C. 47-86 Instrucţiuni Tehnice Pentru Folosirea Şi Montarea Geamurilor Şi A Altor Produse de Sticlă În Construcţii

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA ŞI MONTAREA
GEAMURILOR ŞI A ALTOR PRODUSE DE STICLĂ ÎN CONSTRUCŢII
Indicativ C 47-86
Înlocuiesc C 47-79 şi C 207-81
Cuprins
* OBIECT
* TIPURI ŞI DOMENII DE FOLOSIRE
* MATERIALE FOLOSITE
* DATE DE PROIECTARE ŞI ALCĂTUIRE A VITRAJELOR
* EXECUTAREA LUCRĂRILOR
* SCULE ŞI DISPOZITIVE
* CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE
* TRANSPORT, DEPOZITARE
* PRESCRIPŢII PENTRU EXECUŢIE PE TIMP FRIGUROS
* TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PROTECŢIA CONTRA INCENDIILOR
1. OBIECT
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice stabilesc modul de folosire şi montare a următoarelor

sortimente de geamuri şi a altor produse din sticlă în construcţii:
- geamuri trase;
- geamuri şlefuite, polizate;
- geamuri cristal;
- geamuri plane securizate;
- geamuri armate;
- geamuri ornament;
- geamuri prelucrate (mate, muslin, givrate);
- geamuri temoabsorbante (trase);
- geamuri termoizolante cu chit;
- geamuri emailate securizate;
- oglinzi de geam tras;
- oglinzi de geam şlefuit;

- foi de geam pentru uşi din geam securizat;
- geamuri prelucrate pe margini;
- profile de sticlă;
- cărămizi presate de sticlă cu goluri.
[top]
2. TIPURI ŞI DOMENII DE FOLOSIRE
2.1. Geamuri transparente:
a) Geamuri trase conform STAS 853.
Geamurile trase se livrează în şase calităţi rezultate prin sortare, notate cu S, 1, 2, 3, 4, 5, care
se utilizează în construcţii astfel:
- geam calitatea 1-a, la clădiri reprezentative şi vitrine;
- geam calitatea a 2-a, la locuinţe;
- geam calitatea a 2-a şi 3-a la clădiri industriale şi agroozotehnice;
- geam calitatea 4-a şi 5-a la construcţii provizorii sau de mică importanţă.
Dimensiunile maxime ale geamurilor trase, folosite în construcţii, sunt date în tabelul 1.
Tabelul 1
Grosime (mm)
Lăţime (mm) Lungime (mm)
nominală efectivă
2 1,8...2,2 280...800 până la 1800
3 2,8...3,2 280...1600 până la 2100
4 3,8...4,2 280...2200 până la 2500

5 4,6...5,4 280...2200 până la 2500
6 5,6...6,4 500...2200 până la 2500
8 7,6...8,4 500...2200 până la 3500
În cazuri justificate din punct de vedere tehnico-economic se pot livra pentru construcţii şi
geamuri cu dimensiuni în afara celor indicate în tabelul 1.
Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri trase pentru ferestre şi uşi care se folosesc la
construcţii de locuinţe social-culturale şi industriale sunt date în capitolul 4.2.
b) Geamuri şlefuite, polizate, conform STAS 9041.
Geamurile şlefuite, polizate se produc în două tipuri:
- tip A, destinat în principal confecţionării oglinzilor şi geamurilor securizate;
- tip B, destinat în principal confecţionării vitrinelor şi geamurilor securizate.
Ambele tipuri se livrează în două calităţi, I şi II.
Geamurile şlefuite de tip A se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul 2.
Dimensiunile maxime ale geamurilor şlefuite de tip B folosite în construcţii sunt prezentate în
tabelul 3.
c) Geamuri cristal conform N.I. 93.363-84.
Geamurile cristal se produc în cinci calităţi: A0; A; B; C; D.
În domeniul construcţiilor civile şi industriale se folosesc numai geamurile cristal calitatea D, care
se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul 4.
Tabelul 2
Grosime (mm)
nominală efectivă
4 3,8...4,2 400...2100 500...2800

5 4,8...5,2 400...2100 500...3200
6 5,8...6,2 400...2100 500...3600
7 6,8...7,2 400...2100 500...4500
Tabelul 3
Grosime (mm)
nominală efectivă
5 4,8...5,1 400...2500 500...3000
6 5,8...6,2 400...2500 500...3500
8 7,8...8,2 400...2500 500...4500
10 9,8...10,2 400...2500 500...4500
12 11,8...12,2 400...2500 500...4500
15 14,8...15,2 400...2500 500...4500
Tabelul 4
Grosimea (mm)
nominală efectivă
3 2,8...3,0 400...1240 până la 2300
4 3,8...4,0 400...1500 până la 2300
5 4,8...5,0 400...1600 până la 2300
6 5,7...6,0 400...1600 până la 2300
Cu acordul părţilor se pot livra geamuri şi cu dimensiuni în afara celor indicate în tabelul 4.
d) Geamuri plane securizate conform STAS 1853.
Geamul securizat se fabrică în două tipuri:
- tip S, executat din geam şlefuit polizat sau din geam cristal;
- tip T, executat din geam tras.
Geamul securizat se foloseşte la ferestre, uşi şi glasvanduri pentru:
- spitale, birouri, laboratoare, hoteluri, muzee, magazine, construcţii industriale;
- clădiri publice pretenţioase, cu public numeros, care trebuie să fie protejat în cazul spargerii
unor geamuri de dimensiuni mai mari.
Geamurile plane securizate folosite în construcţii se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul

5.
Tabelul 5
Grosimea (mm)
Lungime (mm) Lăţime (mm)
nominală efectivă
4 3,8...4,2 350...1500 200...1200
5 4,8...5,2 350...1800 200...1200

6 5,6...6,4 350...2000 200...1200
8 7,6...8,4 350...2000 200...1200
10 9,5...10,5 350...2000 200...1200
Dimensiunile geamurilor se vor stabili prin comandă, în limitele înscrise în tabelul 5, iar forma se
stabileşte pe baza şablonului prezentat de beneficiar.
Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri plane securizate pentru ferestre, uşi şi luminatoare,
care se folosesc la construcţii industriale, sunt date în capitolul 4.2.
2.2. Geamuri translucide
a) Geamuri armate conform STAS 949-86.
În funcţie de culoare, geamurile armate se produc în trei tipuri:
- tip A, incolore;
- tip B, colorate în masă;
- tip C, colorate prin peliculizare.
După aspectul suprafeţei, geamurile armate pot fi:
- geamuri lise;
- geamuri ornamentate în diferite modele.
Geamul armat se foloseşte:
- în locuri expuse lovirii, unde un geam nearmat ar da loc la eventuale accidente, prin căderea
spărturilor provocate de şocuri mecanice sau la pereţi exteriori de hale peste cota + 5m faţă de
cota pardoselii finite;
- pentru luminatoarele de la acoperişuri, la construcţii industriale, la hale şi persoane de gări, la

expoziţii şi la hale alimentare;
- la plafoanele interioare suspendate;
- la balcoane şi scări unde se recomandă a fi şi colorat, conform nevoilor de cromatică ale

proiectului respectiv.
Dimensiunile de fabricaţie ale geamurilor armate, folosite în construcţii sunt date în tabelul 6.
Tabelul 6
Grosimea (mm)
Lăţime max. Lungime max.
(mm) (mm)
nominală efectivă
7 6,3...7,3 2000 3000
Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri armate pentru ferestre, uşi şi luminatoare, care se
folosesc la construcţii industriale, sunt date în capitolul 4.2.
În cazul utilizării geamurilor colorate, culoarea acestora va fi stabilită de proiectant.
b) Geamuri de ornament, conform STAS 3515-86.
În funcţie de culoare, geamurile ornament se produc în două tipuri:
- tip A, incolore;
- tip B, colorate.
Geamurile tip A se livrează într-o singură calitate, iar geamurile tip B în două calităţi, rezultate
prin sortare şi notate cu I şi II.
Geamul ornament se foloseşte ca element de închidere în cadrul tâmplăriei, în scopuri

decorative, pentru locurile unde este necesar geam translucid (uşi şi glasvanduri la birouri, holuri,
expoziţii, case de scări) şi în general în locurile unde este necesară o lumină difuză.
În cazul utilizării geamurilor ornament colorate, modelul şi culoarea acestora vor fi stabilite de
proiectant.
Geamurile ornament folosite în construcţii se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7
Grosime (mm) Lăţime (mm) Lungime (mm)
nominală efectivă tip A tip B tip A tip B

3 2,9...3,3 500...2500 500...1800 500...4000 1500...3000
4 3,8...4,2 500...2500 500...1800 500...4000 1500...3000
5 4,7...5,3 500...2500 500...1800 500...4000 1500...3000
6 5,7...6,5 500...2500 500...1800 500...4000 1500...3000
Cu acordul părţilor se pot executa geamuri ornament cu forme speciale.
c) Geamuri prelucrate-mate, muslin, givrat, conform N.I.I. 93558-84.
Geamurile prelucrate se fabrică într-o singură calitate.
Geamurile prelucrate folosite în construcţii se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul 8.
Tabelul 8
Grosime Lăţime din 100 Lungime din 300

Denumirea formatului
mm în 100 mm în 300 mm
Fâşii normale şi combinate

3 500...1000 1000...1900
Măsuri libere
4,5,6 400...1000 1100...1900
Geamurile prelucrate se folosesc la:
- uşi, ferestre şi glasvanduri la clădirile civile şi industriale, în scopuri decorative;
- la plafoane luminoase, la care dimensiunile reduse ale ochiurilor nu necesită geam armat;
- la mascarea diferitelor corpuri de iluminat amplasate în firide la plafon sau pereţi şi în general în
locuri în care vizibilitatea nu este necesară sau trebuie împiedicată printr-un geam translucid
2.3. Geamuri termoabsorbante trase, conform STAS 11552-80.
Geamurile termoabsorbante se livrează în 6 calităţi, rezultate prin sortare, simbolizate cu: s; 1; 2;

3; 4 şi 5.
Dimensiunile de fabricaţie ale geamurilor termoabsorbante folosite în construcţii sunt date în
tabelul 9.
Tabelul 9
Dimensiuni Valori nominale (mm) Abateri (mm)
Grosime 3,4,5,6  0,3
Lăţime 400...1400 2
Lungime 1000...1600 2
Geamurile termoabsorbante se folosesc ca închideri la construcţii civile şi industriale, acolo unde

este necesară o protejare faţă de efectul termic al razelor solare. Dat fiind coeficientul lor de
transmisie termică şi luminoasă mai redus, ele trebuiesc folosite la faţade cu orientare spre razele
incidente ale soarelui.
2.4. Geamuri termoizolante cu chit, conform STAS 11553-86 şi 12183-84.
Foile de geam utilizate la confecţionarea geamurilor termoizolante folosite în construcţii pot fi din:
- geam tras de 3; 4; şi 6 mm grosime, cal. 2 sau 3 conform STAS 853;
- geam cristal de 6 mm, calitatea D, conform N.I.I. 93363-84;
- geam şlefuit de 6 mm, tip B, cal. I şi II conform STAS 9041;
- geam armat cal. 2 de 7 mm şi reţeaua de 12 sau 24 mm, conform STAS 949-86.
La alcătuirea geamurilor termoizolante cu chit se folosesc câte două foi din acelaşi fel sau
combinaţii ale acestora din geam tras, şlefuit sau geam armat, în gama de grosimi, conform
tabelului 10.
Dimensiunile de fabricaţie ale geamurilor termoizolante cu chit folosite în construcţii sunt date în
tabelul 10.
Geamurile termoizolante cu chit se livrează la măsuri fixe în limitele dimensionale prevăzute în

tabelul 10.
Aceste geamuri se utilizează la:
- magazine, vitrine, birouri, spitale;
- construcţii de locuit;
- clădiri din complexe industriale (hale, grupuri sociale, laboratoare) şi în general în locurile unde
este indicat ca suprafeţele vitrate să asigure o bună izolare termică.
Dimensiunile formatelor tipizate de geamuri termoizolante cu chit, pentru ferestre, uşi şi

luminatoare, care se folosesc la construcţii industriale, sunt date în capitolul 4.2.
2.5. Geamuri folosite în scop funcţional.
2.5.1. Geamuri emailate securizate, conform STAS 8572-78.
Geamurile emailate securizate sunt geamuri colorate netransparente, utilizate în special pentru
realizarea faţadelor sau decorarea interioarelor, la placarea pereţilor etc.
Tabelul 10
Grosimea
Distanţier Lungime Lăţime Suprafaţa
folii de geam
(mm) max. (mm) max. (mm) max. (m2)
(mm)
3 6 1000 1500 1,15

4 2000 2000 2,00

6 2400 2400 3,40

7 2400 2000 3,40
3 9 1500 1000 1,30

4 2500 2200 2,50

6 3000 2400 4,50

7 3000 2000 4,50
3 12 1500 1000 1,44

4 2500 2200 3,57

6 3000 2400 6,04

7 3000 2000 6,04
Geamurile se fabrică în diferite moduri, conform înţelegerii între părţi. Cu acordul părţilor,
geamurile emailate securizate se pot executa şi cu mai multe culori pe aceeaşi foaie de geam.
Dimensiunile de fabricaţie ale geamurilor emailate securizate sunt prezentate în tabelul 11.
Tabelul 11
Grosime (mm)
nominală efectivă
4 3,6...4,4 200...1200 350...1500
5 4,6...5,4 200...1200 350...1800
6 5,6...6,4 200...1200 350...2000
8 7,6...8,4 200...1200 350...2000
10 9,4...10,6 200...1200 350...2000
Cu acordul părţilor se pot executa şi geamuri emailate securizate cu alte dimensiuni decât cele
prevăzute în tabelul 11 şi cu alte forme decât cele rectangulare.
2.5.2. Oglinzi din geam tras, conform STAS 10323-86.
În funcţie de calitatea geamului folosit, oglinzile din geam tras se execută în două tipuri:
- tip A, din geam tras calitatea S şi 1 conform STAS 853.
- tip B, din geam tras calitatea 2 sau 3 conform STAS 853.

