Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C 47-1986
C 47-1986
PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII
Biroul executiv
DECIZIA NR. 14,
din 18 aprilie 1986
PRIVIND APROBAREA ,,INSTRUCTIUNILOR TEHNICE
PENTRU FOLOSIREA ŞI MONTAREA GEAMURILOR
ŞI A ALTOR PRODUSE DE STICLĂ ÎN CONSTRUCŢII"
INDICATIV C 47—86
Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului Central de Cercetare, Proiectare şi
Directivare în Construcţii;
Având în vedere prevederile art. 5, litera "d" din Decretul nr. 170/1976, cât şi avizul CTE —
ICCPDC nr. 54 din 24 ianuarie 1986;
În temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind
organizarea şi functionarea Institului Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii,
cât şi Legea nr. 5/1978, emite urmatoarea
DECIZIE:
Se aprobă ,,Instructiunile tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse
de sticlă în construcţii" Indicativul C 47—86.
2. Instrucţiunile tehnice de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul
construcţiilor. Ele se vor publica şi în normative şi instrucţiuni.
La aceeaşi dată încetează valabilitatea urmatoarele documente tehnice:
— Instructiuni tehnice pentru folosirea şsi montarea geamurilor în construcţii, indicativ C
47—79, aprobate de ICCPDC cu decizia nr. 130/19.VI.1979;
— Instrucţiuni tehnice de folosire la pereţi a profilelor U din sticlă, indicativ C 207—81,
aprobate de ICCPDC cu decizia nr. 75/9.VI.1981.
PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV
DIRECTOR GENERAL
Ing. VALERIU CRISTESCU
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA ŞI
MONTAREA
GEAMURILOR ŞI A ALTOR PRODUSE DE STICLĂ
ÎN CONSTRUCŢII
INDICATIV C 47 — 86
Elaborate de :
INSTITUTUL DE CERCETARI ÎN CONSTRUCŢII
ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC
Director adj. ştiinţific: Dr. ing. R. Constantinescu
şef laborator: Dr. ing. I. Brînzan
Responsabil lucrare: ing. M. Stănescu
ing. N. Ocoleanu
Arh. R. Stoenescu
Responsabili din partea ICCPDC: Arh. Claudiu Popeştianu
ing. Victor Cristescu
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA indicativ C 47—86
ŞI MONTAREA GEAMURILOR înlocuiesc
ŞI A ALTOR PRODUSE DE STICLĂ ÎN CONSTRUCTII C 47—79
şi C 207—81
1. OBIECT
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice stabilesc modul de folosire şi montare a urmatoarelor
sortimente de geamuri şi a altor produse din sticlă în construcţii:
— geamuri trase;
— geamuri şlefuite, polizate;
— geamuri cristal;
— geamuri plane securizate;
— geamuri armate;
— geamuri ornament;
— geamuri prelucrate (mate, muslin, givrate);
— geamuri termoabsorbante (trase);
— geamuri termoizolante cu chit;
— geamuri emailate securizate;
— oglinzi de geam tras;
— oglinzi de geam şlefuit;
— foi de geam pentru uşi din geam securizat;
— geamuri prelucrate pe margini;
— profile din sticlă;
— caramizi presate de sticlă cu goluri.
Elaborat de: Aprobat de:
INSTITUTUL DE CERCETARI ÎN INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE,
CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN
CONSTRUCŢIILOR CONSTRUCŢII – ICCPDC – cu Decizia nr. 14
INCERC din 18 aprilie 1986
2. TIPURI Ş1 DOMENII DE FOLOSIRE
2.1. Geamuri transparente :
a) Geamuri trase conform STAS 853.
Geamurile trase se livrează în şase calităţi rezultate prin sortare, notate cu S, 1, 2, 3, 4, 5,
care se utilizează în construcţii astfel :
— geam calitatea 1a, la clădiri reprezentative şi vitrine;
— geam calitatea 2a, la locuinţe;
— geam calitatea 2a şi 3a la clădiri industriale şi agrozootehnice;
— geam calitatea 4a şi 5a la construcţiii provizorii sau de mică importanţă.
Dimensiunile maxime ale geamurilor trase, folosite în constructii, sunt date în tabelul 1.
Tabelul 1
Grosime (mm) Lăţime (mm) Lungime
nominală efectivă (mm)
În cazuri justificate din punct de vedere tehiiicoeconomice se pot livra pentru construcţii şi
geamuri cu dimensini în afara celor indicate în tabelul 1.
Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri trase pentru ferestre şi uşi care se folosesc la
construcţii de locuinţe socialculturale şi industriale sunt date în capitolul 4.2.
b) Geamuri slefuite, polizate, conform STAS 9041. Geamurile slefuite, polizate se
produc in doua tipuri :
— tip A, destinat în principal confecţionării oglinzilor şi geamurilor securizate;
— tip B, destinat în principal confecţionării vitrinelor şi geamurilor securizate.
Ambele tipuri se livrează în două calităţi, I şi II.
Geamurile şlefuite de tip A se fabrică în dimensiunile prezentate in tabelul 2.
Dimensiunile maxime ale geamurilor şlefuite de tip B folosite în construcţii sunt prezentate
în tabelul 3.
c) Geamuri cristal conform N.I. 93.363—84.
Geamurile cristal se produc în cinci calităţi: AO; A; B; C; D.
În domeniul construcţiilor civile şi industriale se folosesc numai geamurile cristal calitatea
D, care se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul 4.
Tabelul 2
Grosime (mm) Lăţime (mm) Lungime (mm)
nominală efectivă
4 3,8...4,2 400...2100 500...2800
5 4,8...5,2 400...2100 500...3200
6 5,8...6,2 400...2100 500...3600
7 6,8...7,2 400...2100 500...4500
Tabelul 3
Grosime (mm)
nominală efectivă Lăţime (mm) Lungime (mm)
Tabelul 4
Grosime (mm)
nominală efectivă Lăţime (mm) Lungime (mm)
Cu acordul parjilor se pot livra geamuri si cu dimensiuni in afara celor indicate in tabelul 4.
d) Geamuri plane securizate conform STAS 1853. Geamul securizat se fabrica in doua
tipuri :
— tip S, executat din geam slefuit polizat sau din geam cristal ;
— tip T, executat din geam tras.
Geamul securizat se folose§te la ferestre, usi si glasvanduri pentru :
— spitale, birouri, laboratoare, hoteluri, muzee, magazine, construct industriale ;
— cladiri publice pretentioase, cu public numeros, care l.rebuie sa fie protejat in
cazul spargerii unor geamuri de dimensiuni mai mari.
Geamurile plane securizate folosite in construct se fabrica in dimensiunile prezentate in
tabelul 5.
Tabelul 5
Grosimea (mm)
nominală efectivă Lungime (mm) Lăţime (mm)
4 3,8... 4,2 350... 1500 200... 1200
5 4,8... 5,2 350... 1800 200... 1200
6 5,6... 6,4 350...2000 200... 1200
8 7,6... 8,4 350...2000 200... 1200
10 9,5...10,5 350...2000 200... 1200
Dimensiunile geamurilor se vor stabili prin comandă, în limitele înscrise în tabelul 5, iar
forma se stabileşte pe baza şablonului prezentat de beneficiar.
Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri plane securizate pentru ferestre, uşi şi
luminatoare, care se folosesc la construcţii industriale, sunt date în capitolul 4.2.
2.2. Geamuri translucide.
a) Geamuri armate conform STAS 949—86.
În funcţie de culoare, geamurile armate se produc în trei tipuri :
— tip A, incolore ;
— tip B, colorate în masă ;
— tip C, colorate prin peliculizare.
Dupa aspectul suprafeţei, geamurile armate pot fi :
— geamuri lise ;
— geamuri ornamentate în diferite modele.
Geamul armat se foloseşte :
— în locuri expuse lovirii, unde un geam nearmat ar da loc la eventuale accidente, prin
caderea spărturilor provocate de şocuri mecanice sau la pereţi exteriori de hale peste cota + 5 m faţă
de cota pardoselii finite ;
— pentru luminatoarele de la acoperişuri, la constructii industriale, la hale şi peroane de
gări, la expoziţii şi la hale alimentare ;
— la plafoanele interioare suspendate ;
— la balcoarie şi scări unde se recomandă a fi şi colorat, conform nevoilor de cromatică ale
proiectului respectiv.
Dimensiunile de fabricate ale geamurilor armate, folosite in construcţii sunt date în tabelul 6.
Tabelul 6
Grosimea (mm) Lăţime max. Lungime max.
nominală efectivă (mm) (mm)
7 6,3...7,3 2000 3000
Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri armate pentru ferestre, uşi şi luminatoare, care
se folosesc la construcţii industriale, sunt date în capitolul 4.2.
În cazul utilizării geamurilor colorate, culoarea acestora va fi stabilită de proiectant.
b) Geamuri ornament, conform STAS 3515—86.
În functie de culoare, geamurile ornament se produc in. doua tipuri :
— tip A, incolore ;
— tip B, colorate.
Geamurile tip A se livreaza întro singură calitate, iar geamurile tip B în două calitaţi,
rezultatc prin sortare si notate cu I şi II.
Geamul ornament se foloseste ca element de inchidere în cadrul timplariei, în scopuri
decorative, pentru locurile unde este necesar geam translucid (uşi şi glasvanduri la birouri, holuri,
expoziţii, case de scări) şi în general în locurile unde este necesară o lumina difuză.
În cazul utilizării geamurilor ornament colorate, modelul şi culoarea acestora vor fi stabilite
de proiectant.
Geamurile ornament folosite în construcţii se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7
Grosime Lăţime Lungime
(mm) (mm) (mm)
nominală efectivă tip A tipB tip A tip B
3 2,9...3,3 500...2500 500...1800 500...4000 1500...3000
4 3,8...4,2 500...2500 500...1800 500...4000 1500...3000
5 4,7...5,3 500...2500 500...1800 500...4000 1500...3000
6 5,7...6,5 500...2500 500...1800 500...4000 1500...3000
Cu acordul parţilor se pot executa geamuri ornament cu forme speciale.
c) Geamuri prelucratemate, muslin, givrat, conform N.I.I. 93558—84.
Geamurile prelucrate se fabrică întro singură calitate.
Geamurile prelucrate folosite în construcţii se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul 8.
Tabelul 8
Denumirea Grosime Lăţime din 100 în Lungime din 300 în
formatului mm 100 mm 300 mm
Fîşii normale şi
combinate 3 500... 1000 1000... 1900
Măsuri libere 4,5,6 400... 1000 1100... 1900
Geamurile prelucrate se folosesc la :
— uşi, ferestre şi glasvanduri la clădirile civile şi industriale, în scopuri decorative;
— la plafoane luminoase, la care dimensiunile reduse ale ochiurilor nu necesită geam armat;
— la mascarea diferitelor corpuri de iluminat amplasate în firide la plafon sau pereţi şi în
general în locuri în can vizibilitatea nu este necesară sau trebuie împiedicată printrun geam
translucid.
2.3. Geamuri termoabsorbante trase, conform STAS 11552—80.
Geamurile termoabsorbante se livrează în 6 calităţi, rezultate prin sortare, simbolizate cu: S
; 1 ; 2 ; 3 ; 4 şi 5.
Dimensiunile de fabricaţie ale geamurilor termoabsorbante folosite în construcţii sunt date în
tabelul 9.
Tabelul 9
Dimensiuni Valori nominale (mm) Abateri (mm)
Grosime 3,4,5,6 ±0,3
Lăţime 400... 1400 ±2
Lungime 1000... 1600 ±2
Geamurile termoabsorbante se folosesc ca în< construcţii civile şi industriale, acolo
unde este neccesară o protejare faţă de efectul termic al razelor solare. Dat find coeficientul lor de
transmisie termică şi luminoasă mai redus, ele trebuiesc folosite la faţadele cu orientare spre razele
incidente ale soarelui.
2.4. Geamuri termoizolante cu chit, conform STAS 11553—86 şi 12183—84.
Foile de geam utilizate la confecţionarea geamurilor termoizolante folosite în construcţii pot
fi din :
— geam tras de 3 ; 4 şi 6 mm grosime, cal. 2 sau 3 conform STAS 853;
— geam cristal de 6 mm, calitatea D, conform N.I.I. 93363—84;
— geam şlefuit de 6 mm, tip B, cal. I şi II, conform STAS 9041;
— geam armat cal. 2 de 7 mm şi reţeaua de 12 sau 24 mm, conform STAS 949—86.
La alcătuirea geamurilor termoizolante cu chit se folosesc două foi din acelaşi fel sau
combinaţii ale acestora din geam tras, şlefuit sau geam armat, în gama de grosimi, ilform tabelului
10.
Dimensiunile de fabricaţie ale geamurilor termoizolante cu chit folosite în construcţii sunt
date în tabelul 10. Geamurile termoizolante cu chit se livrează la măsuri în limitele dimensionale
prevăzute în tabelul 10.
Aceste geamuri se utilizează la :
magazine, vitrine, birouri, spitale;
construcţii de locuit ;
clădiri din complexe industriale (hale, grupuri sociale, li taro) şi în general în locurile
unde este indicat ca suprafeţe vitrate să asigure o bună izolare termică.
Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri termoizolante cu chit, pentru ferestre, uşi şi
luminatoare, care se folosesc la construcţii industriale, sunt date în capitolul 4.2.
2.5. Geamurile folosite în scop funcţional sunt geamuri emailate securizate, conform STAS
8572—78.
2.5.1. Geamurile emailate securizate sunt geamuri colorate netransparente utilizate în special
pentru realizarea faţadelor şi interioarelor, la placarea pereţilor etc.
Tabelul 10
Grosimea Distanţier Lungime mas. Lăţime max. Suprafaţa max.
foii de geam (mm) (mm) (mm) (m 2 )
(mm)
3 1000 1500 1,15
4 6 2000 2000 2,00
6 2400 2400 3,40
7 2400 2000 3,40
3 1500 1000 1,30
4 9 2500 2200 2,50
6 3000 2400 4,50
7 3000 2000 4,50
3 1500 1000 1,44
4 12 2500 2200 3,57
6 3000 2400 6,04
7 3000 2000 6,04
Geamurile se fabrică în diferite culori, conform înţeV gerii între părţi. Cu acordul
părţilor, geamurile emailate securizate se pot executa şi cu mai multe culori pe aceiaşi foaie de
geam.
Dimensiunile de fabricaţie ale geamurilor emailate securizate sunt prezentate în tabelul 11.
Tabelul 11
Grosime (mm)
Lăţime (mm) Lungime (mm)
nominală efectivă
4 3,6 ... 4,4 200 ... 1200 350 ... 1500
5 4,6 ... 5,4 200 ... 1200 350 ... 1800
6 5,6 ... 6,4 200 ... 1200 350 ... 2000
8 7,6 ... 8,4 200 ... 1200 350 ... 2000
10 9,4 ... 10,6 200 ... 1200 350... 2000
Cu acordul părţilor se pot executa şi geamuri emailate securizate cu alte dimensiuni decît
cele prevăzute în tabelul 11 şi cu alte forme decât cele rectangulare.
2.5.2. Oglinzi din geam tras, conform STAS 10323—86.
În funcţie de calitatea geamului folosit, oglinzile din geam tras se execută în două tipuri :
— tip A, din geam tras calitatea S şi 1 conform STAS 853.
— tip B, din geam tras calitatea 2 sau 3 conform STAS 653.
Oglinzile de tip A se execută întro singură calitate, iar oglinzile de tip B în două calităţi,
rezultate din sortare şi notate cu I şi II.
Dimensiunile de fabricaţie ale oglinzlior din geam tras sunt prezentate în tabelul 12.
Cu acordul părţilor se pot executa oglinzi din geam tras cu alte forme şi dimensiuni decât
cele prezentate în tabelul 12.
Pentru construcţii tipizate, oglinzile din geam tras se livrează în formă dreptunghiulară cu
dimensiunile de 400 x 500 mm şi 500 x 600 mm.
Oglinzile de dimensiuni mari se folosesc în scop funcţional la magazine de confecţii,
saloane de coafură şi cosmetică sau ca element de decoraţie în holuri, săli de recepţie de hoteluri,
restaurante.
Tabelul 12
Grosime (mm) Oglinzi argintate Oglinzi aluminizate
lungime lăţimi lungimi
nominală efectivă lăţime (mm) (mm) minime minime
(mm) (mm)
3 2,8 … 3,2 400...2000 500... 1800
4 3,8 … 4,2 400...2000 500...2500 600 1600
5 4,6 … 5,4 400...2000 500...2500 1140
6 5,6 … 6,4 100...2000 500...2500
Oglinzile de dimensiuni mai mici (oglinzi pentru grupuri sanitare şi băi) se utilizează la
locuinţe, spălătoare comune, WCuri publice etc.
2.5.3. Oglinzi din geam şlefuit, conform STAS 9042—83.
Oglinzile din geam şlefuit se livrează în trei calităţi : I, II, III.
Oglinzile argintate din geam şlefuit se produc în dimensiunile prezentate în tabelul 13.
Oglinzile aluminizate din geam şlefuit se produc în dimensiunile maxime 1600 x 600 mm
sau 1600 x 1100 mm cu grosimile 3, 4, 5, 6 şi 7 mm.
Oglinzile din geam şlefuit se folosesc în construcţii în scop funcţional, ca elemente de
decoraţie în holuri şi grupuri sanitare.
2.5.4. Uşi din geam securizat, conform STAS 9250/1. 2 80 şi 9250/3—86.
În funcţie de sensul de închidere, uşile din geam securizat se realizează în două tipuri :
— tip B, uşi batante ;
— tip F, uşi cu închideri pe falţ.
Tabelul l3
Grosime Oglinzi argintate
nominală
lungime (mm) Lăţime (nun)
(mm)
Oglinzi din geam şlefuit
5 .500... 3200 400...2100
6 500... 3500 400...2100
7 500... 3500 400...2100
Oglinzi din geam float 400...1600
3 500...2500 400...1600
5 500...2500
Oglinzi din geam cristal
3 500...2000 400...1000
4 500...2500 400...1400
5 500...2500 400...1400
6 500...2500 400...1400
Ambele tipuri se execută în două variante :
— varianta 1, întrun singur canat ;
— varianta 2, în două canaturi.
În funcţie de accesoriile metalice folosite, foile de geam sînt prevăzute cu găuri şi decupaje
în trei variante :
— varianta I, foi pentru uşi cu mâner, balamaje, fără broască, cu dispozitiv de blocare ;
— varianta II, foi pentru uşi cu mîner, balamale, broască la partea inferioară şi fără
dispozitiv de blocare ;
— varianta III, foi pentru uşi cu balamale, broască laterală la nivelul minerului şi cu
dispozitiv de blocare.
Dimensiunile de fabricaţie ale foilor de geam pentru uşi din geam securizat montat în
panouri sunt date în tabelul 14.
Uşile de geam securizat sînt folosite ca uşi de exterior (intrări principale) şi ca uşi de interior
(pe holuri) la clădiri civile, industriale şi socialculturale.
Tabelul 14
Grosime ± 0,2 mm Lăţime ± 1,5 mm înălţime + l,5mm
750
800
850 2000
900
950
1000
750
800
850 2100
10 900
950
1000
750
800
850 2200
900
950
1000
2.5.5. Geamuri prelucrate pe margini, conform N.I.I. 29388—76.
Dimensiunile limită de fabricaţie a geamurilor prelucrate pe margini sunt date în tabelul 15.
Tabelul 15
Lungimea la formate Lăţimea la formate
dreptunghiulare (mm) dreptunghiulare (mm)
min. 100 min. 100
max. 1500 max. 1000
Geamurile prelucrate pe margini sunt utilizate în construcţii ca poliţe la băi.
2.6. Alte produse din sticlă.
2.6.1. Profile din sticlă, conform STAS 11554—86 şi STAS 12454—86.
Profilele din sticlă se produc în două sortimente:
— profile din sticlă cu secţiune deschisă;
— profile din sticlă cu secţiune închisă.
Dimensiunile de fabricaţie ale profilelor din sticlă, folosite în construcţii, sunt date în tabelul 16.
Cu acordul părţilor se pot livra profile din sticlă şi cu alte lungimi decât cele prevăzute în tabelul 16.
Tabelul 16
Nr. crt. Denumirea Dimensiuni
produsului Lăţimea înălţimea Grosimea Lungimea
mm mm mm mm
1 Profile 250; 40 5,5 1200; 1500
deschise 300 1800; 2100
2400; 2700
3000; 3600
2 Profile 250; 50 5,5 1200; 1500
închise 300 1800; 2100
2400; 2700
3000; 3600
2.6.2. Cărămizi presate din sticlă cu goluri, conform STAS 10690—80.
Funcţie de dimensiuni, cărămizile din sticlă se produc în trei tipuri: 1, 2, 3.
Funcţie de aspect (defecte admise), cărămizile din sticlă se sortează în trei calităţi: I, II, III.
Feţele interioare pot fi cu model (marmorate, cu nervuri etc.) modelul stabilinduse pe bază
de înţelegere între părţi.
Dimensiunile de fabricaţie ale cărămizilor presate din sticlă cu goluri sunt date în tabelul 17.
Tabelul 17
Tip Dimensiuni (lxbxh) mm Mase kg/buc
nominală minimă
1 190 X 190 x 80 2,5 2,2
2 240 X 115x80 2,4 1,8
3 240 x 240 X 80 4,0 3,5
Cărămizile din sticlă cu gol interior sunt folosite la executarea pereţilor neportanţi interiori
şi exteriori, la clădiri de locuit, socialculturale şi industriale.
3. MATERIALE FOLOSITE
3.1. Geamuri, conform capitolului 2 din prezentele instrucţiuni tehnice.
3.2. Materiale auxiliare.
3.2.1. Materiale pentru etanşare.
3.2.1.1. Chit de geam, conform NTR 8216—81 ;
— C 1011, tip I şi II din cretă pentru montarea geamurilor în cercevele de lemn ;
— C 3511, tip I şi II din cretă cu miniu de plumb sau oxid roşu de fier pentru montarea
geamurilor în cercevele metalice sau de beton armat.
3.2.1.2. Chit Romtix 1200, pentru montarea geamurilor în tîmplărie metalică şi a pereţilor
din profile de sticlă şi cărămizi presate din sticlă cu goluri.
3.2.1.3. Chit elastic în două componente pe bază de polimeri polisulfidici (Alutchit),
conform NII 7398—78, pentru montarea geamurilor în tîmplărie metalică şi a pereţilor din profile de
sticlă.
3.2.1.4. Chit Romalchid conform NTR 9409—75, pentru montarea pereţilor din profile din
sticlă.
3.2.1.5. Email alb perclorvinil seria 4070, pentru realizarea pereţilor din cărămizi presate de
sticlă cu goluri, conform F.T. 47—81.
3 2.1.6. Lac perclorvinil seria 4070, pentru realizarea pe reţilor din cărămizi presate de sticlă
cu goluri.
3.2.1.7. Diluant D 004—70, pentru realizarea pereţilor din cărămizi presate de sticlă cu
goluri.
3.2.1.8. Adeziv Romeltex 200, conform N.I. 10568—81, produs de Anticorozivul.
3.2.2. Ţinte, ştifturi, şuruburi, buloane şi bolţuri.
3.2.2.1. Ţinte albe, conform STAS 2111—65.
3.2.2.2. Ştifturi din sîrmă OB 37. Se confecţionează pe şantier şi au dimensiunile: grosimea
0 1,5 mm şi 3 mm lungimea după necesităţi.
3.2.2.3. Şuruburi pentru lemn cu cap înecat, conform STAS 1452—76 cu dimensiunile:
grosimea Ø 2—3 mm, lungimea 20—30 mm.
3.2.2.4. Buloane de Ø 6 şi 8 mm şi 40—50 mm lungime sudate pe elemente metalice de
sprijinire a geamurilor. Buloanele sunt prevăzute cu cîte o piuliţă şi şaibă zincată.
3.2.2.5. Şuruburi cu cap înecat crestat :
— semiprecise, conform STAS 2571—69 ;
— precise, conform STAS 7518—71.
3.2.2.6. Şuruburi cu cap cilindric crestat :
— semiprecise, conform STAS 3954—69 ;
— precise, conform STAS 7517—73.
3.2.2.7. Bolţuri M 6C.20/50, împuşcate cu pistolul tip P.I.B.I sau P.I.B.II pentru fixarea
profilelor metalice de elementele de beton ale structurii.
3.2.3. Baghete şi garnituri pentru montarea geamurilor.
3.2.3.1. Baghete din lemn sau PVC. Se confecţionează de atelierul care realizează tîmplăria
respectivă conform proiectului.
3.2.3.2. Garnituri:
— din cauciuc cu secţiunea profilată în formă de U conform STAS 3230—74, sau
confecţionate pe şantier din fâşii de cauciuc de cea. 1,5 mm grosime ;
— garnituri din PVC plastifiat stabilizat, produs de ITMPCMP—Buzău, conform
catalogului de tâmplărie din PVC ;
— cordoane de garnitură din bandă de cauciuc neopren, cu dimensiuni la comandă ;
— garnituri din PVC plastifiat sub formă de profil, de 1...1,5 mm grosime, de 7 mm
deschidere interioară.
3.2.4. Profile, fîşii, distanţieri, pentru montarea pereţilor din profilit.
3.2.4.1. Profile metalice U din bandă de oţel conform STAS 7835/1—80, profile cornier cu
aripi egale şi inegale conf. STAS 7836/1, 2—80 şi respectiv STAS 8250—80.
3.2.4.2. Fâşii din plăci moi din fibră de lemn, conform STAS 7848—78 şi plăci
fibrolemnoase dure, conform STAS 698680 în loc de fîşii fibrolemnoase se pot utiliza fîşii din
deşeuri de polistiren, cînd acestea sunt disponibile la constructor.
