Sunteți pe pagina 1din 42

c

c c

ô 
ë ëë

P  
   
         

  
" 
 
1.1 Prezentarea generală a Australiei
1.2 Determinarea importanţei turismului în Australia, precum şi a impactului acestuia asupra economiei
1.2.1 Calculul şi interpretarea evoluţiei unor indicatori:
1.2.2 Calculul şi interpretarea evoluţiei unor indicatori:calcularea şi interpretarea principalilor indicatori ai
circulaţiei turistice: nr sosiri, plecări, nr. înnoptări, nr. zile turişti în unităţi hoteliere, nr. pasageri în
mijloacele de transport etc.
1.2.3 Calcului indicatorilor potenţialului turistic (intensitatea turistică, densitatea turistică, indicele
concentrării geografice) şi ai specializării (aportul turismului la formarea PIB şi la ocuparea forţei de muncă,
locul în ierarhia ramurilor de export/import, gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii prin
încasările din turism etc) pe o perioadă de cel puţin 3 ani:.
1.3 Analiza şi interpretarea contului satelit al turismului

ô  




  
2.1Analiza ofertei
2.1.2 Principalele destinaţii turistice: resursele turistice naturale şi antropice, baza materială a turismului,
forţa de muncă
2.1.3 Principalele atracţii
2.1.4 Metoda TECDEV
2.1.5 Preţuri
2.1.6 Infrastructura - serviciile de transport
2.1.7 Mediu
2.1.8 Calcului ţi interpretarea unor indicatori ai ofertei
2.2 Analiza cererii:
2.2.1 Determinanţii cererii ʹ motivaţii
2.2.2 Provenienţa
2.2.3 Structura
2.2.4 Evoluţie
2.2.5 Calculul şi interpretarea unor indicatori ai cererii
2.3 Organizarea călătoriilor
2.3.1 sistemul distribuţiei turistice
2.3.2 categorii de intermediari
2.3.3 impactul tehnologiei

r    !   "# $ %&'   


3.1 Implicarea statului în turism ʹ organizare, reglementare şi politică turistică
3.2 Analiza SWOT a ţării ca destinaţie turistică
3.3 Propuneri de creştere a potenţialului turistic
 
" 
 
1.1 Prezentarea generală a Australiei
   este singura ţară ce ocupă un întreg continent fiind cea
mai vastă din Oceania. Ca suprafaţă în clasamentul mondial
Australia ocupă locul şase. Australia cuprinde mai multe insule
dintre care cea mai mare este insula stat Tasmania.
Nume oficial: Uniunea Australiana
Situare: in emisfera sudica ocupand continentul omonim si mai
multe insule din apropiere
Vecini: La nord: Indonezia, Timorul de Est şi Papua Noua Guinee
La sud: Antarctica
La nord-est: Insulele din Pacific
La sud-est: Noua Zeelandă
Suprafata: 7.682.300 km2 fiind mai mare decat Romania (237,502
kmp) de 32 de ori si cu putin mai mica decat USA.
Populatie: 22,594,802 locuitori. Este cea mai putin populata tara
din lume.
Capitala: Canberra
Diviziuni administrative: 6 state New South Wales, Queensland, South Australia, Tasmania,Victoria, Western
Australia si 2 teritorii Australia Capital Territory si Northern Territory
Etnii: australieni
Limbi: engleza oficiala
Religii: catolicii 26 %, crestini 21%, budisti 2 % , islamisti 2% , si 1 % alte religii
Moneda: 1 australian dollar =100 cents
PIB/ loc: 39,699 $
Sarbatoare nationala: 26 ianuarie ͣZiua Australiei͟
Ora: GMT+10 ore
Clima: Sudul au o clima temperata in timp ce nordul tarii este
in regim tropical.
Vegetatia: este foarte variată ca tipuri şi specii, de la păduri cu
arbori înalţi (Eucalyptul gigantaea) sau păduri tropicale (în
partea nord-estică) şi mangrove, la savane (cu eucalipţi), scrub
(tufişuri de acacii şi eucalipţi pitici), până la vegetaţia deşertică
din partea centrală a statului (Spinifex).
Fauna: se deosebeşte de celelalte continente prin vechimea ei
şi prin formele sale endemice. Aproape jumătate dintre cele
aproximativ 230 specii de mamifere sunt marsupiale (cangurii,
koala), ordin care împreună cu monotremele (echidna, ornitorincul) alcătuiesc formele cele mai simple ale
mamiferelor. Numeroase sunt şi păsările (emu, casuar, pasărea liră) şi reptilele (crocodili, şerpi veninoşi,
broaşte ţestoase).

(  
Reprezinta cea mai joasa si plata intindere de uscat continental, cel mai secetos, contine mai mult desert
decat orice alt continent; circa doua treimi, intinderea fiind arida sau semiarida. Continentului ii lipsesc in
mod evident formele de relief, nu exista raruri mari, iar muntii sunt josi rezultand faptul ca relieful este
predominant de campie si podis. Cel mai inalt varf australian, Varful Kascinskachin din Alpii Australiei de la
granita dintre South Wales si Victoria are o inaltime de numai 2228 m, mai putin decat jumatate din
inaltimea Mont Blanculului. Continentul este impartit in trei regiuni principale: Àordiliera Australiana in
est, paralela cu tarmul Pacificului pe 3000 de km lungime, Depresiunile Àentrale care reprezinta campii
joase, delauri si masive si Marele Podis Vestic, cu aspect de platou neted, putin inalt, care curpinde trei
deserturi: Marele Desert de Nisip, Desertul Gibson si Marele Desert Victoria Scutul este un podis care se
suprapune in mare parte cu statul Australiei de Vest format in principal de aflorimetre de roci
precambriene, cele mai remarcabile fiind in Peninsula Arnhem si Podisul Kimberly.

)*  + 
Acest stat ʹcontinent are cea mai saraca retea hidrografica. Exista un singur sistem fluvial in est: Murray, cu
afluentul sau, Darling. Principalul lac este Eyre, avand dimensiuni variabile.

,  
Fiind saraca in precipitatii, cea mai mare parte a tarii este acoperita cu scrub. In nord-est cresc paduri
tropicale, in sud-est apar eucalptii, acacii, ferigi aborescente si vegetatie de savana.
Fauna este foarte originala, cu specii care nu se mai intalnesc in alte regiuni ale lumii:
Ëmarsupiale:cangurul, lupul marsupial, ursuletul koala etc...
 Ë mamiferele care se inmultesc prin oua, dar isi hranesc puii cu lapte: echidna, ornitorincul.
Exista mai multe specii de pasari: emu, casuarul, lira .     
Vegetatia este dominata de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supravietuirea in
regiuni aride, de eucalipt si 800 de specii de salcam. Zonele de vegetatie ale Australiei corespund in mare
parte cu zonele de clima. Padurile tropicale de pe coasta nordica si nord-vestica contin palmieri, pini, ferigi
de copac si mangrove in mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu
paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constand din palmieri, ferigi de copac si
eucalipt. Versantii vestici ai Muntilor Marii Cumpene de Ape contin paduri subtropicale sau temperate de
eucalipt si arbusti, acoperind 9% din uscat.
Campia , spre sud de Tropicul Capricornului si padurea de savana, spre nord , constituie 26% din continent.
In regiunile cele mai aride sunt raspandite plante mici precum sfecla si arbustii cu fructe. Regiunile cele mai
secetoase ale Australiei contin planta mulga, un salcam cu o mare importanta furajera. In sud-vest cresc
arbori valorosi cu lemn de esenta tare, precum jarra si kauri. Depresiunea Australiana de Vest consta din
roci dure, foarte vechi si ocupa aproape intregul stat al Australiei de Vest si partile invecinate ale Teritoriului
de Nord si Australiei de Sud. Inaltate deasupra nivelului acstei depresiuni, exista mai multe lanturi
muntoase, cum sunt Kimberley si Hamersley, precum si aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers.

P  
Populatia totala este de 22,594,802 locuitori, ocupand locul 53 la nivel mondial. Are un spor natural redus,
continentul a cunoscut o crestere insemnata a populatiei dupa 1960, care aproape s-a dublat in numai 3
decenii si ceva. Aceasta crestere s-a datorat indeosebi sporului migratoriu. Australia are o populatie foarte
omogena: peste 95% sunt albi. Peste patru cincimi din populatie sunt concentrate pe mediul urban.
Densitatea populatiei: 2 loc/km². Aproximativ 95% din numarul de locuitori sunt caucazieni. Circa 20% din
australieni s-au nascut in afara tarii. Aborigenii reprezinta cca. 1.5% din populatie, desi acestia au fost primii
locuitori ai Australiei, cu 40.000 ani in urma.

 
 
Economia foarte dezvoltata a Australiei se bazeaza pe aportul finantelor, industriei si al serviciilor. Australia
este unul dintre principalii producatori de lana, grau, carne, produse lactate, zahar si fructe ai lumii. Bogatia
sa minerala este mare. Industria prelucratoare este concentrata in jurul oraselor mari. Principalele produse
sunt: autovehiculele, avioanele, instalatiile electrice, produsele chimice si textile. Parteneri de comert:
Japonia, S.U.A., Coreea de Sud, Noua Zeelanda, Singapore, Marea Britanie si Hong Kong. Balanta comerciala
ca si cea de plati se mentine negativa, fapt ce determina masuri fincaciare restrictive. Totusi turismul
reprezinta o alta ramura care sporeste economia contribuind cu 4,7% la produsul intern brut al tarii, 11,2%
din castigurile fiind reprezentate de exporturi.
Tara este foarte bogata in resurse naturale ca petrol, gaze, carbune, aur, cupru, uranium, minereuri de fier si
bauxita. Carbunele si petrolul reprezinta 20% din castigurile prin exporturi, minereurile si mineralele circa
25%, iar aurul 8%. Agricultura are un procent semnificativ in PIB in comparatie cu alte tari dezvoltate,
Australia producand carne de vita, lana (cel mai mare producator din lume), grau si zahar. Industria
reprezinta o treime din PIB.





