Preistoria

Preistoria reprezintă prima epocă din istoria societăţii omeneşti. Ea se mai numeşte şi epoca străveche.
Ea a durat de o mie de ori mai mult decât celelalte epoci istorice luate la un loc.[necesită citare] În viziunea
evoluţionistă, preistoria se consideră a fi început cu procesul de antropogeneză (transformarea unor specii de maimuţe
antropoide în oameni) şi a durat până la apariţia scrisului sau a primelor state. Alte teorii despre originile omului pun în
lumină repere temporale diferite; antropologia reprezintă astăzi o variantă neunanim acceptată de lumea ştiinţei, dar de
departe teoria cel mai bine documentată arheologic. Procesul de antropogeneză se explică ca urmare a schimbărilor de
climă şi a florei Pământului.
Cele mai vechi urme au fost descoperite pe teritoriul Africii în urmă cu peste 25 de milioane de ani în zona Riftului.
După natura uneltelor (materialul) din care omul şi-a confecţionat uneltele li armele, preistoria se împarte în: Epoca
pietrei şi epoca metalelor (Epoca bronzului, Epoca fierului).
Epoca pietrei
Ţinând cont de tehnicile de prelucrare a pietrei (tehnica cioplirii, tehnica şlefuirii, tehnica tăierii, tehnica de găurire sau
perforare), epoca pietrei se împarte în:
• Paleolitic
palaios = vechi
lithos = piatră
• Mezolitic
mezos = mijloc
lithos = piatră
• Neolitic
neos = nou
lithos = piatră
Paleoliticul a fost împărţit de arheologi în:
• Paleoliticul inferior
• Paleoliticul mijlociu
• Paleoliticul superior
Antropogeneza evoluţionistă stabileşte paleoliticul ca momentul care face trecerea de la prehomizi la euhomizi (eu -
particulă pentru „bine”, „adevărat”), aşadar la strămoşii propriu-zişi ai omului, diferiţi doar prin gradul de dezvoltare a
encefalului şi prin câteva particularităţi ale înfăţişării.
Omul din paleolitic locuia în grote sau în peşteri. Se hrănea cu fructe, cu rădăcini, cu peşte sau cu animale pe care le
vâna prin hăituire. Ocupaţiile lui erau vânatul, pescuitul şi culesul. Oamenii erau organizaţi în cete şi hoarde. Ginta s-a
format prin uniunea a două sau mai multe cete. Primul tip de gintă este ginta matriliniară (maternă). În paleoliticul superior
omul descoperă şi produce focul prin lovirea a două pietre sau prin frecarea a două crengi; descoperă plasa de pescuit;
realizează picturile rupestre. Au fost găsite picturi rupestre la:
• Tasili, Africa
• Altamira, Spania
• Lascaux, Franţa
• Cuciulat, judeţul Sălaj, România
În mezolitic, uneltele sunt de mici dimensiuni, motiv pentru care se mai numesc şi microlite. Ele erau confecţionate din
silex, cuarţ, cuarţic şi din os corn. În unele zone a apărut tehnica perforării. Tot in mezolitic omul a descoperit arcul şi
săgeata, barca scobită în trunchiul unui copac; domesticeşte primele animale (câinele, porcul şi calul). În această perioadă
omul locuia atât în peşteri, cât şi sub cerul liber.
Neoliticul: În urmă cu peste 7000 de ani uneltele au fost şlefuite şi perforate. În urma unor tehnici, oamenii şi-au
confecţionat: topoare cu coadă, ciocane şi râşniţe.
Apar noi ocupaţii, precum olăritul, torsul, ţesutul şi împletitul. Oamenii domesticesc şi alte animale. Tot în neolitic se
începe cultivarea pământului sau agricultura. Modul de viaţă nomad este înlocuit de cel sedentar, prin inventarea unor
tipuri de locuinţe mai rezistente şi prin amplasarea lor în grupuri, viitoarele sate. Ele vor sta la baza vechilor oraşe.
Epoca metalelor: În mileniul doi î.Hr., omul a descoperit metalele: arama, aurul, argintul. Primele utilizări ale metalelor
sunt datate încă din epoca pietrei, dar noua tehnologie nu a avut căutare într-o primă etapă. Abia din perioada când
majoritatea uneltelor de piatră au fost înlocuite cu altele din metale (neferoase, în acest stadiu), putem vorbi de prima
epocă a metalelor.
Epoca bronzului: Prin combinarea aramei sau a cuprului cu staniu (cositor) a fost obţinut primul aliaj, numit bronz. Din
acest aliaj oamenii şi-au confecţionat topoare, săbii şi alte unelte mult mai practice decât uneltele de până atunci.
Epoca fierului a reprezentat cea de-a doua epocă a metalelor. Ea a apărut în urmă cu două mii de ani, când omul a
descoperit fierul. Din acest metal, omul a confecţionat noi arme şi unelte, între care pluguri, ciocane, cleşti, cuţite,
fierăstraie.