3.2.4.3. Distanţieri din bandă de cauciuc de 20X20X3 mm.
3.2.5. Materiale auxiliare pentru realizarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă cu goluri.
3.2.5.1. Mortarul folosit are următoarea compoziţie în volume:
Ciment M 30............................................1 p
Nisip.........................................................3 p
din care 1—3 mm 70%, sort 0—1 mm 30%
var............................................................0,25 p
3.2.5.1. Oţelbeton OB 37 conform STAS 438/1—80. Oţelbeton laminat la cald. Condiţii
tehnice generale de calitate.
3.2.5.3. Profile metalice U. M. Iaşi Ui 100X45X3 şi Li 45X45X3 STAS 7835—80 şi STAS
7836—80.
3.2.5.4. Vată minerală G 80 sau G 100 conform STAS 5838/1—76 şi carton bitumat
conform STAS 138—80.
3.2.6. Profile, agrafe, etc, pentru montarea pereţilor de compartimentare din foi de geam
armat, şlefuit, cristal sau securizat la hale industriale.
3.2.6.1. Profile cu pereţi subţiri tip TM 02, TM 03 pentru montanţi şi rigle metalice,
conform STAS 9142—80.
3.2.6.2. Profile cu pereţi subţiri Li 20X22x1,5 conform STAS 8250—80.
3.2.6.3. Tablă zincată 0,6 mm şi 0,8 mm conform STAS 10896—80.
3.2.6.4. Tablă neagră 0,6 mm şi 0,8 mm conform STAS 9724—80, protejată anticoroziv.
3.2.6.5. Agrafe metalice din tablă zincată sau tablă neagră protejată anticoroziv,
confecţionate în ateliere de şantier, de 15X0,6X30 mm şi 15X0,75X30 mm.
3.2.6.6. Şuruburi autofiletante, conform STAS 11161—79.
4. DATE DE PROIECTARE ŞI ALCĂTUIRE A VITRAJELOR
4.1. Geamuri folosite la ferestre, pereţi vitraţi şi luminatoare.
4.1.1. Stabilirea încărcărilor pentru dimensionarea geamurilor.
4.1.1.1. Încărcările din acţiunea vîntului în funcţie de zona climatică, amplasament şi
înălţimea construcţiei, se calculează cu relaţia :
p n v = b ´ c n ´ g v
p n v — componenta normală a acţiunii vîntului la suprafaţa expusă, în daN/m 2
β — coeficientul dinamic = 1,3
cn — coeficientul componentei normale a acţiunii vântului.
Coeficientul cn se calculează conform STAS 10101/20—78 "Acţiuni în construcţii
Acţiunea vîntului", după cum urmează :
— pentru pereţi interiori :
cn = ± 0,4 (pentru pereţi care împart complet spaţiul interior)
cn = ± 0,2 (pentru pereţi care împart incomplet spaţiul interior)
— pentru pereţi exteriori vitraţi şi luminatoare :
cn = c n ± 0,2 (pentru închideri cu permeabilitate normală)
cn = c n ± 0,5 (pentru închideri cu goluri mai mari de 15% din suprafaţă)
Valorile coeficientului c n pentru diferite scheme de construcţie se iau conform STAS
10101/20—78, tabelul 3.
În cazul pereţilor exteriori vitraţi c n = 0,8.
gv — presiunea dinamică de bază la înălţimea respectivă, în KN/m 2 .
Presiunea dinamică de bază se determină conform STAS 10101/20—78, tabelul 1.
În cazul pereţilor exteriori vitraţi, pentru construcţii de locuinţe având pînă la 15 etaje sau
pentru construcţii socialculturale şi construcţii industriale avînd pînă la 40 m înălţime, valoarea
presiunii vîntului se determină conform tabelului 18.
Tabelul 18
Zonă climatică Zona A Zona B Zona C Zona D
Extra Intra Extra Intra Extra Intra Extra Intra
Amplasament vilan vilan vilna vilan vilan vilan vilan vilan
Înălţimea constr. Presiunea vântului
KN/cm 2
De la 013,5 m (de 0,66 0,52 0,81 0,62 1,01 0,79 1,21 0,94
la 05 nivele)
De la 1427 m (de 0,86 0,70 1,01 0,83 1,24 1,01 1,46 1,20
la 6—10 nivele)
De la 27,540 m (de 0,98 0,84 1,15 0,98 1,36 1,16 1,61 1,36
la 1115 nivele)
4.1.1.2. încărcările din acţiunea zăpezii în funcţie de zona climatică se determină cu relaţia :
p n z = c z ´ g z
în care :
p n z — intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă, în KN/m 2
gz — greutatea de referinţă a stratului de zăpadă, în KN/m 2
cz — coeficient de formă a suprafeţei construcţiei, expusă zăpezii.
Greutatea de referinţă ă stratului de zăpadă "gz" se determină conform STAS 10101/21—78
„Acţiuni în construcţii, încărcări date de zăpadă", tabelul 1.
Coeficientul de formă a suprafeţei construcţiei "c2" se determină în funcţie de mărimea
pantei luminatorului (fig. 1), astfel :
— pentru α ≤ 25 °C, respectiv β ≤ 25 °C, cz = 1
æ 1 ö
— pentru α ≥ 45°, respectiv β ≥ 45°, c z = ç1 - ÷ A
è 2 a ø
2h æ 1 ö a
în care : A = ç1 - ÷ + £ 3
g z è 2 a ø 2 h
— pentru 25° < α < 45° respectiv 25° < β < 45°,
cz se interpolează liniar între cazul a = 25°, respectiv β = 25° şi cazul α = 45°, respectiv β
= 45°, în care : "a" şi "h" se exprimă în "m" iar "gz" în "KN/m".
4.1.2.2. Suprafeţele maxime ale geamurilor şlefuite, polizate, în funcţie de grosimea lor şi presiunea
vântului, sunt date în tabelul 20.
Tabelul 20
Presiunea Suprafaţa maximă a geamului m 2 pentru grosimea
vântului "p" (mm) de:
daN/m 2
daN/m 2 5 6 7 8 10 12 15
0 1 2 3 4 5 6 7
50 5,12 6,45 7,70 8,93 12,00 15,40 25,40
60 4,50 6,00 7,18 8,58 10,66 14,40 23,66
70 3,89 5,55 6,66 8,24 9,34 13,40 21,92
80 3,34 5,10 6,14 7,89 8,00 12,40 20,16
90 2,92 4,20 5,62 7,20 7,40 11,40 18,30
100 2,72 3,72 5,10 6,51 6,80 10,40 16,13
110 2,53 2,36 4,58 5,83 6,20 9,45 13,90
120 2,32 3,00 4,00 5,14 5,60 8,54 13,05
130 2,12 2,87 3,75 4,71 5,00 7,87 12,20
140 1,97 2,74 3,50 4,35 4,77 7,48 11,35
150 1,90 2,61 3,25 4,00 4,55 7,11 10,50
160 1,82 2,48 3,00 3,79 4,32 6,74 9,65
170 1,75 2,35 2,88 3,59 4,10 6,37 8,80
180 1,62 2,22 2,75 3,38 3,86 6,00 1,91
190 1,60 2,09 2,64 3,18 3,58 5,62 7,73
200 1,52 1,97 2,52 2,98 3,29 5,25 7,48
250 1,15 1,63 1,97 2,43 2,67 4,23 6,25
300 0,78 1,28 1,73 1,96 2,25 3,51 5,04
350 0,48 0,93 1,48 1,77 1,95 2,93 4,40
400 0,59 1,23 1,57 1,81 2,61 3,83
500 0,72 1,19 1,57 1,98 2 95
4.1.2.3. Suprafeţele maxime ale geamurilor plane securizate, în funcţie de grosimea lor şi
presiunea vîntului, sunt date în tabelul 21.
Tabelul 21
Presiunea vântului Suprafaţa maximă a geamului — m 2 —
"p" pentru grosimea (mm) de:
daN/m 2
4 5 6 8 10
50 5,25 6,70 7,65 11,20 13,88
100 3,74 4,55 5,87 9,49 12,60
150 2,23 2,40 4,08 7,78 11,32
200 1,87 1,95 2,29 6,07 10,04
250 1,47 1,70 2,09 4,36 8,76
300 1,25 1,45 1,85 2,62 7,48
400 0,61 0,92 1,43 2,06 4,92
500 0,50 1,06 1,77 2,34
600 0,57 1,52 2,06
700 1,11 1,78
800 0,71 1,50
900 0,36 1,08
1000 0,78
1100 0,50
4.1.2.4. Suprafeţei maxime ale geamurilor armate, în funcţie de grosimea lor şi presiunea
vîntului, sunt date în tabelul, 22.
Tabelul 22
Suprafaţa maximă a geamului m 2 pentru
Presiunea vântului "p" grosimea nominala de 7 mm
daN/m 2 cu reţeaua de cu reţeaua de
12 X 12 mm 24 X 24 mm
40 5,63 5,67
50 5,20 5,25
60 4,77 4,93
70 4,34 4,61
4,29
80 3,91 3,97
90 3,48 3,62
100 3,03 3,30
110 2,74 2,98
120 2,45 2,66
130 2,16 2,34
140 1,87 2,00
150 1,58 1,90
160 1,47 1,80
1,70
170 1,36 1,60
180 1,25 1,50
190 1,14 1,00
200 1,02 0,75
250 0,5 0,50
300
350
4.1.2.5. Suprafeţele maxime ale geamurilor ornament, în funcţie de grosimea şi presiunea
vântului, sunt date în tabelul 23.
Tabelul 23
Presiunea Suprafaţa maximă a geamului — m 2 —
vântului "p" pentru grosimea (mm) de:
daN/m 2 3 4 5 6 7
50 0,90 2,16 2,68 4,59 6 32 7,32
60 0,72 2,00 2,53 3,98 5,66 6,66
70 0,65 1,84 2,30 3,37 5,00 6,00
80 0,52 1,67 2,21 2,90 4,33 5,34
90 0,40 1,50 2,01 2,67 3,94 4,81
100 0,27 1,22 1,87 2,42 3,55 4,27
110 — 1,04 1,69 2,19 3,15 3,94
120 — 0,96 1,50 1,97 2,87 3,65
130 — 0,88 1,38 1,82 2,58 3,37
140 — 0,82 1,25 1,67 2,29 3,08
150 — 0,78 1,12 1,52 2,00 2,80
160 — 0,74 1,00 1,45 1,92 2,62
170 — 0,70 0,97 1,39 1,84 2,42
180 — 0,66 0,94 1,33 1,76 2,31
190 — 0,62 0,91 1,27 1,67 2,21
200 — 0,58 0,88 1,21 1,59 2,10
250 — — 0,71 0,97 1,34 1,67
300 — — 0,53 0,81 1,08 1,29
350 — — — 0,67 0,99 1,16
400 — — — 0,53 0,90 1,03
500 — — — _ 0,71 0,86
4.1.2.10. Suprafeţele maxime ale geamurilor trase cristalin funcţie de grosimea lor şi
presiunea vîntului, sînt date în tabelul 24.
4.1.3. Determinarea lăţimii maxime a geamurilor simplu rezemate pe două laturi paralele,
folosite la uşi, ferestre şi pereţi vitraţi, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vintului.
Pentru dimensionare, geamurile fixate pe două laturi paralele şi geamurile înrămate pe
contur, cu raportul laturiloi mai mic de 1/3, sunt considerate că lucrează ca plăci simplu rezemate pe
două laturi.
Lăţimea maximă a acestor geamuri, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vîntului, este dată
în tabelul 25. Valorile din tabel au fost obţinute pe baza rezultatelor experimentale la care sa aplicat
un coeficient de siguranţă de 2,5 prin care sa avut în vedere gradul mare de neomogenitate a
structurii geamului.
Tabelul 25
Nr Tipul de geam Sarcina totală pe care o poate prelua geamul
. expus expus, simplu rezemat pe două laturi, în daN/m 2 ,
crt cu deschiderea (mm) de:
.
500 600 750 1000 1250
1 Geam tras de 4 mm 150 100 60
grosime
2 Geam tras de 6 mm 215 180 120 75
grosime
3 Geam tras de 8 mm 385 325 235 100 70
grosime
4 Geam armat de 7 240 200 145 65
mm grosime
5 Geam ornament de 4 110 70
mm grosime
6 Geam ornament de 185 145 95 60
6 mm grosime
4.1.4. Determinarea lăţimii maxime a geamurilor folosite în luminatoare în funcţie de
grosimea lor şi încărcarea uniform distribuită din greutate proprie, din vânt şi zăpadă. Pentru
dimensionare, geamurile fiind fixate pe două laturi paralele, sunt considerate că lucrează ca plăci
simplu rezemate pe două laturi.
Sarcina capabilă pe care o poate prekfia geamul în funcie lungimea şprosului, momentul lui
de inerţie şi distanţa dintre şprosuri este dată în tabelul 26.
Valorile din tabel au fost obţinute ţinând seama de rezistenţa la rupere a geamurilor, la care
sa aplicat un coeficient liguranţă de 2,5, precum şi de limitarea deformabilităţii şprosurilor la 1/180
din deschiderea lor.