Oglinzile de tip A se execută într-o singură calitate, iar oglinzile de tip B în două calităţi, rezultate
din sortare şi notate cu I şi II.
Dimensiunile de fabricaţie ale oglinzilor din geam tras sunt prezentate în tabelul 12.
Cu acordul părţilor se pot executa oglinzi din geam tras şi cu alte forme şi dimensiuni decât cele
prezentate în tabelul 12.
Pentru construcţii tipizate, oglinzile din geam tras se livrează în formă dreptunghiulară cu
dimensiunile de 400x500 mm şi 500x600 mm.
Oglinzile de dimensiuni mari se folosesc în scop funcţional la magazine de confecţii, saloane de

coafură şi cosmetică etc., sau ca element de decoraţie în holuri, săli de recepţie, saloane de
hoteluri, restaurante.
Tabelul 12
Grosime (mm) Oglinzi argintate Oglinzi aluminizate
lăţimi lungimi
lăţime lungime
nominală efectivă minime minime
(mm) (mm)
(mm) (mm)
3 2,8...3,2 400...2000 500...1800
4 3,8...4,2 400...2000 500...2500 600

1600
1140
5 4,6...5,4 400...2000 500...2500
6 5,6...6,4 400...2000 500...2500
Oglinzile de dimensiuni mai mici (oglinzi pentru grupuri sanitare şi băi) se utilizează la locuinţe,
spălătoare comune, WC-uri publice etc.
2.5.3. Oglinzi din geam şlefuit, conform STAS 9042-83. Oglinzile din geam şlefuit se livrează în
trei calităţi: I, II, III.
Oglinzile argintate din geam şlefuit se produc în dimensiunile prezentate în tabelul 13.
Oglinzile aluminizate din geam şlefuit se produc în dimensiunile maxime 1600x600 mm sau
1600x1100 mm cu grosimile 3, 4, 5, 6 şi 7 mm.
Oglinzile din geam şlefuit se folosesc în construcţii în scop funcţional, ca elemente de decoraţie
în holuri şi grupuri sanitare.
2.5.4. Uşi din geam securizat, conform STAS 9250/1. 2-80 şi 9250/3-86.
În funcţie de sensul de închidere, uşile din geam securizat se realizează în două tipuri:
- tip B, uşi batante;
- tip F, uşi cu închidere pe falţ.
Tabelul 13
Oglinzi argintate
Grosime nominală
(mm)
Lungime (mm) Lăţime (mm)
Oglinzi din geam şlefuit
5 500...3200 400...2100
6 500...3500 400...2100
7 500...3500 400...2100
Oglinzi din geam float
3 500...2500 400...1600
5 500...2500 400...1600
Oglinzi din geam cristal
3 500...2000 400...1000
4 500...2500 400...1400
5 500...2500 400...1400
6 500...2500 400...1400
Ambele tipuri se execută în două variante:
- varianta 1, într-un singur canat;
- varianta 2, în două canaturi.
În funcţie de accesoriile metalice folosite, foile de geam sunt prevăzute cu găuri şi decupaje în
trei variante:
- varianta I, foi pentru uşi cu mâner, balamale, fără broască, cu dispozitiv de blocare;
- varianta II, foi pentru uşi cu mâner, balamale, broască la partea inferioară şi fără dispozitiv de
blocare.
Dimensiunile de fabricaţie ale foilor de geam pentru uşi din geam securizat montat în panouri
sunt date în tabelul 14.
Uşile de geam securizat sunt folosite ca uşi de exterior (intrări principale) şi ca uşi de interior (pe
holuri) la clădiri civile, industriale şi social-culturale.
Tabelul 14
Grosime  0,2 mm Lăţime 1,5 mm Înălţime  1,5 mm
750
10
800
850
2000
900
950
1000
750
2100
800
850
900
950
1000
750
800
850
2200
900
950
1000
2.5.5. Geamuri prelucrate pe margini, conform N.I.I. 29388-76.
Dimensiunile limită de fabricaţie a geamurilor prelucrate pe margini sunt date în tabelul 15.
Tabelul 15
Lungimea la formate dreptunghiulare Lăţimea la formate dreptunghiulare

(mm) (mm)
min. 100 min. 100
max. 1500 max. 1000
Geamurile prelucrate pe margini sunt utilizate în construcţii ca poliţe la băi.
2.6. Alte produse din sticlă.

2.6.1. Profile din sticlă, conform STAS 11554-86 şi STAS 12454-86.
Profilele din sticlă se produc în două sortimente:
- profile din sticlă cu secţiune deschisă;
- profile din sticlă cu secţiune închisă.
Dimensiunile de fabricaţie ale profilelor din sticlă, folosite în construcţii, sunt date în tabelul 16.
Cu acordul părţilor se pot livra profile din sticlă şi cu alte lungimi decât cele prevăzute în tabelul
16.
Tabelul 16
Dimensiuni
Denumirea
Nr. crt. Lungimea
produsului
Lăţimea Înălţimea Grosimea
mm mm mm mm
250; 1200; 1500

Profile 1800; 2100
1 40 5,5
deschise 300 2400; 2700
3000; 3600
250; 1200; 1500

Profile 1800; 2100
2 50 5,5
închise 300 2400; 2700
3000; 3600
Profilele de sticlă, armate sau nearmate, incolore sau colorate, se utilizează ca elemente de
construcţii pentru pereţi exterior şi interiori pentru hale industriale, magazine, pavilioane de
expoziţii, hangare, garaje, staţii de alimentare cu benzină, construcţii de locuit etc.
2.6.2. Cărămizi presate din sticlă cu goluri, conform STAS 10690-80.
Funcţie de dimensiuni, cărămizile din sticlă se produc în trei tipuri: 1, 2, 3.
Funcţie de aspect (defecte admise), cărămizile din sticlă se sortează în trei calităţi: I, II, III.
Feţele interioare pot fi cu model (marmorate, cu nervuri etc.) modelul stabilindu-se pe bază de
înţelegere între părţi.
Dimensiunile de fabricaţie ale cărămizilor presate din sticlă cu goluri sunt date în tabelul 17.
Tabelul 17
Mase kg/buc
Tip Dimensiuni (1xbxh) mm
nominală minimă
1 190x190x80 2,5 2,2
2 240x115x80 2,4 1,8
3 240x240x80 4,0 3,5
Cărămizile din sticlă cu gol interior sunt folosite la executarea pereţilor neportanţi şi interiori şi
exteriori, la clădiri de locuit, social-culturale şi industriale.
[top]
3. MATERIALE FOLOSITE
3.1. Geamuri, conform capitolului 2 din prezentele instrucţiuni tehnice.
3.2. Materiale auxiliare.
3.2.1. Materiale pentru etanşare.
3.2.1.1. Chit de geam, conform NTR 8216-81;
- C 101-1, tip I şi II din cretă pentru montarea geamurilor în cercevele de lemn;
- C 351-1, tip I şi II din cretă cu miniu de plumb sau oxid roşu de fier pentru montarea geamurilor
în cercevele metalice sau beton armat.
3.2.1.2. Chit Romtix 1200, pentru montarea geamurilor în tâmplărie metalică şi a pereţilor din
profile de sticlă şi cărămizi presate din sticlă cu goluri.
3.2.1.3. Chit elastic în două componente pe bază de polimeri polisulfidici (Alutchit), conform NII
7398-78, pentru montarea geamurilor în tâmplărie metalică şi a pereţilor din profile de sticlă.
3.2.1.4. Chit Romalchid conform NTR 9409-75, pentru montarea pereţilor din profile din sticlă.
3.2.1.5. Email alb perclorvinil seria 4070, pentru realizarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă
cu goluri, conform F.T. 47-81.
3.2.1.6. Lac perclorvinil seria 4070, pentru realizarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă cu
goluri.
3.2.1.7. Diluant D 004-70, pentru realizarea pereţilor din cărămizi presate de sticlă cu goluri.
3.2.1.8. Adeziv Romeltex 200, conform N.I. 10568-81, produs de Anticorozivul.
3.2.2. Ţinte, şifturi, şuruburi, buloane şi bolţuri.
3.2.2.1. Ţinte albe, conform STAS 2111-65.
3.2.2.2. Şifturi din sârmă OB 37. Se confecţionează pe şantier şi au dimensiunile: grosimea  1,5
mm şi 3 mm, iar lungimea după necesităţi.
3.2.2.3. Şuruburi pentru lemn cu cap înecat, conform STAS 1452-76 cu dimensiunile: grosimea 
2-3 mm, lungimea 20-30 mm.
3.2.2.4. Buloane de  6 şi 8 mm şi 40-50 mm lungime, sudate pe elemente metalice de sprijinire

a geamurilor. Buloanele sunt prevăzute cu câte o piuliţă şi şaibă zincată.
3.2.2.5. Şuruburi cu cap înecat crestat:
- semiprecise, conform STAS 2571-69;
- precise, conform STAS 7518-71.
3.2.2.6. Şuruburi cu cap cilindric crestat:
- semiprecise, conform STAS 3954-69;
- precise, conform STAS 7517-73.
3.2.2.7. Bolţuri M 6-C20/50, împuşcate cu pistolul tip P.I.B.-I sau P.I.B.-II pentru fixarea profilelor
metalice de elementele de beton ale structurii.
3.2.3. Baghete şi garnituri pentru montarea geamurilor.
3.2.3.1. Baghete din lemn sau PVC. Se confecţionează de atelierul care realizează tâmplăria
respectivă conform proiectului.
3.2.3.2. Garnituri:
- din cauciuc cu secţiunea profilată în formă de U conform STAS 3230-74, sau confecţionate pe
şantier din fâşii de cauciuc de cca. 1,5 mm grosime;
- garnituri din PVC plastifiat stabilizat, produs de ITMPCMP-Buzău, conform catalogului de

tâmplărie din PVC;
- cordoane de garnitură din bandă de cauciuc neopren, cu dimensiuni la comandă;
- garnituri din PVC plastifiat sub formă de profil, de 1...1,5 mm grosime, de 7 mm deschidere
interioară.
3.2.4. Profile, fâşii, distanţieri, pentru montarea pereţilor din profilit.
3.2.4.1. Profile metalice U din bandă de oţel conform STAS 7835/1-80, profile cornier cu aripi
egale şi inegale conform STAS 7836/1, 2-80 şi respectiv STAS 8250-80.
3.2.4.2. Fâşii din plãci moi din fibrã de lemn, conform STAS 7848-78 şi plăci fibrolemnoase dure,
conform STAS 6986-80. În loc de fâşii fibrolemnoase se pot utiliza fâşii din deşeuri de polistiren,
când acestea sunt disponibile la constructor.
3.2.4.3. Distanţieri din bandă de cauciuc de 20x20x3 mm.
3.2.5. Materiale auxiliar pentru realizarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă cu goluri.
3.2.5.1. Mortarul folosit are următoarea compoziţie în volume:
ciment M 30 ...................................................... 1 p
nisip ................................................................. 3 p
din care sort 1-3 mm 70%, sort 0-1 mm 30%
var ................................................................ 0,25 p
3.2.5.2. Oţel-beton OB 37 conform STAS 438/1-80. Oţel-beton laminat la cald. Condiţii tehnice
generale de calitate˝.
3.2.5.3. Profile metalice U.M. Iaşi Ui 100x45x3 şi Li 45x45x3 STAS 7835-80 şi STAS 7836-80.
3.2.5.4. Vată minerală G 80 sau G 100 conform STAS 5838/1-76 şi carton bitumat conform STAS
138-80.
3.2.6. Profile, agrafe, etc., pentru montarea pereţilor de compartimentare din foi de geam armat,
şlefuit, cristal sau securizat la hale industriale.
3.2.6.1. Profile cu pereţi subţiri tip TM 02, TM 03 pentru montanţi şi rigle metalice, conform STAS
9142-80.
3.2.6.2. Profile cu pereţi subţiri Li 20x22x1,5 conform STAS 8250-80.
3.2.6.3. Tablă zincată 0,6 mm şi 0,8 mm conform STAS 10896-80.
3.2.6.4. Tablă neagră 0,6 mm şi 0,8 mm conform STAS 9724-80, protejată anticoroziv.
3.2.6.5. Agrafe metalice din tablă zincată sau tablă neagră protejată anticoroziv, confecţionate în
ateliere de şantier, de 15x0,6x30 mm şi 15x0,75x30 mm.
3.2.6.6. Şuruburi autofiletante, conform STAS 11161-79.
[top]
4. DATE DE PROIECTARE ŞI ALCĂTUIRE A VITRAJELOR
4.1. Geamuri folosite la ferestre, pereţi vitraţi şi luminatoare.
4.1.1. Stabilirea încărcărilor pentru dimensionarea geamurilor.
4.1.1.1. Încărcările din acţiunea vântului în funcţie de zona climatică, amplasament şi înălţimea
construcţiei, se calculează cu relaţia:
– componenta normală a acţiunii vântului la suprafaţa expusă, în daN/m 2
 - coeficientul dinamic = 1,3
cn – coeficientul componentei normale a acţiunii vântului.
Coeficientul cn se calculează conform STAS 10101/20-78 ˝Acţiuni în construcţii – Acţiunea

vântului˝, după cum urmează:
- pentru pereţi interiori:
cn =  0,4 (pentru pereţi care împart complet spaţiul interior)
cn =  0,2 (pentru pereţi care împart incomplet spaţiul interior)
- pentru pereţi exteriori vitraţi şi luminatoare:
cn =  0,2 (pentru închideri cu permeabilitate normală)
cn =  0,5 (pentru închideri cu goluri mai mari de 15% din suprafaţă)
Valorile coeficientului ˝ ˝ pentru diferite scheme de construcţie se iau conform STAS
10101/20/78, tabelul 3. În cazul pereţilor exteriori vitraţi = 0,8.
= presiunea dinamică de bază la înălţimea respectivă, în KN/m 2.
Presiunea dinamică de bază se determină conform STAS 10101/20-78, tabelul 1.

