CAP .

II CONTABILITATEA OPERAIILOR DE REGULARIZARE

2..1.Notiuni generale privind regularizarea plusurilor si
minusurilor de inventar
Odata stabilite rezultatele inventarierii, plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la
nregistrarea sidecontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie nseamna a regulariza
rezultatul inventarierii.
n principiu, plusurile se nregistreaza ca intrari n patrimoniul ntreprinderii, iar minusurile
se imputa. Dacalipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva se deconteaza, dupa caz,
asupra cheltuielilor sau veniturilorntreprinderii. De asemenea, se pot admite compensari
cantitative ale lipsurilor cu plusurile, n cazurile n care existariscul de confuzie ntre sorturile
aceluiasi produs, fara a se diminua patrimoniul unitatii. Compensarea se admite, deregula, numai
pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar.
Pentru bunurile materiale acceptate cu pierderi se acorda scazaminte fara a depasi valoarea
constatata nminus. De asemenea, pentru aceste valori, n cazul compensarii lipsurilor cu plusurile
stabilite la inventariere,scazamintele se calculeaza numai n situatia cnd cantitatile lipsa sunt mai
mari dect cantitatile n plus. Calculul seefectueaza n primul rnd pentru valorile materiale la care
s-au constatat lipsurile, iar daca mai ramn diferentecantitative n minus cotele de scazaminte se
pot aplica si pentru celelalte valori materiale admise n compensare, lacare s-au constatat plusuri
sau la care nu au rezultat diferente. Diferenta stabilita n minus n urma compensarii siaplicarii
tuturor cotelor de scazaminte, reprezentnd un prejudiciu pentru patrimoniu, se recupereaza de la
persoanelevinovate n conformitate cu dispozitiile legale.
n raport de natura structurilor de activ si de pasiv, inventariate, regularizarea diferentelor de
inventargenereaza urmatoarele tipuri de nregistrari:
a) plusuri de active imobilizate, la valoarea de inventar:
20, 21, 23, 26 = 131
2.2 CONTURI UTILIZATE
Conturile de active imobilizae Subventii pentru investitii
Remarca. Apreciem ca n acest caz trebuie nregistrata si TVA corespunzatoare, formula fiind:
4426 = 4427
TVA - deductibila TVA colectata si concomitent pentru cota de TVA nedeductibila stabilita pe baza
de decont, se face nregistrarea:

20, 21, 23, 26 = 4426

Conturile de active imobilizate TVA deductibila.
Potrivit PCG n locul conturilor debitoare de mai sus se foloseste contul 635 "Cheltuieli cu alte
impozite,taxe si varsaminte asimilate"
b) plusurile de stocuri cumparate:
30, 31, 32, 35, 36, 37 = 60
Conturi de stocuri Cheltuieli privind stocurile
(pe fiecare categorie de stocuri)
n cazul plusurilor de stocuri privind produsele si productia n curs de executie, nregistrarea este
de forma:
33, 34 = 71
Conturi de stocuri Variatia stocurilor
nregistrarile de mai sus se fac la valoarea contabila de intrare, egala cu costul de productie.
c) plusurile de investitii financiare pe termen scurt:
50 = 664
Investitii financiare pe termen scurt Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
d) plusurile constatate la inventarierea casieriei, la societatile cu capital privat:
531 = 758
Casa Alte venituri din exploatare.Pentru minusurile de inventar neimputabile, cu exceptia
minusurilor de casa, nregistrarile sunt de sens invers cu cele prezentate n cazul plusurilor, iar n
cazul activelor imobilizate tipul de nregistrare este:
28 = 20, 21, 23, 26
Amortizari privind imobilizarile (pentru amortizarea aferenta)
Conturile de active imobilizate
6583

Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital:

imputarea la valoarea de nlocuire la data constatarii pagubei inclusiv TVA:
428 = 758
Alte datorii sau creante n legatura cu personalul
Alte venituri din exploatare sau 461 4427
Debitori diversi TVA - colectata
Pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ constatate pe baza de inventariere peste normele
legale neimputabile se datoreaza TVA. Operatiunea se reflecta n contabilitate prin nregistrarea:
635 = 4427
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte assimilate TVA - colectata
Daca minusurile de inventar de natura activelor circulante sunt imputabile, nregistrarile sunt
similare cu cele efectuate n cazul minusurilor neimputabile. Totodata, pentru valoarea imputata se
face nregistrarea:
461 = 758
Debitori diversi Alte venituri din exploatare
4427
TVA - colectat
Lipsurile imputabile se evalueaza la valoarea de nlocuire. Aceasta reprezinta costul de achizitie al
bunului respectiv la data constatarii pagubei, format astfel:
. pretul de cumparare practicat pe piata
( + ) taxele nerecuperabile
( + ) cheltuielile de transport - aprovizionare
(+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau pentru intrarea n
gestiune
Daca bunurile lipsa imputabile nu pot fi cumparate pe piata, valoarea de imputare se stabileste de
specialist n domeniul respectiv.

Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se nregistreaza si stocurile finale sau variatia

stocurilor ncazul metodei inventarului intermitent. Marimea stocurilor se determina prin inventarul
fizic al acestora, iar iesirile prin calcul pe baza relatiei:
Iesirile de stocuri = Stocul initial + Intrarile de stocuri - Stocul final
Tipurile de nregistrari au fost prezentate la contabilitatea operatiilor privind stocurile. Asa cum
prevad
"Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului", n cazul inventarului
intermitent, valorile materiale se evalueaza la pretul de nregistrare a ultimei intrari n gestiune (o
asemenea solutie este contrara metodelor de evaluare a stocurilor).
Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori
economico - financiari sau asigurarea unor date primare de intrare n contabilitate. De exemplu,
calculul costului productiei neterminate, determinarea scazamintelor si pierderilor pentru bunurile
prevazute cu un asemenea regim,predarea - primirea de gestiuni, lichidarea si fuzionarea
ntreprinderilor etc.
Rezultatele inventarierii se consemneaza n "Procesul - verbal de inventariere", n care se nscriu, n
principal, perioada de gestiune inventariata; persoanele care au efectuat inventarierea; plusurile si
minusurile constatate; compensarile efectuate; bunurile depreciate; creantele si datoriile incerte si
n litigii; datoriile si lichiditatile n devize; constituirea si regularizarea provizioanelor; regularizarea
amortizarilor; alte elemente specific inventarierii.
4.2. Operatii privind calculul amortizarilor
n principiu, amortizarea activelor imobilizate se calculeaza si nregistreaza pe baza planului de
amortizare sau a fiselor mijloacelor fixe. La nchiderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii
generale a patrimoniului,este normal ca valoarea de inventar sa fie egala cu valoarea ramasa de
amortizat. Daca valoarea de inventar este mai mica dect cea ramasa de amortizat, diferenta se
regularizeaza astfel:
a) nregistrarea unei amortizari, n cazul n care se constata o depreciere ireversibila (exemplu
mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru casare);
b) constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, n cazul cnd se constata o
depreciere
reversibila sau relativa ca urmare a unor cauze cum sunt:
. aparitia unei deprecieri de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii;
. supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevaluarii anterioare;
. lipsa de utilitate n momentul inventarierii (trecute n conservare, inutilizabile temporar);