Tabel 26
Sarcina capabilă (corespunzătoare exprimate în daN/m 2 pentru
grupărilor de încărcări normate) şprosuri cu deschiderea de:
3 290 mm 2 230 mm 1 700 mm
Tipul de geam expus Momentul de inerţie al Momentul de inerţie al Momentul de inerţie al
şproaului — cm 4 şprosului — cm 4 şprosului — cm 4
Ix=7,8 Ix=9 Ix=10,6 Ix=12 Ix=7,5 Ix=9 Ix=10,5 Ix=12 Ix=7,5 Ix=9 Ix=10,5 Ix=12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 12
a. Şprosuri dispuse la
interax: 1000 mm
geamuri armate 7 mm 35 40 46 45 50 60 55 65 75 85
geamuri trase 6 mm 35 40 40 45 50 60 55 65 75 85
b. Şprosuri dispuse la
interax: 750 mm
geamuri armate 7 mm 40 50 60 70 70 85 100 115 100 120 140 160
geamuri trase 6 mm 40 45 55 65 65 80 90 105 95 115 135 150
c. Şprosuri dispuse la
interax: 600 mm
geamuri armate 7 mm 70 80 90 105 100 120 135 160 140 170 195 225
geamuri trase 6 mm 55 70 80 90 90 110 130 145 130 155 180 210
d. Şprosuri dispuse la
interax: 500 mm
geamuri armate 7 mm 75 90 105 120 120 140 160 185 170 205 240 270
geamuri trase 6 mm 70 80 95 110 110 130 150 170 160 190 225 255
4.1.5. Rezistenţa la transfer termic Ro şi coeficientul total de transfer termic.
4.1.5.1. Rezistenţa la transfer termic a geamului simplu de diferite grosimi şi coeficientul
total de transfer termic sunt date în tabelul 27.
Tabelul 27
Grosimea Rezistenta la transfer termic Coeficientul total de
geamului K Ro transfer termic, (K)
mm m 2 h°C/Keal m 2 K/W Kcal/ m 2 h°C W/m 2 K
3 0,198 0,170 5,051 5,875
4 0,199 0,171 5,025 5,843
5 0,201 0,173 4,975 5,785
6 0,202 0,174 4,950 5,756
8 0,205 0,176 4,878 5,672
10 0,208 0,179 4,808 5,591
12 0,211 0,182 4,739 5,510
15 0,216 0,186 4,630 5,384
4.1.5.2. Rezistenţa la transfer termic în cîmp (fără a ţine seama de ramele de pe contur) şi
respectiv coeficientul total de transfer termic al geamurilor termoizolatoare sînl. date în tabelul 28.
4.1.6. Indicele de reducţie sonoră al ferestrelor din lemn cu unu, două şi trei rînduri de geam
sau geam termoizolatoi este dat în tabelul 29.
4.1.7. Rezistenţa la foc a geamurilor simple, memontul în tâmplărie este de 3...8 minute.
Pentru stabilirea limitei de rezistenţă la foc pe elemenlw de construcţie (ferestre, vitraje etc.)
se vor efectua încercui pe elemente la scară naturală conform STAS 7771/1—81 ,,Măsuri de
siguranţă contra incendiului. Determinarea rezicteţei la foc a elementelor de construcţii".
4.1.8. Factorul de transmisie a luminii.
Valorile minime ale factorului de transmisie a luminii se vor lua conform prevederilor din
standardele de produs.
Tabelul 28
Grosimea Grosimea Distan Rezistenţa la trans Coeficientul total
primei foi celei dea ţier fer termic (Ro) a de transfer termic
de doua foi mm geamului (K) a geamului
geam de geam termoizolatoi" termoizolator
mm mm m 2 h°C/ m 2 K/W Kcal/ W/m 2 K
Kcal m 2 h°C
3 3 0,352 0,303 2,841 3,303
4 4 0,355 0,305 2,817 3,275
6 6 0,361 0,311 2,770 3,221
4 7 6 0,364 0,313 2,747 3,194
4 6 0,358 0,308 2,793 3,247
6 7 0,360 0,310 2,778 3,230
7 0,363 0,312 2,755 3,203
3 3 0,366 0,315 2,732 3,177
4 4 0,369 0,317 2,710 3,151
6 6 0,375 0,323 2,667 3,101
7 7 9 0,378 0,325 2,646 3,076
4 6 0,372 0,320 2,688 3,125
4 7 0,375 0,323 2,667 3,101
6 7 0,377 0,324 2,653 3,084
3 3 0,393 0,338 2,544 2,959
4 4 0,396 0,341 2,525 2,936
6 6 0,402 0,346 2,487 2,892
7 7 12 0,405 0,349 2,459 2,871
4 6 0,399 0,343 2,506 2,914
4 7 0,402 0,346 2,487 2,892
6 7 0,404 0,347 2,475 2,878
Tabelul 29
Nr. Indicele de
crt. Tip de fereastră reducţie sonoră
I f a (dB)
1 Ferestre simple, cu deschidere interioară sau 22
exterioară, cu un geam de 3 mm grosime.
2 Ferestre simple, cu un geam fix de 3 mm grosime. 22
3 Ferestre simple, cu două geamuri fixe, de 3 25
mm grosime, având distanţa între geamuri
d = 20...30 mm
4 Ferestre simple cu două geamuri de 3 mm grosime, 24
unul fix şi unul pe ramă mobilă, cu distanţe între
geamuri d = 20...30 mm.
5 Ferestre simple, cu deschiderea interioară sau exte 24
rioară, cu un geam termoizolant din două foi de
geam de 3 mm grosime şi distanţier de 9 mm.
6 Ferestre simple cu un geam termoizolant fix din 24
două foi de geam de 3 mm grosime şi distanţier de
9 mm.
7 Ferestre duble, cu deschidere interioară, cu 30
două rînduri de geam de 3 mm grosime şi distanţa
dintre geamuri d = 100 min.
8 Ferestre cuplate nefinisate, cu două rânduri de 24
geam de 3 mm grosime şi distanţa dintre geamuri
d = 40 mm.
9 Ferestre cuplate finisate, eu 3 rânduri de geam de 3; 34
4 şi 4 mm grosime şi distanţele dintre foile de
geam de 60 mm.
(3 + 60 + 4 + 60 + 4 mm).
10 Ferestre cuplate finisate, cu un geam termoizolant 27
din două foi de geam de 3 mm grosime, cu
distanţier de 9 mm şi un geam simplu de 3 mm gro
sime cu distanţa dintre ele de 60 mm.
4.1.9. Alcătuirea vitrajelor la hale şi încăperi industriali
4.1.9.1. Vitrajele laterale situate la înălţimi de maximum 5 m peste cota finită a pardoselii
încăperii vor fi realizate cu geamuri nearmate (trase, securit, termoabsorbante, termo izolante cu
chit, profile din sticlă închise sau, deschise).
În cazul geamurilor securit, acestea vor putea fi prevăzute până la maximum 10m peste cota
finită a pardoselii.
4.1.9.2. Vitrajele laterale situate la înălţimi peste 5 m, respectiv 10 m (în cazul folosirii
geamului securit), vor fi realizate cu geamuriplane armate sau profile din sticlă armate cu secţiune
deschisă, sau cu geamuri nearmate (trase, profile deschise etc.) protejate cu plase din sârmă de oţel
conform STAS 2542—76, cu ochiuri de maximum 25mm aşezate orizontal (eventual cu o înclinare
de cca 30 cm faţă de orizontală) sau vertical în cazul protecţiei cu plase aşezate orizontal, acestea
vor avea lăţimea de cel puţin 1/4 din înălţimea vitrajului, dar nu mai puţin de 1 m şi vor fi dispuse
la intervale de maximum 5 m pe înălţime.
4.1.9.3. În cazul folosirii geamurilor nearmate la hale cu poduri rulante şi pasarele de
circulaţie, se recomandă a se dispune plasă orizontală de protecţie la nivelul pasarelei, considerînd
că pasarela, dacă este realizată din tablă expandată sau în sistem fagure, poate participa la alcătuirea
protecţiei orizontale.
4.1.9.4. În cazul vitrajelor cu geamuri duble la înălţimi de peste 5 m, dacă nu se iau
măsuri de protecţie cu plase din sîrmă de oţel, se va utiliza geam armat sau profile din .sticlă
armate pentru foaia interioară şi geam nearmat sau profile din sticlă nearmate pentru foaia
exterioară.
4.1.9.5. Vitrajele verticale sau înclinate care fac parte din alcătuirea luminatoarelor se vor
realiza cu geamuri armate sau cu geamuri termoizolante la care foaia interioară este din im armat,
cu plăci translucide din PAS sau alte materiale plastice stabilizate la radiaţiile ultraviolete.
4.1.10. Condiţi privind forma şi alcătuirea falţurilor.
4.1.10.1. Falţurile ramei, în care urmează să se monteze geamurile, trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii :
fundul falţului trebuie să permită o poziţionare corectă a calelor şi prin intermediul acestora
o aşezare stabilă a geamului;
feţele verticale ale falţurilor şi ale baghetelor vecine trebuie să fie paralele cu feţele
geamului şi să nu prezinte ieşituri mai mari de 1 mm;
adâncimea minimă a falţului este dată de suma toleranţelor ramelor şi a vitrajului, a
jocurilor minime periferice şi de prindere propriuzisă a falţului. Ea poate varia de la 11...20 mm, în
funcţie de materialele utilizate (natura şi dimensiunile geamurilor, metal, lemn, PVC, chit etc), în
corelaţie cu solicitările exterioare considerate;
lăţimea utilă a falţurilor (f) este determinată de grosimea geamurilor (g) şi trebuie să
asigure jocurile laterale impuse pe considerente de etanşeitate :
f = g + (5... 6) mm în cazul rosturilor cu chit ;
f = g (8... 10) mm în cazul rosturilor cu garnituri.
4.1.10.2. După formă, falţurile pot fi :
a) falţuri deschise (fig. 2) având la exterior cordon din chit de cuţit. În acest caz
geamurile sunt fixate cu ţinte bătute în falţ sau agrafe. Acest tip de falţ se foloseşte la tîmplăria din
lemn ;
b) falţuri închise, cu bagheta demontabilă, nepermiţând strângerea rostului de etanşare (fig.
3) ;
c) falţuri închise, cu baghete demontabile ce permit strîngerea rostului (fig. 4, 5).
4.1.11. Produse pentru etanşare.
În vederea alegerii tipului de chit, baghetă sau garnitură, se va ţine seama de următorii
parametri:
a) natura şi mărimea sarcinilor datorită presiunii vântului;
b) mărimea deformaţiilor de dilatarecontracţii;
c) temperaturile maxime şi minime în zona rostului;
d) efectul însoririi (acţiunea ultravioletelor);
e) natura microclimatului ;
f) tipul şi dimensiunea suportului (lungimea montanţilor şi traverselor tîmplăriei) precum şi
rigiditatea lui;
g) dimensiunile falţului ;
h) tipul de vitrare (simplă, dublă, triplă) ;
i) tipul de geam utilizat ;
j) natura şi proprietăţile chitului:
alungirea maximă (variind de la 2% pentru chiturile cu ulei de in, la 100% pentru chiturile
pe bază de thiocol);
permeabilitatea la vapori de apă (în anumite situaţii este necesar un strat de vopsea de
protecţie);
rezistenţa la compresiune.
4.1.12. Calarea geamurilor.
4.1.12.1. Calarea geamurilor se face pentru:
asigurarea unei poziţii corecte a geamului în ramă pe înălţime, lăţime şi grosime;
transmiterea la ramă, în anumite puncte judicios alese, a greutăţii proprii a geamului,
precum şi a încărcărilor pe care aceasta le preia (încărcarea din vânt);
evitarea unor deformaţii ale ramei;
evitarea contactului sticlăramă pe contur, în mod deosebit pentru cazul ramelor din metal
sau din beton.
4.1.12.2. Există trei tipuri de piese de calare :
a) Calele de rezemare – C1 (fig. 6) sunt destinate poziţionării vitrajului în ramă şi asigură
transmiterea la ramă a greutăţii geamului, fapt pentru care sunt în permanenţă comprimate. Aceste
cale sunt de natură imputrescibilă şi se dimensionează astfel încât să nu se deformeze exagerat.
b) Calelede poziţionare – C2 (fig. 6) sunt destinate asigurării stabilităţii geamului în planul
său, permiţînd totodată mişcările datorate schimbărilor de temperatură.
c) Calele laterale sau distanţieri – C3 (fig. 6) sunt destinate asigurării stabilităţii geamului în
plan normal, precum şi transmiterii efortului de la geam la suprafaţa perimetrală de rezemare.
Calele se pot realiza din lemn, impregnate cu ulei şi fungicizate, sau din cauciuc sintetic care
pot fi sub formă de cale fixă sau din fâşii continue.
Calele de rezemare se recomandă în toate cazurile în care lăţimea geamurilor este mai mare
de 60 cm, numărul calelor de rezemare fiind de max. 2.
