Pasoptismul

• Secolul al XIX lea se defineste in Europa si ca “secol al

natiunilor” datorita procesului de formare a statelor
nationale.Ideile iluministe isi probeaza efectele indepartate
si, intr-un fel deviate, modificate: emanciparea in sens
universalist, cosmopolit este inlocuita treptat de
emanciparea nationala.Fenomenul capata amploare in
centrul si sud-estul Europei, acolo unde incepe
dezmembrarea marilor imperii multietnice, accelerata de
dorinta popoarelor subjugate de a-si dobandi independenta
si de a-si afirma propria identitate.
• Constructia identitatii nationale este realizata de elita
compusa din scriitori, istorici, filologi, culegatori de folclor,
pictori si muzicieni ca si de oameni politici, juristi, profesori
si gazetari.Caile prin care ei actioneaza vizeaza toate
domeniile vietii publice si culturale:invatamant si presa,
teatru si filarmonica, societati culturale si literare.
• Pasoptismul romanesc are ca nucleu revolutia anului
1848, dar implica o perioada mai indelungata de
pregatiri si una de consecinte, delimitata intre 1830 si
1860.Ca miscare politica si culturala, pasoptismul are
un rol decisiv in modernizarea societatii romanesti.
• Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada
literara ci mult mai larg ca o perioada de avant cultural
in care cultura romaneasca se deschide catre valorile
occidentale. Aceasta revolutie culturala nu ar fi fost
insa posibila fara niste transformari cum ar fi:
• 1863 Al. Ioan Cuza da o lege prin
care invatamantul primar devine
gratuit si obligatoriu
• 1860 Apare prima universitate
romaneasca, universitatea de la
Iasi
• 1864 Apare universitatea
Bucuresti
• 1816 Prima reprezentatie de
teatru la Iasi
• 1829 Apar primele ziare
romanesti
• Dupa 1848, dezvoltarea invatamantului se continua in
toate directiile:
• In 1856 se infinteaza Facultatea si o scoala de medicina
la Iasi, cu 3 profesori, in care si Simion Varnutiu si o
scoala de medicina la Bucuresti din initiative lui Carol
Davila. Un articol din “Gazeta de Transilvania” din 20
mai 1841 afirma existenta a numai 298 de scoli
romanesti, fata de 962 de scoli maghiare, 353 nemtesti.
• Pasoptismul. Perioada paºoptistã (1830-1860) este o
epocã de afirmare a literaturii naþionale, în preajma
Revoluþiei de la 1848. Perioada se caracterizeazã
printr-o orientare culturalã ºi literarã cu trãsãturi
specifice epocii de avânt revoluþionar, de emancipare
socialã ºi naþionala, de militare pentru realizarea Unirii.
• Principala trasatura a literaturii pasoptiste
consta în coexistenta curentelor literare, nu
numai în opera aceluiasi scriitor, ci chiar si în
aceeasi creatie. Curentele literare (iluminism,
preromantism, romantism, clasicism, realism
incipient) sunt asimilate simultan.
• Afirmarea unei generatii de
scriitori, gazetari, istorici si
oameni politici, numitã de
posteritate generatia
pasoptistã, determinã
începutul modernitatii
noastre culturale. Scriitorii
pasoptisti au vocatia
începuturilor si, poate de
aceea, disponibilitatea de a
aborda mai multe domenii,
genuri, specii, mai multe
tipuri de scriitura.
Polimorfismul preocuparilor
individuale se explica în
contextul epocii.