.- alte cauze care determina ca valoarea actuala sa fie mai mica dect valoarea ramasa de amortizat.
68 = 28
Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarea la inflatie
Amortizari privind imobilizarile corporale
4.3. Operatii privind provizioanele pentru deprecieri
Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de
inventar la data nchiderii exercitiului este mai mica dect valoarea contabila de intrare. Aceste
micsorari de valoare au un caracter reversibil, n consecinta sunt regularizate la nchiderea
conturilor. n acest scop se procedeaza astfel:
a) n situatia n care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila - valoarea de
inventar) este superioara provizionului constituit (soldul creditor al conturilor de provizioane
pentru deprecieri), se constituie un provizion suplimentar, iar nregistrarea de principiu este:
68 = 29, 39, 49, 59
Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarea la inflatie
Conturi de provizioane pentru deprecieri
b) n cazul n care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara provizionului
constituit, se diminueaza provizionul nregistrat cu diferenta corespunzatoare efectundu-se
nregistrarea de principiu:
29, 39, 49, 59 = 78
Conturi de provizioane pentru deprecieri Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie
Metoda de nregistrare prezentata mai sus este denumita metoda generala sau reluarii
provizioanelor, alaturi de ea fiind cunoscuta si metoda anularii provizioanelor.
n cazul aplicarii ultimei metode, la anularea soldului creditor al conturilor de provizioane pentru
deprecieri se face nregistrarea de principiu:
29, 39, 49, 59 = 78
Conturi de provizioane pentru deprecieri Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie
Pentru provizioanele constatate si calculate pe baza inventarului se face nregistrarea de principiu:
68 = 29, 39, 49, 59

Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarea la inflatie

Conturi de provizioane pentru deprecieri
Pentru deprecierea stocurilor o importanta deosebita cu implicatii asupra marimii provizioanelor
are structura luata n calcul ca unitate de observare. n acest sens pot fi retinute pentru studiu
prevederile Standardului de
Contabilitate International nr. 2 :
a) costul istoric al stocurilor poate sa nu fie recuperabil daca preturile de vnzare ale acestora s-au
redus,sau daca stocurile s-au deteriorat sau daca au devenit n totalitate sau partial nvechite
(desuete);
b) deprecierile sunt calculate separat pentru fiecare articol, pentru o grupa de articole similare,
pentru o categorie ntreaga de articole n stoc (exemplu produsele finite) sau pentru produsele
aferente unui sector de activitate sau daca acestea sunt calculate global pentru totalitatea
stocurilor ntreprinderii;
c) practica calcularii deprecierii stocurilor pe grupe, sector de activitate sau globala are ca rezultat
compensarea pierderilor generate, prin profituri nerealizate;
d) n situatiile financiare stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre costul istoric si
valoarea realizabila neta conform principiului prudentei adoptat de contabilitate;
e) practica stabilirii deprecierii stocurilor sub costul istoric, n functie de valoarea realizabila neta,
corespunde n principiu cu activele pe termen scurt ce nu trebuie evaluate la nivelul superior
sumelor ce pot fi
obtinute;
f) stocurile normale de materii prime si materiale consumabile detinute pentru a fi ncorporate n
productia
de bunuri nu trebuie sa fie evaluate sub costul istoric dat, daca produsele finite n care ele vor fi
ncorporate apar ca ar
trebui sa fie vndute la costul istoric sau deasupra lui. Totusi, o scadere a pretului materiilor prime
indica faptul ca
marimea costului istoric al produselor finite care vor fi fabricate va depasi valoarea realizabila neta.
n aceste conditiieste necesara o reducere a pretului stocurilor, costul de nlocuire fiind n acest caz
baza de evaluare a valorii realizabile nete.

Un caz specific de constatare a deprecierii este cel privitor la reducerile de pret la marfurile lent si
greu vandabile la unitatile comerciale cu amanuntul. nregistrarile contabile care intervin cu aceasta
ocazie sunt:
a) valoarea deprecierii constatate la inventar: 6814 = 397
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
Provizioane pentru deprecierea marfurilor
b) pretul de vnzare al marfurilor respectiv, mai putin TVA aferent: 531 = 707
Casa Venituri din vnzarea marfurilor
c) costul de achizitie al marfurilor vndute depreciate: 607 = 371 Cheltuieli privind marfurile Marfuri
d) reluarea provizionului constituit: 397 = 7814
Provizioane pentru deprecierea marfurilor Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante
4.4. Operatii privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
Asa cum s-a aratat, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor
cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta ori pentru cheltuieli care devin exigibile
n perioadele urmatoare.
La nchiderea exercitiului, provizioanele constituite efectiv se nregistreaza n debitul conturilor de
cheltuieli si creditul conturilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli. De asemenea, se
analizeaza provizioanele constituite la finele anului precedent si cele n cursul exercitiului,
regularizndu-se astfel:

a) prin debitul conturilor de cheltuieli n cazul majorarii provizionului:

68 = 15
Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarea la inflatie
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
b) prin creditul conturilor de venituri cnd provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv acesta
devine total sau partial fara obiect:

15 = 78
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie
4.5. Diferentele de curs valutar
O ntreprindere poate desfasura activitati n strainatate n doua moduri: (1) ea poate realiza
tranzactii n valuta si; (2) poate avea operatiuni n strainatate.
Tranzactia n valuta este o tranzactie care este exprimata sau care necesita decontarea n valuta,
inclusive tranzactiile rezultate atunci cnd o ntreprindere: cumpara sau vinde bunuri sau servicii al
caror pret este exprimat n valuta; mprumuta sau ofera spre mprumut fonduri, sumele ce urmeaza
a fi ncasate sau platite fiind exprimate n valuta; achizitioneaza sau nstraineaza active;
contracteaza sau achita datorii exprimate n valuta; devine parte a unui contract de schimb valutar
nerealizat.
Diferenta de curs valutar este diferenta ce rezulta din raportarea aceluiasi numar de unitati ale unei
valute n moneda de raportare, la cursuri de schimb diferite.
Pentru recunoasterea diferentelor de curs valutar, conform IAS 21 "Efectele variatiilor cursurilor de
schimb valutar" se pot utiliza doua tratamente contabile:
Tratamentul contabil de baza. Diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii elementelor
monetare sau a raportarii elementelor monetare ale unei ntreprinderi la cursuri diferite fata de cele
la care au fost nregistrate initial pe parcursul perioadei ori fata de cele la care au fost raportate n
situatiile financiare anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli n perioada n care
apar, cu exceptia diferentelor de curs valutar tratate ca fiind capital propriu.
Avnd n vedere posibilitatile de decontare ale tranzactiei si anume n cursul aceluiasi exercitiu sau
ntr-un exercitiu financiar ulterior, diferentele de curs valutar vor fi recunoscute astfel: cnd
tranzactia este decontata n cursul aceluiasi exercitiu financiar n care ea a survenit, ntreaga
diferenta de curs valutar este recunoscuta n acel exercitiu; cnd tranzactia este decontata ntr-un
exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta n fiecare exercitiu ce intervine
pna n momentul decontarii.
Tratamentul contabil alternativ permis. Diferentele de curs valutar pot rezulta dintr-o
devalorizare sau depreciere monetara accentuata, mpotriva careia nu se pot lua nici un fel de
masuri de acoperire a riscului si care afecteaza datoriile ce nu pot fi decontate si ce apar din
achizitia recenta a unui activ facturat n valuta. Asemenea diferente de curs trebuie incluse n
valoarea contabila a activului respectiv, cu conditia ca valoarea contabila ajustata sa nu
depaseasca minimul dintre costul de nlocuire si valoarea recuperabila prin vnzarea sau utilizarea
activului.
IAS 21 "Efectele variatiilor cursurilor de schimb valutar" permite unei ntreprinderi sa includa
diferentele de curs valutar din mprumuturi n valoarea contabila a activelor, ca urmare a unei
devalorizari severe recente.

a) Conform IAS 21 "Efectele variatiilor cursurilor de schimb valutar" nu se constituie provizioane