4.1.12.3. Dimensiunile calelor de rezemare şi de poziţionare sunt următoarele :
lungimea calelor de rezemare este funcţie de duritatea şi de presiunea exercitată de
greutatea geamului, valoarea minimă a ei fiind următoarea :
• cale din lemn dur: 1 (în cm) = 0,8 S (în m 2 ) corespunzătoare unei presiuni maxime pe
cală de 15 daN/cm 2 ;
• cale din lemn moale: 1 (în cm) = 1,3 S (în m 2 ) corespunzătoare unei presiuni maxime pe
cală de 10 daN/cm 2 ;
• cale din cauciuc sau produse similare: 1 (în cm) = 2,9 S (în m 2 ) corespunzătoare unei
presiuni maxime pe cală de 4,3 daN/cm 2 .
Presiunea pe cală P se poate calcula cu relaţia :
25S
P =
2 l
în care : P = presiunea pe fiecare cală, în daN/cm 2 ;
S = suprafaţa vitrajului, în m 2 ;
l = lungimea fiecărui calaj de rezemare, în cm;
25 = masa vitrajului, în kg/m 2 şi cm grosime de sticlă.
lăţimea calelor de rezemare şi de poziţionare trebuie să fie cel puţin egală cu grosimea
vitrajului la care se adaugă grosimea jocului lateral;
lungimea calelor de poziţionare se ia egală cu lungimea calelor de rezemare;
grosimea calelor de rezemare şi de poziţionare trebuie să fie cel puţin egală cu jocul minim
din fundul faltului şi în orice caz suficientă pentru a împiedica geamul să vină în contact cu
rama în orice punct.
4.1.12.4. Poziţionarea calelor.
Calele de rezemare se vor dispune faţă de colţuri la distanţa de 1/10...1/5 din lăţimea ramei
(fig. 7).
Posibilităţile de amplasare a calelor de poziţionare şi de rezemare sunt arătate în figura 8.
Calele laterale sau distanţierii se montează în general faţă în faţă la cca. 30...40 cm sau în
situaţii speciale se realizează sub formă de calare continuă cu cordoane de garnitură din bandă de
cauciuc sau neopren. Duritatea materialelor din care sunt confecţionate, dimensiunile calelor laterale
şi modul de amplasare al lor se aleg în funcţie de intensitatea vîntului, consistenţa chitului şi jocurile
laterale care se realizează.
4.1.13. Principalele metode de matarc a falţurilor (rosturi de etanjare).
4.1.13.1. Chit, cu cale bilaterale sau distanţieri (fig. 9).
4.1.13.2. Cordon preformat de chit + chit + cordon matare, cu cale unilaterale (fig. 10).
4.1.13.3. Cordon de matare + obturator, cu cale bilaterale (fig. 11).
4.2. Formate fixe de geamuri pentru ferestre, uşi şi luminatoare.
La ferestrele şi uşile tipizate se vor folosi ochiuri de geam tăiate la mărimi fixe din fabrică.
4.2.1. Dimensiunile formatelor fixe de geamuri trase pentru ferestre şi uşi din lemn conform
NTR 3845—1983 "Ferestre şi uşi de balcon cuplate pentru construcţii de locuinţe. Formate, alcătuiri
şi secţiuni", pentru construcţii de locuinţe şi construcţii socialculturale sînt prezentate în tabelul
37.
Tabelul 37
Nr. crt. abateri limită Grosimea (mm)
Lăţime X lungimea (mm) Valoarea Abateri limită
(mm) nominală
0 1 2 3 4
a) Ferestre
1 456 x 456
2 456 x 1056
3 456 x 1356
4 756 x 456
5 756 x 1056
6 756 x 1356
7 348 x 1056
8 348 x 1356
9 498 x 1056
10 498 x 1356
11 376 x 1056
12 376 x 1356
13 432 x 432 ±1 3 şi 4 0.4...0
14 432 x 1032
15 432 x 1332
16 732 x 432
17 732 x 1032
18 732 x 1332
19 324 x 1032
20 324 x 1332
21 474 x 1032
22 474 x 1332
23 352 x 1032
24 352 x 1332
b) Uşi
25 510x 1033
26 510x 1333
27 710x 1033
28 710 x 1333
29 486 x 1021 ±1 3 şi 4 0.4...0
30 486 x 1321
31 686 x 1021
32 686 x 1321
4.2.2. Dimensiunile formatelor fixe de geamuri trase, armate, securizate şi termoizolatoare
cu chit pentru ferestre, uşi şi luminatoare din profile metalice de tip I. M. Iaşi, I.T.M.Buzău şi
IREMOAS Bucureşti, pentru construcţii industriale sunt prezentate în tabelul 38.
Luminatoare din Uşi din
Ferestre din profile: profile profile
I.M. Iaşi Buzău IREMOAS I.M. Iaşi Buzău I.M. Iaşi
600 x 600
900
1140
1450
840 x 1080 840 x 1080 840 x 600
1390 " — 840 x 1390
840
996
1330 1140
1080 x 1080 1080 x 1080 830 x 590 735 x 590
1390 960
816 830 1115
1130
996 1130 1190 630 x 692
1225 985
1530 1500
1525
1390 x 688 1550
730 762 x 762 1700
990 1750
996 1062 1775
1030 772 x 772 2066
1330 x 688 2080 770 x 692
730 1072 2175 985
990 3000
780 x 692
985
1140
900 x
1164
4.2.3. Pentru celelalte categorii de tâmplărie necuprinse la punctele 4.2.1 şi 4.2.2, cu acordul
părţilor, se pot executa geamuri la mărimi fixe şi pentru alte formate.
4.2.4. Alcătuirea geamurilor termoizolante folosite la ferestre şi uşi din profile metalice
pentru hale industriale este dată în tabelul 39.
Tabelul 39
Foaie interioară Foaie exterioară Distan Grosime Abaterea
Nr. Tipul Grosime Tipul Grosime ţier a la gro
crt. geamului (mm) geamului (mm) (mm) totală sime
(mm) (mm)
1 tras 4 tras 4 6; 9 14; 17 ±0,4
2 armat 7 armat 7 6; 9 20; 23 ±0,8
3 armat 7 tras 4 6; 9 17; 20 ±0,8
4.2.5. Alcătuirea geamurilor termoizolante folosite la luminatoare din profile metalice pentru
hale industriale este dată în tabelul 40.
Tabelul 40
Nr. Foaie interioară Foaie exterioară Distanţier Grosime
crt. Tipul Grosime Tipul Grosime (mm) totală (mm)
geamului (mm) geamului (mm)
l Armat 7 armat 7 9 23
2 armat 7 tras 6 9 22
4.2.6. Abaterile la dimensiuni pentru formatele fixe sînt date în tabelul 41.
4.3. Cărămizi presate din sticlă cu goluri folosite la pereţi vitraţi.
Tabelul 41
Abaterea la:
Tipul de geam Grosime lungime Lăţime
(mm) (mm) (mm)
Geam tras de 3 şi 4 mm 0,4 ... 0,0 ±1 ±1
Geam tras de 6 mm 0,6 ... + 0,2 ±2 ±2
Geam securizat de 4 mm 0,4 ... 0,0 ±3 ±3
Geam armat 0,7 ... +0,3 ±3 ±3
Geam termoizolant cu chit 1,0 ... +1,0 ±3 ±3
4.3.1. Pereţii sunt alcătuiţi din cărămizi presate din sticlă, separate între ele prin rosturi
verticale şi orizontale conţinui, ne ţesute între ele, umplute cu mortar şi armate cu bare din oţel
beton. Pereţii pot fi alcătuiţi din cărămizi de unul sau mai multe formate. Astfel, în alcătuirea
pereţilor din cărămizi format 240X240x80 mm pot intra prin intercalare, în scopul de a se obţine
efecte arhitecturale, cărămizile format 240X115X80 mm.
4.3.2. Legăturile dintre pereţi şi elementele structurii (stâlpi, planşee etc) se realizează
astfel ca să fie asigurată deformarea liberă a pereţilor şi ca aceştia să nu preia nici un fel de solicitări
de la structura clădirii.
4.3.3. Rosturile vor fi complet umplute cu mortar. Grosimea rosturilor la faţa lor va fi de 10
mm, admiţânduse o (batere de ± 2 mm. Pe faţa pereţilor expuşi acţiunii agenţilor atmosferici sau
altor surse de umiditate, rosturile se vor etanşa obligatoriu cu materialele arătate la punctele
3.2.1.2, 8.2.1.5, 3.2.1.6 şi 3.2.1.7.
4.3.4. Armarea pereţilor exteriori (fig. 12) se face pe bază de calcul, în funcţie de încărcarea
dată de vânt, cu bare continui din oţel OB 37. La nevoie barele pot fi înnădite pe o lungime de
minimum 15 mm cu condiţia ca înnădirile să nu se facă în aceeaşi secţiune. Stratul de acoperire al
armăturii cu mortar va fi de cca. 20 mm.
Armarea pereţilor interiori se va face cu câte 1 Ø 6 îni ire rost pe ambele direcţii.
4.3.5. Prinderea pereţilor la partea superioară de grinzi sau planşee se poate face ca în
detaliile din fig. 13, cu profile de tablă U. M. Iaşi Ui 100X45X3 sau cornier Li 45X40X3 sau cu
ajutorul unui prag prevăzut în elementul de beton armat. În toate cazurile la partea superioară a
peretelui se prevede un strat elastic din vată minerală de 2 cm grosime protejat împotriva umezirii cu
o fîşie de carton bitumat. Pe tot conturul peretelui se realizează o centură de mortar de ciment 1 : 3
(în volume). Armarea centurilor verticale şi orizontale se face analog cu armarea rosturilor.
Armăturile din rosturi se ancorează cu ciocuri de armăturile din centuri (fig. 12).
4.3.6. Rezemarea pereţilor exteriori pe soclu se poate face ca în fig. 14 a, iar rezemarea
pereţilor interiori ca în fig. 14 b, c.
4.3.7. Prinderea laterală a pereţilor exteriori şi interiori de stîlpi şi diafragme de beton armat
se face fie cu profile din tablă de oţel îndoită la rece produse de U. M. Iaşi (fig. 15 a), fie în şliţuri
(fig. 15 b). Prinderea de pereţii de zidărie se face cu profile din tablă fixată în ghermele (fig. 15 c).
Grosimea stratului elastic de vată minerală va fi de cea 15 mm.
4.3.8. Montarea tîmplăriei se face ca în exemplele din fig. 16.
4.3.9. Colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile se realizează prin intermediul unor montanţi din
beton armat ca în detaliul din fig. 17.
4.3.10. Conductorii electrici se montează în tuburi de PVC înglobate în mortarul centurilor
orizontale şi verticale odată cu turnarea acestora. Doza întrerupătorului se înglobează în mortar în
timpul execuţiei (fig. 18) în care scop lăţimea centurii verticale se sporeşte corespunzător.
4.3.11. La proiectarea pereţilor din cărămizi de sticlă se va avea în vedere ca înălţimea şi
lungimea lor să fie respectiv multiplul înălţimii şi lungimii cărămizilor, ţinînd seama totodată de
grosimea rosturilor şi a centurilor de pe contur.
4.3.12. Dimensiunile pereţilor sunt limitate de condiţia ca aria lor să nu depăşească 14 m 2 , iar
lungimea unei laturi să lepăşească 6 m.
4.3.13. Încărcările pe care trebuie să le preia pereţii sunt cele provenite din greutatea lor
proprie şi cele produse de acţiunea vîntului. Totodată pereţii trebuie să reziste la acţiunea şocurilor
accidentale moi şi dure.
În afara celor menţionate, pereţii din cărămizi de sticlă nu vor fi supuşi la nici un fel de alte
solicitări;
4.3.14. Greutatea proprie a pereţilor se va lua în calcul cu următoarele valori:
pereţii din cărămizi format
240 X 240 X 80 mm ........... 80 kg/m 2 ;
pereţii din cărămizi format
190 X 190 X 80 mm ............ 85 kg/m 2 .
4.3.15. Încărcarea din acţiunea vântului, în funcţie de zona cliatică, amplasament şi
înălţimea construcţiei (p n v) se calculcază cu relaţia din STAS 10101/2078, prezentată şi la punctul
4.1.1.1, cu precizarea că coeficientul dinamic β = 1.
4.3.16. Factorul de transmisie a luminii are valorile:
pereţi din cărămizi format
240X240X30 mm ............. 49...59%;
pereţi din cărămizi format 190x190X80 mm, cu striuri verticale şi orizontale 56...65%;
pereţi din cărămizi format 190x190X80 mm, cu striuri orizontale ......... 59...67%;
pereţi din cărămizi format 190X190x80 mm, cu striuri verticale ......... 62...64%;
pereţi din cărămizi format 240XH5X80 mm ............. 65...67%.
4.3.17. Caracteristicile higrotermice ale pereţilor, de care va ţine seama la proiectarea si la
stabilirea domeniului lor de folosire, sunt arătate în tabelul 42.
