Argument,

Încă de dinainte de a ne naşte , timitem semne din stadiul embrionar care să ne argumenteze
existenţa noastră. Prima mişcare simţită, primul ţipăt întâiele cuvinte sunt argumente ale trecerii
noastre prin viaţă. Anii ne poartă pe aripile vieţii, sedpletind înaintea noastră etapele pragurile
existenţei. Iar noi, mai int\i copiii, apoi adolescn’i, tineri sau maturi g[sim ]n fiecare zi puterea de a
aceepta sau nu opinia celuilat. Argumentarea presupune, înainte de orice respect pentru demnitatea
interlocutorului, căci nu ţine doar de raţiune, ci şi de suflet. Mai mult, argumentarea nu umileşte, nu
distruge într-o clipă acel glob de cristal care se regăseşte în fiecare dintre noi, ci ne oferă şanşa de ane
exprima atitudinile, de ne transfera ideile, fără a constrânge sau fără a mutila un suflet, cgiar şi atunci
când suntem întâmpinaţi cu reticenţă.

Abordarea textului argumentativ la ciclul gimnazial trebuie înţeleasă ca o ferestră deschisă către
etaăa liceală, căci dincolo de însuşirea de către elevi a structurii acestui tip de text sau mai mult
dincolode conectorii pe care , ca dascăli îi cerem, poate presaţi şi de dorinţa unui succes scola, dincolo
de acest puyyle completat cu răbdare de elvi şi profwsori de-a lungul cestui drum spre viitor, se ascunde
de fapt adevarata comoară: argumentarea îî pregăteşte pe viitorii studenţi de maine către o carieră de
succes, căci a şti să îţi susţii până la capăt punctul de vedere, ajutat de argumente, poate însemna uneori
progresul.

Predarea la clasă a acestui tip de text nu este un lucru facil, deoarexe pe lângă însuşirea noutăţilor
de structură ale acestui tip de text, reuşita acestui demers didactic depinde în mare măsură de abilităţile
elevilor de recunoaştere. Elevii îşi însuşesc etapele pe care trebuie sa le parcurgă, însă pot întâmpina
dificultăţi în exprimarea opiniilor.Vocabularul dobândit, preferinţa pentru unanumit tip de lectură,
structura afectivă a elevului se reflectă în maniera abordării textului argumentativ