În cazul pereţilor exteriori vitraţi, pentru construcţii de locuinţe având până la 15 etaje sau pentru
construcţii social-culturale şi construcţii industriale având până la 40 m înălţime, valoarea
presiunii vântului se determină conform tabelului 18.
Tabelul 18
Zonă
Zona A Zona B Zona C Zona D
climatică
Amplasament
Extravilan Intravilan Extravilan Intravilan Extravilan Intravilan Extravilan Intravilan
Înălţimea
constr. Presiunea vântului KN/cm2
De la 0-13,5
m (de la 0-5
nivele) 0,66 0,52 0,81 0,62 1,01 0,79 1,21 0,94
De la 14-27 m
(de la 6-10
nivele) 0,86 0,70 1,01 0,83 1,24 1,01 1,46 1,20
De la 27,5-40
m (de la 11-
15 nivele) 0,98 0,84 1,15 0,98 1,36 1,16 1,61 1,36
Datele din tabelul de mai sus au fost stabilite considerând un procent de ochiuri mobile mai mare
de 15%, deci cn = 1,3.
4.1.1.2. Încărcările din acţiunea zăpezii în funcţie de zona climatică se determină cu relaţia:
- intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă, în KN/m 2
gz - greutatea de referinţă a stratului de zăpadă, în KN/m 2
cz – coeficient de formă a suprafeţei construcţiei, expusă zăpezii.
Greutatea de referinţă a stratului de zăpadă ˝gz˝ se determină conform STAS 10101/21-78

˝Acţiuni în construcţii. Încărcări date de zăpadă˝, tabelul 1.
Coeficientul de formă a suprafeţei construcţiei ˝c z˝ se determină în funcţie de mărimea pantei

luminatorului (fig. 1), astfel:
- pentru , respectiv , cz = 1
- pentru , respectiv ,
în care:
- pentru 25    45 respectiv 25    45 ,
cz se interpolează liniar între cazul a = 25 , respectiv  = 25 şi cazul a = 45 , respectiv  = 45 ,
în care: ˝a˝ şi ˝h˝ se exprimă în ˝m˝ iar ˝gz˝ în ˝KN/m2˝.
4.1.1.3. Încărcările din greutate proprie se determină în funcţie de grosimea foilor de geam
respective, considerând greutatea specifică a sticlei de 25 KN/m 3.
4.1.1.4. Geamurile pentru ferestre şi pereţi vitraţi se dimensionează la încărcarea dată de vânt,
exprimată în KN/m2.
4.1.1.5. Geamurile pentru luminatoare se dimensionează la sarcină uniform distribuită în

următoarele ipoteze de încărcare:
ipoteza 1 :
ipoteza 2 :
4.1.2. Determinarea suprafeţei maxime a geamurilor simplu rezemate pe 4 laturi, folosite la uşi,
ferestre şi pereţi vitraţi în funcţie de grosimea lor şi presiunea vântului.
Pentru dimensionare, geamurile înrămate pe contur, folosite la ferestre şi pereţi, sunt considerate
rezemate pe patru laturi, raportul laturilor încadrându-se în limitele 1/1...1/3.
Suprafaţa maximă a acestor geamuri, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vîntului, este dată în
tabelele 19...24.
Valorile din tabele au fost obţinute pe baza rezultatelor experimentale, la care s-a aplicat un
coeficient de siguranţă de 2,5 prin care s-a avut în vedere gradul mare de neomogenitate al
structurii materialului.
4.1.2.5. Suprafeţele maxime ale geamurilor trase în funcţie de grosimea lor şi presiunea vântului,
sunt date în tabelul 19.
Tabelul 19
Suprafaţa maximă a geamului – m2 – pentru grosimea (mm) de:

Presiunea
vântului ˝p˝
daN/m2
2 3 4 5 6 8
0 1 2 3 4 5 6
50 0,90 2,16 2,68 4,59 6,32 8,32
60 0,72 2,00 2,53 3,98 5,66 7,66
70 0,65 1,84 2,30 3,37 5,00 7,00
80 0,52 1,67 2,21 2,90 4,33 6,34
90 0,40 1,50 2,05 2,67 3,94 5,68
100 0,27 1,22 1,87 2,42 3,55 5,00
110 - 1,04 1,69 2,19 3,15 4,72
120 - 0,96 1,50 1,97 2,87 4,44
130 - 0,88 1,38 1,82 2,58 4,16
140 - 0,82 1,25 1,67 2,29 3,88
150 - 0,78 1,12 1,52 2,00 3,60
160 - 0,74 1,00 1,45 1,92 3,30
170 - 0,70 0,97 1,39 1,84 3,00
180 - 0,66 0,94 1,33 1,76 2,87
190 - 0,62 0,91 1,27 1,67 2,74

200 - 0,58 0,88 1,21 1,59 2,60
250 - - 0,71 0,97 1,34 2,00
300 - - 0,53 0,81 1,08 1,50
350 - - - 0,67 0,99 1,33
400 - - - 0,53 0,90 1,16
500 - - - - 0,71 1,01
4.1.1.2. Suprafeţele maxime ale geamurilor şlefuite, polizate, în funcţie de grosimea lor şi
presiunea vântului, sunt date în tabelul 20.
Tabelul 20
Suprafaţa maximă a geamului – m2 – pentru grosimea (mm) de:

Presiunea
vântului ˝p˝
daN/m2
5 6 7 8 10 12 15
0 1 2 3 4 5 6 7
50 5,12 6,45 7,70 8,93 12,00 15,40 25,40
60 4,50 6,00 7,18 8,58 10,66 14,40 23,66
70 3,89 5,55 6,66 8,24 9,34 13,40 21,92
80 3,34 5,10 6,14 7,89 8,00 12,40 20,16
90 2,92 4,20 5,62 7,20 7,40 11,40 18,30

100 2,72 3,72 5,10 6,51 6,80 10,40 16,13
110 2,53 3,36 4,58 5,83 6,20 9,45 13,90
120 2,32 3,00 4,00 5,14 5,60 8,54 13,05
130 2,12 2,87 3,75 4,71 5,00 7,87 12,20
140 1,97 2,74 3,50 4,35 4,77 7,48 11,35
150 1,90 2,61 3,25 4,00 4,55 7,11 10,50
160 1,82 2,48 3,00 3,79 4,32 6,74 9,65
170 1,75 2,35 2,88 3,59 4,10 6,37 8,80
180 1,62 2,22 2,75 3,38 3,86 6,00 7,97
190 1,60 2,09 2,64 3,18 3,58 5,62 7,73
200 1,52 1,97 2,52 2,98 3,29 5,25 7,48
250 1,15 1,63 1,97 2,43 2,67 4,23 6,25
300 0,78 1,28 1,73 1,96 2,25 3,51 5,04
350 0,48 0,93 1,48 1,77 1,95 2,93 4,40
400 - 0,59 1,23 1,57 1,81 2,61 3,83
500 - - 0,72 1,19 1,57 1,98 2,95

4.1.2.3. Suprafeţe maxime ale geamurilor plane securizate, în funcţie de grosimea lor şi
presiunea vântului sunt date în tabelul 21.
Tabelul 21
Suprafaţa maximă a geamului – m2 – pentru grosimea (mm)

Presiunea de:
vântului ˝p˝
daN/m2
4 5 6 8 10
50 5,25 6,70 7,65 11,20 13,88
100 3,74 4,55 5,87 9,49 12,60
150 2,23 2,40 4,08 7,78 11,32
200 1,87 1,95 2,29 6,07 10,04
250 1,47 1,70 2,09 4,36 8,76
300 1,25 1,45 1,85 2,62 7,48
400 0,61 0,92 1,43 2,06 4,92
500 - 0,50 1,06 1,77 2,34
600 - - 0,57 1,52 2,06
700 - - - 1,11 1,78
800 - - - 0,71 1,50
900 - - - 0,36 1,08

1000 - - - - 0,78
1100 - - - - 0,50
4.1.2.4. Suprafeţele maxime ale geamurilor armate, în funcţie de grosimea lor şi presiunea
vântului, sunt date în tabelul 22.
Tabelul 22
Suprafaţa maximă a geamului – m2 – pentru

grosimea nominală de 7 mm
Presiunea vântului ˝p˝
daN/m2
cu reţeaua de cu reţeaua de
12x12 mm 24x24 mm
40 5,63 5,67
50 5,20 5,25
60 4,77 4,93
70 4,34 4,61
80 3,91 4,29
90 3,48 3,97
100 3,03 3,62
110 2,74 3,30
120 2,45 2,98

130 2,16 2,66
140 1,87 2,34
150 1,58 2,00
160 1,47 1,90
170 1,36 1,80
180 1,25 1,70
190 1,14 1,60
200 1,02 1,50
250 0,5 1,00
300 - 0,75
350 - 0,50
4.1.2.5. Suprafeţele maxime ale geamurilor ornament, în funcţie de grosimea şi presiunea

Tabelul 23
Suprafaţa maximă a geamului – m2 –
Presiunea pentru grosimea (mm) de:

vântului ˝p˝
daN/m2
3 4 5 6 7 8
50 0,90 2,16 2,68 4,59 6,32 7,32
60 0,72 2,00 2,53 3,98 5,66 6,66
70 0,65 1,84 2,30 3,37 5,00 6,00
80 0,52 1,67 2,21 2,90 4,33 5,34
90 0,40 1,50 2,01 2,67 3,94 4,81
100 0,27 1,22 1,87 2,42 3,55 4,27
110 - 1,04 1,69 2,19 3,15 3,94
120 - 0,96 1,50 1,97 2,87 3,65
130 - 0,88 1,38 1,82 2,58 3,37
140 - 0,82 1,25 1,67 2,29 3,08
150 - 0,78 1,12 1,52 2,00 2,80
160 - 0,74 1,00 1,45 1,92 2,62
170 - 0,70 0,97 1,39 1,84 2,42
180 - 0,66 0,94 1,33 1,76 2,31
190 - 0,62 0,91 1,27 1,67 2,21
200 - 0,58 0,88 1,21 1,59 2,10

250 - - 0,71 0,97 1,34 1,67
300 - - 0,53 0,81 1,08 1,29
350 - - - 0,67 0,99 1,16
400 - - - 0,53 0,90 1,03
500 - - - - 0,71 0,86
4.1.2.6. Suprafeţele maxime ale geamurilor prelucrate (mate, muslin, givrate), în funcţie de
grosimea lor şi presiunea vântului sunt similare cu suprafeţele maxime ale geamurilor ornament –
tabelul 23.
4.1.2.7. Suprafeţele maxime ale geamurilor termoabsorbante trase, în funcţie de grosimea lor şi
presiunea vântului, sunt similare cu suprafeţele maxime ale geamurilor trase – tabelul 19.
4.1.2.8. Suprafeţele maxime ale geamurilor termoizolatoare cu chit, în funcţie de natura foii de
geam expuse (tras, şlefuit sau armat), grosimea ei şi presiunea vântului, sunt similare cu
suprafeţele maxime ale geamurilor trase, şlefuite sau armate, respectiv tabelele 19, 20 şi 22.
4.1.2.9. Suprafeţele maxime ale geamurilor emailate securizate în funcţie de grosimea lor şi
presiunea vântului, sunt similare cu suprafeţele maxime ale geamurilor plane securizate – tabelul
21.
Tabelul 24
Suprafaţa maximă a geamului – m2 –
Presiunea pentru grosimea (mm) de:

vântului
daN/m2
3 4 5 6
40 2,55 3,12 5,75 7,30
50 2,38 2,95 5,12 6,45

60 2,20 2,78 4,50 6,00
70 2,02 2,53 3,89 5,55
80 1,84 2,43 3,34 5,10
90 1,65 2,26 2,92 4,20
100 1,34 2,06 2,72 3,72
110 1,14 1,86 2,53 3,36
120 1,06 1,65 2,32 3,00
130 0,97 1,52 2,12 2,87
140 0,90 1,38 1,97 2,74
150 0,86 1,23 1,90 2,61
160 0,81 1,10 1,82 2,48
170 0,77 1,07 1,75 2,35
180 0,73 1,03 1,62 2,22
190 0,68 1,00 1,60 2,09
200 0,63 0,97 1,52 1,97
250 - 0,78 1,15 1,63

300 - 0,58 0,78 1,28
350 - - 0,48 0,93
4.1.2.10. Suprafeţele maxime ale geamurilor trase cristal, în funcţie de grosimea lor şi presiunea
4.1.3. Determinarea lăţimii maxime a geamurilor simplu rezemate pe două laturi paralele, folosite
la uşi, ferestre şi pereţi vitraţi, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vântului.
Pentru dimensionare, geamurile fixate pe două laturi paralele şi geamuri înrămate pe contur, cu
raportul laturilor mai mic de 1/3, sunt considerate că lucrează ca plăci simplu rezemate pe două
laturi.
Lăţimea maximă a acestor geamuri, în funcţie de grosimea lor şi presiunea vântului, este dată în
tabelul 25. Valorile din tabel au fost obţinute pe baza rezultatelor experimentale la care s-a aplicat
un coeficient de siguranţă de 2,5 prin care s-a avut în vedere gradul mare de neomogenitate a
structurii geamului.
Tabelul 25
Sarcina totală pe care o poate prelua geamul

expus, simplu rezemat pe două laturi, în
Nr. daN/m2, cu deschiderea (mm) de:
Tipul de geam expus
crt.
500 600 750 1000 1250
Geam tras de 4 mm
1 grosime 150 100 60 - -
Geam tras de 6 mm
2 grosime 215 180 120 75 -
Geam tras de 8 mm
3 grosime 385 325 235 100 70
Geam armat de 7 mm
4 grosime 240 200 145 65 -
Geam ornament de 4
5 mm grosime 110 70 - - -
Geam ornament de 6
6 mm grosime 185 145 95 60 -
4.1.4. Determinarea lăţimii maxime a geamurilor folosite la luminatoare în funcţie de grosimea lor
şi încărcarea uniform distribuită din greutate proprie, din vânt şi zăpadă.
Pentru dimensionare, geamurile fiind fixate pe două laturi paralele, sunt considerate că lucrează
ca plăci simplu rezemate pe două laturi.
Tabelul 26
Sarcina capabilă (corespunzător grupărilor de încărcări normate) exprimate în daN/m 2

pentru sprosuri cu deschiderea de:
3 290 mm 2 230 mm 1 700 mm

Tipul de geam expus
Momentul de inerţie al Momentul de inerţie al Momentul de inerţie al şprosului
şprosului – cm4 şprosului – cm4 – cm4
Ix=7,5 Ix=9 Ix=10,6 Ix=12 Ix=7,5 Ix=9 Iy=10,5 Ix=12 Ix=7,5 Ix=9 Ix=10,5 Ix=12
a. Şprosuri dispuse la
interax: 1000 mm
- geamuri armate 7 mm - - 35 40 40 45 50 60 55 65 75 85
- geamuri trase 6 mm
- - 35 40 40 45 50 60 55 65 75 85
b. Şprosuri dispuse la
interax: 750 mm
- geamuri armate 7 mm 40 50 60 70 70 85 100 115 100 120 140 160
40 45 55 65 65 80 90 105 95 115 135 150
c. Şprosuri dispuse la
interax: 600 mm
55 70 80 90 90 110 130 145 130 155 180 210
d. Şprosuri dispuse la
interax: 500 mm
70 80 95 110 110 130 150 170 160 190 225 255
Sarcina capabilă pe care o poate prelua geamul în funcţie de lungimea şprosului, momentul lui de
inerţie şi distanţa dintre şprosuri este dată în tabelul 26.
Valorile din tabel au fost obţinute ţinând seama de rezistenţa la rupere a geamurilor la care s-a
aplicat un coeficient de siguranţă de 2,5 precum şi de limitarea deformabilităţii şprosurilor la 1/180
prin deschiderea lor.
4.1.5. Rezistenţa la transfer termic R0 şi coeficientul total de transfer termic.
4.1.5.1. Rezistenţa la transfer termic a geamului simplu de diferite grosimi şi coeficientul total de
transfer termic sunt date în tabelul 27.
Tabelul 27
Rezistenţa la transfer termic Coeficientul total de transfer