pentru pierderi din diferente de curs valutar. Prin urmare soldurile acestor conturi existente precum
si a celor de diferente de conversie activ si pasiv trebuie eliminate.
b) Diferentele de curs valutar nu se mai pot transfera direct n conturi de rezerve. Deci rezerva
creata n anii anteriori pentru diferentele de curs nregistrate la reevaluarea disponibilului n valuta
n suma egala sau mai mica cu capitalul social varsat n valuta trebuie anulata.
c) Pentru realizarea operatiilor prezentate mai sus se introduce un cont nou 1172 "Rezultat reportat
provenind din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29" care este un cont bifunctional.
Astfel, creditul contului nregistreaza rezultatul favorabil provenit din adoptarea pentru prima data a
IAS, cu exceptia IAS 29, debitul nregistreaza rezultatul nefavorabil provenit din adoptarea pentru
prima data a IAS, cu exceptia IAS 29.
Soldul creditor reprezinta profitul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, cu
exceptia IAS 29, iar soldul debitor pierderea reportata aferenta acesteia.
CAP III .STUDIU DE CAZ
EXEMPLU .O societate prezinta la 31.12.2007 urmatoarele date n bilant:
a) Rezerve create n anii anteriori pentru diferentele de curs nregistrate la reevaluarea
disponibilului n valuta n suma egala cu capitalul social varsat n valuta 80.000.000 lei.
b) Provizioane pentru pierderi din diferente de curs valutar (1514) conform PCG aprobat H.G.
704/1993 n valoare de 2.000.000 lei.
Diferente de conversie activ (476) 2.000.000 lei.
Diferente de conversie pasiv 700 000 lei.
NOT. Vom lua n calcul urmatoarele variante:
A. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderilor din diferente de conversie (476);
B. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderii nete din diferente de curs valutar;
C. Cazul n care nu au fost create provizioane.
c) n anul 2001 se efectueaza urmatoarele operatii: facturare marfuri 10.000 USD, curs de schimb la
data facturarii 32.000 lei/USD; achizitie materii prime 20.000 USD, curs de schimb la data achizitiei
33.000 lei/USD.
Cursul de schimb la nchiderea exercitiului financiar 2001 este de 34.000 lei/USD.
d) n anul 2002 au loc decontarea tranzactiilor la cursul de 35.000 lei/USD.

ETAPA 1. REGULARIZRI LA 31.12.2007:

a) rezerva creata n anii anteriori conform IAS 21 se transfera la rezultatul reportat:
80 000 000 lei 1068 = 1172 80 000 000 lei
Alte rezerve Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29
b) eliminarea conform IAS 21 a soldurilor conturilor 1514,476 si 477:
A. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderilor din diferente de conversie (476)
B. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderii nete din diferente de curs valutar
C. Cazul n care nu au fost create provizioane
1514 = 476 2 000 000 lei % = 476 2 000 000 lei 477 = 1172 700 000 lei
1514 1 300 000 lei
477 = 1172 2 000 000 lei 1172 700 000 lei 1172 = 476 700 000 lei
477 = 1172 700 000 lei
ETAPA 2.RECUNOASTEREA N CURSRUL EXERCIIULUI FINANCIAR 2008 A
DIFERENELOR DE CURS VALUTAR DIN MOMENTUL FACTURRII:
a) recunoasterea creantelor:
320 000 000 lei
(10 000 USD 32 000 lei/USD)
4111 = 707 320 000 000 lei
(10 000 USD 32 000 lei/USD)
b) recunoasterea datoriilor:
660 000 000 lei 301 = 401 660 000 000 lei
(20 000 USD 32 000 lei/USD)
Materii prime Furnizori (20 000 USD 32 000 lei/USD)

ETAPA 3. NREGISTRRI CONTABILE CONFORM IAS AFERENTE PRIMULUI AN DE

APLICARE EFECTIV:
a) nregistrarea diferentelor de curs valutar rezultate din evaluarea creantelor la sfrsitul exercitiului
2008: 20 000 000 lei 4111 = 765 20 000 000 lei
10 000 USD (34 000 -32 000)
Clienti Venituri din diferentede curs valutar
10 000 USD (34 000 -32 000)
b) nregistrarea diferentelor de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor la sfrsitul exercitiului
2008: 20 000 000 lei 665 = 401 20 000 000 lei
20 000 USD (34 000 -33 000)
Cheltuieli din diferente decurs valutar
Furnizori 20 000 USD (34 000 -33 000)
ETAPA 4. NREGISTRAREA DECONTRILOR N ANUL 2009:
a) ncasarea clientilor:
350 000 000 lei 5124 = 4111 350 000 000 lei
10 000 USD 35 000
Conturi la banci n valuta Clienti 10 000 USD 35 000
10 000 000 lei 4111 = 765 10 000 000 lei
(sold 4111) Clienti Venituri din diferente de curs valutar
b) plata furnizorilor:
700 000 000 lei 401 = 5124 700 000 000 lei
20 000 USD 35 000
Furnizori Conturi la banci nvaluta 20 000 USD 35 000
20 000 000 lei 665 = 401 20 000 000 lei (sold 401) Cheltuieli din diferente de curs valutar Furnizori