Tabelul 42
Caracteristici higrptermice Pereţi din Pereţi din cărămizi
cărămizi de:
190x190x80 mm 240x240x80 mm
Conductivitatea termică echivalentă 0,44 0,43
λech în Kcal/mh°C
Rezistenţa la transmisia termică Rc, 0,373 0,378
m 2 h°C/Kcal
Coeficientul de transfer termic K, 2,68 2,64
m 2 h°C/Kcal
Indicele inerţiei termice, D 0,33 0,32
Rezistenţa la transmisia termică 0,310 0,315
corectată, Ro cor
Tabelul 44
K R0
Tipul de perete Kcal/ m 2 h°C W/m 2 K m 2 h°C/Kcal m 2 K/ W
5.1. Executarea lucrărilor de montare a geamurilor.
5.1.1. Lucrări premergătoare în vederea montajului.
Montare geamurilor se realizează după executarea lucrărilor de tencuieli, înaintea lucrărilor
de vopsitorii şi pardoseli.
Lucrările pregătitoare în vederea montajului constau în :
curăţirea tâmplăriei metalice cu ajutorul periei de sârmă pentru îndepărtarea petelor de
rugină;
vopsirea cu grund pe bază de ulei a falţului, atât în cazul tâmplăriei de lemn, cât şi a celei
metalice;
aplicarea unui strat de vopsea pe întreaga tâmplărie metalică şi două straturi de vopsea pe
raliuri;
aducerea geamurilor în zona de lucru în cazul când acestea au fost procurate la mărimi tixe.
În cazul în care geamurile nu au fost procurate la dimensiuni fixe se va proceda, în prealabil, la
tăierea lor pe şantier, pe o masă de lucru acoperită cu o pătură moale dimensiunilor măsurate la faţa
locului. În acest caz operaţia de tăiere se va face cu diamantul, linia şi vinciul.
Înainte de tăiere, geamurile mai groase de 4 mm se vor unge dea lungul liniei de tăiere cu
petrol, aplicat cu o cârpă înmuiată şi bine stoarsă.
5.1.2. Calarea geamurilor
Calarea geamurilor se face astfel încât să se limiteze deformaţiile şprosurilor, asigurând buna
funcţionare a ochiurilor mobile cu respectarea prevederilor de la pct. 4.1.12.
5.1.3. Montarea geamurilor la uşi şi ferestre.
5.1.3.1. Montar geamurilor pe tâmplăria de lemn se face în două variante prezentate în
planşa 1:
a) varianta cu chit, obişnuit:
la geamurile montate cu chit se aplică pe falţul tîmplăriei patul de chil, care va l'i bine
nivelat ;
geamul tăiat la dimensiuni se aşează pe patul de chit astfel încât să se lipească bine de
acesta şi se fixează cu ţinte bătute în falţ la distanta de 20...30 cm una de alta;
geamul se apasă uşor cu mîna, astfel ca după baterea ţintelor să nu joace ;
se întinde chitul dea lungul întregului contur, acoperind complet ţintele; după aceea chitul
se netezeşte cu cuţitul;
chitul se vopseşte odată cu tîmplăria.
b) varianta cu baghete de lemn:
la geamurile montate cu baghete din lemn se aplică un pat de chit dea lungul falţului, după
care se aşează geamul tăiat la dimensiuni, presânduse cu mâna astfel ca să se lipească bine de chit;
se fixează baghetele de lemn care au fost în prealabil tăiate şi potrivite;
baghetele se aşează pe geam şi se fixează cu cuie cu cap cilindric sau cu şuruburi cu cap
inecat, încât geamul să nu aibă joc.
5.1.3.2. Montarea geamurilor pe tâmplărie metalică se face:
a) Cu agrafe şi chit cu adaos de miniu de plumb (pl. 2, 3):
pentru montarea geamurilor cu agrafe şi chit de miniu, şprosurile vor avea prevăzute pe
inima profilului agrafe montate din atelierul de confecţionare a tâmplăriei metalice;
dacă dimensiunile ochiului de geam sunt mai mici de 30X30 cm, agrafele vor fi montate la
jumătatea fiecărei laturi a cercevelei;
dacă ochiul de geam are dimensiuni mai mari de 30X30 cm, se vor amplasa agrafe la
distanţa de cca 10 cm faţă de extremităţile fiecărei laturi, iar pentru distanţa rămasă la 2530 cm ;
agrafele se confecţionează din tablă zincată de 0,5 mm prin tăierea acesteia la lungimea
necesară;
succesiunea operaţiilor este următoarea:
• se aplică un pat de chit dea lungul falţurilor;
• se aşează geamul, apăsândul cu mâna pentru a se lipi bine de patul de chit;
• se îndoaie agrafele peste geam;
• se inunde un strat de chit cu adaos de miniu de plumb dea lungul întregului contur al
ochiului de geam, astfel încit să se acopere bine agrafele, după care chitul se netezeşte bine cu
cuţitul;
• chitul se vopseşte cu miniu de plumb şi ulterior cu vopsea, odată cu tîmplăria.
b) Cu baghete metalice cu garnitură de etanşare (pl. 2, 3):
Se procedează în felul următor:
se demontează baghetele metalice fixate pe tîmplărie :
se aplică garnitura de etanşare din cauciuc pe muchia geamului;
se aşează geamul la locul respectiv şi se montează baghetele în poziţie definitivă prin
fixarea cu şuruburi;
strângerea baghetei se va face astfel ca să preseze suficient garnitura de etanşare pentru ca
geamul să nu aibă joc;
baghetele metalice vor fi vopsite odată cu tîmplăria.
c) Cu cale şi chit elastic (planşa 2, 3).
Se montează în prealabil baghetele metalice pe toate laturile ramei ochiului de geam, se
curăţă bine întreaga suprafaţă şi se grunduieşte cu vopsea de miniu de plumb.
După confecţionarea, aşezarea şi fixarea calelor de rezemare, distanţare şi poziţionare întrun
pat de chit elastic aplicat pe falţuri cu pistolul special pentru chit, se montează pe acestea geamul,
presândul pe patul de chit până la nivelul calelor.
Ulterior se aplică un al doilea pat de chit elastic cu pistolul, în care se aşează al doilea rând
de cale de distanţare.
Peste al doilea rând de cale de distanţare, după verificarea calelor de poziţionare, se fixează
baghetele metalice cu şuruburile respective în locaşurile prevăzute special pe conturul ramei
metalice.
Eventualul exces de chit se curăţă cu şpaclul, astupânduse şi eventualele goluri.
5.1.3.3. Montarea geamurilor pe tîmplărie din PVC FLASTOLZ (planşa 4).
În funcţie de alegerea tipurilor de profile, geamul poate fi montat de la interior sau de la
exterior.
Tipuri de geamuri utilizate:
geam tras de 3 mm grosime;
geam termoizolant de 18 mm grosime.
În ambele cazuri montarea geamurilor cu garnituri din PVC plastifiat stabilizat se face prin
împănarea în baghetă a unui profil special.
În vederea montajului, garnitura pentru geam se introduce în locaşul special dintre toc şi
baghetă, cumulând funcţia de calare laterală cu cea de etanşare.
5.1.3.4. Montarea geamurilor armate plane pe tîmplărie de beton armat.
Operaţiile de montare a geamurilor în tâmplăria din beton armat sunt următoarele:
se aplică dea lungul părţii profilate a şprosului pe care se fixează geamul, un strat de
vopsea pe bază de miniu de plumb pentru realizarea stratului de aderenţă pentru chit;
se întinde patul de chit cu adaos de miniu de plumb care se egalizează cu şpaclul;
se aşează geamul în ramă, apăsîndul cu mâna pe patul de chit;
se introduc ştifturile din sârmă de oţel de 3 mm grosime prin găurile lăsate în şprosuri;
se aplică chitul în falţ, astfel încât să acopere în întregime ştifturile.
5.1.4. Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante la luminatoare.
5.1.4.1. Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante pe tîjmplărie metalică.
Montarea geamurilor trebuie făcută astfel încât să se asigure o etanşeitate bună.
La luminatoarele cu lungimea pantei mai mare de 3,00 m este admisă suprapunerea
geamurilor după sistemul "caplama". Suprapunerea se va face pe o distanţă de cel puţin 10 cm.
Pentru a evita alunecarea geamurilor suprapuse se vor folosi la fiecare foaie de geam cîte
două agrafe din tablă zln cată sau din tablă neagră protejată anticoroziv, îndoite în formă de
cîrlig, care pot fi confecţionate şi pe şantier.
În dreptul picăturii luminatoarelor se folosesc agrafe din tablă de înălţimea profilului pe care
se sprijină geamul. Un capăt al acestei agrafe este prins de ultimul bulon de fixare de pe profilul
metalic, iar celălalt capăt, sub formă de cârlig, susţine ambele geamuri care se sprijină pe elementul
de susţinere respectiv.
Succesiunea operaţiilor de montare este următoarea:
peste elementele metalice de susţinere a geamurilor prevăzute cu piese de fixare din 50 în
50 cm se montează colectorul de picături de apă din tablă zincată sau tablă neagră protejată
anticorosiv;
pe bulonul de capăt de la picătură se montează agrafele de capăt;
se aplică pe toată lungimea elementelor metalice de susţinere a geamurilor cordonul de
garnitură din bandă de cauciuc neopren de 30x6 mm sau fâşii de pînză, de carton sau împîslitură
bitumată;
se montează plăcile de geam armat, începând de la picătură spre coamă, sprijininduse în
cârligele agrafelor de capăt;
în caz de suprapunere a geamurilor în lungul pantei, se montează în dreptul suprapunerilor
câte două agrafe de înnădire la fiecare geam, după care se montează geamurile în continuare;
după montarea celor două şiruri de geamuri armate care se sprijină pe acelaşi element
metalic de susţinere, se chituieşte spaţiul dintre marginile geamurilor cu chit permanent elastic;
se aplică pe marginea şirurilor de geam, în lungul pantei cordonul de cauciuc sau straturile
de fîşii de pînză bitumată (cordon de cânepă gudronată);
se montează dispozitivul de fixare "omega" din tablă zincată sau tablă neagră, protejată
anticoroziv, prevăzut cu găurile necesare fixării;
se montează butonul cu rondelă, şaibă şi piuliţă care constituie garnitura de strîngere şi
etanşare;
peste acestea se aplică un căpăcel de protecţie din lolietilenă;
la montare se va avea grijă ca distanţele ele la marginea geamurilor până la bulon să fie de
cea 5 mm.
5.1.4.2. Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante pe tâmplărie din beton armat.
Succesiunea operaţiilor de montare este următoarea:
peste elementele de beton armat de susţinere a geamurilor prevăzute cu buloane încastrate
din 50 în 50 cm, se aplică o fîşie de carton bitumat (împâsl i tură bitumată) sau cordon de garnitură
din bandă de cauciuc neopren, cu găuri în dreptul buloanelor;
se montează colectorul de picături de apă, din tablă zincată sau tablă neagră protejată
anticoroziv, prevăzut cu găurile respective în dreptul buloanelor;
restul operaţiilor de montare sunt identice cu cele indicate la luminatoarele metalice.
5.1.5. Montarea geamurilor la pereţi (planşa 5).
Succesiunea operaţiilor de placare a pereţilor cu geamuri ornament, termoabsorbant, mat,
muslin sau givrat, este următoarea:
în funcţie de dimensiunile foilor de geam şi distanţele dintre golurile de fixare făcute în
fabrică, se trasează pe faţa peretelui, punctele în care se vor face prinderile;
în aceste puncte se montează diblurile;
peste dibluri se aşează, ţinută cu mâna, foaia de geam în poziţia exactă de fixare şi se
înseamnă gaura de fixare pe dibluri;
după îndepărtarea geamului, se dau găuri cu burghiul în locurile însemnate;
se aşează foaia de geam, verificânduse planeitatea şi făcând corecturi prin adăugiri de
garnituri de cauciuc;
se introduc şuruburile de lemn cu garnitura de cauciuc şi şaiba de tablă.