R0 termic (K)
Grosimea
geamului mm
m2h C/Kcal m2K/W Kcal/m2/h C W/m2K
3 0,198 0,170 5,051 5,875
4 0,199 0,171 5,025 5,843
5 0,201 0,173 4,975 5,785
6 0,202 0,174 4,950 5,756
8 0,205 0,176 4,876 5,672
10 0,208 0,179 4,808 5,591
12 0,211 0,182 4,739 5,510
15 0,216 0,186 4,630 5,384
4.1.5.2. Rezistenţa la transfer termic în câmp (fără a ţine seama de ramele de pe contur) şi
respectiv coeficientul total de transfer termic al geamurilor termoizolatoare sunt date în tabelul 28.
4.1.6. Indicele de reducţie sonoră al ferestrelor din lemn cu unu, două şi trei rânduri de geam sau
geam termoizolator este dat în tabelul 29.
4.1.7. Rezistenţa la foc a geamurilor simple, nemontate în tâmplărie este de 3...8 minute.
Pentru stabilirea limitei de rezistenţă la foc pe elemente de construcţie (ferestre, vitraje etc.) se
vor efectua încercări pe elemente la scară naturală conform STAS 7771/1-81 ˝Măsuri de
siguranţă contra incendiului. Determinarea rezistenţei la foc a elementelor de construcţii˝.
4.1.8. Factorul de transmisie a luminii
Valorile minime ale factorului de transmisie a luminii se vor lua conform prevederilor din
standardele de produs.
Tabelul 28
Rezistenţa la Coeficientul total de

transfer termic (R0) transfer termic (K)
Grosimea Distan-
Grosimea a geamului a geamului
celei de-a ţier
primei foi termoizolator termoizolator
doua foi
de geam
de geam mm
mm m2hC/ Kcal/
mm
m2K/W W/m2K
Kcal m2hC
3 3 0,352 0,303 2,841 3,303
4 4 0,355 0,305 2,817 3,275
6 6 0,361 0,311 2,770 3,221
7 7 6 0,364 0,313 2,747 3,194
4 6 0,358 0,308 2,793 3,247
4 7 0,360 0,310 2,778 3,230
6 7 0,363 0,312 2,755 3,203
3 3 9 0,366 0,315 2,732 3,177
4 4 0,369 0,317 2,710 3,151

6 6 0,375 0,323 2,667 3,101
7 7 0,378 0,325 2,646 3,076
4 6 0,372 0,320 2,688 3,125
4 7 0,375 0,323 2,667 3,101
6 7 0,377 0,324 2,653 3,084
3 3 3,393 0,338 2,544 2,959
4 4 0,396 0,341 2,525 2,936
6 6 0,402 0,346 2,487 2,892
7 7 12 0,405 0,349 2,459 2,871
4 6 0,399 0,343 2,506 2,914
4 7 0,402 0,346 2,487 2,892
6 7 0,404 0,347 2,475 2,878
Tabelul 29
Indicele de
Nr. reducţie
Tip de fereastră
crt.
sonoră (dB)
Ferestre simple, cu deschidere interioară sau
1 exterioară, cu un geam de 3 mm grosime. 22
Ferestre simple, cu două geamuri fixe, de 3 mm

2 grosime. 22
Ferestre simple, cu două geamuri fixe, de 3 mm

grosime, având distanţa între geamuri d = 20...30
3 cm 25
Ferestre simple cu două geamuri de 3 mm grosime,

unul fix şi unul pe ramă mobilă, cu distanţe între
4 geamuri d = 20...30 mm. 24
Ferestre simple, cu deschiderea interioară sau

exterioară, cu un geam termoizolant din două foi de
5 geam de 3 mm grosime şi distanţier de 9 mm. 24
Ferestre simple cu un geam termoizolant fix din

două foi de geam de 3 mm grosime şi distanţier de
6 9 mm. 24
Ferestre duble, cu deschidere interioară, cu două

rânduri de geam de 3 mm grosime şi distanţa dintre
7 geamuri d = 100 mm. 30
Ferestre cuplate nefinisate, cu două rânduri de

geam de 3 mm grosime şi distanţa dintre geamuri
8
d = 40 mm. 24
Ferestre cuplate finisate, cu 3 rânduri de geam de

3; 4 şi 4 mm grosime şi distanţele dintre foile de
9 geam de 60 mm (3+60+4+60+4 mm). 34
Ferestre cuplate finisate, cu un geam termoizolant

din două foi de geam de 3 mm grosime, cu
10 distanţier de 9 mm şi un geam simplu de 3 mm
grosime cu distanţa dintre ele de 60 mm. 27
4.1.9. Alcătuirea vitrajelor la hale şi încăperi industriale.
4.1.9.1. Vitrajele laterale situate la înălţimi de maximum 5 m peste cota finită a pardoselii încăperii
vor fi realizate cu geamuri nearmate (trase, securit, termoabsorbante, termoizolante cu chit,
profile din sticlă închise sau deschise).
În cazul geamurilor securit, acestea vor putea fi prevăzute la maximum 10 m peste cota finită a
pardoselii.
4.1.2.9. Vitrajele laterale situate la înălţimi peste 5 m, respectiv 10 m (în cazul folosirii geamului
securit), vor fi realizate cu geamuri plane armate sau profile din sticlă armate cu secţiune
deschisă, sau cu geamuri nearmate (trase, profile deschise etc.) protejate cu plase din sârmă de
oţel conform STAS 2542-76, cu ochiuri de maximum 25 mm aşezate orizontal (eventual cu o
înclinare de cca 30 cm faţă de orizontală) sau vertical; în cazul protecţiei cu plase aşezate
orizontal, acestea vor avea lăţimea de cel puţin 1/4 din înălţimea vitrajului, dar nu mai puţin de 1
m şi vor fi dispuse la intervale de maximum 5 m pe înălţime.
4.1.9.3. În cazul folosirii geamurilor nearmate la hale cu poduri rulante şi pasarele de circulaţie,
se recomandă a se dispune plasă orizontală de protecţie la nivelul pasarelei, considerând că
pasarela, dacă este realizată din tablă expandată sau în sistem fagure, poate participa la
alcătuirea protecţiei orizontale.
4.1.9.4. În cazul vitrajelor cu geamuri duble la înălţimi de peste 5 m, dacă nu se iau măsuri de
protecţie cu plase din sârmă de oţel, se va utiliza geam armat sau profile din sticlă armate pentru
foaia interioară şi geam nearmat sau profile din sticlă nearmate pentru foaia exterioară.
4.1.9.5. Vitrajele verticale sau înclinate care fac parte din alcătuirea luminatoarelor se vor realiza
cu geamuri armate, sau cu geamuri termoizolante la care foaia interioară este din geam armat, cu
plăci translucide din PAS sau alte materiale plastice stabilizate la radiaţiile ultraviolete.
4.1.10. Condiţii privind forma şi alcătuirea falţurilor.
4.1.10.1. Falţurile ramei, în care urmează să se monteze geamurile, trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:
- fundul falţului trebuie să permită o poziţionare corectă a calelor şi prin intermediul acestora o
aşezare stabilă a geamului;
- feţele verticale ale falţurilor şi ale baghetelor vecine trebuie să fie paralele cu feţele geamului şi
să nu prezinte ieşituri mai mari de 1 mm;
- adâncimea minimă a falţului este dată de suma toleranţelor ramelor şi a vitrajului, a jocurilor
minime periferice şi de prindere propriu-zisă a falţului. Ea poate varia de la 11...20 mm, în funcţie
de materialele utilizate (natura şi dimensiunile geamurilor, metal, lemn, PVC, chit etc.) în corelaţie
cu solicitările exterioare considerate:
- lăţimea utilă a falţurilor (f) este determinată de grosimea geamurilor (g) şi trebuie să asigure
jocurile laterale impuse pe considerente de etanşeitate:
f = g + (5...6) mm în cazul rosturilor cu chit;
f = g (8...10) mm în cazul rosturilor cu garnituri.
4.1.10.2. După formă, falţurile pot fi:
a) falţuri deschise (fig. 2) având la exterior cordon din chit de cuţit. În acest caz geamurile sunt
fixate cu ţinte bătute în falţ sau agrafe. Acest tip de falţ se foloseşte la tâmplăria din lemn;
b) falţuri închise, cu bagheta demontabilă, nepermiţând strângerea rostului de etanşare (fig. 3);
c) falţuri închise, cu baghete demontabile ce permit strângerea rostului (fig. 4, 5).

4.1.11. Produse pentru etanşare.
În vederea alegerii tipului de chit, baghetă sau garnitură, se va ţine seama de următorii parametri:
a) natura şi mărimea sarcinilor datorită presiunii vântului;
b) mărimea deformaţiilor de dilatare-contracţii;
c) temperaturile maxime şi minime în zona rostului;
d) efectul însoririi (acţiunea ultravioletelor);
e) natura microclimatului;
f) tipul şi dimensiunea suportului (lungimea montanţilor şi traverselor tâmplăriei) precum şi

rigiditatea lui;
g) dimensiunile falţului;
h) tipul de vitrare (simplă, dublă, triplă);
i) tipul de geam utilizat;
j) natura şi proprietăţile chitului:
- alungirea maximă (variind de la 2% pentru chiturile cu ulei de in, la 100% pentru chiturile pe
bază de thiocol);
- permeabilitatea la vapori de apă (în anumite situaţii este necesar un strat de vopsea de
protecţie);
- rezistenţa la compresiune.
4.1.12. Calarea geamurilor.
4.1.12.1. Calarea geamurilor se face pentru:
- asigurarea unei poziţii corecte a geamului în ramă pe înălţime, lăţime şi grosime;
- transmiterea la ramă, în anumite puncte judicios alese, a greutăţii proprii a geamului, precum şi
a încărcărilor pe care aceasta le preia (încărcarea din vânt);
- evitarea unor deformaţii ale ramei;
- evitarea contactului sticlă-ramă pe contur, în mod deosebit pentru cazul ramelor din metal sau
din beton.
4.1.12.2. Există trei tipuri de piese de calare:
a) Calele de rezemare – C1 (fig. 6) sunt destinate poziţionării vitrajului în ramă şi asigură

transmiterea la ramă a greutăţii geamului, fapt pentru care sunt în permanenţă comprimate.
Aceste cale sunt de natură imputrescibilă şi se dimensionează astfel încât să nu se deformeze
exagerat.
b) Calele de poziţionare – C2 (fig. 6) sunt destinate asigurării stabilităţii geamului în planul său,
permiţând totodată mişcările datorate schimbărilor de temperatură.
c) Calele laterale sau distanţieri – C3 (fig. 6) sunt destinate asigurării stabilităţii geamului în plan
normal, precum şi transmiterii efortului de la geam la suprafaţa perimetrală de rezemare.
Calele se pot realiza din lemn, impregnate cu ulei şi fungicizate, sau din cauciuc sintetic care pot
fi sub formă de cale fixe sau din fâşii continue.
Calele de rezemare se recomandă în toate cazurile în care lăţimea geamurilor este mai mare de
60 cm, numărul calelor de rezemare fiind de max. 2.
4.1.12.3. Dimensiunile calelor de rezemare şi de poziţionare sunt următoarele:
- lungimea calelor de rezemare este funcţie de duritatea lor şi de presiunea exercitată de

greutatea geamului, valoarea minimă a ei fiind următoarea:
 cale din lemn dur: 1 (în cm) = 0,8 S (în m2) corespunzătoare unei presiuni maxime pe
cală de 15 daN/cm2;
 cale din lemn moaleL 1 (în cm) = 1,2 S (în m2) corespunzătoare unei presiuni maxime pe
cală de 10 daN/cm2;
 cale din cauciuc sau produse similare: 1 (în cm) = 2,8 S (în m 2) corespunzătoare unei
presiuni maxime pe cală de 4,3 daN/cm2.
Presiunea pe cală P se poate calcula cu relaţia:
în care: P = presiunea pe fiecare cală, în daN/cm2;
S = suprafaţa vitrajului în m2;
l = lungimea fiecărui calaj de rezemare, în cm;
25 = masa vitrajului, în kg/m2 şi cm grosime de sticlă.
- lăţimea calelor de rezemare şi de poziţionare trebuie să fie cel puţin egală cu grosimea vitrajului
la care se adaugă grosimea jocului lateral;
- lungimea calelor de poziţionare se ia egală cu lungimea calelor de rezemare;
- grosimea calelor de rezemare şi de poziţionare trebuie să fie cel puţin egală cu jocul minim din
fundul falţului şi în orice caz suficientă pentru a împiedica geamul să vină în contact cu rama în
orice punct.
4.1.12.4. Poziţionarea calelor.