Australia ocupa continentul cu acelasi nume, situat intre Oceanul Indian si Oceanul Pacific.
Vreme de doua secole, Australia a intrigat restul lumii cu marsupialele fantastice, pasarile zgomotoase si viu
colorate si peisajele salbatice si nemarginite. Patria uneia dintre cele mai vechi culturi umane, Australia este
o adevarata minune geologica, cunoscuta pentru impresionantul monolit Uluru, mlastinile tropicale de la
Kakadu si, bineinteles, magnificul Recif al Marii Bariere de Corali.
Australia este in acelasi timp cel mai mic continent de pe Glob, dar si cea mai mare insula, intinzandu-se pe
o suprafata de 7,5 milioane kmp, care acum 65 milioane de ani a pornit intr-o miscare de migratie linistita
spre Pacificul de Sud. In Australia vei intalni unele dintre cele mai longevive peisaje, datand de acum 3,5
miliarde de ani. Pe stancile de pe tarmul de la Hamelin Pool, din statul Western Australia, poti vedea
stromatoliti, mostre viidin cele mai vechi forme de viata de pe Pamant. In cheile din centrul outback-ului,
poti vedea forme primitive de palmieri si cicade. In anul 1994, intr-o padure deasa din apropiere de orasul
Sydney, a fost descoperit un exemplar viu de pin Wollemi ʹ o specie antica de arbori care pana atunci fusese
cunoscuta numai prin intermediul exemplarelor fosilizate.
Cu peste 50.000 de ani in urma, populatiile aborigene au venit pe continent in barci de mici dimensiuni, sau
chiar plute, plecand din arhipelagurile Asiei. Bastinasii denumesc acest concept central al spiritualitatii lor
drept ͞Epoca visului͟. Evenimentele magice care au avut loc in acel timp sunt celebrate printr-o serie
elaborata de cantece si conservate in stanca printr-o multitudine de picturi si gravuri ce au fost descoperite
in adaposturi din stanca si pesteri de pe cuprinsul intregii tari. Aceste cantece si forme ceremoniale
reprezinta baza sistemului de legi si de traditii al comunitatii aborigene.
Australia fascineaza si atrage turistii de peste 160 de ani. In insemnarile unei calatorii din anul 1836, Charles
Darwin remarca preturile ridicate ale proprietatilor imobiliare din orasul Sydney. Romancierul englez
Anthony Trollope s-a indragostit, pur si simplu, de arhitectura in stil victorian din orasul Ballarat, construit in
perioada goanei dupa aur. Mark Twain se minuna de frumusetea paradoxala a Tasmaniei si de istoria ei atat
de violenta si sordida. Astazi, milioane de vizitatori care trec de punctele de control vin in principal pentru a
experimenta stilul de viata australian, atat de iubitor de plaja si soare : Opera din Sydney si Plaja Bondi,
numeroasele resaturante din Melbourne, parcurile tematice de pe Coasta de Aur a statului Queensland,
festivalurile din Adelaide si regiunea viticola din Valea Barossa.
Din fericire, astazi, Australia este mult mai usor accesibila decat era pe vremea vaselor cu aburi sau a
navelor zburatoare ale Imperiului Qantas care strabateau distanta de la Londra la Portul Rose din Sydney in
« numai » cinci zile. Cu toate acestea, ramane o calatorieʹmaraton : un zbor non-stop de aproximativ 15 ore
de la Los Angeles sau o calatorie cu avionul de 24 de ore de la Londra.
Calatorii, deja afectati de sindromul schimbarii fusului orar, coboara din avion intr-un alt fus orar, o alta zi si
un alt anotimp. Stelele sunt dispuse diferit, iar bush-ul australian raspandeste un miros intepator si vigorant,
iar noaptea, chiar si in oras, calatorul poate fi trezit de strigatele ragusite ale papagalilor-nimfa. Din fericire,
intr-o lume care devine din ce in ce mai mica pe zi ce trece, Australia traieste in continuare sub semnul
romantic al departarii.
Mare parte din vastul "centru rosu" al Australiei a fost imblanzit si trecut pe traseele turistice, insa zona
arida nu si-a pierdut infatisarea salbatica. Australia este o insula, insa cea mai mare din lume, cuprinzand o
gama larga de peisaje, de la deserturi pana la paduri tropicale si munti stancosi. Izolata de alte continente,
Australia are o abundanta de plante si animale unice, reprezentate de ursuleti dragalasi Koala, canguri si
pasari emu.
Una dintre cele mai mari atractii ale Australiei este sentimentul de spatiu si izolare. Cu usurinta iti gasesti
propria plaja, propriul colt de padure tropicala sau desert. Sporturile nautice sunt extrem de populare, in
special surfingul. Cea mai reprezentativa imagine a Australiei este stanca Ayers Rock, situata in mijlocul
tinutului arid. Viata poporului indigen este o atractie turistica majora. Inca exista tensiuni intre acestia si
ceilalti locuitori ai Australiei. Primii colonisti au tratat aborigenii cu cruzime, fapt ce s-a transpus intr-o
politica rasiala a administratiilor ulterioare. Cu toate astea, in 2007, drumul spre reconciliere a fost scurtat
prin promisiunea guvernului de a-si cere scuze in mod oficial.
Cel mai placut oras din lume, in viziunea unora, Sydney sau ͣOrasul de smarald͟, cum a fost supranumit,
adaposteste cateva creatii arhitecturale remarcabile, printre care Palatul Operei si Podul Portului (Harbour
Bridge). Cei care sunt impresionati de cladirile inalte, n-ar trebui sa rateze Turnul Sydney, o cladire de 305 m
inaltime. Constructia a fost ridicata in 1975 si a costat 36 milioane de dolari australieni, adica 32 milioane de
dolari americani. La capitolul frumuseti interioare, puteti puncta Muzeul National Maritim, Acvariumul,
Muzeul Tramvaielor si cel al Banilor.
Sydney e, intr-adevar, cel mai mare oras al Australiei, dar titlul de capitala ii revine unei alte metropole:
Canberra, construita de la A la Z la inceputul secolului trecut, pe baza unor planuri arhitecturale riguroase.
Orasul e celebru, datorita cladirilor care adapostesc institutii ale statului (Cladirea Noua a Parlamentului,
Inalta Curte a Australiei...), dar si datorita edificiilor culturale sau sociale (Galeria Nationala, Muzeul National
al Australiei).
Atractiile turistice ale Australiei variaza de la parcuri nationale si paduri tropicale pana la muzee si galerii,
precum si o serie de activitati. Continentul este impartit in sase state (New South Wales, Queensland, South
Australia, Tasmania, Victoria si Western Australia) si mai multe teritorii, cele mai importante fiind Northern
Territory (NT) si Australian Capital Territory (ACT).

1.2 Determinarea importanţei turismului în Australia, precum şi a impactului acestuia asupra economiei
Turismul este industria cea mai importanta pentru Australia. Cuprinde cca. 6% din forta de munca ocupata
(cca. 550 mii pers) si contribuie cu 4,7 % la PIB.
In anul 2006, au vizitat Australia
5,5 mil turisti, care au cheltuit
cca. 12 mld. dolari. Cel mai mult
au cheltuit turistii din Marea
Britanie (2 mld. $), urmati de cei
din Noua Zeelanda (1,2 mld. $),
Japonia si SUA (cu cate 1,1 mld.
$) si China (908 mil. $).
In 2008-2009, turismul a
contribuit cu 2.6% (33
miliarde$) la PIB, iar locurile de
munca au crescut pana la o

jumatate de milion. Turismul este cea mai mare industrie de


export al serviciilor, generand aproximativ 24 miliarde $ in
exporturi. Turismul intern este totusi cel mai dezvoltat sector al
industriei turistice australiene.
Se astepata o crestere a cererii turistice pana in anul 2016 cu
aproxiamtiv 4,2 % pe an, numarul turistilor preconizandu-se a fi
740,000.
In 1993, australienii au avut 49.2 milioane de calatorii in
interiorul tarii. In 2009, numarul acestora a crescut la 66
milioane, iar cele in strainatate au ajuns la 151 milioane, acestia
cheltuind pe turismul intern 58 milioane $. In 2009-2010 au fost
inregistrate 5.7 milioane de sosiri internationale in Australia,
fata de 5.5 milioane cu 1 an in urma.
Ultimul deceniu a surprins totusi o scadere
a importantei turismului in economia
australiana si o pierdere de actiuni pe piata
turistica globala. Calatoriile de peste
noapte, cea mai mare componenta a
turismului intern, au scazut cu 5% in ultimii
10 ani, iar pe plan international.
Procentajul turistilor sositi in Australia a
scazut de la 0.7% la 0.6%. Mai mult, rata
angajarilor in turism a scazut la mai putin
de jumatate din totalul acesteia in
economie: 7.9% fata de 19%.
In perioada 2000-2009, australienii au devenit mult mai interesati de calatoriile in afara. Numarul acestora a
crescut cu 80% in aceasta perioada. In acelasi timp, calatoriile interne pe timp de noapte au scazut cu 10%.
Turismul international este centrat pe imaginea unei Australii in care coexista salbaticia si exotismul
peisajelor, a lumii animale si vegetale, plajele nesfarsite, precum si farmecul marilor orase costale. Australia
are si un dezvoltat turism intern, cu o predilectie spre statiunile litorale, montane si pescuit. Ca exemplu,
exportul produselor turistice (transport, cumparaturi, cazare si masa, etc) este mai mare decat exportul
carbunelui sau metalelor feroase si neferoase. Principalele state frunizoare de turisti sunt Noua Zeelanda,
Marea Britanie, Japonia, China, SUA, Coreea de Sud si Singapore. Majoritatea turistilor straini vin in
Australia pentru vacante de relaxare (54%), urmati de cei care vin pentru vizitarea prietenilor si rudelor
(21%), si pentru afaceri (15%).
Teritoriul de Nord si Queensland prezinta cea mai mare pondere in turismul de relaxare, Victoria si Australia
de Vest in vizitarea prietenilor sau rudelor, iar Victoria si Noua Galie de Sud, in calatoriile de afaceri. Cei mai
multi turisti viziteaza Noua Galie de Sud (55%), apoi Queensland (41%), Victoria (28%) si Australia de Vest
(13%), iar cei mai putin Tasmania (2%). Dintre orase, cel mai vizitat este Sydney (53%), urmat de Melbourne
(26%) si Brisbane (17%). In medie intr-un an un turist petrece nopti pentru vacantele de relaxare si 10 nopti
pentru calatoriile de afaceri. Cei mai multi turisti prefera hotelul (60%), urmati de cei care se cazeaza la
prieteni sau rude (37%), cei care inchiriaza o casa sau un apartament (12%), iar cei cu un buget mai mic
prefera campingul.

+

Practic, nu exista o perioada a anului in care sa ti se recomande sa eviti calatoriile spre aceasta destinatie.
Totusi, ar trebui sa tii cont de cateva aspecte referitoare la clima. Sudul tarii este extrem de diferit de nord.
Deasupra Tropicului Racului verile sunt umede, iar iernile uscate, clima fiind tropicala. Restul Australiei are
clima temperata, numai ca cele patru anotimpuri sunt pe dos, dat fiind faptul ca tara e situata in Emisfera
Sudica. Vara, temperaturile ating, in general, pana la 38 de grade Celsius, dar valurile dese de caldura sunt
estompate, intr-o oarecare masura, de brizele vestice racoroase. Cea mai friguroasa zona a tarii este
Tasmania, unde temperatura medie, vara, este de 17 grade Celsius.
Pentru un circuit de 10-12 zile in Australia, trebuie sa pui la saltea intre 2.000 si 4.000 euro. Unele oferte
includ cateva zile in Noua Zeelanda. Daca vrei sa ajungi doar in Sidney, te costa 3.000 euro / persoana. Cele
mai scumpe sunt croazierele in jurul tarii, ale caror tarife depasesc adesea 5.000 euro/persoana. Un bilet de
avion dus-intors iti scoate din portofel intre 900 si 1.600 de euro, in functie de compania cu care zbori, plus
taxele de aeroport.
In Australia predomina atmosfera degajata si strangerea manii este metoda obisnuita de salutare. Pe
continent sunt trei zone orare: GMT +10 (GMT +11 din octombrie pana in martie, exceptand Queensland),
GMT +9,5 (GMT +10,5 din octombrie pana in martie, exceptand teritoriul de nord), GMT +8 (GMT +9 din
octombrie pana in martie).

À cc
  c  c c  c
c
Õc    cc
  c

 c  c c  c c c  c
 c
c
ccc c   c   c   c c  c c  cccc c
 c c c c
 c c  cc  c
 c
   cc !c
 c
"c c! #c
c
$c  c
 c "c c ! #c % c c  c c   c c   c "c
  c c" & c c  cc
  c!'(c"c c'c cc cc!)(cc"c
c *c  c c c 'c  c c
 c c +c c !c    c c  c   c "c

cc
  c)(c,  c cc  c
c  c % cc"c
c
c c   c c  c c c " &  c c  c c  c c c   c  c "c
  c  c  c  c c  c c  c  c c   c  c c c  c c
" &  c  c cc
c!(c"c 
cc
c cc
-cc cc
 cc  c
 ccc c   c 
c c
!''(cc cc  cc
.cc cc c'c c" & c c c c  c"c
cc(cc
c*cc c" & c c  c cc cc
 cc'cc
  c!)(c
c!c c c" & c c  cc!*(cc
c

c#c
c
.  &c  c%/cc   /cc
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc'ccccccccccccccccccccccccc*cccccccccccccccccc+c
. / c c0  /cccccccccccccccccccccc1c!1+c*#cccccccccccccc1c1!#c##cccccccccc1c1**c)#c
2/ c3c c2 c3cccccccccccccc1#c))ccccccccccccccc*'+c'*ccccccccccc+1c'))c
.& c c,c4& cccccccccc!c+!c!)ccccccccccccccc!+c+1ccccccccccc1c'1+c
5&  c c5&  cccccccccccccccccccc!c)+c'cccccccccccccc!c##c)1)cccccccccc!c1c1c
6   c c78  cccccccccccccccccc!c#)c1)cccccccccccccc!c!1!c#*cccccccccc!c!'c!#c
c
c  c0 c$  c c%c /c c /c
 /cc c!c
c
  c c c c È c  c
c c c c "c c  c  c c   c c
"  & c c c 
c  c 5&  c  c c  9 c c
c c  c & & c
 Ècc cÈ cc$ c cccc"cÈc
c cc c
 cc
c
c  c c cc  ccc c  c  c cÈ c c c0   c c
2 c  c Èc"c  c c c
cc  cc
0   c  c  c c  c  Èc "c   c  c " c   c   c 8 c  c

 c c c
 ccc  c   c Èc"c  c c
c c
 c
  c
' +c
2 c
  c  È c :8 c  c c c
 ;c  c   c c   c c
  c"c c c cc  cc  c  c8 c c
c c
c  c  cc  c  cc c  c
 c c c"c
cc"c*cc"c
   c Ècc c*c cc+c"c cc!( Ècc c
c
c
Õc  c    c
  c  c :  c  c   c  ;c c c

  c :
c  c  c    c 5c c  c 
 c  c c c  c "c
 8 c   cc
<
c& cc 
  c c 
  cc % cc  c

c"  cc c;c
c c
  ccc
 c)c c
c
ccccccccc-c c c c   c   c  c c   c  c c   c
  c   c
 c "c c ! #c c c  c "c 9 c  c c c
  c 
 c))c  c c c cc   c c  cc  c
c
 c c  cc

