Sukosd,Eva-“IndustRIA Municipiului Turda”,(1969)

Municipiul Turda, al doilea oras ca numar de populatie din judetul Cluj, se prezinta ca un
important centru industrial. Exploatarea sarii este mentionata documentar pentru prima data in
secolul XI , semnalandu-se totodata si existenta asezarii Turda, ca centru de extractie.

Sukosd,Eva-« Dezvoltarea functionala a municipiului Turda »,(1971)

Inca din timpurile romane, orasul Potaissa a cunoscut o perioada de inflorire cu rol strategic si
economic deosebit.
Marea insemnatate a exploatarii si a comertului cu sare, pentru regatul feudal (secolele XI si
XIV) explica construirea unei cetati regale, in scopul supravegherii salinelor de pe teritoriul
fostei colonii romane.
Functia balneo-turistica este strans legata de dezvoltarea zonei turistice Aries-Trascau, de
interes national si international ca si a instalatiilor balneare proprii. Se prevede ca municipiul
Turda sa devina punctul de plecare pentru traseele turistice spre aceasta parte a Muntilor
Apuseni, iar baile sarate sa fie modernizate, marindu-si capacitatea de tratament.

Maxim, Ion Al- « Contributii la exploatarea fenomenelor de incalzire al apelor lacurilor

sarate din Transilvania »,(1937)

Masivele de sare de la Turda, pe spinarea carora zac lacurile sarate se plaseaza in punctul cel
mai vestic al bazinului ardelean.
Terenul ocupat de masivele de sare si ca atare si de lacurile sarate, se afla imediat la NV de
orasul Turda,chiar la marginea lui.
Doctorul Hanko Iosif a fost omul care a inteles rolul vindecator al scalzilor sarate si utilizarea
in acest scop al lacurilor de aici. Acesta, impreuna cu farmacistul Velits L. Hanko lanseaza
idea infiintarii unei societati pe actiuni care sa faca instalatiile balneare la Lacul Roman iar cu
sprijinul arheducelui Ferdinand de Este, se pun bazele acestei societati.
La marginea Lacului Roman se fac primele instalatii cladind doua camere pentru bai. In 1842
se mai adauga 6 camere care, in 1843 se inmultesc inca cu alte 8.
Numarul actiunilor se mareste, sporind numarul camerelor pentru bai la 25 :
-5 cabine pentru barbati
-6 cabine pentru femei
-3 vane cu incalzire cu vapori
-8 camere din sticla incalzite in mod natural
-3 camere sub cerul liber
si pe langa aceste si un bazin de inot.
Velits Edm planteaza coastele goale si sterpe din jur, edifica un hotel, cu 30 de camere,pentru
straini apoi un restaurant, o sala de distractii si amplifica baile calde la 12 vani.
In anul 1902 statiunea era gasita in plina prosperitate ca dupa acest timp sa stagneze si sa fie
neglijata si lasata in urma de alte statiune ridicate in alte parti ale Ardealului cu amenajari si
stabilimente de cura moderne. Aceasta stagnare dureaza pana in 1931, cand Lacul Roman este
dregat, digul malurilor refacut, stabilimentele de bai calde refacute. Malul de V al lacului este
inchis de un careu de peste 200 de cabine, care lasa in mijloc o suprafata de cateva sute de
metrii patrati acoperite cu nisipuri : plaja lacului. Un nou hotel este construit. Terenul din jur
este nivelat prin astuparea gropilor si canalizat, iar portiunile periferice sunt parcelate pentru
vile.
Statiunea Balneara Romana se distinge de cea din regiunea Ocnei unde, indata dupa 1870 s-
au construit mai multe cabine in jurul Lacului Durgau, Ocnei si doua in jurul Lacului
Sulfuros, completandu-se cu cele in jurul Lacului Caroline.Din nefericire cele din jurul
Lacului Sulfuros s-au distrus.

Ioan,Farcas-« Zona industriala Turda »,(1972)

Elemente climatice 

Temperatura aerului. Limitele extreme sunt cuprinse intre 38,5 grade C (20 august 1929) si
-30, -30,5 grade C (1 februarie 1947) la statia Turda. In cadrul acestor limite, frecventele de
valori sunt repartizate astfel : 40-42 zile de iarna, 119-130 zile cu inghet, 70-75 zile de vara si
doar 15-18 zile tropicale.
Nebulozitate. Variatiile nebulozitatii sunt reduse in culoarul depresionar dar in schimb
formarea si acumularea cetii este favorizata in conditiile locale de relief si prezenta masiva a
impuritatilor. Zilele de ceata inregistrate la statia Turda sunt de 12-15% anual, maxima
ridicandu-se la 20-30%. Numarul cel mai mare de zile apare in decembrie-ianuarie. Primavara
si vara pe timp senin, fenomenul cel mai frecvent este pacla, datorita prafului.
Precipitatiile. Izolinia de 600 mm marcheaza cadrul depresiunii. In vara propriu-zisa a
depresiunii Turda-Campia Turzii, precipitaiile anuale scad sub 600 mm, respectiv 550 mm la
statia Turda rezultand din prelucrarea datelor medii multianuale.
Stratul de zapada. Variatiile sunt nesemnificative. Ca o trasatura climatica locala, valoarea
scazuta a zilelor cu ninsoare, circa 20-25 a zilelor cu strat de zapada, precum si a grosimii
stratului de zapada sub 20 m, in medie.
Fenomene atmosferice. O prezenta semnificativa a fenomenelor pacla si fumul prezente
aproape la fiecare observatie, precum si aerul cetos cu o frecventa anuala de peste 50%.
Vantul. Frecventa maxima se produce pe directiile N-V :22%,anual in statiile Turda.Rozele
vitezelor prezinta aceeasi valoare crescuta pe directia N-V, media anuala fiind egala cu 5-
6m/secunda ; in sectorul S-V, valorile se reduc de doua ori.