita bolile (fuzarioza) si daunatorii specifici.
La randul sau, mazarea este o planta buna premergatoare pentru majoritatea culturilor, in
special pentru graul de toamna, deoarece se recolteaza timpuriu si are o influenta deosebit de
favorabil asupra structurii si fertilitatii solului (lasa in sol 30-100 kg N/ha), putandu-se incadra
usor in rotatii. Prin incadrarea mazarii in rotatii de 3-6 ani se asigura planta amelioratoare in
cadrul asolamentului.

Soiurile de mazare de camp cultivate in Romania sunt: Alina, Corina, Dora, Magistra,
Marina, Mona, Rodil, Vedea, Alfetta, Atol, Baccara, Bastille, Eiffel, Grafila, Loto, Montana,
Monique, Profi, Renata, Erecta, Turbo, Romania, Franta.
Costuri???