  c cc
c
Õc  c    c c c 
c  c
c c
   c c c
 c )c c
"   c  c 8  c  c "   c
c   c 8  c
c   c c

cc8%c  ccc9 c cc
  c c
c
c  c
c
 c ccc'cc"   c c c c c c=c8  c c"
=c
c c *c c
=c "c c !c c   c c " & c c 8 c  c  c  c =c
"   c ccc
c  cc  c c
 c c c c
c c
 c
 c
 cc c! #cc
c % c c  cc"   c
c  ccc c c=c
8  c
c  c
 ccc c c c  ccc!*'#c>c" c"  c
c
  cc8c
c  cccc
c
c
c
c
I.c .  c  c
c
!c  
c c c  c c  cc 
c%  c
   c c c ccc
 c  c c  c
c  c  c  c c  c 
 c
 c  c
 cc.  c. c %cc?c
@  c . c c c 
 c  c c  c c  c c  c  c
& c c c
 cc c
cc  c.c  c c  c c
c % c c c c
   c"c   cc 8  c . c c
  c
c  c c
 c
c
c  c  cc  c  c  c c
c    cc  c
8c .c
 c  c   c  c c  c 2c
  c c  c  c  c
 c c
cc ccc

 c   c c c c-c&c  c

c=&ccc  cc c cc c  9 c  c c


c cc
c c
 cc
 c c   c 
c c  c c  c  c  c   c

  cc-c
c  c)#(cc c  cc c c  c  c c"c  c
&c 
c  c c 9 c  c    c   c &  c  c c  c c "c  c
&c
c  c
 c c  c c c   c c c "c c  c c 8  c c =c
8c !c c
c c ?c %c 
c   c   c c  c "c
c =c    c
 cccc c   cc c c
  c c8  c"c
 c &  c
,c c 
c  c c  c   c c     c  c c   c c c   c c
  cc
À
  c  c . c c c c   c c  c  c c 
c  %c c c
c c cc   c 
   c  c?c   c  c cc  c  cc
cc c 8 cA c c c "c
c  c & c ccc "c c
 c   c  c "c  c
c  c   c  c
 c c  c3 c c c &c
 c  c c   c  c  c c  c  c & c c   c c    c

 9c % c


c -c %cc c
  c!*(cc

  c  c c ccc c c c c
 c . c c  &c  c  c'c  c c   c c1(cc  c  cc
cA cc  c"c
c =cc
cc  c c
c
c!ccc c
 c
cc% c 8c
 c & &cc c  c c" & c"c c!c
c cc   c.c c %c c c cÀ
  cÀ c c?
cc c
 c
 c c c  c
 c c cc   c@  c
cc cc c
  c  c cc c"c

 c cc"c
 cc c c
 c"c  cc
& c
 c c
 c cc   c
c c,c cc

c c c"c 
c

 cc & c   cc  c'(cc c  c c  c c c c c
"c  cc &  c"c %c
?cc  c c cc
cc c c cc cc  c  c
cc  c% cccÀcc c
  ccc cc   c  c?cc
c
c  c c 
 c "c  c  c ?c  c c  c  c c c "c

c c c c c

 c & c "c
c c  c c  c c   c
0  c c"c

c c
c  cc  c cc  c cc
c c4  c
c"=cc  cc cc   c c c
ccc-c
   c   % c!c ccc c c cc c  ccc
c
! c. / cc(c))c:+c1c*!1;c
 cB %cc(c1c:c+*c*';c
) cCD ccccc(c!)+c:c+')c**;c
1 c? cccc(c+!ccc:cc1*;c
# cB cccccc(c11cccc:!c!##c*);c
c
cccccccc-cc$% c!c
cc c cc c cc  Ec"c  c %
 c1(c ccc
c
cc
c c
 c cc
  c c  ccc
1(c.c
ccE cc  c c c"c
   cc c cc
 cE cc c c c c E ccc E  c Ecc  Ec
  c c c+cc
cc
  c(cc
c
c
8ccF8c%  c& cF8c8c c% c c  &c & cc$% c!c cc
! cB %c(c11*c:1'!c+';cc
 c? ccc(c!1!c:!'c+;cc
) c. / cc(c!1)c:!!c)#;ccc
1 c.  ccccc(c*#1cc:++c#+';cc
# c.D Gccccccc(c1!#cc:1*c1;ccc
c
  cccFFF &  ccccc
c
cccc c
C c8 c
c cc cc c cc  c  c  cc cccc
#1>< c cc cc*>< c E cc cc c cc c
ccc
À c % Ecc c   c  c
c#c c
EcE  c   cccccc

  c cc c  c   c  cc

  cc c E  c
c c  cc
c
cccccc
c
c
cccccccc   cc c cc 
c
c
H&8c c  F /c c8&8F /c c
 c c:;c
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc'cccccccccccccccccccccccc*ccccccccccccccccccccccccc+c
A / c ccC  F /ccccccccccccccccccc!c+*ccccccccccccccccccccccccc!c+ccccccccccccccccccccccccc)c
$ c/ c c c8&8F /ccc)!c)))ccccccccccccccccccccccc)!c)!!cccccccccccccccccccccc)!c'!c
;c/ c c  c ccccccccc)c#'+ccccccccccccccccccccccc)c'!cccccccccccccccccccccc)c+1*c
c
  c0 c$  c c6&8F /c
7 c?
c cc8 %c  c c  &c
c
c % c c E c"c cc
 Ec c E c
 c  c  % %c
c &  E c  cc
c
 c cc c
 c c cc  cc

Ec 
c   c 
 cc
c
    c% c c
& c c c
&   cc F /c
:5cIc8  c;c
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc'cccccccccccccccc*cccccccccccccccccccccc+c
4    c c    ccccccccc*c+ccccccccc*c))cccccccccccc*c#)'cc
J c /EEc c7% c c
& ccccccccc*!ccccccccccccccc'+c!*'ccccccccccccccc*c+c
J    c c &   ccc#c##)cccccccc#c+'ccccccccccc#c)'1cc
  c0 c$  c c c2 F /c
c
. c c% c c
& c c &8c c
'c*c+c
6 c ;c c. c cccccccccccccccccccccccccc

ccccccccccc

c
cccccccccccccccc c c
K cL  c c 8c 
 ccccccccccccccc c ccccccccccc  c
cccccccccccccccc  c c
J % EcL  c3 &c 
 ccccc!1*c'!+cccccccccccc!c'+cccccccccccccc!#)c+))c
J c /EEc c7% c c
& ccccc1!c+')cccc'1c+*c)+ccccc'*c'1c'#c
;Lc8 c c$ c c
0c c? &c!1c'+#c+')c!c)*c**#c!*c#c1c
0c cH &c!1c#!)c1'c!c#c'*c!*c*#c)1c
$E;c8 c c    c c
0cIc? &ccccccccccccccccccccccccccc!*c)*1cccccccccccccc#1!c!'cccccccc1c*'c
0c cH &c!*c'*c+1'c!c#)'c#+c!c#'cc
 ;E c/Kc: ;c c3 &8c c: ;c!c11'c)c!c#)1c!+c!c#+'c++c
;Lc8 c c$ c c
0c c? &c!+#c+'c!+c'cc)c
0c cH &c!+'ccc'c!*c'c
$E;c8 c c    c c
0c c? &c#)c1*1c#c*+c#!c1'#c
0c cH &c#)!cc#'1c!+#c#+!c))!c
c
  c0 c$  c c c.
c
  c /cc c!c
c
ccccccc$cÚcc % ccMc:'( ''( *'*#( +;c c
 & c
 c
c  cc  c 
 c Ec
  c c c c
  c"c c
  cc   c   c
 c   c & c
  %c c E  c cc Ecc c & c   c  c
c
c
cccccc:  c 

   
  ;cc
ccccccÀ c 9 c c
ccc"c  c % c  c c & cc
   c c  cc c  c&   cc   ccc
   c
c c

 ccc c
   ccc"cc c c c   c & %c
c & %:c c)#c#c!'c  c"c!+'cc ccccccc'c#ccc  c"cc  ;c
   c  c  ccc c
 cc

 cc  c c

 cc
  c c   c   c  cc
cccccc7 c cc
  cc
c  cc  c c c
9 cc
% c  c &   c  c
c   c 
 c
c c c   c c  c 
c c
cEc c
  c cc c  c  c cIc cc c
  cc c
cc c
 c cc  c c   c cc
& cc  c c cc

 
 c
c c   cIc  c %c&  c

 c
c c&c
c
9  c   cc c  c   c c 
 c cc
c
c
c
c
c
c
c
c
c
II.c .  c  c
c
¦ÚcccÚÈc
c
À   c  c "c  c 
  c c  c  c &  c  c  c
c

   c    c c  c
  cc 
 cc    c
   cc"c

c  cc c c
  cc
c"c  cc c %cc  c
 c c
  c =c    c c   c  c  c  c
c c c  c  c  c c
 c c cc
cÀ   c c  c c c    cc ccc
c
óc   c &cIc c&  c c c  c
c% c
  c
óc   c &cIc c  c c c <
  c cc
8%c  c & c
& c8  &c  c
c
   c %c
  c c   c   c c
   c
   c    c
  cc c c
ccccccccccC  ÈccÈ cc  c c c  cc  cc È cc cc

 c"c  Èc c &  c Èc c cc  c c cc    c
-c
 c  c  c  c c   c  c
  c  È c "c È c c  Èc  c c
   c "c   c c  c Èc c c  c :c     c   c  c
   N;c
cccccccccc$c
 
 c
   c c  c " &  c   c  c
c  c  c
ccc
 c   c &c
c cc c  % c c c
    c    c c c   c  c 
 c
 c
c   c À c  c %c
 c
 c" & c   cc   c   c:"c  cc  c
 ;c
c
ccccccccc$c   c
c c c  c c % c   c  c c cc c c
c  c   c  c c  c  c c c !! !)(c c  È c c È c c c c
 c È c c
 Èc =c  cc

 c cÈ c   c c
c
cc  c c
c
0  c c c  c c"
c c!cccc  ccc" 9c   c
 c Ac
c  c c  c c c   c 
c  c  c c c
=c "c
  c  cc   cc   c c 
 c
c8  cc   ccc
c c  c
 c
c =  c  c  c-c  c
cc c
  c
c
   c
  cc c  c c,c?
c"c   c 
  c  cc cc
c  c  c  c & 9 c c  %c c 
 c !(c c  c   c c
& 9 c - 9  c    c "c  c
c    c c  c
c  c 5c c
 c c cc
 ccc
 c   c   cc    c c$c
 c&  c c "c
 c c &cc  &c  cc
 c
  c  c c
c
 c c  &c c c "c c  c  c  c    c c
&c c c c  
c
c  c c

9c & c  c"


  c
% cc c
 c
  cc  c 

& cc
c
  c
% c
c c  cc &c.c"c
   c  c cc

c 
c
  c
 c c
 c c
 c c& c c  c
c
cccccccccccccccccccccccccccc
c
c

c#c
c
.  &c  c%/cc   /c
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc'ccccccccccccccccccccccccc*cccccccccccccccccc+c
. / c c0  /cccccccccccccccccccccc1c!1+c*#cccccccccccccc1c1!#c##cccccccccc1c1**c)#c
2/ c3c c2 c3cccccccccccc1#c))ccccccccccccccc*'+c'*ccccccccccc+1c'))c
.& c c,c4& cccccccccc!c+!c!)ccccccccccccccc!+c+1ccccccccccc1c'1+c
5&  c c5&  cccccccccccccccccc!c)+c'cccccccccccccc!c##c)1)cccccccccc!c1c1c
6   c c78  ccccccccccccccccc!c#)c1)cccccccccccccc!c!1!c#*cccccccccc!c!'c!#c
c
c  c0 c$  c c%c /c c /c
 /cc c!c
c
cc cc cc cc cc
   c cc 'c *c +c
0?2C.7.c cc 1!1+*#c 11!###c 11**)#c
2,.c cc 1#))c *'+'*c +1'))c
C.2?.c52.7?c cc !+!!)c !++1c 1'1+c
5,H0.2.c cc !)+'c !##)1)c !11c
AH.7$.c cc !#)1)c !!1!#*c !!'!#c
c7 c   
c#  Ec"c  c cc !*1)1!c !!*!#c !!1)#*c
c7 c  c Ec c c"c  c cc '!1+**c )++!+c )!1+c
0?2C.7.c (c !#1*)1c !1'1c !1))++c
c2,.c cc +#*'1)'c +)+#'c *1!+1*c
cC.2?.c52.7?c cc '1'!#+c '!#'*c '#*!))'c
c5,H0.2.c cc 1###*+)c 1#*'1c 1)+1'+)c
cAH.7$.c cc )*'')c )++1'c )#!'c
c c
 c E ccc#cE cc
 c  cc Ec c c c  c  c"c