• Pâna la 1830 nu se poate vorbi la noi de o traditie a
literaturii culte sau de o intentie estetica a scrierilor
literare. Constiinta faptului artistic, ideea de beletristica, se
nasc în aceasta perioada, când se petrece si transformarea
autorului în scriitor. Curentele sunt importate o data cu
formele, ideile literare vin împreuna cu tiparele narative
sau prozodice. Occidentalizarea nu s-a produs brusc, ci a
traversat etapa initiala a traducerilor, a adaptarii, a imitarii
modelelor, a respectarii structurilor date (în fond, conform
ideologiei clasicismului). Activitatea publicisticã a lui
Kogalniceanu, Russo, Alecsandri si Negruzzi, prin atitudinea
lor lucidã si responsabilã, a contribuit la instituirea
premiselor culturii române moderne. „Dorul imitatiei s-a
facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara în noi
duhul national. [...] Traducerile însã nu fac o literatura."
afirmã Kogãlniceanu în Introductie la Dacia literara, în
1840. Introductia se axeazã pe evidentierea necesitatii de
realizare a unei literaturi nationale originale si pune în
miscare o schemã de idei generale.
• Scriitorii generaþiei pasoptiste au cultivat
teme si motive romantice, au ales istoria ca
sursa de inspiraþie pentru o lirica a
patriotismului si au valorificat literatura
popularã si mitologiile orientale. Fantezia
creatoare, libertatea de creatie, aspiratia spre
absolut, spiritul rebel si contestatar sunt
câteva trasaturi ale scriitorilor pasoptisti.
• Prima generatie are meritul de a crea cilmatul
cultural, publicand primele ziare in limba
romana cu suplimente culturale.
• „Literatura are trebuinta de unire, iar nu dizbinare; cat
pentru noi dar, vom cauta sa nu dam cea mai mica pricina
din carea s-ar pute isca o urata si neplacuta neunire. In
sfarsit, talul nostru este realizatia dorintii ca romanii sa
aiba o limba si literatura comuna pentru toti.”
• „Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele
noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt
destul de pitoresti si poetice, pentru ca sa putem gasi si la
noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta
sa ne imprumutam de la alte natii.Foaia noastra va primi
cat se poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri
originale ii vor umple mai toate coloanele. ”
• „Trebuie a se cerceta si a se
invata limba romaneasca si geniul
sau si pentru aceasta este destula
bagare de seama luminata si fara
prejudecati, si un paralelism al
limbilor ce au relatie cu dansa.”
• „Dar ca sa se desavarseasca limba
si mai bine si ca sa se hotarasca
odata cum sa ramaie terminii cei
noi, aceasta nu se va putea pana
cand nu se va intocmi o academie
de cativa barbati a caror treaba
sa fie numai literatura
rumaneasca carii cu vremea vor
pune in regula si vor desavarsi
limba prin facerea unui
dicsioner.”
• A doua generatie se compune din
personalitati provenite din familii boieresti sau
burgheze cu studii in Franta, unde dobandesc
idei noi, progresiste, pe care le aplica in
divesre domenii, dupa intoarcerea in tara.In
timpul studiilor, majoritatea au fost initiati in
masonerie, societatile intemeiate in tara le
permit activitati in spirit masonic, iar
programele revolutionare sunt de aceeasi
inspiratie.
Moldova
Tara Romaneasca
Transilvania si Banat
• A doua generatie pasoptista continua
eforturile inaintasilor, editeaza reviste literare
si magazine istorice, facand vizibila functia
politica a culturii. Scriitorii si oamenii politici,
implicati in evenimente, organizeaza Revolutia
de la 1848, traiesc apoi in exil, atragand
interesul unor mari personalitati din Franta
pentru cauza patriei lor, iar creatia lor literara
oglindeste sirul experientelor traite
• “Istoria unui galban" traverseaza societatea
romaneasca din prima jumatate a secolului XIX.
Modalitatea folosita de autor (dialogul intre un
galben si o para, in care isi povesteste aventurile)
ii ofera posibilitatea - ca in literatura picareasca -
sa frecventeze medii variate, surprinzand
fizionomia morala a fiecaruia. Intr-adevar, "banul
este cea mai sigura peatra de cercare a firei
omenesti..." Calatoriile succesive ale galbenului,
prin buzunarele diferitelor personaje, dezvaluie
"cata marsavie plina de dezgust este ascunsa
inlauntrul unor bipede...
 By
Ene Andreea
Ioan Anda Patricia
Panait Denisa
Stanciu Mihaela
Ungureanu Bianca