Calele de rezemare se vor dispune faţă de colţuri la distanţa de 1/10...1/5 din lăţimea ramei (fig.
7).
Posibilităţile de amplasare a calelor de poziţionare şi de rezemare sunt arătate în figura 8.
Calele laterale sau distanţierii se montează în general faţă în faţă la cca. 30...40 cm sau în situaţii
speciale se realizează sub formă de calare continuă cu cordoane de garnitură din bandă de
cauciuc sau neopren. Duritatea materialelor din care sunt confecţionate, dimensiunile calelor
laterale şi modul de amplasare al lor se aleg în funcţie de intensitatea vântului, consistenţa
chitului şi jocurile laterale care se realizează.
4.1.13. Principalele metode de matare a falţurilor (rosturi de etanşare).
4.1.13.1. Chit, cu cale bilaterale sau distanţieri (fig. 9).
4.1.13.2. Cordon performant de chit + chit + cordon matare, cu cale unilaterală (fig. 10).
4.1.13.3. Cordon de matare + obturator, cu cale bilaterale (fig. 11).
4.2. Formate fixe de geamuri pentru ferestre, uşi şi luminatoare.
La ferestrele şi uşile tipizate se vor folosi ochiuri de geam tăiate la mărimi fixe din fabrică.
4.2.1. Dimensiunile formatelor fixe de geamuri trase pentru ferestre şi uşi din lemn conform NTR
3845-1983 ˝Ferestre şi uşi de balcon cuplate pentru construcţii de locuinţe. Formate, alcătuiri şi
secţiuni˝, pentru construcţii de locuinţe şi construcţii social-culturale sunt prezentate în tabelul 37.
Tabelul 37
Grosimea (mm)
Lăţime x lungimea
Nr. Abateri limită
crt. (mm) (mm)
Valoarea
Abateri limită
nominală
0 1 2 3 4
a) Ferestre
1 456x456 1 3 şi 4 - 0,4...0
2 456x1056
3 456x1356
4 756x456
5 756x1056
6 756x1356
7 348x1056
8 348x1356
9 498x1056
10 498x1356
11 376x1056
12 376x1356
13 432x432
14 432x1032
15 432x1332
16 732x432
17 732x1032
18 732x1332
19 324x1032
20 324x1332
21 474x1032
1 3 şi 4 - 0,4...0
22 474x1332
23 352x1032
24 352x1332
b) Uşi
25 510x1033
26 510x1333
27 710x1033
28 710x1333
1 3 şi 4 - 0,4...0
29 486x1021
30 486x1321
31 686x1021
32 686x1321
4.2.2. Dimensiunile formatelor fixe de geamuri trase, armate, securizate şi termoizolante cu chit
pentru ferestre, uşi şi luminatoare din profile metalice de tip I, M. Iaşi, I.T.M. – Buzău şi IREMOAS
Bucureşti, pentru construcţii industriale sunt prezentate în tabelul 38.
Tabelul 38
Luminatoare
Ferestre din Profile: Uşi din profile
din profile
I.M. Iaşi-
I.M. Iaşi Buzău IREMOAS I.M. Iaşi
Buzău
600 x 600 - - - -
900 - - - -

1140 - - - -
1450 - - - -

840 x 1080 840 x 1080 800 x 600 - -
1390 - - 840 x 1390 -

- - 840 - -

- 996 - - -
- 1330 1140 - -

1080 x 1080 1080 x 1080 830 x 590 735 x 590 -

1390 - - 960 -
- 816 830 1115 -
- - - 1130 -
- 996 1130 1190 630 x 692
- - - 1225 985
- 1330 - 1500 -
- - - 1525 -

- 1390 x 688 - 1550 -

- 730 762 x 762 1700 -

- 990 - 1750 -

- 996 1062 1775 -
- 1030 772 x 772 2066 -

- 1330 x 688 - 2080 770 x 692
- 730 1072 2175 985

- 990 - 3000 -

- - - - 780 x 692

- - - - 985
- 900 x 1140 - - -

- 1164 - - -

- - - - -
4.3.3. Pentru celelalte categorii de tâmplărie necuprinse la punctele 4.2.1. şi 4.2.2., cu acordul
părţilor, se pot executa geamuri la mărimi fixe şi pentru alte formate.
4.2.4. Alcătuirea geamurilor termoizolante folosite la ferestre şi uşi din profile metalice pentru hale
industriale este dată în tabelul 29.
Tabelul 39
Foaie interioară Foaie exterioară

Abaterea
Grosimea
Nr. Distanţier la
totală
crt. (mm) grosime
Tipul Grosime Tipul (mm)
Grosime (mm)
geamului (mm) geamului
1 tras 4 tras 4 6,9 14;17  0,4
2 armat 7 armat 7 6;9 20;23  0,8
3 armat 7 tras 4 6;9 17;20  0,8
4.2.5. Alcătuirea gemurilor termoizolante folosite la luminatoare din profile metalice pentru hale
industriale este dată în tabelul 40.
Tabelul 40
Foaie interioară Foaie exterioară

Grosime
Nr. Distanţier
totală
crt. (mm)
Tipul Grosime Tipul Grosime (mm)
geamului (mm) geamului (mm)
1 armat 7 armat 7 9 23
2 armat 7 tras 6 9 22
4.2.6. Abaterile la dimensiuni pentru formatele fixe sunt date în tabelul 41.
4.3. Cărămizi presate din sticlă cu goluri folosite la pereţi vitraţi.
4.3.1. Pereţii sunt alcătuiţi din cărămizi presate din sticlă, separate între ele prin rosturi verticale şi
orizontale continui, neţesute între ele, umplute cu mortar şi armate cu bare din oţel-beton. Pereţii
pot fi alcătuiţi din cărămizi de unul sau mai multe formate. Astfel, în alcătuirea pereţilor din
cărămizi format 240x240x80 mm pot intra prin intercalare, în scopul de a se obţine efecte
arhitecturale, cărămizile format 240x115x80 mm.
4.3.2. Legăturile dintre pereţi şi elementele structurii (stâlpi, planşee etc.) se realizează astfel ca
să fie asigurată deformarea liberă a pereţilor şi ca aceştia să nu preia nici un fel de solicitări de la
structura clădirii.
4.3.3. Rosturile vor fi complet umplute cu mortar. Grosimea rosturilor la faţa lor va fi de 10 mm,
admiţându-se o abatere de  2 mm. Pe faţa pereţilor expuşi acţiunii agenţilor atmosferici sau altor
surse de umiditate, rosturile se vor etanşa obligatoriu cu materiale arătate la punctele 3.2.1.2,
3.2.1.5, 3.2.1.6 şi 3.2.1.7.
Tabelul 41
Abaterea la:
Tipul de geam
grosime lungime
lăţime (mm)
(mm) (mm)
Geam tras de 3 şi 4 mm
-0,4...0,0 1 1
Geam tras de 6 mm
-0,6...+0,2 2 2
Geam securizat de 4 mm
-0,4...0,0 3 3
Geam armat
-0,7...+0,3 3 3
Geam termoizolant cu chit

-1,0...+1,0 3 3
4.3.4. Armarea pereţilor exteriori (fig. 12) se face pe bază de calcul, în funcţie de încărcarea dată
de vânt, cu bare continui din oţel OB 37. La nevoie barele pot fi înnădite pe o lungime de
minimum 15 mm cu condiţia ca înãdirile să nu se facă în aceeaşi secţiune. Stratul de acoperire al
armăturii cu mortar va fi de cca. 20 mm.
Armarea pereţilor interiori se va face cu câte 1 Æ 6 în fiecare rost pe ambele direcţii.
4.3.5. Prinderea pereţilor la partea superioară de grinzi sau planşee se poate face ca în detaliile
din fig. 13, cu profile de tablă U.M. Iaşi Ui 100x45x3 sau cornier Li 45x40x3 sau cu ajutorul unui
prag prevăzut în elementul de beton armat. În toate cazurile la partea superioară a peretelui se
prevede un strat elastic din vată minerală de 2 cm grosime protejat împotriva umezirii cu o fâşie
de carton bitumat. Pe tot conturul peretului se realizează o centură de mortar de ciment 1:3 (în
volume). Armarea centurilor verticale şi orizontale se face analog cu armarea rosturilor.
Armăturile din rosturi se ancorează cu ciocuri de armăturile din centuri (fig. 12).
4.3.6. Rezemarea pereţilor exteriori pe soclu se poate face ca în fig. 14 a, iar rezemarea pereţilor
interiori ca în fig. 14 b, fig. 14 c.
4.3.7. Prinderea laterală a pereţilor exteriori şi interiori de stâlpi şi diafragme de beton armat se
face fie cu profile din tablă de oţel îndoită la rece produse de U.M. Iaşi (fig. 15 a), fie în şliţuri (fig.
15b). Prinderea de pereţii de zidărie se face cu profile din tablă fixată în ghermele (fig. 15c).
Grosimea stratului elastic de vată minerală va fi de cca 15 mm.
4.3.8. Montarea tâmplăriei se face ca în exemplele din fig. 16.
4.3.9. Colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile se realizează prin intermediul unor montanţi din beton
armat ca în detaliul din fig. 17.
4.3.10. Conductorii electrici se montează în tuburi de PVC înglobate în mortarul centurilor

orizontale şi verticale odată cu turnarea acestora. Doza întrerupătorului se înglobează în mortar
în timpul execuţiei (fig. 18) în care scop lăţimea centurii verticale se sporeşte corespunzător.
4.3.11. La proiectarea pereţilor din cărămizi de sticlă se va avea în vedere ca înălţimea şi

lungimea lor să fie respectiv multiplul înălţimii şi lungimii cărămizilor, ţinând seama totodată de
grosimea rosturilor şi a centurilor de pe contur.
4.3.12. Dimensiunile pereţilor sunt limitate de condiţia ca aria să nu depăşească 14 m 2, iar

lungimea unei laturi să nu depăşească 6 m.
4.3.13. Încărcările pe care trebuie să le preia pereţii sunt cele provenite din greutatea lor proprie
şi cele produse de acţiunea vântului. Totodată pereţii trebuie să reziste la acţiunea şocurilor
accidentale moi şi dure.
În afara celor menţionate, pereţii din cărămizi de sticlă nu vor fi supuşi la nici un fel de solicitări.
4.3.14. Greutatea proprie a pereţilor se va lua în calcul cu următoarele valori:
- pereţii din cărămizi format 240x240x80 mm ... 80 kg/m2;
- pereţii din cărămizi format 190x190x80 mm ... 85 kg/m2.

4.3.15. Încărcarea din acţiunea vântului, în funcţie de zona climatică, amplasament şi înălţimea
construcţiei (pnv) se calculează cu relaţia din STAS 10101/20-78, prezentată şi la punctul 4.1.1.1,
cu precizarea că coeficientul dinamic  = 1.
4.3.16. Factorul de transmisie a luminii are valorile:
- pereţi din cărămizi format 240x240x80 mm ... 49...59%;
- pereţi din cărămizi format 190x190x80 mm, cu striuri verticale şi orizontale ... 56...65%;
- pereţi din cărămizi format 190x190x80 mm, cu striuri verticale ... 62...64%;
- pereţi din cărămizi format 240x115x80 mm .. 65...67%.
4.3.17. Caracteristicile higrotermice ale pereţilor, de care se va ţine seama la proiectarea şi la

stabilirea domeniului lor de folosire, sunt arătate în tabelul 42.
Tabelul 42
Pereţi din Pereţi din

Caracteristici higrotermice cărămizi de: cărămizi de:
190x190x80 mm 240x240x80 mm
Conductivitatea termică echivalentă 

ech în Kcal/mh C 0,44 0,43
Rezistenţa la transmisia termică Rc,

m2h C/Kcal 0,373 0,378
Coeficientul de transfer termic K, m2h

C/Kcal 2,68 2,64
Indicele inerţiei termice, D

0,33 0,32
Rezistenţa la transmisia termică

corectată, R0 cor 0,310 0,315
4.3.18. Caracteristicile higrotermice ale pereţilor sunt similare cu cele ale ferestrelor duble. Pereţii
exteriori pot fi folosiţi la clădiri din grupa V definiţi în STAS 6472-73 (încăperile clădirilor de
producţii cu degajări însemnate de căldură şi cu regim scăzut de umiditate – hale pentru
prelucrări termice) atunci când se poate asigura o umiditate relativă a aerului interior sub 35%.
4.3.19. Indicele de reducţie sonoră a pereţilor este de 36 dB
(EA = -12dB).
4.3.20. Caracteristicile pereţilor privind comportarea la foc sunt următoarele:
- limita de rezistenţă la foc – izolare termică : 30`;
- limita de rezistenţă la foc – etanşare iniţială şi finală : 1 h 18`;
- limita de rezistenţă la foc – stabilitate : 1 h 35`.
Pereţii din cărămizi de sticlă se încadrează în categoria construcţiilor de gradul II de rezistenţă la

foc.
4.3.21. Comportarea la solicitări prin şoc a pereţilor cu armare minimă de 1 O 6 mm la fiecare

rost, pe ambele direcţii este următoarea:
- sub acţiunea şocului moale cu intensitatea de 100 kgf peretele având aria maximă admisă de
14,4 m2 nu suferă nici o degradare;
- sub acţiunea şocului dur, peretele rezistă la şocul produs de o bilă de oţel de 0,5 kg în cădere
fără viteză iniţială de la o înălţime de 0,75 m 0,375 kgf/m).
4.3.22. Rezistenţa la ruperea prin compresiune a zidăriei din cărămizi de sticlă este de 15
kgf/cm2.
4.3.23. În vederea verificării pereţilor la încărcarea produsă de vânt, momentele încovoietoare se

calculează ca pentru o placă omogenă rezemată pe contur. În fig. 19 se dau valorile momentelor
încovoietoare calculate pentru presiunea vântului de 100 kgf/m 2.
4.3.24. În calculul momentelor capabile ale secţiunilor nervurilor se va considera că întregul efort
de compresiune este preluat de armătura comprimată, mortarul servind numai pentru
transmiterea eforturilor dintre fibrele comprimate şi întinse.
În fig. 12 se arată detaliile de armare a rosturilor corespunzătoare cazului când peretele lucrează
după două direcţii pentru Mx  My, Mx = My şi Mx  My (tipurile de armare A, B şi C) şi după o
singură direcţie (tipurile de armare D1 şi D2).
4.4. Profile din sticlă folosite la pereţi vitraţi.
4.4.1. Pereţii din profile din sticlă se amplasează în faţa stâlpilor structurii sau între stâlpi şi pot fi
continui pe toată faţada sau întrerupţi de ferestre metalice cu geam plan.
În fig. 20 şi 21 se dau exemple d faţade pentru hale industriale realizate din profile din sticlă
montate în faţa stâlpilor.
4.4.2. Pereţii executaţi din profile deschise se pot monta simplu, într-un rând pe profile sau dublu,
realizându-se din două rânduri de profile (fig. 22).
Pereţii executaţi din profile închise se montează într-un singur rând ca în fig. 23.
4.4.3. Înălţimea maximă a pereţilor exteriori şi interiori precum şi lungimea maximă a profilelor din
sticlă în funcţie de presiunea vântului, este arătată în tabelul 43.
4.4.4. Valorile coeficientului de transfer termic K şi al rezistenţei la transmisia termică R 0, pentru

pereţi executaţi din profile de sticlă, sunt arătate în tabelul 44.
4.4.5. În încăperile în care se pot produce vibraţii şi şocuri se vor lua măsuri constructive de
izolare a pereţilor de elementele de structură prin care se pot transmite vibraţiile şi de protecţie a
pereţilor împotriva şocurilor.
4.4.6. Pereţii din profile din sticlă se pot monta în rigle de beton precomprimat prevăzute cu uluc
sau în profile metalice din tablă formată la rece, ca în fig. 24 şi 25.
4.4.7. Pereţii interiori realizaţi din profile din sticlă pot fi alcătuiţi în acelaşi mod ca pereţii exteriori.
În funcţie de destinaţia încăperilor, detaliile din fig. 24 şi 25 pot fi modificate pentru a corespunde
diferitelor cerinţe estetice. De asemenea se poate renunţa la etanşarea cu chit a rosturilor
verticale şi orizontale.
4.4.8. Racordarea la colţuri a pereţilor executaţi din profile închise şi deschise montate simplu şi
dublu, cu structura de rezistenţă, se realizează ca în fig. 26, 27, 28, 29, 30.
4.4.9. Un exemplu de îmbinare a pereţilor din profile din sticlă şi montarea tâmplăriei este arătat
în fig. 31 şi 32.
Tabelul 43
Înălţimea deasupra terenului (m)