 c' +c cc )+'')1##c )*)#++c )'+1!1!c
c
c
c
  ccccE c c
cccc"cc c cc Ecc"  & ccc

c c5&  c cc  9 c
 c& & c Ecc cE ccc
cc
c
c
À2À,H..c,2ÀOc7?27.EA7.HOc

c
c

c
c
c
c
c
c
$ c cc cc"cEc
cEcc c
 
 c c cc Eccc
c  c  c cE cEc c0   cEc2 c  c Ec"c c c
 c
cc  c
0   c c cc c Ec"c  c  c" c  c  8 c c
 c

 c cEc


 ccc  c E c Ec"c  c c
c c
 c
  c
' +c
2 c
  c E :8 c ccEc
 ;c c  cc Ecc  c"c
 c  cc Ecc  c  c8 cEc
c cc Ec2Ecc
 c  cc c  c
 c c c"c
ccc*cc"c E  Ecc c

 cc+c"c c!( Ecc c


c
c
c
2 c  c  c c cc 0   c c c c
 c"c'c!##(cc"c*c
c!1*( c"c+cc!1(cc Ec Ec"c   c
 c cE c c &c
  Ec %c NNc
c$ c % c c  c  cEc8 c"c E c c c E cc
0   2 :
Ec c c+c c c c c cc E;cC  c
5  5&  c cA  ccc    c  c"c cc
 c c Ec c
 c c
 c"c c
c  c c  c c  c c  c c:
8c  ;c
 c  c c  c c  c c  c c
 cc  c c:
c
  ;cc
-c c    c  cc  c
c  cc c
 c"c   c"c
cc  cc
   c
c &  c cc
3  cc  c
  c 
8  &c
c  cc c
 c"c      c cIcc  c c c
 cc
c
 cc ccc  c
3  cc    c
  c  cc c c cc  
c &  cc c"c c c
 c c c  c c
c c  c :c ccc    ;c
c
c
cÚc
!ÚcÚ"c
P  cc

 E c c c"c c c 
 cEc c*'(c"c+cEc+#(c"c
!cc

  cE c c c %c c"ccc   c: c"cc8  cEc
  ;c c c  cEc  cccc++(c ccc c   c
 c   c  c=c c
   c  E c"c
ccc
 cc" 
  cc   c8  &c  c Eccc  c cc   c
8  &c"c
   c *c c cc
  c)( 
 c'(c
c
'cccccccccc*cccccccccccc+c
Jc cccccccJcccccccccc c
 c 
c
ccccccccc cccccccccJc
 c c ; c

c ccc c
c ccc; c
 c 
cc c  
cc  
c
 

cc
 c c ; cc c c c;  cc  c cc!   cc c
"# c
c 
 
cc 
 c
 cc
;  c c; c c cc 
 c
$  


c
  ;cc ;% c 
 c; c
 !  c
   &c


  
c 
c   cc

c     c  


c
c  'c
  cc
 c c 
 c c; c c 
 c  
cc
 c c c c c(c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
5% & c
8
<<FFF  /  / <cc
8
<<F%% <<8<
<  /Q
<!cc
8
<< / & < <<
< /
c
8
<<F % %  < < <  /
(#) /<!!++1 !  /

  8c
8
<<FFF
 
    << <  /
< /<
  c
8
<<FFF & <<    & % <    %/   /<  /

<
< /R
S c
8
<<FFF 9    < 9Q+Q'
c
8
<<%  F 
 < & /<    /<c
8
<<FFF  /   <F )+)'     /  & 8 F / 
 /8c
8
<<FFF  &  <&<<&<)
c
8
<<FFF       <  Q  <8Q & 
8
c
8
<<FFF &  <
,<  <
%  <$ <A,2C7$,2J
c
c
c


1.2.1 Calculul şi interpretarea evoluţiei unor indicatori:

Analizând datele oferite de Ministerul Economiei ƕi Finantelor si de Secretariatul General al Serviciului


Naţional de Statistică am realizat urmatorul tabel in care sunt redate in perioada 2005-2008, numărul de
sosiri ai turiƕtilor nerezindenţi in unităţile hoteliere sau unităţile colective similar unităţilor de cazare.
-! !. .!
(
/     7.348.706 ʹ 7.748.208 7.748.208 ʹ 8.953.757 8.953.757 ʹ 8.886.342
(
/   40.737.354 ʹ 43.055.381 43.055.381 -48.081.473 48.081.473 ʹ 47.973.949
 
 /* $ 

Interpretare:
Numărul de sosiri a turiƕtilor in anul 2006 a cresut cu 4,25% fata de anul 2005, în anul 2007 a crescut cu
4,92% fata de anul 2006 iar în 2008 sosirile au scăzut cu 0,15% faţă de anul 2007.
Numărul de nopţi petrecute de turiƕti in unităţile de cazare a crescut cu 4,58 % in anul 2006 faţă de anul
2005, în anul 2007 a crescut cu 1,47% faţă de anul 2006 iar in anul 2008 a scăzut cu 0,31% fata de anul
2007.
Deasemenea in data de 8 martie 2010 Serviciul Naţional de Statistică a estimat o scădere cu 5% a
numărului de sosiri la unităţile hoteliere si deasemenea si numărul de nopţi petrecute au scăzut cu 6% ,
pentru perioada Ianuarie- Septembrie 2009.Mai jos este graficul estimative al acestei estimări.

1.2.2 Calcului indicatorilor potenţialului turistic (intensitatea turistică, densitatea turistică, indicele
concentrării geografice) şi ai specializării (aportul turismului la formarea PIB şi la ocuparea forţei de muncă,
locul în ierarhia ramurilor de export/import, gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii prin
încasările din turism etc) pe o perioadă de cel puţin 3 ani:.
Intensitatea turistică:
Pentru perioada 2005-2006
Intensitate turistică =turiƕti outbound/ populaţie
7.748.208/ 11.306.183 = 0,685
Indicatorul intensităţii turistice din Grecia in perioada 2005-2006 este 0,685.
Pentru perioada 2006-2007
8.953.208/ 11.306.183 = 0,791
Indicatorul intensităţii turistice din Grecia în perioada 2006-2007 este 0,791
Pentru perioada 20007-2008
8.886.342/ 11.306.182 = 0,785
Indicatorul intensităţii turistice din grecia in perioada 2007-2008 este 0,785
In următoarele grafice sunt prezentate de World Travel & Tourismegradul de acoperire al importurilor de
bunuri si servicii prin incasărle din turism

Cererea turistică a Greciei


EUR39.8bn în 2010͙
Personal T&T, cheltuielile ce acopera consumul personal
pentru călătoriile de afaceri ocupa 44,26% din cerera
turistică din Grecia

Venturile din export ocupă doar 3,02%

1.2.3 Calculul indicatorilor ce reflectă impactul turismului pe o perioada de cel puţin 3 ani: încasarea unitară,
cheltuiala unitară, încasarea pe locuitor, cheltuiala pe locuitor, indicele raportului de schimb, durata medie
de sejur, coeficientul efectului multiplicator, coeficientul de impact valutar etc

PIB
Produsul intern brut
T & T preconizează ca industria directă din Grecia o să contribuie 7,0% la Produsul Intern Brut (PIB) în 2010
(EUR15.4bn sau US $ 22.8bn), în creştere în termeni nominali la EUR27.9bn sau US $ 36.4bn (8% din total)
până în 2020. T & T Economiei contribuţie (% din total) ar trebui să crească de la 15,5% (EUR33.9bn sau US $
50.2bn) la 17,3% (EUR60.7bn sau US $ 79.1bn) în aceeaşi perioadă

Travel &
Tourism Gross
Domestic
Product (2000
constant
US$bn)
Contul de satelit al Greciei

1.3 Analiza ƕi interpretarea contului de satelit al Greciei


a. Personal Travel& Tourism- EuRbn
In perioada 2005-2008 cheltuielile din anul 2005 până în 2009 au crescut de la 14,1 la 17,1.
De asemenea conform datelor din tabelul de mai sus se estimează ca in anul 2010 indicatorul rămâne
acelaƕi 17,1 , însă in 2020 se prognozeaza ca va junge la 17,6.

b. Bussines Travel& Tourism


Cheltuielile ce acoperă consumul personal al clasei bussines pleacă de la 1,5 in 2005 si ajunge in 2008 la
1,8. În 2009 se estmeaza ca valoarea va creƕte la 1,8 iar prognoza pentru 2020 ajunge la 2,9.
Governement Expenditure- Individual aceste cheltuili sunt pe 0

c.Visitor Export- veniturile din turismul de Inbound


Din 2005 de la vaoarea de 10,9 ajunge la valoarea 13,0 in 2008
Other Exports- Alte venituri provenite din export Travel& Tourisme, in 2005 indicatorul era 0,8, in 2008
aajuns la valoarea 1,2.

d.Travel & Tourism Demand


Pornind din 2005 de la 35,5, în 2008 valoarea creƕte la42,8, prognoza pentru 2010 aduce valoare 39,8 ir
pentru 2020 73,1.

e.PIB din industria Travel& Tourism


Employment- indicele angajărilor facute in perioada 2005-2008 ajuneg de la 446,4 -2005 la 440,4 in 2008,
iar pana in 2020 prognoza arată ca numarul de angajari va creste la 482,6
PIB- Din 2005 13,4 ajunge în 2008 la valoarea 15,9, prognoza arata ca in 2010 va scadea la 15,4 iar pana in
2020 va creste la 27,9.

ô  




  
Partea a doua a acestui proiect este dominată de principalele atracţii turistice a faimoasei Australii, ceea ce
noi aşteptăm de la ei si ce ne oferă. Australia este foarte renumită când vine vorba de obiective turistice,
monumente naturale impozante, animale atat de diferite si oameni care au ramas in urma cu timpul.
Grafic Nr.1

Cererea de turism a Australiei reprezintă dorinţa pentru un anumit produs turistic, dublată de posibilitatea
şi decizia de a-l cumpăra,
Cererea este alcătuită din populaţia aborigenă ce se deplasează periodic şi temporar în afara regiunii
reşedinţei obişnuite pentru orice alt scop decât acela de prestare a unei activităţi lucrative la locul de
destinaţie turistică. Deşi este o ţară deosebit de frumoasă şi atrăgătoare care te vrăjeşte să rămâi
întotdeauna în ţinuturile sale încărcate de dovezi ale vietii pe parcursul timpului şi dovezi ale unui ţinut
atipic, totuşi şi locuitorii acestui ţinut gustă plăcerea de a efectua ceea ce numim turism internaţional ʹ
outgoing spre diferite destinaţii ale lumii. Totodată aceştia îşi păstrează peste ani farmecul şi măiestria unor
gazde călduroase şi primitoare care reuşesc să ducă la creşterea turismului receptor de la an la an. Fluxurile
cererii turistice sunt reprezentate prin circulaţia turistică internă si prezinta un ritm crescător de evoluţie,
principalele destinaţii fiind marile orase ale Australiei considerate centre de cultura aborigena.
Se poate ajunge doar cu avionul,sau vaporul, insa drumul este pe cat extraordinar pe cat de facil mai ales in
aceasta lume atat de globalizata.
Raportul calitate preţ este satisfăcător, Australia fiind un potenţial turistic vast şi diversificat care a ştiut să
transforme acest avantaj în favoarea sa. Asutralia este una dintre destinaţiile preferate pentru turiştii din
întreaga lume pentru că atrage prin bogăţia sa turistică şi, totodată pune la dispoziţia turiştilor o
diversificată bază tehnico-materială turistică pentru desfăşurarea activităţilor turistice
Oferta turistică este influenţată de patru componente: resursele turistice, baza tehnico-materială, serviciile
turistice şi forţa de muncă implicate în activităţile turistice.

      se împart în resurse turistice naturale şi resurse turistice antropice. În Australia se
reunesc toate contrastele ce coexista în ansamblul continentului începând cu formaţiunile geologice ale ţării
şi clima acesteia. În Australia contrastul între sat şi oraş, sărăcie şi bogăţie luxuriantă a solului, măreţia
omului asupra naturii sau invers sunt mult mai accentuate ca în alte ţări.
Soarele, apele limpezi şi deşerturile fac din Australia un loc de relaxare binealcătuit.
40 de milioane de canguri. 7.000 de plaje. 20.000 specii de plante. Marea Bariera de Corali. Desert.
Diamante. Muntele Uluru. Stanci scrijelite de aborigeni cu sute de ani in urma... Daca vrei sa fugi de stres,
nici c-ai putea pleca mai departe! Trebuie sa strabati jumatate de glob ca sa ajungi in Australia! Povestea
incepe demult, in vremea dinozaurilor, cand micul continent s-a rupt de restul lumii. Aceasta separare
timpurie a fost, pana la urma, benefica, pentru ca fauna si flora s-au dezvoltat independent, facand unic
acest loc de pe Terra.

     ce se regăsesc pe teritoriul Australiei împart cele opt state ale tarii prezentate mai jos in
sase regiuni turstice.