5.1.6. Montarea oglinzilor la pereţi (planşa 5).
Montarea oglinzilor se poate face în mai multe feluri, astfel:
a) Cu cleme pe suprafeţe de lemn:
se fixează locul de prindere al clemelor, ţinând seama de locul de montare a oglinzii; se
folosesc două cleme fixe
la partea de jos şi două cleme cu ciocul mobil la partea de sus; fiecare clemă se prinde de suportul de
lemn prin doua şuruburi pentru lemn;
se fixează clemele de jos numai cu un singur şurub;
se aşează un dreptar în ciocul clemelor şi se potrivesc astfel încât dreptarul să se sprijine
uniform în ciocurile clemelor; se fixează şi al doilea rînd de şuruburi;
se fixează clemele de la partea de sus, astfel ca să fie aşezate cele omoloage pe o linie
verticală şi la distanţă egală cu înălţimea oglinzii, cu o toleranţă de 2 mm;
se montează oglinda pe clemele de jos cu o deosebită atenţie şi se potriveşte în poziţie
definitivă;
se potrivesc şi se fixează definitiv ciocurile clemelor de la partea de sus;
pentru asigurarea poziţiei se pot fixa cleme şi pe muchiile laterale, aşezate simetric.
b) Cu ramă de lemn pe suprafeţele de lemn:
pe suprafaţa de lemn se fixează locul pe carel va ocupa oglinda, ţinând seama de
dimensiunile ei; se confecţionează o ramă de lemn cu falţ egal de grosimea oglinzii;
se fixează cu şuruburi pentru lemn partea de jos a ramei ;
se montează oglinda pe această parte a ramei şi se potriveşte în poziţia definitivă;
se montează şi restul ramei, care poate fi complet încheiată şi se fixează cu şuruburi pentru
lemn.
c) Cu cleme peste tencuială:
montarea cu cleme peste tencuiala pereţilor se face pe rame din lemn, prinse cu şuruburi
pentru lemn în dibluri de lemn, fixate în perete, conturul lor exterior urmărind exact conturul
oglinzilor;
rama de lemn respectivă, confecţionată din şipci de 67 cm lăţime şi 2,2 cm grosime,
este îngropată întrun şanţ care se face în tencuială astfel ca faţa ei să fie la nivelul finisajului;
înainte de fixare rama este băiţuită; pentru oglinzile mari ochiurile ramelor nu trebuie să
depăşească 1,00 m 2 , pentru evitarea deformaţiilor;
diblurile sînt aşezate la o distanţă de cea 50 cm unul de altul şi în orice caz la fiecare
intersecţie a şipcilor;
tencuiala din spatele oglinzii nu are stratul de faţă văzut, ci se compune din grundul
respectiv, netezit cu drişca;
faţa acestei tencuieli se află la 5 mm de faţa ramei de lemn şi a tencuielii peretelui;
rama de lemn trebuie să fie astfel aşezată ca faţa ei să fie perfect plană;
pe toată lungimea ramelor, după montarea lor, există un interspaţiu de cca 1 mm între
şipcile ramelor şi tencuială; acest luft se realizează prin introducerea în timpul execuţiei a unei fâşii
duble din tablă şi foloseşte la evitarea contactului între lemn şi tencuială.
fiecare oglindă se fixează cu patru cleme, două jos şi două sus, în aşa fel incât distanţa
între cleme să fie de cea 50 cm;
pentru a depărta oglinda de rama din lemn şi a lăsa un spaţiu de circulaţie a aerului în
spatele ei, se prind pe rama de lemn, din loc în loc, tampoane de postav de 1 mm grosime;
d) Cu butoni peste tencuială:
se folosesc oglinzi găurite la cele patru colţuri;
se fixează în perete dibluri de lemn pentru, locurile unde vor fi fixate şuruburile;
se confecţionează cu ajutorul unei bucăţi de carton, un şablon, pe care se punctează locul
găurilor oglinzii;
şablonul se aşează pe perete cu locurile de gaură în dreptul diblurilor pe care se transpun;
cu un burghiu de mână se fac locaşuri în vederea uşurării introducerii şuruburilor;
se montează oglinda fixînd mai întii şuruburile de sus şi apoi cele de jos;
se aşează peste şuruburi rozeta ornamentală, nichelată sau cromată, care acoperă complet
locul găurilor;
la montare se vor prevedea, în spatele fiecărei găuri, rondele de postav de la 1 mm
grosime, care să depărteze oglinda de perete lăsând în spate un spaţiu de circulaţie a
5.1.7. Montarea geamurilor în pereţi de compartimentare pentru construcţii industriale.
Pereţii de compartimentare pentru construcţii industriale parter sau etajate, se pot realiza din
geamuri armate, securizate, trase, în următoarele condiţii:
până la înălţimea de 4,30 m se poate folosi toată gama de geamuri sus menţionată; în cazul
geamurilor securit, acestea vor putea fi folosite până la maximum 6,50 m peste cota finită a
pardoselii;
în funcţie de înălţime, pereţii interiori vitraţi se pot alcătui în următoarele soluţii:
• pereţi realizaţi din foi de geam montate vertical şi fixate lateral pe montanţi metalici din
profile I. M. Iaşi, cu agrafe metalice şi chit, de max. 3 m înălţime; la partea superioară şi pe parapet,
foile de geam se montează de asemeni în profile I. M. Iaşi (planşa 6);
• pereţi realizaţi din foi de geam montate vertical, în faţa unor montanţi din beton
precomprimat la 3,00 m interax, pe rigle metalice din profile I. M. Iaşi. Rostul vertical este închis
cu profile cornier, iar pe contur foaia de geam se fixează cu agrafe şi chit (planşa 7);
• pereţi de compartimentare cu înălţimea mai mică decât înălţimea utilă a halei la care foile
de geam sunt fixate între montanţi metalici (planşa 8);
la nivelul parterului peretele se amplasează pe parapeţi realizaţi din materiale locale sau
din beton armat prefabricat, iar la etajele curente pe parapeţi din blocuri de zidărie GVP;
pe verticală, peretele se amplasează sub grinzi longitudinale sau transversale, sub elemente
secundare de planşeu sau acoperiş, sub fâşii cu goluri pentru planşeu sau sub fîşii din b.c.a. de
acoperiş (numai longitudinal) ;
pereţii se pot amplasa între pereţii halei sau în câmp curent.
Fazele de realizare a pereţilor de compartimentare interioară din foi de geam, la construcţii
industriale, sunt urmi toarele:
a) Se montează structura proprie a pereţilor interiori formată din montanţi metalici astfel:
pentru hale parter se montează stâlpii din beton precomprimat dispuşi la 3,00 m interax şi
riglele metalice dispuse la 1,502,00 m pe înălţimea stâlpului, conform detaliilor din proiect; între
stâlpi se execută un parapet din zidărie din diferite materiale locale, de 20 cm grosime şi înălţime de
0,50—1,70 m, peste care se toarnă o centură de beton armai de 5 cm grosime şi sâmburi din beton
armat în dreptul montanţilor;
pentru hale etajate se execută mai întâi parapetul de zidărie din blocuri GVP de 12,5 cm
grosime şi înălţime de 0,401,00 m după care se montează montanţii metalici aşezaţi pe parapet şi
dispuşi la 1,735 m interax.
b) Se montează profilele orizontale inferioare, superioare şi laterale din oţel cornier, cu
bolţuri împuşcate sau piese din oţel cornier, se vopsesc falţurile cu grund pe bază de ulei şi 12
straturi de vopsea şi se aşează calele de rezemare.
c) Se aduce foaia de geam cu ajutorul unui scripete montat pe schelă şi a dispozitivului de
montaj; se reazemă cantul inferior al foii de geam pe calele de rezemare.
d) Se menţine foaia de geam în poziţia anterioară de către doi muncitori şi se
desprinde un inel de agăţare, din cârlig, cel deal doilea capăt al chingii rămânând prins în cârligul
dispozitivului de montaj. Capătul liber al chingii este tras prin rostul orizontal inferior, creat de cala
de rezemare sau eventual geamul este ridicat pentru eliberarea chingii.
e) Foaia de geam este adusă în poziţie verticală de montaj prin rabaterea părţii superioare a
geamului şi împingerea geamului în partea de jos, spre aripa verticală a cornierului.
f) Se introduc calele de poziţionare între foaia de geam şi cornierele laterale.
g) Se fixează geamul cu agrafe metalice dispuse pe conturul geamului, la intervale de cea 50
cm şi se chituiesc falţurile şi rosturile.
În cazul halelor etajate, succesiunea operaţiilor de montaj a geamurilor se păstrează (punctele
b...g), cu precizarea că ridicarea geamurilor la cota de montaj se face manual do pe podina de lucru a
unei capre metalice de inventar.
Fazele şi operaţiile de montaj, cu ajutorul dispozitivului pentru montajul foilor de geam, sunt
prezentate în planşa 9.
5.2. Executarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă cu goluri.
5.2.1. Lucrările pregătitoare în vederea executării pereţilorconstau din următoarele operaţii:
trasarea peretelui pe soclu sau pardoseală, precum şi pe elementele structurii (stâlpi,
diafragme, planşee, grinzi), între care se execută peretele respectiv;
hidroizolarea soclului sau pardoselii cu un strat de carton bitumat lipit la cald pe un strat de
bitum;
tăierea la dimensiuni, conform proiectului şi fixarea profilelor metalice, conform detaliilor
din fig. 13, 14 şi 15 cu bolţuri împuşcate M 6 — 20/50, cu pistolul PIB I sau PIB II. Se vor folosi
numai profile metalice, protejate anticoroziv cu sisteme de protecţie care se vor stabili de la caz la
caz în funcţie de condiţiile de exploatare date;
în interiorul profilelor metalice sau al şliţurilor prevăzute în stâlpii sau diafgramele de
beton armat, se aplică prin lipire cu aracet sau prenadez, conform detaliilor din fig. 13 şi 15, un
strat continuu şi uniform de vată minerală tip G 80 sau G 100 ; grosimea stratului de vată minerală
se va lua cu cca. 5 mm mai mare decât cea indicată în detaliile menţionate. Peste stratul de vată
minerală se aşează fâşii de carton bitumat, tăiate la dimensiuni şi îndoite în prealabil, conform
detaliilor din fig. 13 şi 15;
se tnâsoară cu o ruletă metalică distanţele dintre profilele metalice verticale şi orizontale
montate şi se stabileşte numărul de cărămizi din care va fi alcătuit peretele. Eventualele abateri faţă
de cotele din proiect se compensează prin îngroşarea centurilor după conturul peretelui ; pe baza
măsurătorilor făcute se taie barele de oţelbeton pentru armarea centurilor şi rosturilor şi se îndoaie
la capete;
în profilele metalice se montează, conform detaliilor din proiect, armătura longitudinală a
centurilor întruna din variantele arătate în fig. 12, alcătuită din una sau două bare de oţelbeton şi se
fixează provizoriu, până la turnarea centurii, în care scop se leagă de profile, cu sârmă neagră;
pe profilele metalice se măsoară cu ruleta şi se în seamnă vizibil poziţia fiecărei cărămizi
şi a rosturilor;
în dreptul rosturilor verticale se montează armătura verticală şi se ancorează cu ciocuri de
armătura centurii în ferioare şi superioare, conform detaliilor din proiect; pentru poziţionarea corectă
a barelor se leagă provizoriu, cu sârmă, de una sau două bare orizontale, la o înălţime
corespunzătoare. Atunci când armarea rosturilor verticale se face cu cîte două bare, între ele se
montează din loc în loc, distanţieri de lemn.
Se va acorda o atenţie deosebită poziţionării corecte a armăturilor la cotele prevăzute în
proiect şi realizării, grosimii de 2 cm a mortarului de acoperire;
în lungul uneia din feţele pereţilor se montează doitrei popi de inventar de care se fixează
un dreptar (dulapi de 4—5 cm grosime avînd lungimea peretelui). Dreptarul se aduce în planul feţei
peretelui şi serveşte ca ghidaj pentru a asigura planeitatea acestuia. După terminarea unei asize,
dreptarul se deplasează pe verticală la nivelul celei de a doua. În locul dreptarului, pentru verificarea
planeităţii pereţilor şi orizontalităţii asizelor, se pot folosi sfori de trasat.
5.2.2. Zidirea pereţilor constă din următoarele:
în profilul metalic inferior se toarnă şi se compactează bine mortar 1 : 3 (având
consistenţa 4 cm, determinată cu conul etalon) conform detaliilor din fig. 14;
pe stratul de mortar se aşează primul rând orizontal de cărămizi, între semnele trasate pe
profilul metalic, astfel ca grosimea rosturilor verticale dintre cărămizi să fie de 10 mm;
rosturile verticali dintre cărămizi se umplu complet, cu acelaşi mortar, însă cu consistenţa
10...11 cm, urmărind ca armătura să nu vină în contact direct cu sticla. Odată cu executarea
fiecărei asize, se toarnă centurile din profilele metalice verticale, cu mortar cu consistenţa 4;
rândul următor de cărămizi se zideşte după ce mortarul din primul rând orizontal sa întărit
îndeajuns, pentru a se preîntîmpina tasarea sau expulzarea lui sub greutatea cărămizilor. Peste
primul rând de cărămizi se aşterne cu mistria un strat uniform de mortar cu consistenţa 4, în care se
înglobează armătura rosturilor orizontale şi se ancorează cu ciocuri de armătura centurilor;
după zidirea ultimei asize, pe o faţă a peretelui, în dreptul rostului dintre marginea
profilului metalic superior şi cărămizi se fixează o şipcă, apoi spaţiul dintre profil şi cărămizi se
umple cu mortar având consistenţa 4. Şipca se îndepărtează după 2—3 ore, iar rostul se netezeşte şi
se racordează cu mortar;
în timpul execuţiei pereţilor, mortarul prelins pe cărămizi se îndepărtează înainte de a se
întări.
5.2.3. În vederea etanşării rosturilor cu chit, acestea sş lasă neumplute cu mortar, pe o
adîncime de 4...5 mm pe faţa respectivă a peretelui. Chitul se aplică cu pistolul prevăzut cu o duză
de 8 mm, după întărirea şi uscarea mortarului, sub formă de cordon uniform şi continuu, apoi se
îndeasă în rost şi se netezeşte cu un şpaclu elastic (de exemplu PVC) profilat după forma rosturilor.