4.6. Operatii privind delimitarea n timp a cheltuielilor si veniturilor

Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea n timp a cheltuielilor si
veniturilor nregistrate n cursul exercitiului sau preluate ca sold din exercitiul precedent. n sfera
regularizarii cheltuielilor si veniturilor se cuprind: operatiile privind nregistrarea cheltuielilor de
plata (facturi neprimite, documente de plata nentocmite) si veniturilor de realizat (facturi
nentocmite pentru bunuri materiale si prestatii furnizate); operatii privind regularizarea cheltuielilor
determinate de facturi primite fara bunuri materiale si prestatii (la cumparator) si veniturilor pentru
facturile ntocmite fara expedierea bunurilor materiale sau receptia prestatiilor (la vnzator);
operatiile privind regularizarea cheltuielilor si veniturilor nregistrate n avans (prestatii care
afecteaza doua exercitii);operatii privind etalarea (repartizarea) cheltuielilor pe mai multe exercitii.
Operatiile de regularizare a cheltuielilor si veniturilor nregistrate n avans genereaza urmatoarele
tipuri de nregistrari contabile:
a) cheltuieli privind reparatiile neprevizibile ce se repartizeaza pe parcursul mai multor exercitii:
471 = 401
Cheltuieli nregistrate n avans Furnizori 4426 TVA - deductibila
Daca reparatia s-a executat cu forte proprii, valoarea decontata la nchiderea exercitiului financiar
ca fiind aferenta exercitiilor urmatoare se contabilizeaza prin relatia:
471 = 758
Cheltuieli nregistrate n avans Alte venituri din exploatare:
b) cheltuielile constatate la nchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator:
471 = 60, 61, 62
Cheltuieli nregistrate n avans Conturi de cheltuieli
c) cota scadenta de cheltuieli preluate din exercitiul precedent, nregistrare efectuata pe baza
scadentarelor:
61, 62, 65, 66 = 471 Conturi de cheltuieli Cheltuieli nregistrate n avans
d) cota de cheltuieli nregistrata n cursul exercitiului direct n contul 471 "Cheltuieli nregistrate n
avans" si transferate asupra cheltuielilor exercitiului curent ncheiat: 60, 61, 62 = 471
Conturi de cheltuieli Cheltuieli nregistrate n avans:
e) venituri nregistrate n avans n cursul exercitiului direct n conturile de regularizari:

4111 = 472
Clienti Venituri nregistrate n avans
f) venituri nregistrate n avans la conturile de regularizari si transferate asupra exercitiului curent:
472 = 70, 76
Venituri nregistrate n avans Conturi de venituri
g) venituri nregistrate n avans n conturile de venituri si transferate la nchiderea exercitiului
conturilor de regularizare:
70, 76 = 472
Conturi de venituri Venituri nregistrate n avans
Operatiile privind cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii sunt rezolvate n
contabilitatea din tara noastra n aceeasi categorie cu cele privind cheltuielile nregistrare n avans.
Pentru a nuanta problema se va face recurs la contabilitatea franceza. Asa cum se prevede n Planul
contabil general, cheltuielile de repartizat asupra mai multor exercitii cuprind cheltuielile ce se
raporteaza la productiile viitoare, implicit si la vnzarile viitoare, de exemplu: cheltuieli de ncercare
a unor preexploatari, testarea masinilor, formarea personalului, studii tehnice ale procesului de
productie, cheltuieli de reorganizare a uzinei, cheltuieli privind reparatiile capitale etc.