       0  1 
Australian Capital Territory este o zona relativ mica, in care se afla capitala statului, Canberra. Partea de
sud-vest este ocupata in intregime de Parcul National Namadgi. Orasul Canberra a fost doar un tinut ferme
si un punct de comercializare a oilor, pana cand Walter Burley Griffin a castigat concursul national pentru a
avea dreptul sa proiecteze orasul.
Canberra se afla in partea de nord a tinutului Australian Capital Territory, la 300km vest de Sydney si 650km
nord-est de Melbourne. Orasul se afla pe un lac artificial, numit Burley Griffin. Populatia orasului a ajuns la
aproximativ 300.000 de locuitori, de la 50.000 in 1960. Canberra este un cuvand aborigen ce inseamna "loc
de intalnire".
Capitala Australiei va ofera multe muzee, galerii si cladiri guvernamentale interesante. Aici se afla
Parlamentul, Memorialul Razboiului Australian, Galeriile Nationale si Questacon, un muzeu de stiinta.
Australian Capital Territory se afla in apropierea frumosilor munti Snowy. Zona este preferata si de cei care
vor sa faca drumetii, datorita Parcului National Namadgi si a Rezervatiei Naturale Tidinbilla. Temperaturile
maxime in acest teritoriu variaza intre 10 si 26°C, depinzand de anotimp.

( 2   03 4 #    # 0 5 6 7


Northern Territory este un tinut incantator, cald si aspru, colonizat de britanici de teama asezarilor franceze
sau olandeze. Teritoriul se afla in nordul indepartat al Australiei, emblema sa fiind stanca Uluru, sau Ayers
Rock. Se organizeaza excursii spre aceasta stanca, precum si in zonele aride (Outback) Olgas si MacDonnel
Ranges.
Pe langa deserturi rosiatice, in acest tinut se afla si multe parcuri nationale spectaculoase, cum ar fi Kakadu.
Acest parc va ofera un peisaj salbatic si animale ce includ vulturi, soparle uriase, crocodili si emu. Tot in
Northern Territory se afla mare parte din cultura aborigena.
Fie ca vizitati cel mai mare oras din aceasta regiune, Darwin, cautati aur, calatoriti pe camila prin desert,
vizitati Parcul National Kakadu sau treceti cu barca defileul Katherine, Northern Territory va va oferi o
incursiune in viata din nordul Australiei. Aici clima este foarte fierbinte. Majoritatea vizitatorilor vin iarna,
cand temperaturile pot ajunge pana la 26, 32°C.

(42%  30* 0#89   #,  )  7


New South Wales se afla in partea de est a Australiei si este locul in care se afla cel mai mare oras de pe
continent, Sydney. Datorita acestui oras si altor orase de coasta, statul New South Wales are cea mai densa
populatie. In acest stat se afla zonele muntoase Muntii Albastri si Muntii Inzapeziti. La vest tinutul este arid,
iar coasta are o vegetatie luxurianta. Iernile din acest stat sunt blanzi, iar iernile calde. Perioada cea mai
buna pentru vizite este toamna (martie-aprilie) si primavara (octombrie-noiembrie).

:  *38  1 #;* # 2  #2;  8  +7


Queensland este al doilea stat ca marime la Australiei. Datorita climei fierbinti, acest stat este o destinatie
favorita a vizitatorilor straini, dar si a australienilor.Queensland se afla in partea de nord-est si va da acces
spre Marea Bariera de Recif. In aceasta zona veti gasi paduri tropicale, plaje cu nisip auriu si insule.
Majoritatea populatiei locuieste pe coasta, dar economia se bazeaza pe fermele din interiorul continentului,
vite si minerit. Verile de aici sunt umede si pot fi fierbinti. Iarna (iunie - august) este anotimpul cel mai
placut pentru vizitat.

2    3 * *#,  8  #  <  #,   7


Acest stat este deosebit, deoarece nu a fost niciodata locuit de colonii de detinuti. Capitala statului,
Adelaide, a fost intemeiata in 1836 de colonelul William Light si a fost numit dupa regina Adelaide, sotia
regelui englez William IV. In acest stat se afla unele dintre cele mai bune podgorii din lume, cea mai
faimoasa fiind Valea Barbarossa.


 3)1 #P   
#,  ) #P  2 #= 0 7
Tasmania este statul cel mai mic al Australie, situat pe insula cu acelasi nume, separata de continent prin
stramtoarea Bass de 240km. In mare parte nelocuita, cu plaje parasite, munti, 17 parcuri nationale si coaste
stancoase, insula Tasmania a devenit o destinatie favorita pentru drumetii. Pe insula exista aproximativ
2.000km de trasee marcate. Capitala statului este Hobart, alte orase importante fiind Launceston si
Devenport.
Tasmania este renumita pentru cea mai curata atmosfera din lume. Acest fapt se datoreaza in mare parte
stramtorii Bass, Oceanului de Sud si Marii Tasmaniei care inconjoara insula. Cand bate vantul pe deasupra
insulei, acesta nu poarta aerul poluat de deasupra continentelor inconjuratoare. De asemenea exista o
foarte buna politica de protejare a mediului.
Tasmania ofera cate ceva fiecarui vizitator. In regiunea Platoului Central se afla sute de lacuri pline cu
pastrav - un adevarat paradis pescaresc. Industria vinului se dezvolta rapid si puteti gasi multe magazine cu
vinuri bune. Cea mai buna perioada pentur a vizita insula este vara, in lunile ianuarie si februarie.

,  391 #2;  &  *#P   9   7


Statul Victoria se afla in reginea de sud-est a continentului, aici aflanduse celalalt mare oras al Australiei -
Melbourne. Pe langa atmosfera cosmopolitana a capitalei Melbourne, statul Victoria va mai ofera coasta
drumul Great Ocean Road, podgoriile din peninsula Mornington, tinutul alpin si statiunile de schi din munti,
istoria vechilor orase de cautatori de aur si 2.000km de coasta.

%      3P 2# 9  #= 


#,  4 #    7
Western Australia este cel mai mare stat de pe continent, situat in partea de vest. Industria turismului s-a
dezvoltat rapid in ultima perioada, in special datorita zonelor salbatice. Acest stat va ofera o varietate de
atractii, de la orasul Perth, delfinii jucausi de la Monkey Mia, la zona arida si salbatica numita Outback si
regiunile viticole din zona raului Margaret. De-a lungul coastei Ocenului Indian veti gasi plaje minunate, iar
la sud de Perth, lanuri uriase de secara si paduri. Datorita faptului ca Western Australia este un stat urias,
clima variaza mult. Cu cat inaintati spre nord, temperaturile sunt mai fierbinti.

P           


P 2
Atractii turistice:
- gradini (  # + 4 #> 0#<  -cu gradina botanica);
- muzee ʹ 9$*  8 *#9$   **
(cultura aborigena, galerie a dinozaurilor, colectie de meteoriti,
inchisoarea construita in 1856), ;   *      *, ;
- plaje (4 1 # 1 2);
- Rezervatii naturale (< ? P )
Raul Avon (Avon River)se remarca printr-o abundenta in pasari de apa (lebede), protejate in P (  
,   @ (Avon Valley);
Zona in care se afla raul Margareta (Margaret River) este faimoasa pentru vinurile sale de calitate
superioara (peste 40 de centre de productie deschise pentru degustare); regiunea mai este apreciata pentru
surfing, windsurfing, cu unlele dintre cele mai puternice valuri din Australia si atractiile naturale: P 
(  >4 ʹ protejeaza zona de coasta, iar P (  %  care ocroteste o padure de Karry
cu arbori de 90m. Inaltime.
In partea sudica a Australiei de Vest, peisajele naturale sunt protejate printr-o serie de parcuri nationale:
P (  %
8 0AP (  9    (115.671 ha); P (    *AP 
(   =$ * @ (349.000ha, ce cuprinde regiuni montane si de campie; a fost desemnat de
UNESCO ʹ rezervatie a biosferei)

* *
Orasul este capitala Australiei de Sud;
Atractii turistice: Gradina B A; * 8  #6 @   (1874),   = @   A9$
   * * (colectii cu valoare istorica si aborigena); ;    *       * * (pictura
australiana, ceramica, arta decorativa, sculpturi de Rodin)
) 2 * +este o veche asezare a colonistilor germani (1839), situata la 23 km sud-est de oras; atmosfera
germana;
,   8  se remarca prin peisajul viticol (prima vinarie a aparut in 1839); este una din destinatiile
turistice importante datorita vinurilor faimoase pe
plan mondial; producatorii de aici realizeaza cca ½
din cantitatea de vin a Australiei;
P  (   9 0@ (13250 ha) protejeaza
zone umede bogate in pasari de apa;
     ʹ beneficiaza de un peisaj
deosebit, fiind un horst granitic, cu relief de platou
muntos taiat de ape; vegetatia si fauna sunt bogate si
variate: eucalipti, sute de specii de pasari (emu,
lebada neagragaste, rate, pelicani, pinguini pitici,
papagali), foci, ornitorincul, echidna, cangurul
wallabi, koala;
P    0  : se remarca prin peisaje deosebite,
faleze inalte, plaje si o bogata viata salbatica (canguri, papagali, emu); acestea sunt protejate in parcuri
nationale: P  (   >   (17.000 ha), P  (   ++  8 0 (30.380 ha, peisaje salbatice,
plaje);
9  = * ʹ se remarca printr-o abundenta de viata salbatica care este protejata in trei parcuri
nationale: P  (   9  = * (Flinders Range); P  (   9  ;

 A P 
(  9 
5 1;
P    C 5 : aici sunt locuri numeroase si faimoase pentru surferi, pescari si amatori de drumetii;
peisajele naturale sunt protejate in P (    (9100 ha cu dune de nisip, lacuri sarate si coaste
stancoase);

91 
Orasul este situat pe raul Yarra de pe costa sud-estica a
Australiei, este capitala statului Victoria.
Atractii turistice : 6 @   (1853); ;    *  #
,        (trei teatre, o sala de concerte);
; *  8  A ; *  =   ++A  *   + P #
81  (    ,  A 9 
  + *   
 A  P2 AP   % *0 (agrement);
P P   % *0 o este situat in statul Victoria si are 11.040 ha; cuprinde un platou granitic
cu altitudini de peste 1700m, acoperit de o padure umeda cu eucalipti dar si vegetatie alpina; fauna este
formata din specii de cangur, wombat, echinda, pasarea lira.
  ;  * ʹ se intinde la est de Melbourne si se remarca prin peisaje care abunda in vegetatie si
ape; munti si plaje nisipoase; toate acestea sunt protejate in parcuri nationale precum : P  (  
%  P 
  0AP (   8 A

0* 0
Orasul este situat intre Muntii Albastri (vest); Hawkesbury River (nord) si Botany Bay (sud); este un oras
ultramodern (capitala statului New South Wales); cu peste 4 mil. loc(cel mai mare si mai vechi oras al
Australiei); are functie portuara, de transport, financiar-bancara, industriala, comerciala dar si turistica.
Atractii turistice:  *   ;   (in stil gregorian), 9   # P* ) 1 , ; *  8  
  , & (forma de corabie) 1  *  
*1  , plaje (8 * 8 2), muzee: 9$ P4 2 #
9$9  ,  **   4 *A
Opera din Sydney este considerata cea mai originara lucrare
de arhitectura contemporana, avand acoperisul in forma de
scoici;
Parcuri nationale: P (  <   2 (protejeaza
viata salbatica si arta aborigena); P  (   9  
(fauna si flora variate) $ @   (    < 
1 
(formatiuni stancoase); + <   (pereti abrupti,
cascade); P (  %
 (plaje salbatice, vai inguste, stancarii, paduri bogate);
,  )  este situata la nord de Sydney, se remarca prin vinurile sale (peste 50 de centre de productie);
9  1   se remarca prin peisaje fascinante, fauna si flora bogata,   *< 
1 , formatiuni
stancoase, chei,    D  (cu picturi Rupestre); toate acestea sunt protejate in P  (  
9  1   (Blue Mountains);
9 <  5 ʹ cea mai mare rezervatie nationala din New South Walles; prezinta numeroase   E
1 # 8#  
1 # 1;   * E %  5; forme ale reliefului glaciar;    E
C 10; vegetatie si fauna diversa; in regiunea acestor munti sunt la mare cautare sporturile de iarna.