5.2.4. Etanşarea rosturilor cu email sau lac perclorvinilic se face, de asemenea, după
întărirea şi uscarea mortarului, prin aplicarea cu pensula în 5 straturi, a emailului sau lacului la
interval de cîte 4 ore. Consumul de lac sau email este de cea 150 gr/m 2 de strat. Primul strat, avînd
rol de amorsa, va fi diluat cu diluantul D 0004—70 până la vîseozitatea de aplicare timp de scurgere
10 secunde, determinată cu cupa STAS 2096—61, Ø 5 mm. Următoarele straturi au timp de
scurgere de cca. 20 secunde.
5.2.5. Montarea tîmplăriei de uşi şi ferestre se face conform detaliilor din fig. 16.
5.2.6. Executarea colţurilor, ramificaţiilor şi intersecţiilor de pereţi se face conform detaliilor
din fig. 17, prin intermediul unor montanţi de beton armat, ale căror dimensiuni şi armare vor fi
stabilite prin proiect.
5.2.7. Pentru montarea instalaţiilor electrice în profilele metalice de la partea inferioară sau
superioară a peretelui, precum şi în centurile verticale, îngroşate în mod corespunzător (fig. 18) se
vor monta tuburi de PVC care se vor îngloba apoi în mortar. Dozele electrice se vor fixa, de
asemenea, în centurile verticale.
5.3. Executarea pereţilor din profile de sticlă.
5.3.1. Lucrările pregătitoare la montarea pereţilor din profile din sticlă constau
din:verificarea poziţionării şi cotelor riglelor, stâlpilor, parapetului etc, executarea protecţiei anii
corozive a elementelor metalice, confecţionarea distanţierilor, verificarea profilelor din sticlă
care urmează a fi montate.
5.3.2. Montarea profilelor din sticlă la pereţi cu rigle de beton precomprimat se face astfel:
se aşează în rigla inferioară fîşia de PFL dur funcizat;
se lipesc cu Romeltex 200 câte doi distanţieri din fâşie PFL poros sau deşeuri polistircn la
cca 30 cm de capetele fiecărui profil de sticlă;
profilul din sticlă, curăţat de praf în prealabil, se introduce cu capătul superior în rigla
superioară, după care se aşează prin coborîre, pe fâşia de PFL dur din rigla inferioară;
se montează profilele următoare, apropiinduse de profilul montat anterior, până la
realizarea unui rost de 4...5 mm, pe măsura montării profilelor din sticlă; acestea se fixează în rigle
şi în montanţi cu ajutorul fâşiilor realizate din PFL poros sau polietilenă expandată;
înainte de montarea ultimelor două profile se măsoară spaţiul rămas până la montantul sau
elementul de structură, în raport cu acest spaţiu se taie la dimensiunea corespunzătoare ultimul profil
din sticlă sau se completează cu un profil şi o fâşie de tablă zincată de 0,75 mm sau tablă neagră
protejată anticoroziv (fig. 30).
5.3.3. Rosturile verticale, dintre profilele din sticlă şi rosturile orizontale dintre profilele din
sticlă şi riglele din beton armat sau profilele metalice, se realizează cu cordoane de chit
ROMTIX 1502, Alutchit C sau chit Romalchid.
5.3.4. Montarea pereţilor în profile metalice (fig. 25) se face similar cu montarea profilelor
din sticlă în rigle de beton precomprimat, ca în fig. 24.
5.3.5. În cazul pereţilor realizaţi din profile deschise, montate dublu, se montează mai întîi
rîndul dinspre exteriorul încăperii. Pe faţa interioară a primei aripi a profilului se lipeşte cîte un
distanţier din fâşie de PFL poros sau deşeuri polistiren. În rigla inferioară şi superioară, în dreptu
mijlocului fiecărui profil de sticlă, se fixează un distanţier din PFL poros având lungimea de 100
mm şi lăţimea egală cu distanţa dintre cele două rînduri de profile din sticlă. Grosimea distanţierului
este de minimum 20 mm la rigla inferioară şi 60 mm la rigla superioară.
După executarea acestor operaţii se trece la montarea la interior a rândului al doilea de
profile din sticlă.
5.3.6. Montarea tîmplăriei metalice la pereţi din profile închise şi deschise, montate simplu şi
dublu, se realizează ca în fig. 33, 34, 35.
6. SCULE ŞI DISPOZITIVE
Uneltele principale folosite la transportul, manipularea şi montarea pe şantier a gearnurilor şi
a celorlalte produse din sticlă pentru construcţii sunt următoarele:
chingi pentru transport;
containere uşoare cu ramă şi talpă de lemn;
metru;
vinclu;
dispozitiv cu diamant pentru tăiat geamuri;
cleşte de geam;
foarfecă de tăiat tablă;
foarfecă de tăiat profile de cauciuc sau PVC;
cuţit sau şpaclu pentru aplicat chitul;
ciocan;
cleşte de cuie;
şurubelniţă;
chei mecanice fixe;
maşină de găurit;
pistol pneumatic pentru injectat chit în rosturi;
pistol manual pentru aplicat chituri, cu capacitatea de 350...400 cm 3 ;
şpaclu profilat din PVC, pentru chituirea rosturilor verticale;
dispozitiv cu diamant pentru tăierea profilelor din sticlă;
cuţit de tăiat chitul Romtix 1502;
mistrie;
cancioc;
fir cu plumb;
nivelă cu bulă de aer;
ramă fierăstrău cu pînză metalică pentru tăierea armăturilor;
dreptar;
sfoară;
dispozitiv pentru montajul foilor de geam în pereţi despărţitori.
7. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE
7.1. Geamurile şi celelalte produse din sticlă trebuie să aibă grosimea şi calitatea prevăzută
în proiect şi să nu aibă defecte mai mari decât cele admise de standard, pentru calitatea respectivă.
7.2. Înainte de începerea montajului se va verifica calitatea protecţiei anticorozive a riglelor,
montanţilor şi a celorlalte elemente metalice.
7.3. Tăierea geamurilor şi a profilelor din sticlă pe şantier se va face numai cu scule
adecvate.
7.4. Se va verifica respectarea prevederilor referitoare la ctanşarea rosturilor: mărimea
rosturilor necesare pentru asigurarea unei bune etanşeităţi, prevederea tuturor tipurilor de cale,
distanţieri şi garnituri elastice, umplerea cu chit a tuturor rosturilor fără întreruperi, cu cordon de
grosime uniformă şi profilarea chitului din rosturi.
7.5. Linia chitului pe locul contactului cu geamul trebuie să fie dreaptă şi paralelă cu
marginea faltului.
Din masa chitului nu trebuie să iasă capetele ţintelor sau ştifturilor cu care se fixează
geamul.
7.6. În cazul fixării geamurilor cu baghete din lemn sau metalice, acestea trebuie să fie bine
fixate în falţuri cu cuie sau şuruburi. Capetele cuielor sau şuruburilor de fixare a baghetelor vor fi
la nivelul feţei superioare a baghetei.
Baghetele trebuie să fie vopsite în culoarea cercevelei iar vopseaua trebuie să acopere şi
cepetele cuielor.
7.7. Umplerea rosturilor cu chit Alutchit sau Romalchid, se va face numai cu pistolul manual
sau pneumatic, neadmiţânduse folosirea altor mijloace.
7.8. La marginile luminatoarelor, suprapunerea geamurilor pe şprosuri trebuie să fie de min.
26 mm. Se va controla etanşeitatea geamurilor, aruncând apă. Nu se admite pătrunderea apei la
aruncare.
7.9. Dispozitivele de tixare a geamurilor armate plane la luminatoare şi baghetele pentru
tâmplăria metalică vor fi fixate cu toate elementele de prindere.
7.10. Buloanele vor fi sudate pe talpa elementelor metalice sau încastrate în elementele de
beton, perpendicular pe planul în care se aşează geamurile. Capetele filetate ale buloanelor,
piuliţelor şi rondelelor nu vor fi vopsite. Filetul bulonului nu trebuie să prezinte degradări.
Şuruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor va fi la nivelul
baghetei. Baghetele vor fi bine potrivite la colţuri şi vopsite odată cu tîmplăria.
7.11. Suprafaţa geamurilor montate trebuie să fie curată, fără urme de chit, pete de grăsime
sau vopsea.
7.12. La recepţionarea lucrărilor se va controla respectarea de către constructor a
documentaţiei tehnice de execuţie privitoare la: alcătuirea elementelor vitrate, realizarea detaliilor de
racordare a pereţilor la colţuri, parapet, cornişe, rosturi de dilataţie etc.
8. TRANSPORT, DEPOZITARE
Conform standardelor şi normelor de fabricaţie menţionate la cap. 2 şi 3.
9. PRESCRIPŢII PENTRU EXECUŢIE PE TIMP FRIGUROS
9.1. Montarea geamurilor pe timp friguros se va face în conformitate cu prevederile
"Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente"
indicativ C 16—84.
9.2. La executarea pe timp friguros a pereţilor din profile de sticlă se vor lua următoarele
măsuri:
riglele şi montanţii se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă ;
tăierea profilelor care au fost depozitate la temperaturi scăzute se va face numai după
păstrarea lor în încăperi încălzite.
9.3. La executarea pe timp friguros a pereţilor de zidărie, din cărămizi de sticlă presate cu
goluri, se vor lua următoarele măsuri :
cărămizile din sticlă, înainte de punerea lor în operă, se vor păstra în încăperi încălzite;
se vor respecta toate măsurile pentru realizarea pe timp friguros a pereţilor de
zidărie din cărămizi şi blocuri ceramice prevăzute în normativul C 16—84.
10. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
ŞI PROTECŢIA CONTRA INCENDIILOR
10.1. Se vor respecta prevederile din:
Normele republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul
Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975;
Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţiimontaj aprobate de M.C.Ind. cu
ordinul nr. 1233/D1980;
Normele generale de protecţie împotriva incendiilor aprobate prin Decretul 290/16 august
1977;
Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea
focului P l1883 ;
Normele de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr.
742/D/1981.
10.2. În cazul manipulării lăzilor, plăcilor de geam sau profilelor de sticlă, cu macarale, se
vor respecta şi prevederile aferente instrucţiunilor nr. 68 ale Inspectoratului General de Stat pentru
Controlul Calităţii Produselor Inspecţia de Metrologie.
10.3. Muncitorii care manipulează foile de geam sau profilele de sticlă, vor folosi ca
materiale de protecţie palmare şi umerare, după caz, iar cei care lucrează la tăiat şi montare vor purta
mânecuţe.
10.4. La montarea luminatoarelor metalice cu geam se vor lua următoarele măsuri:
a) elementele de rezistenţă nu se vor încărca cu sarcini (oameni, materiale) mai mari decât
cele avute în vedere la proiectarea lor;
b) nu se va circula direct pe geamuri, ci numai pe platforme, scări, podeţe fixate pe
elementele de rezistenţă;
c) se va interzice circulaţia pe sub elementele la care se montează geamurile;
d) muncitorii nu vor folosi încălţăminte cu tălpi alune coase şi dure ;
e) muncitorii vor fi echipaţi cu căşti de protecţie.
10.5. În cazurile când produsele de sticla se montează la înălţime, locul respectiv va fi
semnalizat, pentru a nu intra în raza de lucru muncitorii străini de locul respectiv de muncă.
10.6. Muncitorii vor lucra pe schele, corespunzătoare locului şi înălţimii de montaj; legarea
cu centurile de siguranţă se va face pe elementele indicate de conducătorul tehnic al punctului de
lucru.
10.7. Pentru lucru pe timp friguros se vor respecta prevederile aferente lucrărilor de montare
a produselor din sticlă din normele în vigoare.
CUPRINS
1. OBIECT
2. TIPURI ŞI DOMENII DE FOLOSIRE
2.1. Geamuri transparente
2.2. Geamuri translucide
2.3. Geamuri termoabsorbante
2.4. Geamuri termoizolante cu chit
2.5. Geamuri folosite în scop funcţional
2.6. Alte produse din sticlă
3. MATERIALE FOLOSITE
3.1. Geamuri
3.2. Materiale auxiliare
4. DATE DE PROIECTARE ŞI ALCĂTUIRE A VITRAJELOR
4.1. Geamuri folosite la ferestre, pereţi vitraţi şi luminatoare
4.2. Formate fixe de geamuri pentru ferestre, uşi şi luminatoare
4.3. Cărămizi presate din sticlă cu goluri folosite la pereţi vitraţi
4.4. Profile de sticlă folosite la pereţi vitraţi
5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR
5.1. Executarea lucrărilor de montare a geamurilor
5.2. Executarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă cu goluri
5.3. Executarea pereţilor din profile de sticlă
6. SCULE ŞI DISPOZITIVE
7. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE
8. TRANSPORT, DEPOZITARE
9. PRESCRIPŢII PENTRU EXECUŢIE PE TIMP FRIGUROS
10. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PROTECŢIA CONTRA
INCENDIILOR
Aprobate de :
Elaborate de : INSTITUTUL CENTRAL DE
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CERCETARE, PROIECTARE ŞI
CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII
CONSTRUCŢIILOR INCERC — ICCPDC —
cu Decizia nr. 14 din 18 aprilie 1986