Pereţi
exteriori şi
interiori din Zona A Zona B Zona C Zona D
profile din
sticlă
Extravilan Intravilan Extravilan Intravilan Extravilan Intravilan Extravilan Intravilan
Pereţi din
profile
deschise
montate
simplu, cu
deschiderea 30 40 20 30 10 20 - 10
între
reazeme
până la 180
cm max.
Pereţi din
profile 40 50 40 50 20 30 10 20
deschise
montate
dublu, cu
deschiderea
între
reazeme
până la 240
cm
Idem, până
la 300 cm 40 50 20 30 10 20 - 10
Pereţi din
profile
închise cu
deschiderea
între 40 50 40 50 20 30 10 20
reazeme
până la 300
cm
Zona A 0,45 KN/m2; Zona B 0,55 KN/m2; Zona C 0,70 KN/m2; Zona D 0,85 KN/m2; Conform
STAS 10101/20-78 ˝Acţiuni în construcţii. Acţiunea vântului˝.
Tabelul 44
K R0
Tipul de perete
Kcal/m2h C W/m2K m2h C/Kcal m2K/W
Perete din profile deschise montate simplu

4,194 5,714 0,203 0,175
Perete din profile deschise montate dublu

2,170 3,150 0,369 0,317
Perete din profile închise

2,739 3,185 0,365 0,314
[top]
5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR
5.1. Executarea lucrărilor de montare a geamurilor.

5.1.1. Lucrări premergătoare în vederea montajului.
Montarea geamurilor se realizează după executarea lucrărilor de tencuieli, înaintea lucrărilor de

vopsitorii şi pardoseli.
Lucrările pregătitoare în vederea montajului constau în:
- curăţirea tâmplăriei metalice cu ajutorul periei de sârmă pentru îndepărtarea petelor de rugină;
- vopsirea cu grund pe bază de ulei a falţului, atât în cazul tâmplăriei de lemn, cât şi a celei
metalice;
- aplicarea unui strat de vopsea pe întreaga tâmplărie metalică, şi două straturi de vopsea pe
falţuri;
- aducerea geamurilor în zona de lucru în cazul când acestea au fost procurate la mărimi fixe. În
cazul în care geamurile nu au fost procurate la dimensiuni fixe se va proceda, în prealabil, la
tăierea lor pe şantier, pe o masă de lucru acoperită cu o pătură moale, pe baza dimensiunilor
măsurate la faţa locului. În acest caz operaţia de tăiere se va face cu diamantul, linia şi vinclul.
Înainte de tãiere, geamurile mai groase de 4 mm se vor unge de-a lungul liniei de tãiere cu petrol, aplicat
cu o cârpã înmuiatã şi bine stoarsã.
5.1.2. Calarea geamurilor.
Calarea geamurilor se va face astfel încât să se limiteze deformaţiile şprosurilor, asigurând buna
funcţionare a ochiurilor mobile cu respectarea prevederilor de la pct. 4.1.12.
5.1.3. Montarea geamurilor la uşi şi ferestre.
5.1.3.1. Montarea geamurilor pe tâmplăria de lemn se face în două variante prezentate în planşa
1:
a) varianta cu chit obişnuit:
- la geamurile montate cu chit se aplică pe falţul tâmplăriei patul de chit care va fi bine nivelat;
- geamul tăiat la dimensiuni se aşează pe patul de chit astfel încât să se lipească bine de acesta
şi se fixează cu ţinte bătute în falţ la distanţa de 20...30 cm una de alta;
- geamul se apasă uşor cu mâna, astfel ca după baterea ţintelor să nu joace;
- se întinde chitul de-a lungul întregului contur, acoperind complet ţintele; după aceea chitul se
netezeşte cu cuţitul;
- chitul se vopseşte odată cu tâmplăria.
b) varianta cu baghete de lemn:
- la geamurile montate cu baghete din lemn se aplică un pat de chit de-a lungul falţului, după care
se aşează geamul tăiat la dimensiuni, presându-se cu mâna astfel ca să se lipească bine de chit;
- se fixează baghetele de lemn care au fost în prealabil tăiate şi potrivite;
- baghetele se aşează pe geam şi se fixează cu cuie cu cap cilindric sau cu şuruburi cu cap
înecat, încât geamul să nu aibă joc.
5.1.3.2. Montarea geamurilor pe tâmplărie metalică se face:
a) Cu agrafe şi chit cu adaos de miniu de plumb (pl. 2, 3):
- pentru montarea geamurilor cu agrafe şi chit de miniu, şprosurile vor avea prevăzute pe inima
profilului agrafe montate din atelierul de confecţionare a tâmplăriei metalice;
- dacă dimensiunile ochiului de geam sunt mai mici de 30x30 cm, agrafele vor fi montate la
jumătatea fiecărei laturi a cercevelei;
- dacă ochiul de geam are dimensiuni mai mari de 30x30 cm, se vor amplasa agrafe la distanţa
de cca 10 cm faţă de extremităţile fiecărei laturi, iar pentru distanţa rămasă la 25-30 cm;
- agrafele se confecţionează din tablă zincată de 0,5 mm prin tăierea acesteia la lungimea
necesară:
- succesiunea operaţiilor este următoarea:
 se aplică un pat de chit de-a lungul falţurilor;

 se aşează geamul, apăsându-l cu mâna pentru a se lipi bine de patul de chit;
 se îndoaie agrafele peste geam;
 se întinde un strat de chit cu adaos de miniu de plumb de-a lungul întregului contur al
ochiului de geam, astfel încât să se acopere bine agrafele, după care chitul se netezeşte
bine cu cuţitul;
 chitul se vopseşte cu miniu de plumb şi ulterior cu vopsea, odată cu tâmplăria.
b) Cu baghete metalice cu garnitură de etanşare (pl. 2, 3):
Se procedează în felul următor:
- se demontează baghetele metalice fixate pe tâmplărie;
- se aplică garnitura de etanşare din cauciuc pe muchia geamului;
- se aşează geamul la locul respectiv şi se montează baghetele în poziţie definitivă prin fixarea cu
şuruburi;
- strângerea baghetei se va face astfel ca să preseze suficient garnitura de etanşare pentru ca

geamul să nu aibă joc;
- baghetele metalice vor fi vopsite odată cu tâmplăria.
c) Cu cale şi chit elastic (planşa 2, 3).
Se montează în prealabil baghetele metalice pe toate laturile ramei ochiului de geam, se curăţă
bine întreaga suprafaţă şi se grunduieşte cu vopsea de miniu de plumb.
După confecţionarea, aşezarea şi fixarea calelor de rezemare, distanţare şi poziţionare într-un
pat de chit elastic aplicat pe falţuri cu pistolul special pentru chit, se montează pe acestea
geamul, presându-l pe patul de chit până la nivelul calelor.
Ulterior se aplică un al doilea pat de chit elastic cu pistolul, în care se aşează al doilea rând de
cale de distanţare.
Peste al doilea rând de cale de distanţiere, după verificarea calelor de poziţionare, se fixează
baghetele metalice cu şuruburile respective în locaşurile prevăzute special pe conturul ramei
metalice.
Eventualul exces de chit se curăţă cu şpaclul, astupându-se şi eventualele goluri.
5.1.3.3. Montarea geamurilor pe tâmplărie din PVC – PLASTOLZ (planşa 4).
În funcţie de alegerea tipurilor de profile, geamul poate fi montat de la interior sau de la exterior.
Tipuri de geamuri utilizate:
- geam tras de 3 mm grosime;
- geam termoizolant de 18 mm grosime.
În ambele cazuri montarea geamurilor cu garnituri din PVC plastifiat stabilizat se face prin
împănarea în baghetă a unui profil special.
În vederea montajului, garnitura pentru geam se introduce în locaşul special dintre toc şi baghetă,
cumulând funcţia de calare laterală cu cea de etanşare.
5.1.3.4. Montarea geamurilor armate plane pe tâmplărie de beton armat.
Operaţiile de montare a geamurilor în tâmplăria din beton armat sunt următoarele:
- se aplică de-a lungul părţii profilate a şprosului pe care se fixeaza geamul, un strat de vopsea
pe bază de miniu de plumb pentru realizarea stratului de aderenţă pentru chit;
- se întinde patul de chit cu adaos de miniu de plumb care se egalizează cu şpaclul;
- se aşează geamul în ramă, apăsându-l cu mâna pe patul de chit;
- se introduc ştifturile din sârmă de oţel de 3 mm grosime prin găurile lăsate în şprosuri;
- se aplică chitul în falţ, astfel încât să acopere în întregime ştifturile.
5.1.4. Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante la luminatoare.
5.1.4.1. Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante pe tâmplărie metalică.
Montarea geamurilor trebuie făcută astfel încât să se asigure O etanşeitate bună.

La luminatoarele cu lungimea pantei mai mare de 3,00 m este admisă suprapunerea geamurilor
după sistemul ˝caplama˝. Suprapunerea se va face pe o distanţă de cel puţin 10 cm.
Pentru a evita alunecarea geamurilor suprapuse se vor folosi la fiecare foaie de geam câte două
agrafe din tablă zincată sau din tablă neagră protejată anticoroziv, îndoite în formă de cârlig, care
pot fi confecţionate şi pe şantier.
În dreptul picăturii luminatoarelor se folosesc agrafe din tablă de înălţimea profilului pe care se
sprijină geamul. Un capăt al acestei agrafe este prins de ultimul bulon de fixare de pe profilul
metalic, iar celălalt capăt, sub formă de cârlig, susţine ambele geamuri care se sprijină pe
elementul de susţinere respectiv.
Succesiunea operaţiilor de montare este următoarea:
- peste elementele metalice de susţinere a geamurilor prevăzute cu piese de fixare din 50 în 50

cm se montează colectorul de picături de apă din tablă zincată sau tablă neagră protejată
anticorosiv;
- pe bulonul de capăt de la picătură se montează agrafele de capăt;
- se aplică pe toată lungimea elementelor metalice de susţinere a geamurilor cordonul de

garnitură din bandă de cauciuc neopren de 30x6 mm sau fâşii de pânză, de carton sau
împâslitură bitumată;
- se montează plăcile de geam armat, începând de la picătură spre coamă, sprijinindu-se în

cârligele agrafelor de capăt;
- în caz de suprapunere a geamurilor în lungul pantei, se montează în dreptul suprapunerilor câte

două agrafe de înnădire la fiecare geam, după care se montează geamurile în continuare;
- după montarea celor două şiruri de geamuri armate care se sprijină pe acelaşi element metalic
de susţinere, se chituieşte spaţiul dintre marginile geamurilor cu chit permanent elastic;
- se aplică pe marginea şirurilor de geam, în lungul pantei cordonul de cauciuc sau straturile de
fâşii de pânză bitumată (cordon de cânepă gudronată);
- se montează dispozitivul de fixare ˝omega˝ din tablă zincată sau tablă neagră, protejată
anticoroziv, prevăzut cu găurile necesare fixării;
- se montează butonul cu rondelă, şaibă şi piuliţă care constituie garnitura de stângere şi

etanşare;
- peste acestea se aplică un căpăcel de protecţie din polietilenă;
- la montare se va avea grijă ca distanţele de la marginea geamurilor până la bulon să fie de cca
5 mm.
5.1.4.2. Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante pe tâmplărie din beton armat.
Succesiunea operaţiilor de montare este următoarea:

- peste elementele de beton armat de susţinere a geamurilor prevăzute cu buloane încastrate din
50 în 50 cm, se aplică o fâşie de carton bitumat (împâslitură bitumată) sau cordon de garnitură
din bandă de cauciuc neopren, cu găuri în dreptul buloanelor;
- se montează colectorul de picături de apă, din tablă zincată sau tablă neagră protejată
anticoroziv, prevăzut cu găurile respective în dreptul buloanelor;
- restul operaţiilor de montare sunt identice cu cele indicate la luminatoarele metalice.
5.1.5. Montarea geamurilor la pereţi (planşa 5).
Succesiunea operaţiilor de placare a pereţilor cu geamuri ornament, termoabsorbant, mat, muslin

sau givrat, este următoarea:
- în funcţie de dimensiunile foilor de geam şi distanţele dintre golurile de fixare făcute în fabrică,
se trasează pe faţa peretului, punctele în care se vor face prinderile;
- în aceste puncte se montează diblurile;
- peste dibluri se aşează, ţinută cu mâna, foaia de geam la poziţia exactă de fixare şi se
înseamnă gaura de fixare pe dibluri;
- după îndepărtarea geamului se dau găuri cu burghiul în locurile însemnate;
- se aşează foaia de geam, verificându-se planeitatea şi făcând corecturi prin adăugiri de garnituri
de cauciuc;
- se introduc şuruburile de lemn cu garnitura de cauciuc şi şaiba de tablă.
5.1.6. Montarea oglinzilor la pereţi (planşa 5).
Montarea oglinzilor se poate face în mai multe feluri astfel:
a) Cu cleme pe suprafeţe de lemn:
- se fixează locul de prindere al clemelor, ţinând seama de locul de montare a oglinzii; se

folosesc două cleme fixe la partea de jos şi două cleme cu ciocul mobil la partea de sus; fiecare
clemă se prinde de suportul de lemn prin două şuruburi pentru lemn;
- se fixează clemele de jos numai cu un singur şurub;
- se aşează un dreptar în ciocul clemelor şi se potrivesc astfel încât dreptarul să se sprijine

uniform în ciocurile clemelor; se fixează şi al doilea rând de şuruburi;
- se fixează clemele de la partea de sus, astfel ca să fie aşezate cele omoloage pe o linie
verticală şi la distanţă egală cu înălţimea oglinzii, cu o toleranţă de 2 mm;
- se montează oglinda pe clemele de jos cu o deosebită atenţie şi se potriveşte în poziţie

definitivă;
- se potrivesc şi se fixează definitiv ciocurile clemelor de la partea de sus;