 1 
Orasul este situau in sud-estul tarii, la poalele Alpilor Australieni, are
peste 300.000 loc., a aparut ca asezare a crescatorilor de vite.
A fost ales in 1909 ca loc pentru noua capitala a Uniunii Australiene,
inlaturandu-se rivalitati ivite intre cele doua mari metropole (Sydney
si Melbourne); conceput sa centru politico-administrativ, el are si
functii financiar-bancare, comerciale, stiintifice si de invatamant.
Atractii turistice: Academia Australiana de Stiinte; 81 
(   A 9$ (  A ;    (   A P 
  ) A
   % 9
  .


%  
Este al treilea oras al statului Noua Galie de Sud, situat la sud de Sydney, pe o parte ingusta de campie
litorala. Este un oras industrial, dar cuprinde si atractii turistice : ;   *  , 9$ *  ;
    4 (cu plaje frumoase si posibilitati favorabile practicarii sporturilor nautice : surfer,
windsurfer), 1   4 #    4 A 22 1 (loc foarte cautat pentru practicarea
sporturilor nautice).

&1@  
  este unul dintre cele mai atractive orase australiene si cea mai sigura
destinatie tropicala din lume. Vecinatatea cu Marea Bariera de Corali si
padurea Daintree au transformat orasul in gazda permanenta a turistilor ce
pleaca in croaziere si excursii in zona.
9   8   *   este una din minunile naturale ale globului,
alcatuita din mai mult de 2800 de recife, din 400 de tipuri de corali. Din anul
1981 face parte din patrimoniul UNESCO.Pentru oamenii de stiinta, pentru
iubitorii vietii acvatice, pentru fotografi, pentru scufundatorii amatori,
pentru pescari sau pentru orice turist, Marea Bariera de Corali este un loc de vis.
9   
  &  strabate coasta de sud-vest a tarii, de la Torquay la Warrnambool pe 300 km,
serpuind, urcand si coborand prin cele mai frumoase peisaje si cele mai
spectaculoase formatiuni calcaroase.
Drumul inceput in 1919 si terminat in 1939 este dedicat memoriei eroilor
celui de-al Doilea Razboi Mondial.
;*  !P *   +   se
intinde pe 70 km de plaja si ofera
sporturi in aer (Saritura in tandem din
elicopter sau hidroavion chiar deasupra
Paradisului Surferilor; Zbor cu aeroplanul Tiger Moth deasupra padurii
etc), pe apa si sub apa (curse spectaculoase cu barca cu motor, printre
recife, scuba diving, surf etc).
4 @# este cel mai mare oras tropical din Australia, avand cel mai
mare acvariu marin cu corali vii, cazinouri, teatre,plaje superbe)
Curse regulate de ferry-boat duc turistii spre Marea Bariera de Corali, resorturile insulare sau explorarile
subacvatice.
%2  * 0 este format din 74 de insule dintre care doar 8 sunt statiuni, celalalte nefiind locuite.
P  F 5 - situat in Caravonica, la 15 minute nord, de Cairns
este parcul destinat descoperirii artei si vietii aborigenilor.In acest parc
cultural intalnim: Spatiul magic (muzeu al artei aborigenilor), Teatrul de
istorie (cu filme despre viata aborigenilor), Amfiteatrul de dans in aer liber.
Australia desi reprezinta o tara izolata de restul tarilor, inconjurata de
Marea Bariera de Corali, de ape cristaline, plane insorite si intinse, flora si
fauna diversificata, inconjurata de insule tropicale, avand vaste rauri si cele
mai vechi paduri din lume este considerata una dintre cele mai atragatore
tinuturi de pe pamant.
Locuitorii din New South Wales nu duc lipsa de aventuri din simplul motiv ca aici se gaseste un loc numit
Great Diving Range. Aceasta regiune ofera o multitudine de alternative pentru aventurieri: stanci pentru
catarat, trasee pentru cei ce prefera plimbarile, pana la trasee pline cu obstacole pentru practicantii de
ciclism montan. Orasul vestit din aceasta regiune este Sydney care reprezinta o importanta atractie truistica
datorita acvariului cel mai renumit din lume, datorita parcurilor sau muzeelor, cel mai renumit fiind Pyrmont
unde sunt expuse avioane, barci, masini cu aburi si motoare. De
asemnea se mai afla si complexul portuar Darling cu vestitele lui hale
expozitionale, precum si multe alte atractii turistice: Opera, de exemplu
unde se organizeaza numeroase evenimente si festivaluri .
   ( * renumit pentru frumusetea locului, reprezinta o
destinatie incitanta datorita culturii bastinasilor, monumentele de la
Uluru si Kata Tijuta si mlastinile de la Kakadu. In aceasta zona serviicile
lipsesc aproape, multe sate fiind alcatuite din putin case, iar vremea schimbatoare a tinutului poate
transforma oricand o plimbare placuta intr-un cosmar.
   :  * are multe atractii turistice printre care Bariera de Recif (unde se practica
scufundarile, pescuitul, surf, dar si posibilitatea de a vizita bariera de corali din avion, de a naviga sau de a
petrece timp in a studia recifele de corali). Se intinde de la Cape York pana la granita cu South Wales, o
varietate de monumente si ecosisteme existente in Queensland, multe
din ele fiind recunoscute de UNESCO .
Altele includ ramasite spectaculoase de lava vulcanica, ca de exemplu
tuburile de lava de la Undara si muntii Glasshouse, deserturile si padurile
din interior, savana si mlastinile din Gulf Country, faimoasele pamanturi
cu fosile de la Riversleig, si oazele de la Parcul National Lawn Hill.
Cautatorii de aventura ce se indreapta spre Sunshine State ar trebui sa
tina minte de schimbarile frecvente de vreme.
Tornadele tropicale reprezinta o alta amenintare, impreuna cu apa marii care scufunda barcile, vantul care
doboara copacii si ploile torentiale care scot raurile si fluviile din matci .
*    este cel mai uscat stat, de aceea formele de relief includ o serie de lanturi muntoase,
acestea asigurand o multitudine de atractii pentru cataratori, ciclisti, canoteuri si cei ce practicul caiacul.
Alta modalitate de distractie este scufundatul in pesteri, aceasta regiune fiind renumita pentru acest lucru.
Sporturile cele mai frecvente sunt urmarite cu mare interes in teritoriul Victoria deoarece ofera un teren
vast pentru desfasurarea acestora.
Ca si in New South Wales, Marele Lant Muntos este principalul punct de atractie in ceea ce priveste mersul,
urcatul, rafting-ul si sporturile de iarna, precum cross-country si ski. Totusi, alte cateva zone au de
asemenea intinderi pustii precum Grampians, Otways si magnificele parcuri nationale de pe coasta, Wilsons
Promontory si Croajingolong. Chiar si acolo unde lipseste habitatul turistii pot gasi aventura: de exemplu,
zona de ascensiune maxima a Australiei, Muntele Aeapiles, se ridica in mod dramatic dintr-o zona perfect
plata langa Horsham , in vestul statului.

 E In ciuda vremii deprimante, Tasmania este Mecca aventurilor. Terenul muntilor sai da nastere
raurilor salbatice pentru a face rafting, stancilor abrupte pentru alpinism, pesterilor numai bune pentru
explorat, in special pe coasta de est. Printre locurile de vizitat in natura sunt faimoasele calatorii de
whitewater rafting de-a lungul raului Franklin, excursiile prelungite de-a lungul Overland Track din Cradle
Mountain si Parcul National St Clair. De la un capat la celalalt al insulei carari bine marcate si bine formate
alcatuiesc unele din cele mai frumoase pustietati ale Tazmaniei accesibile oamenilor cu indemanari minime
de mers prin ͞tufisuri͟ .

8 $  2 !
  "     este foarte bine dotată, fiind reprezentată în special de către
diversitatea ofertei hoteliere cuprinsă între 2* si 5*+, care ating cote înalte ale confortului, completată
desigur şi de alte forme ale spatiilor de cazare, precum bungalouri, vile, hosteluri, si chiar cazare in casele
australienilor etc.
Destul de solicitate sunt unităţile de cazare sub forma studiourilor şi apartamentelor, în special pentru
turismul de odihnă, pe litoral sau in marile orase în sejururi de week-end şi de vacanţă.
Confortul şi calitatea unităţilor de cazare sunt la standarde înalte, acestea fiind dotate cu lifturi, restaurante,
baruri, piscine în aer liber şi acoperite, unele chiar cu aer condiţionat în camere, precum şi majoritatea
unităţilor de cazare asigurând TV şi telefon în cameră. Unele hoteluri oferă servicii suplimentare celor
menţionate, care se încadrează în tariful standard al unei camere, servicii precum: saună, baie cu aburi,
Jacuzzi, seif.
Acestor servicii standard şi suplimentare legate de unităţile de cazare se adaugă serviciile de servire a
unităţilor alimentare, care pot fi incluse în tariful stabilit pe noapte cazare sau sejur cazare sub forma mic
dejun, demipensiune ʹ mic dejun + o masa principală, ori două mese principale sau pensiune completă care
include toate cele trei mese, iar unele hoteluri, de obicei cele peste categoria 4*, pot oferi servicii all
inclusive ʹ care includ pe langă mesele servite şi băuturi gratis. Hotelurile de elită au o gamă diversificată de
servicii şi pe teritoriul grecesc, calitate introdusă de marile lanturi hoteliere şi menţinută pentru toate
hotelurile care formează aceste lanţuri.


 2 
Secretariatul General al Serviciul Naţional de Statistică din Australia anunţă rezultatele cu privire la utilizarea
noi tehnologii de catre proprietari şi membrii gospodăriei respective. Datele provin din ancheta prin sondaj
pe utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor din gospodării, din anul 2006.
Sondajul a fost efectuat pe un eşantion final de 4.896 gospodăriile private şi, în egală măsură cu
dimensiunea membrilor acestor gospodării, în întreaga ţară, cu condiţia ca cel puţin un membru în vârstă
de 16 - 74 locuieşte în gospodărie, perioada de referinţă a fost primul trimestru al anului 2006.

G  ' 2

În urma acestui somdaj au fost colectate informaţii analitice privind accesul gospodăriilor la utilizarea
tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, de exemplu la calculator personal, telefon mobil, televiziune
digitală,internet, etc De asemenea, informaţiile sunt colectate, la nivel personal, de la persoana care a fost
pre-selectate pentru
interviu, cu privire la utilizarea calculatorului personal şi acces la internet (interacţiune cu serviciile publice
prin intermediul Internet, e-commerce, etc), e-aptitudini.
Sondajul a fost efectuat pentru prima dată în anul 2002 şi rezultatele acesteia sunt complet armonizate cu
rezultatele anchetelor de restul statelor membre ale UE, care conduc, de asemenea sondajul,fiind folosit un
chestionar acceptat de comun accord.

H9**  * 

Metoda CATI este utilizată pentru colectarea datelor şi pentru o singură persoană pre-selectata în mod
aleatoriu din mediul caznic,cu singura condiţie ca limita lui / ei sa fie 16 - 74 de ani. Informaţii este în curs
de colectate cu privire la întreaga gospodărie (sinteza de uz casnic, accesul la informaţii selectate şi
tehnologii de comunicare, accesul la internet), precum şi persoana pre-selectate el / ea. În anul
2006, de asemenea, informaţiile au fost colectate pentru copiii cu vârsta între 12 - 15 ani şi bătrâni în vârstă
de 75 ʹ 84 de ani, cu chestionare special formulate.

Grafic nr.2

S-a observat o creştere destul de mare în anul 2006,cu 30,6%,fiind înregistrată cea mai mare crestere din
ultimii ani.
Graficul nr. 3

În timpul primului trimestru al anului 2006, procentul persoanelor care au acces la internet, din orice loc, a
fost 28,9%. Este clarificat faptul că utilizarea calculatorului se poate face din orice loc, cum ar fii de acacă,la
locul de muncă,şcoli,acasă cu prietenii,internet caffe-uri etc.

