Universitatea “PETRU MAIOR”

Facultatea de Ştiinţe şi Litere

TÂRGU-MUREŞ

ASUPRA MULŢIMII
SOLUŢIILOR UNEI ECUAŢII
DIFERENŢIALE DE TIP
CLAIRAUT

Alexandrescu Monica Maria

Danciu Ioana Maria
Matematică-informatică
Anul II

1
 După cum se ştie, o ecuaţie Clairaut este de forma:

y=xy΄+Ψ(y΄) (1)
unde ΨєC¹(I), I fiind un interval nedegenerat.
Dacă y=y(x) este soluţie pentru (1) pe un anumit interval JCI şi
yєC²(J), obţinem:
y΄΄(x+Ψ΄(y΄))=0 (2) pe intervalul J.
Deci, una dintre soluţiile ecuaţiei (2) este y΄=C, adică familia de
funcţii:
y=Cx+Ψ(C) , CЄR∩DΨ (3)
este o familie de soluţii a ecuaţiei (1), geometric reprezentând o familie
de drepte.
În continuare vom căuta să obţinem alte soluţii ale ecuaţiei (1) sub
formă parametrică, alegînd ca parametru pe y΄=p. Revenind la ecuaţia (2),
rezultă că funcţia definită parametric de:
x=-Ψ΄(p) (4)
y=-pΨ΄(p)+Ψ(p)
este o soluţie a ecuaţiei (1), care nu aparţine familiei de funcţii (2).
Reciproc, orice funcţie de forma (3) este soluţie pentru (1) ( pentru
CЄI ). De asemenea, în anumite condiţii, curba dată parametric prin (4)
este curbă integrală pentru (1).
Funcţiile (3) reprezintă soluţia ( integrala ) generală pentru ecuaţia
(1) . Curba (4) se numeşte soluţia ( integrala ) singulară: ea nu se poate
obţine din familia (3) prin particularizarea constantei C şi reprezintă
tocmai curba înfăşurătoare a familiei de drepte definite de (3).
Evident, orice arc din integrala singulară prelungit cu tangentele la
unul din capete sau prelungit cu tangentele la ambele capete constituie o
nouă integrală pentru (1).
Observaţie: Metoda parametrului indicată mai sus se poate folosi în
general pentru ecuaţii de forma y=f(x, y΄) sau pentru ecuaţii de forma
x=f(y, y΄), adică pentru ecuaţii nerezolvabile în raport cu derivata, dar
rezolvabile în raport cu y sau cu x.

2
Exemplul 1
y=xy΄+y΄²
Soluţii:
y=Cx+C² - soluţia generală
Notând y΄=p rezultă x=-2p
y=-p² - soluţia singulară sub formă parametrică

y=-x²/4 - soluţia singulară sub formă explicită

Indiferent de valoarea constantei, dreptele sunt tangentele
parabolei.
Putem remarca încă o infinitate de soluţii:

Dacă luăm punctul P(-1,-1/4) obţinem ecuaţia dreptei y=1/2*x+1/4

care este una dintre tangentele parabolei şi o soluţie a ecuaţiei (1):
1/2*x+1/4 , x≤-1
y(x)= -x²/4 , x>-1

Dacă luăm punctul Q(1,-1/4) obţinem ecuaţia dreptei y=-1/2*x+1/4

şi o altă soluţie a ecuaţiei (1):
-x²/4 , x≤1
y(x)= -1/2*x+1/4 , x>1
Alte tipuri de soluţii:

1/2*x+1/4 , x<-1
y(x)= -x²/4 , xє[-1,1]
-1/2*x+1/4, x>1

3
Exemplul 2
y=xy΄+√1+y΄²

Soluţiile ecuaţiei conform cu (3) şi (4) sunt:

y=Cx+√1+C² , CЄR - soluţia generală

şi x=-p/√1+p²
y=1/√1+p² - soluţia singulară
Parametrul p poate fi eliminat şi integrala singulară o putem scrie
sub forma:
y=√1-x² , xє(-1,1)
ce reprezintă ecuaţia semicercului superior de rază unitate. Cum era de
aşteptat, acest semicerc reprezintă curba înfăşurătoare a familiei de drepte
dată de soluţia generală.
Funcţia:

-x+√2 , xє(-∞,√2/2]

y(x)= √1-x² , xє(√2/2,1)

este de asemenea soluţie pentru ecuaţia dată.

4
 BIBLIOGRAFIE

• V. Olariu, T. Stănăşilă, Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate

parţiale – Editura tehnică, Bucureşti, 1982
• G. Moroşanu, Ecuaţii diferenţiale. Aplicaţii – Editura
Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1989
• E. Rogai, Exerciţii şi probleme de ecuaţii diferenţiale şi
integrale – Editura tehnică, Bucureşti, 1965
• I. A. Rus, Gh. Nicula, P. Pavel, B. P. Ionescu, Probleme
de ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale – Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982