- pentru asigurarea poziţiei se poate fixa cleme şi pe muchiile laterale, aşezate simetric.
b) Cu ramă de lemn pe suprafeţele de lemn:
- pe suprafaţa de lemn se fixează locul pe care-l va ocupa oglinda, ţinând seama de dimensiunile
ei; se confecţionează o ramă de lemn cu falţ egal de grosimea oglinzii;
- se fixează cu şuruburi pentru lemn partea de jos a ramei;
- se montează oglinda pe această parte a ramei şi se potriveşte în poziţia definitivă;
- se montează şi restul ramei, care poate fi complet încheiată şi se fixează cu şuruburi pentru
lemn.
c) Cu cleme peste tencuială:
- montarea cu cleme peste tencuiala pereţilor se face pe rame din lemn, prinse cu şuruburi pentru
lemn în dibluri de lemn, fixate în perete, conturul lor exterior urmărind exact conturul oglinzilor;
- rama de lemn respectivă, confecţionată din şipci de 6-7 cm lăţime şi 2,2 cm grosime, este
îngropată într-un şanţ care se face în tencuială astfel ca faţa ei să fie la nivelul finisajului;
- înainte de fixare rama este băiţuită; pentru oglinzile mari ochiurile ramelor nu trebuie să
depăşească 1,00 m2, pentru evitarea deformaţiilor;
- diblurile sunt aşezate la o distanţă de cca 50 cm unul de altul şi în orice caz la fiecare intersecţie
a şipcilor;
- tencuiala din spatele oglinzii nu are stratul de faţă văzut, ci se compune din grundul respectiv,
netezit cu drişca;
- faţa acestei tencuieli se află la 5 mm de faţa ramei de lemn şi a tencuielii peretului;
- pe toată lungimea ramelor, după montarea lor, există un interspaţiu de cca 1 mm între şipcile
ramelor şi tancuială; acest luft se realizează prin introducerea în timpul execuţiei a unei fâşii
duble din tablă şi foloseşte la evitarea contactului între lemn şi tencuială;
- fiecare oglindă se fixează cu patru cleme, două jos şi două sus, în aşa fel încât distanţa între
cleme să fie de cca 50 cm;
- pentru a depărta oglinda de rama din lemn şi a lăsa un spaţiu de circulaţie a aerului în spatele
ei, se prind pe rama de lemn, din loc în loc, tampoane de postav de 1 mm grosime.
d) Cu butoni peste tencuială:
- se folosesc oglinzi găurite la cele patru colţuri;
- se fixează în perete dibluri de lemn pentru locurile unde vor fi fixate şuruburile;
- se confecţionează cu ajutorul unei bucăţi de carton, un şablon, pe care se punctează locul

găurilor oglinzii;
- şablonul se aşează pe perete cu locurile de gaură în dreptul diblurilor pe care se transpun;
- cu un burghiu de mână se fac locaşuri în vederea uşurării introducerii şuruburilor;
- se montează oglinda fixând mai întâi şuruburile de sus şi apoi cele de jos;
- se aşează peste şuruburi rozeta ornamentală, nichelată sau cromată, care acoperă complet
locul găurilor;
- la montare se vor prevedea, în spatele fiecărei găuri, rondele de postav de la 1 mm grosime,

care să depărteze oglinda de perete lăsând în spate un spaţiu de circulaţie a aerului.
5.1.7. Montarea geamurilor în pereţi de compartimentare pentru construcţii industriale.
Pereţii de compartimentare pentru construcţii industriale parter sau etajate, se pot realiza din
geamuri armate, securizate, trase, în următoarele condiţii:
- până la înălţimea de 4,30 m se poate folosi toată gama de geamuri sus menţionată; în cazul
geamurilor securit, acestea vor putea fi folosite până la maximum 6,50 m peste cota finită a
pardoselii;
- în funcţie de înălţime, pereţii interiori vitraţi se pot alcătui în următoarele soluţii:
 pereţi realizaţi din foi de geam montate vertical şi fixate lateral pe montanţi metalici din
profile I.M. Iaşi, cu agrafe metalice şi chit, de max. 3 m înălţime; la partea superioară şi
pe parapet, foile de geam se montează de asemenea în profile I.M. Iaşi (planşa 6);
 pereţi realizaţi din foi de geam montate vertical, în faţa unor montanţi din beton
precomprimat la 3,00 m interax, pe rigle metalice din profile I.M. Iaşi. Rostul vertical este
închis cu profile cornier, iar pe contur foaia de geam se fixează cu agrafe şi chit (planşa
7);
 pereţi de compartimentare cu înălţimea mai mică decât înălţimea utilă a halei la care foile
de geam sunt fixate între montanţi metalici (planşa 8);
- la nivelul parterului peretele se amplasează pe parapeţi realizaţi din materiale locale sau din
beton armat prefabricat, iar la etajele curente pe parapeţi din blocuri de zidărie GVP;
- pe verticală, peretele se amplasează sub grinzi longitudinale sau transversale, sub elemente
secundare de planşeu sau acoperiş, sub fâşii cu goluri pentru planşeu sau sub fâşii din b.c.a. de
acoperiş (numai longitudinal);
- pereţii se pot amplasa între pereţii halei sau în câmp curent.
Fazele de realizare a pereţilor de compartimentare interioară din foi de geam, la construcţii

industriale, sunt următoarele:
a) Se montează structura proprie a pereţilor interiori formată din montanţi metalici astfel:
- pentru hale parter se montează stâlpii din beton precomprimat dispuşi la 3,00 m interax şi riglele
metalice dispuse la 1,50-2,00 m pe înălţimea stâlpului, conform detaliilor din proiect; între stâlpi
se execută un parapet din zidărie din diferite materiale locale, de 20 cm grosime şi înălţime de
0,50-1,70 m, peste care se toarnă o centură de beton armat de 5 cm grosime şi sâmburi din
beton armat în dreptul montanţilor;
- pentru hale etajate se execută mai întâi parapetul de zidărie din blocuri GVP de 12,5 cm
grosime şi înălţime de 0,40-1,00 m după care se montează montanţii metalici aşezaţi pe parapet
şi dispuşi la 1,735 m interax.
b) Se montează profilele orizontale inferioare, superioare şi laterale din oţel cornier, cu bolţuri
împuşcate sau piese din oţel cornier, se vopsesc falţurile cu grund pe bază de ulei şi 1-2 straturi
de vopsea şi se aşează calele de rezemare.
c) Se aduce foaia de geam cu ajutorul unui scripete montat pe schelă şi a dispozitivului de

montaj; se reazemă cantul inferior al foii de geam pe calele de rezemare.
d) Se menţine foaia de geam în poziţia anterioară de către doi muncitori şi se desprinde un inel
de agăţare din cîrlig, cel de-al doilea capăt al chingii rămânând prins în cârligul dispozitivului de
montaj. Capătul liber al chingii este tras prin rostul orizontal inferior, creat de cala de rezemare
sau eventual geamul este ridicat pentru eliberarea chingii.
e) Foaia de geam este adusă în poziţie verticală de montaj prin rabaterea părţii superioare a
geamului şi împingerea geamului în partea de jos, spre aripa verticală a corniernului.
f) Se introduc calele de poziţionare între foaia de geam şi cornierele laterale.
g) Se fixează geamul cu agrafe metalice dispuse pe conturul geamului, la intervale de cca 50 cm

şi se chituiesc falţurile şi rosturile.
În cazul halelor etajate, succesiunea operaţiilor de montaj a geamurilor se păstrează (punctele

b...g), cu precizarea că ridicarea geamurilor la cota de montaj se face manual de pe podina de
lucru a unei capre metalice de inventar.
Fazele şi operaţiile de montaj, cu ajutorul dispozitivului pentru montajul foilor de geam, sunt
prezentate în planşa 9.
5.2. Executarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă cu goluri.
5.2.1. Lucrările pregătitoare în vederea executării pereţilor constau din următoarele operaţii:
- trasarea peretului pe soclu sau pardoseală, precum şi pe elementele structurii (stâlpi,

diafragme, planşee, grinzi), între care se execută peretele respectiv;
- hidroizolarea soclului sau pardoselii cu un strat de carton bitumat lipit la cald pe un strat de
bitum;
- tăierea la dimensiuni, conform proiectului şi fixarea profilelor metalice, conform detaliilor din fig.
13, 14 şi 15 cu bolţuri împuşcate M 6 – 20/50, cu pistolul PIB I sau PIB II. Se vor folosi numai
profile metalice, protejate anticoroziv cu sisteme de protecţie care se vor stabili de la caz la caz în
funcţie de condiţiile de exploatare date;
- în interiorul profilelor metalice sau al şliţurilor prevăzute în stâlpii sau diafragmele de beton
armat, se aplică prin lipire cu aracet sau prenadez, conform detaliilor din fig. 13 şi 15, un strat
continuu şi uniform de vată minerală tip G 80 sau G 100; grosimea stratului de vată minerală se
va lua cu cca. 5 mm mai mare decât cea indicată în detaliile menţionate. Peste stratul de vată
minerală se aşează fâşii de carton bitumat, tăiate la dimensiuni şi îndoite în prealabil, conform
detaliilor din fig. 13 şi 15;
- se măsoară cu o ruletă metalică distanţele dintre profilele metalice verticale şi orizontale

montate şi se stabileşte numărul de cărămizi din care va fi alcătuit peretele. Eventualele abateri
faţă de cotele din proiect se compensează prin îngroşarea centurilor după conturul peretului; pe
baza măsurătorilor făcute se taie barele de oţel-beton pentru armarea centurilor şi rosturilor şi se
îndoaie la capete;
- în profilele metalice se montează, conform detaliilor din proiect, armătura longitudinală a

centurilor într-una din variantele arătate în fig. 12, alcătuită din una sau două bare de oţel-beton şi
se fixează provizoriu, până la turnarea centurii, în care scop se leagă de profile, cu sârmă
neagră;
- pe profilele metalice se măsoară cu ruleta şi se înseamnă vizibil poziţia fiecărei cărămizi şi a

rosturilor;
- în dreptul rosturilor verticale se montează armătura verticală şi se ancorează cu ciocuri de

armătura centurii inferioare şi superioare, conform detaliilor din proiect; pentru poziţionarea
corectă a barelor se leagă provizoriu, cu sârmă, de una sau două bare orizontale, la o înălţime
corespunzătoare. Atunci când armarea rosturilor verticale se face cu câte două bare, între ele se
montează din loc în loc, distanţier de lemn.
Se va acorda o atenţie deosebită poziţionării corecte a armăturilor la cotele prevăzute în proiect şi

realizării grosimii de 2 cm a mortarului de acoperire;
- în lungul uneia din feţele pereţilor se montează doi-trei popi de inventar de care se fixează un
dreptar (dulapi de 4-5 cm grosime având lungimea peretelui). Dreptarul se aduce în planul feţei
peretelui şi serveşte ca ghidaj pentru a asigura planeitatea acestuia. După terminarea unei asize,
dreptarul se deplasează pe verticală la nivelul celei de a doua. În locul dreptarului, pentru
verificarea planeităţii pereţilor şi orizontalităţii asizelor, se pot folosi sfori de trasat.
5.2.2. Zidirea pereţilor constă din următoarele:
- în profilul metalic inferior se toarnă şi se compactează bine mortar 1:3 (avînd consistenţa de 4
cm, determinată cu contul etalon) conform detaliilor din fig. 14;
- pe stratul de mortar se aşează primul rând orizontal de cărămizi, între semnele trasate pe
profilul metalic, astfel ca grosimea rosturilor verticale dintre cărămizi să fie de 10 mm;
- rosturile verticale dintre cărămizi se umplu complet, cu acelaşi mortar, însă cu consistenţa 10...1
cm, urmărind ca armătura să nu vină în contact direct cu sticla. Odată cu executarea fiecărei
asize, se toarnă centurile din profilele metalice verticale, cu mortar cu consistenţa 4;
- rândul următor de cărămizi se zideşte după ce mortarul din primul rând orizontal s-a întărit
îndeajuns, pentru a se preîntâmpina tasarea sau expulzarea lui sub greutatea cărămizilor. Peste
primul rând de cărămizi se aşterne cu mistria un strat uniform de mortar cu consistenţa 4, în care
se înglobează armătura rosturilor orizontale şi se ancorează cu ciocuri de armătura centurilor;
- după zidirea ultimei asize, pe o faţă a peretelui, în dreptul rostului dintre marginea profilului
metalic superior şi cărămizi se fixează o şipcă, apoi spaţiul dintre profil şi cărămizi se umple cu
mortar având consistenţa 4. Şipca se îndepărtează după 2-3 ore, iar rostul se netezeşte şi se
racordează cu mortar;
- în timpul execuţiei pereţilor, mortarul prelins pe cărămizi se îndepărtează înainte de a se întări.
5.2.3. În vederea etanşării rosturilor cu chit, acestea se lasă neumplute cu mortar, pe o adâncime
de 4...5 mm pe faţa respectivă a peretului. Chitul se aplică cu pistolul prevăzut cu o duză de 8
mm, după întărirea şi uscarea mortarului, sub formă de cordon uniform şi continuu, apoi se
îndează în rost şi se netezeşte cu un şpaclu elastic (de exemplu PVC) profilat după forma
rosturilor.
5.2.4. Etanşarea rosturilor cu email sau lac perclorvinilic se face, de asemenea, după întărirea şi
uscarea mortarului, prin aplicarea cu pensula în 5 straturi, a emailului sau lacului la interval de
câte 4 ore. Consumul de lac sau email este de cca 150gr/m2 de strat. Primul strat, având rol de
amorsă, va fi diluat cu diluantul D0004-70 până la vâscozitatea de aplicare timp de scurgere 10
secunde, determinată cu cupa STAS 2096-61,  5 mm. Următoarele straturi au timp de scurgere
de cca. 20 secunde.
5.2.5. Montarea tâmplăriei de uşi şi ferestre se face conform detaliilor din fig. 16.
5.2.6. Executarea colţurilor, ramificaţiilor şi intersecţiilor de pereţi se face conform detaliilor din fig.
17, prin intermediul unor montanţi de beton armat, ale căror dimensiuni şi armare vor fi stabilite
prin proiect.
5.2.7. Pentru montarea instalaţiilor electrice în profilele metalice de la partea inferioară sau
superioară a peretelui, precum şi în centurile verticale, îngroşate în mod corespunzător (fig. 18)
se vor monta tuburi de PVC care se vor îngloba apoi în mortar. Dozele electrice se vor fixa, de
asemenea, în centurile verticale.
5.3. Executarea pereţilor din profile de sticlă.
5.3.1. Lucrările pregătitoare la montarea pereţilor din profile din sticlă constau din: verificarea
poziţionării şi cotelor riglelor, stâlpilor, parapetului etc., executarea protecţiei anticorozive a
elementelor metalice, confecţionarea distanţierilor, verificarea profilelor din sticlă care urmează a
fi montate.
5.3.2. Montarea profilelor din sticlă la pereţi cu rigle de beton precomprimat se face astfel:
- se aşează în rigla interioară fâşia de PFL, dur fungicizat;
- se lipesc cu Romeltex 200 câte doi distanţieri din fâşie PFL produs sau deşeuri polistiren la cca
30 cm de capetele fiecărui profil de sticlă;
- profilul din sticlă, curăţat de praf în prealabil, se introduce cu capătul superior în rigla superioară,
după care se aşează prin coborâre, pe fâşia de PFL dur din rigla inferioară;
- se montează profilele următoare, apropiindu-se de profilul montat anterior, până la realizarea