)   $ 
Locurile de cazare sunt rareori o problemă în insulele greceşti pe timpul verii. Există cazare pentru toate
buzunarele, chiar şi în satele mici unde s-ar pute.; să descoperiţi că vânzătorul de la magazin are o cameră
de închiriat (sau. vara, un pat în grădină sau pe acoperiş.)
Într-un hotel dc lux. La un hotel de două stele camera va costa între 30-50 Φ. Sistemul de notare cu stele al
hotelurilor vă dă o indicaţie de preţ.
Hotelurile dc lux se află doar pe insulele cu tradiţie în turism, cum sunt Corfu. Creta (regiunea Elounda) şi
Rodos.
Există multe ͣhoteluri bulie" în insulele greceşti, pline dc farmec şi stil, amenajate de multe ori în clădiri
istorice şi conduse de obicei de o familie. Veţi găsi multe astfel de hoteluri în Chania şi Rethymnon din Creta,
Svmi, Oia din Tlu'ra (Santorini) ‰vezi p. 69), Hydra din insulele Argo-Sa- ronice ‰vezi p. 51) şi pe Mykonos în
Cielade ‰vezi pp. 60 61). Pâros ‰vezi pp. 66-67) sau Folegandros ‰vezi p. 56).
Hotelurile de una sau două stele aflate în porturile comerciale mai mari sunt foarte ieftine dar de multe ori
părăginite şi insalubre. Pentru cei care călătoresc singuri acestea oferă avantajul unui preţ bun pentru
camerele de o persoană.
Pensiunile mici, conduse de familii, sunt excelente ca preţ. Majoritatea sunt recent construite, au camere cu
baie şi apă încălzită solar.
Apartamentele care se pot închiria pe insulele mai mari, au un preţ foarte bun, mai ales pentru familii. în
extrasezon, aceste apartamente sunt disponibile la preţ redus pentru cci care călătoresc singuri.
Vile de lux se pot găsi pe Corfu, Paxoi şi alte insule.
Locurile de camping din insule au puţine facilităţi. Acestea sunt în principal folosite de turiştii care călătoresc
cu rucsacurile în spinare şi care nu au mulţi bani de cheltuială, dar nu sunt o afacere bună.

r    !   "# $ %&'   


3.1 Politica turistica
Australia has had one of the strongest performing economies of the world in recent years. As a
high-growth, low-inflation, low-interest rate economy, it is more robust than ever before. There is an
efficient government sector, a flexible labour market and a very competitive business sector. This
environment is a key driver of tourism activity. The policy settings set by the government are designed to
deliver a vibrant tourism industry that makes a strong contribution to the economy.
2. The Australian tourism industry contributes significantly to job creation, export earnings and
regional development. In 2001-02 tourism generated 4.5 per cent of Australia͛s Gross Domestic Product,
with a total consumption of A$70.8 billion by tourists, and direct employment of 5.9 per cent of working
Australians. The industry accounted for 11.2 per cent of total exports and was the largest export earner
within the services sector
1
However, as with other countries Australia has been significantly affected by .
the impact of the events of 11 September 2001, the Bali bombings in October 2002, the collapse of a
domestic airline carrier, the war in Iraq, and the Severe Acute Respiratory Syndrome (SARS) epidemic.
3. It is within this volatile climate, the Australian Federal government is addressing impediments to
the growth of the tourism industry. It works towards improving the diversification of the industry͛s
product base, developing key markets through targeted marketing strategies, encouraging the development
of efficient and competitive transportation networks, addressing regulatory and financial impediments to
growth, fostering regional tourism development, providing industry with key data and research to assist
planning and decision making, enhancing industry standards and skill levels, and encouraging the
conservation and preservation of Australia͛s unique natural and cultural heritage.
4. On 5 June 2003, the Federal government released a draft medium to long term strategy to help
grow a sustainable Australian tourism industry and better position it against future shocks by making it
more robust and flexible. The key themes of the strategy include sustainable growth and diversification of
the Australian tourism product, and a focus on business yield and niche markets. The shift from an
emphasis on quantity to quality is important for reducing pressure on infrastructure, protecting the
environment, encouraging diversification and product development and improving profitability in the
industry.
5. The review of Australia͛s national tourism policy has been conducted by the Tourism Division,
located in the Federal government͛s Department of Industry, Tourism and Resources. The Tourism
Division carries out a range of policy, research and liaison functions at the Federal level of government.
The review has been written from the perspective of the Federal government, and incorporates matters
dealt with at the three levels of government that exist in Australia.
Main Tourism Policy Objectives
57. In 1998, a National Action Plan for Tourism was released by the Federal government to provide
direction for tourism policy formulation and industry planning. The initiatives contained within the Plan
addressed impediments to sectoral growth, and sought to secure Australia͛s reputation as a world-class
tourist destination. The key objectives of the Plan included:
Developing potential new and emerging markets through targeted marketing strategies;
Encouraging the development of efficient and competitive transportation networks;
Fostering regional tourism development;
Enhancing industry standards and skill levels;
Improving the industry͛s information base;
Encouraging the conservation and preservation of Australia͛s unique natural and cultural
heritage;
Encouraging diversification of the industry͛s product base; and
Reinforcing Australia͛s image as a safe and friendly destination.
58. Strategies to achieve these initiatives have been implemented and significantly progressed since
the introduction of the Plan. The Federal government takes a whole-of-government approach to meeting
these objectives. It recognises the importance of integrating tourism policy into other public policy areas
to optimise the benefits of tourism to the country. Section 6 covers this approach in detail.

3.2 Analiza SWOT a Australiei


SWOT vine in limba engleza de la initialele cuvintelor Strenghts(puncte tari), Weaknesses(puncte slabe),
Opportunities(oportunitati) si Threats(amenintari).
Analiza SWOT este de fapt o tehnica prin care se pot identifica punctele tari si slabe si se pot examina
oportunitatile si amenintarile unui proiect, ale unei actiuni sau ale unei persoane si poate fi utiliza ca
element de realizare a bilantului.

In general, exista doua moduri in care poate fi utilizata o analiza SWOT: in scopuri profesionale sau
personale. In scop personal, analiza SWOT poate fi utilizata pentru a monitoriza cariera unei persoane,
notand abilitatile si problemele pe care aceasta le are. In context profesional, analiza SWOT poate fi utilizata
pentru a masura profitabilitatea unei afaceri sau unui proiect.
An analysis of strengths, weaknesses, opportunities and threats
(a SWOT analysis) provides insight into the internal capability of
tourism in Queensland in relation to its competitors. It identifies
the industry͛s strengths, the opportunities for development and
growth, the weaknesses that present obstacles to sustainable
growth and the potential threats to the industry. Emerging from
this analysis are the key challenges facing the industry (see the
following SWOT analysis).
The challenges identified through the SWOT analysis are
consistent with the key issues identified through industry
consultation and are addressed within the action plans detailed
in chapter six, Achieving our vision ʹ making the difference.
STRENGTHS
j Tourism͛s significant contribution to the Queensland economy
j Population growth driving infrastructure development
j Queensland perceived as a safe destination
j Good growth in domestic and international expenditure over five years
j Queensland is the most preferred domestic holiday destination for
Australians
j Forecast high international growth to 2014
j Well-established brand in domestic markets
j Queensland is an aspirational brand overseas
j Queensland has abundant natural and built attractions
j Queensland has a wide range of holiday/leisure experiences
j Long established industry structure and RTO/LTO coordination structure
j Generally well-developed relationships between industry stakeholders
with respect to marketing activities
j Low cost air access
WEAKNESSES
j Importance of tourism not sufficiently recognised
j Standards and consistency in product and service quality vary
j Significant growth in outbound travel
j Flat growth in domestic visitation over five years
j Lack of investment in new serviced accommodation, new product,
services and niche experiences
j Lack of resources for protected areas to ensure appropriate development
j Variable community support for tourism and awareness of value of tourism
j Levels and quality of planning for tourism at local government level vary
j Non-systematic approach to assessing the costs and benefits of tourism
to local communities
j Lack of role clarity between various agencies
j Lack of coordination across federal, state, and local governments
j Shortage of skilled workforce
j Infrastructure may not be keeping pace with growth; adversely
impacting on tourism
OPPORTUNITIES
j Prospect of global political instability/safety and health risks overseas
boosting domestic and inbound visitation
j Uncertain global and domestic economies impacting on travel choice
and behaviour
j Changing demographics and family structure impacting on travel
choices, needs and interests
j Population growth in South East Queensland
j Increase in worldwide use of new technology
j Increased need for shorter, more frequent holidays ʹ domestic
j Emerging international markets and opportunities for new business
j Increased desire for specialised / customised holiday experiences
j Low cost air travel and opportunities to increase inbound travel
j Greater consumer consciousness of destination safety, security and
health issues
j New media technology and opportunity to reach new customers directly
j Innovations in transport technologies ʹ range, speed, safety, comfort ʹ
bringing long haul markets closer
j Greater public awareness of, and interest in, sustainability and
environmental issues
THREATS
j Increasing oil and fuel prices
j Tougher competition from other markets
j Adverse impacts of tourism on the natural environment
j Adverse impacts of natural disasters on destination appeal and
perceptions
j Falling quality of natural resources and attractions
j Innovation in communication technologies ʹ could move quicker than
we can match
j Lack of a strong tourism voice in government planning and policy forums
j Population and visitor growth putting pressure on public infrastructure
j Population expansion and residential development changing the
character of Queensland experiences
j Higher expectations of product and service quality
j Low cost air travel and implications for outbound travel
j Low cost domestic air travel and implications for drive destinations
j Changing workplace dynamics/regulations impacting on leisure
choices and behaviour
j Multiple destination approach to marketing may lead to a fragmentation
of key messages
  2 P   % 5   P  1
Australia poate fi vizitata atat in plina iarna cat si Posibilitati limitate de a ajunge in Australia ʹ
in plina vara. avion sau vapor.
Familiaritatea limbii ʹ engleza Drum destul de lung si obositor cu ambele
Activitati sportive si de relaxare metode de calatorie
Gastronomie protivita oricarui tip de Costuri destul de ridicate pentru o vacanta
nationalitate simpla datorita costurilor ridicate de transport
Posibilitati extraordinare de a vizita atat (echivalentul a unui circuit european)
obiective turistice cat si economice
Odata aterizat in Australia se poate inchiria o
masina si se poate folosi destul de usor datorita
volanului pe partea dreapta
&   !&    2   !
   
O promovare mai buna a turismului Concurenta
Cresterea fortei de munca Datoriile curente pot afecta turismul, calitatea
Dezvoltarea calitatii a produselor si serviciilor serviilor va scadeaprin urmare turistii nu vor
furnizate avea un grad ridicat de satisfactie.
Tehnologia informaţiei Poluarea mediului
Dezvoltarea transportului Destinatii la cheie mult mai ieftine decat
Australia

3.3 Propuneri de creştere a potenţialului turistic


-dezvoltãrii economice durabile, turismului, protectiei naturii si a mediului înconjurãtor
-campanii de promovare a zonelor care sunt slab frecventate de turisti
-extinderea sezonului turistic.
-sustinerea turismului social pentru turisti cu venituri reduse pe piata interna
-conservarea arhitecturii
-campanii de mentinere a mediului nepoluat

Awareness generation
Mass media
ͻ Print Advertising
ͻ PR Initiatives: Media coverage through press release/ advertorials
ͻ Direct mailers
ͻ Emailers
ͻ SMS Campaign
Others
ͻ Travel Agents familiarisation programs
ͻ Tie-ups with Tour Operators
ͻ Corporates who have annual incentive group movement
ͻ Strategic alliances ʹ lifestyle brand, etc.
ͻ Word of mouth appreciation leading to brand loyalty and increase in
retaining customers and creating new customers
Promoting Australia- The Way Forward
Promote various new destinations & attractions within Australia e.g.
Melbourne Waterfront City, Noosa Beach, Tasmania etc. for first time &
second time travelers
Highlight the exclusives in the itinerary that are designed specially for the
traveler:
Wetland & Crocodile Farm Tour, Tandem Sky Dive, Kuranda Skyrail in Cairns
Australian Outback Spectacular, Q1 Observatory Deck, Tjapukai by Night in Cairns
Tram Tour, Visit the Phillip Island Nature Park & Sovereign Hill
Jet Cruise, Sky Walk and Seaplane ride in Sydney
The Kangaroo Island, A Tour of Barossa, Murray River Highlights, Swimming with
Dolphins in Adelaide
Holidays to Gold Coast & Sydney with an overnight at Coffs Harbour
Stay at Tangalooma, Blue Mountains, etc.
Attract decision makers (buyers) for Dreamtime 2009 to take place in
Sydney. Dreamtime is the only event that provides influential decision
makers for high yielding corporate meeting and incentive business with the
opportunity to meet face-to-face with tourism businesses and experience
Australia first-hand at one event
Explore other markets Tier II cities in the country that are emerging markets
with huge potential
Not shift the focus away from the core customer base
Become more visible to the customers by maintaining the marketing and
advertising expenditure
Develop a positioning & communication strategy to capture customer
Attention

Remain true to the customer͛s needs and make sure to continue to sell
more of what the customer wants
Continue to invest in the best growth opportunities
Create innovative value added travel deals
Know the needs of the customer so that you can transform your message
accordingly
Increase the travel business by working as a team with the travel fraternity
Promote activities that Indians enjoy in Australia that include visiting the
beach, visiting wildlife parks, zoos & aquariums, visiting National and
Botanical parks, theme parks, chartering boat, cruises and ferries, visiting
history and heritage buildings

Bibliografie:

1.Ghid complet Grecia, Editura Aqila `93 Oradea-1


2.Insulele Greciei , Ghid Turistic, Enciclopedia Rao 2005, Bucuresti, Editor Coordonator: Jane, Simmonds;
Editori: Isabel, Carliste;, Michael, Ellis;, Simon, Farbrother; Claire, Folkard; Marianne, Petrou;, Andrew,
Szudek.Ghiduri tristice,.
3.Grecia Continentală, Enciclopedia Rao 2002 Jane, Simmonds(coordonator); Isabel, Carliste; Michael, Ellis;
Simon, Farbrother
4.R.C. d`Istria, Grece, ed. Vilo Paris, 2002
5. Melissa de Villers, B.Bell, Grecia, ed. Aquila `93 Oradea, 1998
6. Helen Frantzi, The Acropolis-the archaeological site and the museum,
ed. Voutsas Atena,
7. N. Silviu, M. Horia, N. Ion, S. Nicolae ʹ Statele Lumii Ed. Meronia ʹ Bucuresti 1994
8. M. Horia, N.Sivliu, N. Ion, R. Caterina ʹ ͞Enciclopedia Statelor Lumii͟
Ed. Meronia ʹ Bucuresti 2001
Site-uri:
www.gnto.gr
http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/PAGE-themes?p_param=A2001
www.wttc.org

   

 & > 


Australia are numeroase avantaje pentru atragerea turistilor: zile insorite, paduri tropicale luxuriante,
savanna, desert. De asemenea sunt posibile scufundarile, navigarea, pescuitul, dar si vizitarea numeroaselor
monumente, muzeee, poduri, biserici . Pentru a ajunge in Australia se utilizeaza atat avionul, cat si trenul
sau croazierele si vasele de mare.
Turismul in Australia s-a dezvoltat treptat si s-a imbunatiti incepand din 1991 cand turistii au inceput sa
experimenteze noi locuri dar si noi peisaje. Imbunatatirile aduse infrastructurii, modernizarea hotelurilor,
diversificarea gamei de servicii de divertisment, facilitatile de cazare, acestea ducand la o dezvoltare a
transporturilor cat si a fortei de munca . Evidentierea resurselor naturale, cat si valorificarea exportului
( Australia devenind astazi unul dintre cei mai mari exportatori de diamante, dar si lana, cat si alte produse),
a florei a faunei si a peisajelor a dus la o crestere semnificativa a turistilor. Se observa astfel ca incepand cu
anul 1996, Australia a avut o crestere considerabila a turismului contribuind cu 5% in aceasta perioada la
produsul intern brut la tarii. Daca in anul 2001 Australia inregistra 62.000 mii de turisti, in anul urmator
cerea turistca a crescut considerabil realizandu-se un ͟ boom turistic͞, ajungand in anul 2005 la un total de
700.000 de turisti, crescand aproximativ cu circa 3,6% pe an.

Odata cu dezvoltarea turismului s-au dezvoltat treptat si transporturile, constructiile, dar si transporturile
aeriene si cele maritme, cel mai uzual mijloc de a ajunge catre aceasta destinatie fiind avionul si croazierele.
Factorii care influenteaza cresterea cererii turistice sunt venitul, deoarece acesta genereaza o atractie mai
mare a numarului de turisti si pretul care poate influenta atat pozitiv, deoarece o crestere ar insemna un
buget mai mare alocat tarii, insa si un efect negativ prin o scadere a cererii turistice. Un alt impact negativ
asupra cererii turistice ar fi dezastrele naturale intalnite: tornade, cicloni, cutremure, dar si crizele politice
care determina uneori un impact negative asupra turistilor dar si a turismului.
Un factor ce contribuie iar la cresterea cererii turistice sunt organziarea diferitelor evenimente : = @ 
*F $$#= @ * +
* 91 , = @    *  * P 2. Un eveniment foarte
important petrecut in septembrie este = @ * +  *  1 , dar si   * @  * 
  )
 # 9        *

. Tursimul international este in mare parte
intraregional, realizandu-se intre tarile ce apartin aceleasi regiuni. O alta caracteristica a influentarii cererii
turistice este marimea tarii, calea de access sau organizarea unor circuite destul de ieftine de catre agentiile
de turism .

&( 86 > P 8


Anii 2001-2002 au fost reprezentativi pentru Australia deoarece 8,5% a reprezentat contributia din turism si
circa 10% din sectorul angajarilor, generand in aceasta perioada o crestere semnificativa a locurilor de
munca, ajungand chiar la 54.000. Circa 24% din totalul incasarilor au fost aduse de catre vizitatorii straini,
ocuparea cazarii a reprezentat circa 19%, iar transporturile maritime, aeriene, cat si feroviare au adus o
contribuite de circa 15%. Toate acestea au generat o contribuite de aproape 48% privind valoarea
turismului raportata la acest stat .
Turismul reprezinta cea mai importanta sursa de venit din afara granitelor tarii, sectorul fiind in principal
privat. Contributia turismului la produsul intern brut este de aproximativ 5.3% in anul 2006, crescand in
termini nominali pana la 12,2% in anul 2016.

r (; D  > (6 9


Ponderea populatiei ocupate in turism intregistreaza niveluri diferite pe zone si tari in functie de nivelul de
dezvoltare al turismului si de condiitile economice specifice fiecarei tari .
Incepand cu anul 2006 locurile de munca vor fi generate de turism in Australia cu aproxiamtiv 11,2% joburi.
Astazi sunt peste 76,7 milionae de locuri de munca in turism si 234.3 milioane de locuri in
industria economica a turismului si a calatoriilor, acestea urmand a creste cu 89,5 milione si respectiv 279,3
milioane pana in anul 2006, totalizand circa 12,8 %. In prezent la fiecare 7,8 locuri de munca circa 1
reprezinta turismul si se asteapta ca acestea sa totalizeze pana in anul 2016 circa 1.355.000 locuri de
munca, crescand astfel cu aproxiamtiv 5,2% .
Dupa cum se observa si din tabel Australia se situeaza pe locul 30
privind sectorul angajarilor din turism circa 1.2886,6 fiind la mica
distanta de restul tarilor asteptandu-se la o crestere cu circa 0,5%
in urmatorii 10 ani.
Odata cu cresterea angajarilor in tursim acesta genereaza si o
atenuare a somajului, o personalizare mai accentuata a serviciilor
aparand ca efect direct al contactului dintre lucratorii si clienti,
dar si o serie de efecte negative ca de exemplu: fluctuatii in
ocuparea personalului, deoarece majoritatea sunt lucratori angajati temporar sau insatisfactia lucratorilor in
anumite conditii .


IJP&6 >6  
Piata turistica in Australia este evaluata la circa 311 miliarde, avand ca parteneri principali de desfacere a
exporturilor cele mari cinci state: Japonia, China, Noua Zeelanda, Regatul Unit si Statele Unite ale Americii.
Exporturile de servicii si produse au crescut in termeni reali cu peste 7% in ultimii 10 ani incepand cu anii
1993-1994, ajungand in anii 2003-2004 la circa peste 143 miliarde, cu o contributie aproxiamativa la
produsul intern brut al tarii de 18 %. Australia se claseaza astfel printre primele tari exportatoare de vin
dupa Franta, Italia si Spania, urmand cele de lana si diamante precum si cele mai importante: agicultura,
resurse minerale si energie. Serviciile personale de cazare si calatorie au generat in principal circa 12,1
miliarde contribuind la produsul intern brut cu circa 9,8,% din totalul exporturilor.
Daca in anul 1998 se inregistrau aproape 4,3 milioane de vizitatori, in anul 2006 acesta a generat o explozie
turistica deoarece s-au inregistrat circa 1,200.o milione de turisti reprezentand circa 10%, astepandu-se sa
creasca astfel pana in 2016 la circa 50,8 miliarde reprezentand o contributie la produsul intern brut de
circa 14,2 % . Totalitatea exporturilor din piata turistica este de 22%.
Bursa de valori a Australiei inregisteaza in ultimi 10 ani o ascensiune foarte mare ajungand a fi in prezent
una dintre cele mai mari piata de schimb valutar dupa Tokyo, avand un capital de peste 530 miliarde .
Important este faptul ca Australia a reprezentat si reprezinta inca o piata turistica in ascensiune chiar daca
au existat numeroase conflicte politice privind alte tari care puteau sa afecteze indirect vizitatorii acestei tari
.

- (,   ( P  >
Investitiile in turism sunt in general mari consumatoare de capital deoarece pe langa investitiile necesare
specifice: cazare, alimentatie sunt necesare si cele de infrastructura generala. Finantarea investitiilor
turistice angajeaza capitalul pe termen lung; in consecinta amortizarea mijloacelor fixe facandu-se foarte
lent. Acestea au de obicei un caracter economic sau juridic, adica sprijin financiar din partea institutiilor
bancare. Astfel in Australia investitiile in capital sunt estimate la 30,5 bn ceea ce reprezinta aproximativ
11,9% din totalul investiitlor in anul 2006, acestea asteptandu-se sa creasca in anul 2016 la aproximativ 58,7
bn .
Investitiile in capital situeaza Australia pe locul 9 cu aproximativ
23,276uss, fiind astfel in primele noua tari clasate din punct de
vedere al turismului in anul 2006. Se observa astfel k dupa anul
2006 Australia a avut o ascensiune privind investitiile in turism
pana in anul 2004 unde avut loc o micsorare, iar din anul 2005
relaizandu-se o crestere continua. S-au realizat diferite proiecte
pentru a spori cresterea turismului aceastea fiind in principal
subventioante de investiorii straini.
Un exmplu este finantarea si deschiderea in anul 2005 pe 15
ianuarie a unei noi autostrazi care leaga orasele Darwin si
Adelaide , ducand astfel al facilitarea si exportutilor si
importurilor acestei tari .


6 96> =   P&( >
Calatoriile de afaceri au devenit in timpul nostru un sector foarte important in special pentru anumite zone
ale lumii, aceste calatorii devenind insemnate atat din punct de vedere al incasarilor care sunt in cele mai
multe cazuri cu beneficii. Oamenii de afaceri calatoresc in marea majoritatea a timpului cu avionul, fiind si
clienti de baza ai unor lanturi hoteliere de patru sau de cinci stele. O astfel de calatorie se caracterizeaza
prin faptul ca se poate practica in orice perioada a anului, plata se realieaza imediat, solicitarea unor servicii
de calitate superioara. Aceste calatorii pot de asemenea fi atat cu caracter intern cat si extern, o noua forma
de calatorie a turismului de afaceri este vizitarea unor simpozioane, conferinte de presa, aceste avand in
multe situatii loc in unele hoteluri .
Australia are 38.670 km de cai ferate in posesia guvernului si 1.610 km cai ferate private. Aproximativ 50%
din drumurile Australiei sunt pavate. Exista aprox. 8,8 milioane de masini si peste 1 milion de autocamioane
si autobuze.
Astfel in Australia turismul de afaceri reprezinta o noua forma de turism dezvoltata recent avand o crestere
insemnata in anul 2001 aproxiamativ 35, 00 bn , urmatorii ani avand o scadere mai considerabila in jur de
30,00bn, ajungand in anul 2006 la aproximativ 70,oobn reprezentand circa 12,4% din totalul inregistrarilor
in anul 2006. In anul 2016 se preconizeaza o crestere cu 23, 4 bn ceea ce ar reprezenta aproximativ 13% .
. 9P>   ;6,(>&
Guvernul are un rol important in dezvoltarea sectorului turistic si al tuturor sectoarelor de activitate
economica , in promovarea imaginii tarii , in realizarea unor strategii privind atat piata

turistica cat si cea comerciala, dar si in promovarea si dezvoltarea ecoturismului sau a naturii.
Se observa astfel din tabel o usoara crestere a cheltuielilor guvernamentale privind realizarea anumitor
infrastructuri incepand cu anul 2001, unde inregistra aproxiamtiv 2,5 bn si continuand intr-o usoara crestere
pana in anul 2006 unde a ajuns la un total de 3,0 bn. Astfel in 2006 cheltuielile guvernamentale totalizau 3,7
% urmand a creste pana in 2016 cu aproximativ 3,6%.





BIBLIOGRAFIE

www.wttc.org
www.fiji-island.com
www.travelwizard.com
www.webwombat.com.au
www.australia.com
www.world66.com
www.visit-kiribati.com
www.state.gov
www.wikipedia.org
ͣStatele lumii de la A la Z͟ - Horia C. Matei, Silviu Negu, Ion Nicolae-Editura Stiintifica si Enciclopedica
c