Ursul păcălit de vulpe

Mergeam odată liniştit De vrei mult peşte tu sa ştii

Mergeam spre casa mea Să stai cu coada-n lac
Dar dintr-o dată am simţit O noapte’ntreagă sa le vii
A peşte mirosea! Toţi peştilor de hac

Ce mult mi-ar plăcea Pe dată eu am alergat

Sa mănânc un peste afumat Spre apa de la lac
Dar nu ştiam de un’să-l iau Si coada toată am băgat
Şi iată ce-am aflat Apoi am aşteptat

Mor, mor, mor Mor, mor, mor

Acum veţi afla Acum veţi afla
Mor, mor, mor Mor, mor, mor
Veţi şti povestea mea Veţi şti povestea mea
Mor, mor, mor Mor, mor, mor
Cum coada mi-am pierdut Cum coada mi-am pierdut
Mor, mor, mor Mor, mor, mor
Am tras până s-a rupt Am tras până s-a rupt

Vecina vulpe tot mânca O noapte’ntreagă-am tremurat

Şi nu se satura Crezând c-am pescuit
Cu peşte ea se îndopa Trăgând de coadă am simţit
Întruna mesteca Cum ea s-a’nţepenit

La peşte am poftit si eu Din răsputeri m-am opintit

Căci peşte vezi că nu-i Si-am tras cât am putut
Dar ea şireată mi-a răspuns Dar lacul tot era’ngheţat
“Mai pune-ţi pofta în cui!” Şi coada mi s-a rupt

Mor, mor, mor Mor, mor, mor

Acum veţi afla Ce rău mă doare-acum
Mor, mor, mor Mor, mor, mor
Veţi şti povestea mea Pe vulpe mă răzbun
Mor, mor, mor Mor, mor, mor
Cum coada mi-am pierdut Nimic n-am pescuit
Mor, mor, mor Mor, mor, mor
Am tras până s-a rupt De vulpe-s păcălit.