unui rost de 4...5 mm, pe măsura montării profilelor din sticlă; acestea se fixează în rigle şi în
montanţi cu ajutorul fâşiilor realizate din PFL poros sau polietilenă expandată;
- înainte de montarea ultimelor două profile se măsoară spaţiul rămas până la montantul sau
elementul de structură. În raport cu acest spaţiu se taie la dimensiunea corespunzătoare ultimul
profil din sticlă sau se completează cu un profil şi o fâşie de tablă zincată de 0,75 mm sau tablă
neagră protejată anticoroziv (fig. 30).
5.3.3. Rosturile verticale, dintre profilele din sticlă şi rosturile orizontale dintre profilele din sticlă şi
riglele din beton armat sau profilele metalice se realizează cu cordoane de chit ROMTIX 1502,
Alutchit C sau chit Romalchid.
5.3.4. Montarea pereţilor în profile metalice (fig. 25) se face similar cu montarea profilelor din
sticlă în rigle de beton precomprimat, ca în fig. 24.
5.3.5. În cazul pereţilor realizaţi din profile deschise, montate dublu, se montează mai întâi rândul
dinspre exteriorul încăperii. Pe faţa interioară a primei aripi a profilului se lipeşte câte un distanţier
din fâşie de PFL poros sau deşeuri polistiren. În rigla interioară şi superioară, în dreptul mijlocului
fiecărui profil de sticlă, se fixează un distanţier din PFL poros având lungimea de 100 mm şi
lăţimea egală cu distanţa dintre cele două rânduri de profile din sticlă. Grosimea distanţierului
este de minimum 20 mm la rigla inferioară şi 60 mm la rigla superioară.
După executarea acestor operaţii se trece la montarea la interior a rândului al doilea de profile din
sticlă.
5.3.6. Montarea tâmplăriei metalice la pereţi din profile închise şi deschise, montate simplu şi
dublu, se realizează ca în fig. 33, 34, 35.
[top]
6. SCULE ŞI DISPOZITIVE
Uneltele principale folosite la transportul, manipularea şi montarea pe şantier a geamurilor şi a

celorlalte produse din sticlă pentru construcţii sunt următoarele:
- chingi pentru transport;
- containere uşoare cu ramă şi talpă de lemn;
- metru;
- vinclu;
- dispozitiv cu diamant pentru tăiat geamuri;
- cleşte de geam;
- foarfecă de tăiat tablă;
- foarfecă de tăiat profile de cauciuc sau PVC;
- cuţit sau şpaclu pentru aplicat chitul;
- ciocan;
- cleşte de cuie;
- şurubelniţă;
- chei mecanice fixe;
- maşină de găurit;
- pistol pneumatic pentru injectat chit în rosturi;
- pistol manual pentru aplicat chituri, cu capacitatea de 350...400 cm3;
- şpaclu profilat din PVC, pentru chituirea rosturilor verticale;
- dispozitiv cu diamant pentru tăierea profilelor din sticlă;
- cuţit de tăiat chitul Romtix 1502;
- mistrie;
- cancioc;
- fir cu plumb;
- nivelă cu bulă de aer;
- ramă fierăstrău cu pânză metalică pentru tăierea armăturilor;
- dreptar;
- sfoară;
- dispozitiv pentru montajul foilor de geam în pereţi despărţitori.
[top]
7. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE
7.1. Geamurile şi celelalte produse din sticlă trebuie să aibă grosimea şi calitatea prevăzută în
proiect şi să nu aibă defecte mai mari decât cele admise de standard, pentru calitatea respectivă.
7.2. Înainte de începerea montajului se va verifica calitatea protecţiei anticorozive a riglelor,

montanţilor şi celorlalte elemente metalice.
7.3. Tăierea geamurilor şi a profilelor din sticlă pe şantier se va face numai cu scule adecvate.
7.4. Se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etanşarea rosturilor: mărimea rosturilor

necesare pentru asigurarea unei bune etanşeităţi, prevederea tuturor tipurilor de cale, distanţieri
şi garnituri elastice, umplerea cu chit a tuturor rosturilor fără întreruperi, cu cordon de grosime
uniformă şi profilarea chitului din rosturi.
7.5. Linia chitului pe locul contactului cu geamul trebuie să fie dreaptă şi paralelă cu marginea
falţului.
Din masa chitului nu trebuie să iasă capetele ţintelor sau ştifturilor cu care se fixează geamul.
7.6. În cazul fixării geamurilor cu baghete din lemn sau metalice, acestea trebuie să fie bine fixate
în falţuri cu cuie sau şuruburi. Capetele cuielor sau şuruburilor de fixare a baghetelor vor fi la
nivelul feţei superioare a baghetei.
Baghetele trebuie să fie vopsite în culoarea cercevelei iar vopseaua trebuie să acopere şi
capetele cuielor.
7.7. Umplerea rosturilor cu chit Alutchit sau Romalchid, se va face numai cu pistolul manual sau
pneumatic, neadmiţându-se folosirea altor mijloace.
7.8. La marginile luminatorelor, suprapunerea geamurilor pe şprosuri trebuie să fie de min. 26

mm. Se va controla etanşeitatea geamurilor, aruncând apă. Nu se admite pătrunderea apei la
aruncare.
7.9. Dispozitivele de fixare a geamurilor armate plane la luminatoare şi baghetele pentru

tâmplăria metalică vor fi fixate cu toate elementele de prindere.
7.10. Buloanele vor fi sudate pe talpa elementelor metalice sau încastrate în elementele de
beton, perpendicular pe planul în care se aşează geamurile. Capetele filetate ale buloanelor,
piuliţelor şi rondelelor nu vor fi vopsite.
Filetul bulonului nu trebuie să prezinte degradări.
Şuruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor va fi la nivelul
baghetei. Baghetele vor fi bine potrivite la colţuri şi vopsite odată cu tâmplăria.
7.1.. Suprafaţa geamurilor montate trebuie să fie curată, fără urme de chit, pete de grăsime sau
vopsea.
7.12. La recepţionarea lucrărilor se va controla respectarea de către constructor a documentaţiei

tehnice de execuţie privitoare la: alcătuirea elementelor vitrate, realizarea detaliilor de racordare a
pereţilor la colţuri, parapet, cornişe, rosturi de dilataţie etc.
[top]
8. TRANSPORT, DEPOZITARE
Conform standardelor şi normelor de fabricaţie menţionate la cap. 2 şi 3.
[top]
9. PRESCRIPŢII PENTRU EXECUŢIE PE TIMP FRIGUROS

9.1. Montarea geamurilor pe timp friguros se va face în conformitate cu prevederile ˝Normativului
pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente˝ indicativ C 16-84.
9.2. La executarea pe timp friguros a pereţilor din profile de sticlă se vor lua următoarele măsuri:
- riglele şi montanţii se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă;
- tăierea profilelor care au fost depozitate la temperaturi scăzute se va face numai după păstrarea
lor în încăperi încălzite.
9.3. La executarea pe timp friguros a pereţilor de zidărie, din cărămizi de sticlă presate cu goluri,
se vor lua următoarele măsuri:
- cărămizile din sticlă, înainte de punerea lor în operă, se vor păstra în încăperi încălzite;
- se vor respecta toate măsurile pentru realizarea pe timp friguros a pereţilor de zidărie din
cărămizi şi blocuri ceramice prevăzute în normativul C 16-84.
[top]
10. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PROTECŢIA CONTRA INCENDIILOR
10.1. Se vor respecta prevederile din:
- Normele republicane de protecţia muncii – aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii

cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975;
- Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj – aprobate de M.C.Ind. cu

ordinul nr. 1233/D-1980;
- Normele generale de protecţia împotriva incendiilor – aprobate prin Decretul 290/16 august
1977;
- Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului –

P 118-83;
- Normele de prevenire şi stingere a incendiilor – aprobate de M.Ind. cu ordinul nr. 742/D/1981.
10.2. În cazul manipulării lăzilor, plăcilor de geam sau profilelor de sticlă, cu macarale, se vor
respecta şi prevederile aferente instrucţiunilor nr. 68 ale Inspectoratului General de Stat pentru
Controlul Calităţii Produselor – Inspecţia de Metrologie.
10.3. Muncitorii care manipulează foile de geam sau profilele de sticlă, vor folosi ca materiale de
protecţie palmare şi umerare, după caz, iar care lucrează la tăiat şi montare vor purta mânecuţe.
10.4. La montarea luminatoarelor metalice cu geam se vor lua următoarele măsuri:
a) elementele de rezistenţă nu se vor încărca cu sarcini (oameni, materiale) mai mari decât cele
avute în vedere la proiectarea lor;
b) nu se va circula direct pe geamuri, ci numai pe platforme, scări, podeţe fixate pe elementele de
rezistenţă;
c) se va interzice circulaţia pe sub elementele la care se montează geamurile;
d) muncitorii nu vor folosi încălţăminte cu tălpi alunecoase şi dure;
e) muncitorii vor fi echipaţi cu căşti de protecţie.
10.5. În cazurile când produsele de sticlă se montează la înălţime, locul respectiv va fi

semnalizat, pentru a nu intra în raza de lucru muncitorii străini de locul respectiv de muncă.
10.6. Muncitorii vor lucra pe schele, corespunzătoare locului şi înălţimii de montaj; legarea cu
centurile de siguranţă se va face pe elementele indicate de conducătorul tehnic al punctului de
lucru.
10.7. Pentru lucru pe timp friguros se vor respecta prevederile aferente lucrărilor de montare a
produselor din sticlă din normele în vigoare.
[top]

C. 47-86 Instrucţiuni Tehnice Pentru Folosirea Şi Montarea Geamurilor Şi A Altor Produse de Sticlă În Construcţii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C. 47-86 Instrucţiuni Tehnice Pentru Folosirea Şi Montarea Geamurilor Şi A Altor Produse de Sticlă În Construcţii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA ŞI MONTAREA

GEAMURILOR ŞI A ALTOR PRODUSE DE STICLĂ ÎN CONSTRUCŢII

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice stabilesc modul de folosire şi montare a următoarelor

- geamuri şlefuite, polizate;

- geamuri plane securizate;

- geamuri prelucrate (mate, muslin, givrate);

- geamuri temoabsorbante (trase);

- geamuri termoizolante cu chit;

- geamuri emailate securizate;

- oglinzi de geam tras;

- oglinzi de geam şlefuit;

- geamuri prelucrate pe margini;

- cărămizi presate de sticlă cu goluri.

2. TIPURI ŞI DOMENII DE FOLOSIRE

2.1. Geamuri transparente:

a) Geamuri trase conform STAS 853.

- geam calitatea 1-a, la clădiri reprezentative şi vitrine;

- geam calitatea a 2-a, la locuinţe;

- geam calitatea a 2-a şi 3-a la clădiri industriale şi agroozotehnice;

- geam calitatea 4-a şi 5-a la construcţii provizorii sau de mică importanţă.

2 1,8...2,2 280...800 până la 1800

3 2,8...3,2 280...1600 până la 2100

4 3,8...4,2 280...2200 până la 2500

6 5,6...6,4 500...2200 până la 2500

8 7,6...8,4 500...2200 până la 3500

b) Geamuri şlefuite, polizate, conform STAS 9041.

Geamurile şlefuite, polizate se produc în două tipuri:

- tip A, destinat în principal confecţionării oglinzilor şi geamurilor securizate;

- tip B, destinat în principal confecţionării vitrinelor şi geamurilor securizate.

Ambele tipuri se livrează în două calităţi, I şi II.

Geamurile şlefuite de tip A se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul 2.

c) Geamuri cristal conform N.I. 93.363-84.

Geamurile cristal se produc în cinci calităţi: A0; A; B; C; D.

4 3,8...4,2 400...2100 500...2800

6 5,8...6,2 400...2100 500...3600

7 6,8...7,2 400...2100 500...4500

5 4,8...5,1 400...2500 500...3000

6 5,8...6,2 400...2500 500...3500

8 7,8...8,2 400...2500 500...4500

10 9,8...10,2 400...2500 500...4500

12 11,8...12,2 400...2500 500...4500

15 14,8...15,2 400...2500 500...4500

4 3,8...4,0 400...1500 până la 2300

5 4,8...5,0 400...1600 până la 2300

6 5,7...6,0 400...1600 până la 2300

d) Geamuri plane securizate conform STAS 1853.

Geamul securizat se fabrică în două tipuri:

- tip T, executat din geam tras.

Geamul securizat se foloseşte la ferestre, uşi şi glasvanduri pentru:

- spitale, birouri, laboratoare, hoteluri, muzee, magazine, construcţii industriale;

Geamurile plane securizate folosite în construcţii se fabrică în dimensiunile prezentate în tabelul

4 3,8...4,2 350...1500 200...1200

5 4,8...5,2 350...1800 200...1200

8 7,6...8,4 350...2000 200...1200

10 9,5...10,5 350...2000 200...1200

2.2. Geamuri translucide

a) Geamuri armate conform STAS 949-86.

În funcţie de culoare, geamurile armate se produc în trei tipuri:

- tip B, colorate în masă;

- tip C, colorate prin peliculizare.

După aspectul suprafeţei, geamurile armate pot fi:

- geamuri ornamentate în diferite modele.

Geamul armat se foloseşte: