Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Culegere
Culegere
CURIOZITĂŢI ARITMETICE
Desigur, curiozitatea vă va fi satisfăcută, doar dacă
rezolvaţi ceea ce urmează!
1. Calculaţi:
7+7–7–7= (7 7 – 7 ) : 7 =
7:7+7–7 = (7 – 7): 7 + 7 =
7:7+7:7 = (7 7 + 7) : 7 =
(7 + 7 +7) :7 = (7 +7 ) :7 + 7 =
77 : 7 – 7 = ( 77–7 ) : 7 =
7–(7 + 7) : 7 =
17
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
a) 11= b) 19+2=
11 11 = 21 9 + 33 =
111 111 = 321 9 + 444 =
1111 1111 = 4321 9 + 5555 =
11111 11111 = 54321 9 + 66666 =
…………………………. ………………………….
c) 99+7= d) 18+1=
98 9 + 6 = 12 8 + 2 =
987 9 + 5 = 123 8 + 3 =
9876 9 + 4 = 1234 8 + 4 =
98765 9 + 3 = 12345 8 + 3 =
……………………… ………………………
e) 56 56 – 45 45 = f) (11 – 2) : 9 =
556 556 – 445 445 = (111 – 3) : 9 =
5556 5556 – 4445 4445 = (1111 – 4) : 9 =
55556 55556 – 44445 44445 = (11111 – 5) : 9 =
555556 555556 – 444445 444445 = (111111 – 6) : 9 =
………………………………………. …………………….
g) 1+19+9= h) 12345679 9 =
12 + 12 9 + 9 = 12345679 18 =
123 + 123 9 + 9 = 12345679 27 =
1234 + 1234 9 + 9 = 12345679 36 =
12345 + 12345 9 + 9 = 12345679 45 =
…………………………. ………………………
18
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
19
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
a) 9 + 9 = a) 9 9 =
b) 24 + 3 = b) 24 3 =
c) 47 + 2 = c) 47 2 =
d) 497 + 2 = d) 497 2 =
21. Calculaţi:
a) 1 1 1 + 5 5 5 + 3 3 3 =
b) 4 4 4 + 0 0 0 + 7 7 7 =
c) 3 3 3 + 7 7 7 + 1 1 1 =
d) 1 1 1 1 + 6 6 6 6 + 3 3 3 3 + 4 4 4 4 =
20
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
35 24 54 25
17 48 27 50
8 96 13 100
4 192 6 200
2 384 3 400
1 768 1 800
1 6
2 12
21
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
1 6
2 12
4 24
8 48
1 80
2 160
4 320
16 1280
22
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
1 3
23
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
7
3
Ele ne indică cifra zecilor produsului.
Deci 21 ⋅ 13 = 273
24
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
Exemplu: 17 ⋅ 24 = 408
2 4
25
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
2 8
18 + 2 = 20
Zero ne indică cifra zecilor produsului, iar 2 este
cifra de transport.
26
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
2+2=4
Deci 17 ⋅ 24 = 408
27
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
2. La toate obţinem 100. Pentru cei mai mari oferim alte două
3 9 3 9
variante: 24 + 75 şi respectiv 47 + 52
6 18 6 18
3. 246913587. Fiecare cifră s-a folosit o singură dată.
5. Sunt egale! 6. Toate produsele sunt 5
7
formate din aceleaşi cifre, în aceeaşi
ordine circulară, dar începând cu altă
cifră. De aceea, numărul 142857 se 1 8
numeşte număr circular. Rezultatul la
înmulţirea cu 7 este altul, dar veţi înţe-
lege, mai târziu, că se datorează faptului 4 2
că 142857 este perioada fracţiei 1/7.
28
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
1 9 + 2 = 11
12 9 + 3 = 111
123 9 + 4 = 1111
1234 9 + 5 = 11111
12345 9 + 6 = 111111
123456 9 + 7 = 1111111
1234567 9 + 8 = 11111111
12345678 9 + 9 = 111111111
123456789 9 +10= 1111111111
29
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
EXERCIŢII CU O NECUNOSCUTĂ
Exerciţii comentate:
1. Aflaţi pe x din:
10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} − 10 : 10 = 10
(Ştefan Smărăndoiu,O.M., Etapa locală, Rm.Vâlcea, 1986)
Rezolvare:
Mai întâi considerǎm cǎ am avea de rezolvat un
exerciţiu în care trebuie sǎ respectǎm ordinea operaţiilor.
Singura care se poate efectua este 10 : 10 = 1. Obţinem :
7 6 3 2 1 4 5 8
10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} − 1 = 10
Dacǎ x ar fi un numǎr cunoscut, atunci operaţiile ar trebui
efectuate în ordinea indicată de cifrele din cerculeţe. Evident
cǎ 10:10 a figurat doar pentru a avea numai numǎrul 10 în
exerciţiu. Succesiv, vom pune în evidenţǎ ultima operaţie:
30
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
8
10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} − 1 = 10
Notǎm 10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = a
Exerciţiul devine : a − 1 = 10 ⇒ a = 1 + 10 = 11
Urmând „ firul Ariadnei ”, trecem la operaţia a şaptea:
7
10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = 11
Notǎm 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = b
Exerciţiul devine 10 + b = 11 ⇒ b = 11 − 10 = 1
Punem în evidenţǎ a şasea operaţie şi continuǎm algoritmul:
6
10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = 1 ;
c
10 : c = 1 ⇒ c = 10
5
[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10 = 10
d
d − 10 = 10 ⇒ d = 10 + 10 = 20
4
[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 = 20
e
e : 10 = 20 ⇒ e = 20 ⋅ 10 = 200
3
10 + 10 ⋅ ( x − 10) = 200
f
10 + f = 200 ⇒ f = 200 − 10 = 190
2
10 ⋅ ( x − 10) = 190 10 ⋅ g = 190 ⇒ g = 190 : 10 = 19
g
1
x − 10 = 19 ⇒ x = 10 + 19 = 29
31
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
2. x ·2 +10 :5 10
EXERCIŢII PROPUSE
1. Determinaţi valoarea lui a din egalitatea :
3 + {4 +2 · [2+(6+a):3]-17} = 24
(O.M., Etapa locală, 25.02.1990, Băileşti, Dolj)
2. Să se calculeze numărul necunoscut din egalitatea :
{31440 + 1040 : [150 − 2400 : (67 + 53)] ⋅ 20}: x + 10 3 = 1080
(O.M., Etapa judeţeană , 1990, Olt)
3. Aflaţi x din egalitatea :
6 − 5 : [4 − 3 : (2 − 2 : x )] = 1
(O.M., Etapa judeţeană, 1990, Prahova)
4. Aflaţi valoarea numerică a lui „x” din :
10 ⋅ {x − 10 ⋅ [36 + 10 ⋅ (24 + 24 : 24)]} = 100
(O.M., Etapa judeţeană, 1991, Vâlcea şi concurs, Iaşi, 2001)
5. Determinaţi numărul a ştiind că :
(a : a + 2 ⋅ a − a ⋅ 1 + 0 ⋅ a − a : 1 + 7 ⋅ a ) : 13 = 41
(O.M., Etapa locală, Prahova, 1991 şi
Concursul Interjudeţean „Preda Filofteia”, Drăgăşani, 2001)
32
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
6. Rezolvaţi ecuaţia :
1 + {2 ⋅ [3 + (4 + x ) : 5] − 6}⋅ 7 = 15
(O.M., Etapa judeţeană, Vâlcea, 1992)
7. Să se afle x din relaţia :
(4 x − 250) : 25 + 200 = 350
(O.M., Etapa locală, Mehedinţi, 1993)
8. Să se afle a din egalitatea :
{20 + 5 ⋅ [(24 + 2 ⋅ a ) : 17 + 18]} : 8 = 72 − 3 ⋅ 4 .
(O.M., Etapa locală, Bacău, 1994)
9. Aflaţi pe x şi apoi efectuaţi proba :
279 + 9 ⋅ [27 + 27 ⋅ (27 − 9 ⋅ x ) + 9] + 9 = 2799
(Ştefan Smărăndoiu, O.M., Etapa locală, Vâlcea, 1994)
10. Aflaţi x din egalitatea :
{[(x + 2) : 1992 + 1992] : 1993 + 1993}: 1994 + 1994 = 1995
(Test – Colegiul „Carol I”, Craiova,1995)
11. Aflaţi pe x din egalitatea :
4 + 5 ⋅ {8 + 3 ⋅ [64 + 6 ⋅ ( x − 9 )]} + 1 = 1995
(O.M., Etapa locală, Sibiu, 1995)
12. Determinaţi numărul natural x, ştiind că :
(x : x + x + 0 ⋅ x − x : 1 + 7 ⋅ x ) : 13 : 41 = 1
(Test – Colegiul „Carol I”, Craiova,1996)
13. Calculaţi în două moduri produsul a ⋅ (a + b ) unde
„a” şi „b” au valorile determinate de egalităţile următoare :
6 − 5 : [4 − 3 : (2 − 2 : a )] = 1 ; [(5 ⋅ b + 178) ⋅ 15 + 90] : 45 = 63
(O.M., Etapa locală, Câmpina-Prahova, 1997)
14. Aflaţi valoarea lui x din :
150 = 25 ⋅ {3878 − 8 ⋅ [884 − 4 ⋅ (70 + 15 ⋅ x )]}
(O.M., Etapa locală, Bacău, 1997)
15. Să se afle x din relaţia :
(78 ⋅10 + x ) : 30 ⋅ 25 − 457 = 318
(O.M., Etapa judeţeană, Vâlcea, 1997)
16. Aflaţi valoarea lui „n” din :
1 + {3 − [2 + (n − 4) ⋅ 5] : 6}⋅ 7 = 8
(O.M., Etapa judeţeană, Breaza-Prahova, 1997)
33
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
34
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
35
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
Probleme comentate
36
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
37
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
PROBLEME PROPUSE
38
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
39
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
Probleme comentate
40
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
Rezolvăm problema p 2 :
În conformitate cu pasul al II-lea, r2 = 3 / 4 din r1
⇒
Din rezolvarea problemei p3 avem , r2 =3000lei
r1
41
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
Rezolvare :
Pasul I: Fie a averea pe care o las` mo]tenire ]i r1 , r2 , r3
resturile ob\inute dup` ce fiecare fiu î]i prime]te oile.
Observa\ie: nu am notat averea cu „o” (oi) pentru a nu
se confunda cu zero!
Pasul al II-lea: O descompunem în probleme simple :
p1 primul ia 1/2 din a + 1 ⇒ r1 = 1 / 2 din a – 1;
p 2 al doilea ia 1/2 din r1 +1 ⇒ r2 = 1 / 2 din r1 – 1;
42
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
Rezolvăm p 2 :
r2 = 1 / 2 din r1 – 1 ⇒ 1/2din r1 – 1 = 4 ⇒
Din demonstraţie r2 = 4 1/2din r1 = 5;
r1 ⇒ r1 = 5 · 2 = 10;
5
Rezolvăm p1 :
r1 = 1 / 2 din a – 1
Din demonstraţie r1 = 10 ⇒ 1/2 din a –1=10 ⇒ 1/2 din a =11;
a ⇒ a = 11 · 2 = 22;
11
43
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
PROBLEME PROPUSE
45
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
46
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
Probleme comentate
1/3 din A
şi analog cantitatea din B:
3b 3b 3b (2)
47
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
3a 3a 3b + a (6)
p3: Am obţinut în A 36 l de apă (7)
şi în B, tot 36 l de apă. (8)
(problemă rezolvată)
Aplicăm metoda mersului invers:
Din relaţiile (5) şi (8), deducem că 3 b + a = 18 l. (9)
Din relaţiile (6), (7) şi (9), deducem că 6 a = 36 l – 18 l ⇒
⇒ 6 a = 18 l ⇒ a = 3 l (10)
Din relaţiile (1) şi (10), deducem că 9 a = 27 l , ceea ce
înseamnă că, iniţial, în A, erau 27 l de apă.
Din relaţiile (9) şi (10) ⇒ 3 b = 15 l ⇒ 9 b = 45 l, ceea ce
înseamnă că, iniţial, în B, erau 45 l de apă.
Metoda a II-a
48
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
49
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
(Ştefan Smărăndoiu,
Concursul Naţional „La Şcoala Cu Ceas”, Rm.Vâlcea, 2009)
Rezolvare :
Fie A, B şi C cele trei vase.
p1 Turnăm jumătate din A, în mod egal, în B şi C. (1)
p2 Turnăm jumătate din B, în mod egal, în A şi C. (2)
p3 Turnăm jumătate din C, în mod egal, în A şi B. (3)
p4 Astfel în A , B şi C se află 60 l, 36 l şi respectiv
40 l de apă. (4)
Aplicăm metoda mersului invers:
Varianta I:
Aflăm ce cantitate de apă era în fiecare vas înainte de a
efectua operaţiile din p3 .
Din relaţiile (3) şi (4), deducem că din C s-a turnat
jumătate din apă, în mod egal în A şi B şi au rămas 40 l de apă
⇒ în C erau 80 l de apă, iar în A şi B s-au turnat câte 20 l de
apă din C. (5)
Din relaţiile (3) şi (4), deducem că că în A erau 40 l, iar
în B erau 16 l de apă. (6)
Aflăm ce cantitate de apă era în fiecare vas înainte de a
efectua operaţiile din p2 .
Din relaţiile (2) şi (6), deducem că din B s-a turnat
jumătate din apă, în mod egal în A şi C şi au rămas 16 l de apă
⇒ în B erau 32 l de apă, iar în A şi C s-au turnat câte 8 l de apă
din B. (7)
Din relaţiile (5), (6) şi (7), deducem că că în A erau
32 l, iar în C erau 72 l de apă. (8)
Aflăm ce cantitate de apă era în fiecare vas înainte de a
efectua operaţiile din p1 .
Din relaţiile (1) şi (8), deducem că din A s-a turnat
jumătate din apă, în mod egal în B şi C şi au rămas 32l de apă
⇒ în A erau 64l de apă, iar în B şi C s-au turnat câte 16l de apă
din A. (9)
50
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
51
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
PROBLEME PROPUSE
64. 48 de mere se împart în două grămezi. Se iau din prima
câte sunt în a doua şi se adaugă la a doua. Se iau din a doua
câte au rămas în prima şi se adaugă la prima. Se iau din prima
câte au rămas în a doua şi se adaugă la a doua. În urma acestor
operaţii, grămezile au acelaşi număr de mere. Câte mere au
fost la început în fiecare grămadă ?
(O.M. , Etapa judeţeană, Vâlcea, 1992)
65. Avem două vase V1 şi V2. Turnăm din V1 în V2 atât cât
conţine V2, apoi turnăm din V2 în V1 atât cât a rămas în V1
ş.a.m.d. După 5 astfel de operaţii în cele două vase rămân câte
64 l de apă. Cât era la început în fiecare vas ?
(Artur Bălăucă, Botoşani)
66. În trei lăzi sunt 48 de mere. Mutăm din prima ladă în a
doua ladă atâtea mere câte erau în a doua şi apoi, din a doua
mutăm în a treia ladă câte erau în a treia. În sfârşit, din lada a
treia mutăm în prima ladă atâtea mere câte au mai rămas în ea.
Astfel, în cele trei lăzi sunt acum acelaşi număr de mere.
Câte mere erau la început în fiecare ladă?
(O.M. , Etapa judeţeană, Dolj, 1998)
52
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
a=?
53
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
a=?
(Iulia Smărăndoiu, studentă, Bucureşti)
REZOLVĂRI. INDICAŢII. RĂSPUNSURI
55
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
56
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
Grămada 1 Grămada 2
iniţial a b
p1 a–b=x 2b
p2 2x 2b – x = y
p3 2x – y 2y
p4 24 mere 24 mere
Succesiv : y = 12 ; 2x – 12 = 24 ⇒ x = 18 ; 2b – 18 = 12
⇒ b = 15 , a = 33. Deci erau 33 mere şi respectiv 15 mere.
65.
V1 V2
iniţial x y
p1 x –y = z 2y
p2 2z 2y – z = t
p3 2z – t = u 2t
p4 2u 2t – u
p5 64 64
A B C
iniţial a b c
p1 a–b =x 2b
p2 2b - c 2c
p3 2x 2c – x
p4 16 16 16
57
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
67.
A B C
iniţial a b c
p1 a–b –c = x 2b 2c
p2 2x 2b–x–2c =y 4c
p3 4x 2y 4c - 2x – y
p4 24 24 24
Iniţial erau 39, 21 şi respectiv 12 dinari.
68.
A B C
iniţial a b c
p1 a–2b –2c = x 3b 3c
p2 3x 3b–2x –6c = y 9c
p3 6x 2y 9c - 3x – y
p4 54 54 54
Succesiv : x = 9 ;y = 27 ; c = 12 ; b = 39 ; a = 111.
Iniţial aveau 111; 39 şi respectiv 12 napoleoni.
58
Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice
59