Facultatea Valahia , Facultatea de Stiinte Umaniste Specializarea : Litere Grupa a II-a , Anul 2

Continuitatea stramosilor daci pe teritoriul Romaniei.

Student : Dragomir Eduward Alexandru

Introducere

Dacii, cu toate ca au suferit pierderi grele, au ramas, chiar si dupa ce a fost instaurata noua conducere. Principalul element din Dacia,provincia,a fost de romanizare complex, elemental sau de baza fiind impunerea si adoptarea definitiva a limbii latine. Romanii sunt astazi singurii descendenti ai Imperiului Roman de Rasarit; limba romana este una din marile mostenitoare ale limbii latine, alaturi de Franta, Italia, Spania, Romania este o oaza de latinitate in aceasta parte a Europei. Cultura dacic s-a pstrat i dup cucerire ntruct au fost descoperite 100 de puncte pe teritoriul Daciei romane n care s-au pstrat urme ale culturii materiale dacicece dateaz din sec. I-II d. hr. Ce stim noi astazi despre preistoria Daciei? Mijloacele noastre de informative sunt urmele pe care le-a lasat traiul omensc aici adica armele, unelete, obiectele de podoaba, de cult, funereare etc. Cea mai mare parte a acestor urme zac ingropate in pamant, acoperite de praful si nisipul ce s-au asezat peste ele timp de mii de ani, uneori si de cenusa incendiilor sau de daramaturile asezarilor pustiite.1

1 .Constantin C. , Giurescu i Dinu, C. , Giurescu IstoriaRomnilor din celemaivechitimpuripn ast zi,pag 197

Dacia inainte de cucerirea romana

Dacia era n antichitate ara locuit de geto-daci, care erau mp r i i ntr-un num r mai mare de state i ocupau un teritoriu cuprins ntre: rul Tisa (vest), rul Nistru i M.Neagra (est), Dunare(sud) iCarpatiiPadurosi(nord). n anumite p r i chiar dep eau aceste hotare: spre est pesteNistru"naintnd pn spre Bug ", iar spre vest, "ajunser pn la Dun rea panonic ". Grecii le spuneau dacilor ge i, iar romanii daci.Totusi prima relatare despre ge i apar ine lui Herodot care relateaz campania din 514-512 .Ch. alui Darius mpotriva scitilor la nord de Marea Neagr , i arat c "nainte de a ajunge la Istru, biruie mai nti pe ge i care s-au crezut nemuritori", iar despre faptul c au pierdut lupta spune: "ei (ge ii) au fost cei mai viteji i cei mai nenfrica i dintre traci". Dacii erau organiza i n state i aveau cet i numite dava, se ocupau cu agricultura, mineritul si pescuitul. Dacii iubeau muzica.Izvoarele antice spun c ei cntau din gur , dar i din chitari. Imbracamintea lor era asemanatoare cu cea a taranilor romani din zilele noastre. Erau b rbo i cu plete mari, purtau pantaloni lungi nnoda i la glezne, tunic scurt cu mneci, fiind acoperi i pe cap cu o c ciul ( tarabostes ) conic . Femeile mbr cau o c ma a plisat la gt i pe piept, cu mneci scurte. Dacii ob inuser dj un grad nalt de civiliza ie pn s ia pentru prima dat contact cu romanii. Ei credeau n nemurirea sufletului i considerau moartea ca o simpl schimbare de ar .Ei erau mp r i i n dou clase sociale : aristocratia , numit pileati sau tarabostes i agricultorii liberi, coma i. In roirea lor colonistii greci intemeiau primele asezari, viitoarele orase.Coloniile grecesti au avut o influenta civilazatorie in societatea getica traitionala din zonele limitrofe , Dobrogea, dar si sudul si central Moldovei ori rasaritul Munteniei. Prin aceste colonii o mica parte a teritoriului Romaniei participa la istoria antichitatii clasice Continuitatea de locuire se observa in secolul IV in asezari la Govora-Sat (Jud. Valcea) , Budureasca (Jud. Prahova) , acum apare asezarea de la Piroboridava( azi Poiana, comuna Nicoresti Jud. Galati). Interesante sunt necropolele din sec IV de langa Braila unde s-au descoperit morminte de incineratie ale autohtonilor , in timp ce la Chiscani mormintele de inhumatie , prin unele aspecete par a arata legaturi cu zona nord-pontica. Se stie destul de putin despre limbadacilor.1

1. Istoria Romaniei . Barbulescu, Mihai ; Deletant Dennis; Hitchins Keith; Papacostea, Serban, Teodor Pompiliu pag. 28

Era o limba indoeuropeana detip satem1 , inruditaindeaproape cu limba tracilor, sau pastrat foarte putine cuvinte in texte antice , cateva toponime , hidronime (Maris=Mures , Alutus=Olt , Samus=Somes , Crisus=Cris, Tibisis=Timis, OrdessosAgresis=Arges etc.) si antroponime. In limba romana exista vreo 160 de cuvinte ( cu etimologie neexplicata) care ar putea fi de origine geto-daca. Din a doua jumate a secolului IV i.d.Hr. grupuri de celti se aseaza mai cu seam in zona intercarpatica, pe vaile Muresului , Somesului, Crisurilor si Begai.Cultura de tip Latene2 pe care o aduceau , superioara celei autohtone.Descoperirile celtice atesta caracterul violent al patrunderii . Dupa o perioada autohtonii au preluat de la celti cunostiinte tehnice(roata olarului). In secolele 9-10 d.Hr izvoare in limba greaca , latina si slavona atesta existenta unei noi etnii in spatiul carpato-danubiano-balcanic: vlahi sau valahi, blachi, dua natura izvorului . Ulterior mentiunile despre vlahi se inmultesc in actele de cancelarie si in suresele narativ.Toate aceste izvoare atesta o noua realitate etnica in Europa , un nou popor al vlahilor . Arheologic , procesul de creare a acestei noi realitati e confirmat prin prezenta in secolele 8-9 a unei vaste culturi materiale carpato-balcanice unitare, cultura Dridu , care coincide in linii mari cu spatiul romanitatii rasaritene si are la baza traditiile civilizatiei provinciale romano-bizantine. Geto-dacii se unesc intr-un mare stat sub Burebista(c.82-44i.Hr.) scrie Strabon: ajuns in fruntea neamului sau care era istovit de razboiae deste, getul Burebista l-a inaltat atat de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare de porunci incat in cativa ani a faurit un stat puternic si a spus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine ajungand sa fie temut chiar si de romani . potrivit afirmatiilor aceluiasi istoric, Burebista avea o armata de 200000 de oameni(cifra evident exagerata). Statul dac devenise astfel o forta politica si militara de temut in spatiul dintre Dunarea de Mijloc , Marea Neagra si Muntii Balcani. O inscriptie greaca din Dionysopolis il considera pe Burebista cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia. Dupa moareta lui Burebista fostul puterni stt cade treptat sub influenta Romei iar regii daci pregatesc venirea lui Decebal.

1 Limbile statem constituie o ramura a familiei de limbi indo-europene care cuprinde limbile indoiraniene,balticesi slave armeniana, albaneza si alte cateva limbi despre care nu se stie aporape nimic (frigiana sau limba traco-daca) 2- Latene ( la tene ) = Cultura materiala si spirituala dezvoltata de celti, a fost numita La Tene sau cea de a doua epoca a fierului in Europa

Cucerirea Daciei si continuitatea

E de inteles de ce dacii puteau fi- si un timp u si fost o reala stavila in expansiunea romanilor , ba chiar in mentinerea lor in sudul Dunarii , prin desele incursiuni pe care le faceau in Moesia. Un conflict era inevitabil.Doua razboiae sangeroase (101-102 si 105-1060 decid soarta Daciei. Traian , marele imparat roman (98117_ , unul dintre cei mai mari pe care i-a avut imperiu; , iese invingator . Decebal , cutezatorul si capabilul rege al dacilor (87-106) a incercat din rasputeri sa-I opreasca pe romani la hotarele statului sau . Cand in 106, romanii patrund in Sarmisegetusa , o parte dintre capetenii se sinucid, pentru a nu impodobi triumful invingatorului. Ceilalti , impreuna cu Decebal si resturile armatei se retrg in muntii dinspre rasaritul Daciei , incercand sa continuie lupta. Romanii ii urmaresc indeaproape si ii inconjoara. Decebal se sinucide , folosindu-si sabia. Moartea lui Decebal este descrisa in partea cea mai inalta a Columnei lui Traian de la Roma. Pentru a permite vederea de jos , ansamblul scenei se marese pana cand ocupa mai bine de o jumatate de spirala si se incheaga astfel incat miscaarea celor 21 ed soldati ai cavaleriei romane care-l urmareau pe regale dac , condusi de Tiberius Claudius Maximus , il oblige pe spectator sa priveasca giganticul personaj regal care se omoara cu propria sabie. Cucerirea Daciei a reprezentat pentru imperiu un spor de securitate si un izvor de inseminate avantaje economice . Dupa istoricul bizantin Ioannes Lydus , Traian ar fi capturat din Dacia 165 000 kg de aur si 331 000 kg de argint, cifre probabil exaggerate , dar care evidentiaza bogatia noii provincii. Dacia, transformata in provincie imperial romana se va bucura , datorita importantei sale strategice, de o atentie deosebita din partea administratiei imperial, in cele aproape doua secole cat va apartine Imperiului Roman . Dupa cucereire, din ordinal lui Traian , Dacia este masiv colonizata cu elemente romane sau romanizate, aduse , dupa cum scrie istoricul roman Eutropius din intreaga lume romana .Au venit colonisti indeosebi din provinciile de limba latina, Pannonia,

Moesia, Dalmatia, Noricum, Raetia s.a. Procesul de urbanizare e foarte rapid.Orasele se inmultesc, apar drumuri pietruite, apar targuri, tabere militare, ferme agricole.Dacia acum se desfasoara sub semnul romanitatii occidentale, fapt demonstrate de modul de oraganizare a vietii urbane si rurale , constructiile dezvelite de sapaturi arheologice, vile,

apeducte, amfiteatre, termele, forurile, templele etc. Importanta e prezenta armatei in procesul de romanizare . Sunt mentionate castre pe tot cuprinsul Daciei( un castru avea 500 de military) , acestea au ramas pana in 271. Istoricii si arheologii romani si straini(Th. Momsen, J.Jung, C.Patsch s.a) au adus pana acum suficiente argument e pentru a demonstra ca Traian a desfiintat un stat, dar n-a nimicit un popor. Populatia chiar daca isi insuseste treptat modul de viata al cuceritorului si mai ales limba acestuia , singura pe care o vorbesc colonistii pentru a comunica intre ei , cu autoritatile si cu bastinasii , ea ramane elemental etnic majoritar si sub noua stapanire. Elemente specific civilizatiei dace(ceramic lucrata cu mana, ritul funerar) se perpetueaza alaturi de cele romane , in peste 100 de asezari si necropole din secolele 2-3 d.Hr de pe intinsul provinciei. Supravietuiesc sute de toponime si hidronime autohtone.Noile centre urbane se inalta pe vatra vechilor asezari dacice, al caror nume il adesea si preiau.15 unitati millitare, alae si cohort , recrutate din randul populatiei dace, sunt atestate epigraphic din Siria pana in Britannia. Se intalnesc multe nume de rezonanta daca pe inscriptiile din Dacia , Moesia, amintind de veteran lasati la vatra si stability in alte regiuni sau de personalitati despre care izvoarele afirmau ca ar fi de stripe daca(traca), precum Regallianus, Aureolus, imparatii Galerius si Maximus Daia. Dacii din ultima scena de pe Columna lui Traian , manand vitele, nu se mai duc dincolo de fruntariile provinciei, ci se intorc la vetrele lor. In Dacia s-a intamplat ceea ce s-a intamplat si in alte teritorii cucerite de romani. Populatia n-a fost distrusa , ci romanizata. Romanizarea a fost mai intensa in regiunile Transilvaniei, Banatului , Olteniei , stapanite direct de romani , si mai slaba in Muntenia si Moldova ; a fost mai puternica in zonele urbane si mai lenta in cele rurale. Limba latina a impus pretutindeni. Din cele aproximatix 3000 de inscriptii descoperite in Dacia romana , numai 40 sunt in limba greaca. Din cele 2700 de nume de personae mentionate in cuprinsul lor, 70% sunt romane, 13% sunt grecesti, 4 % dacice si 4% ilire5 . Intregul process de romanizare a fost incetitnit dupa 271 cand imparatul Aurelian este silit de presiunea triburilor germanice sa retragaarmata si administratia din Dacia la sud de Dunare. Oricat de paradoxal ar parea evacuarea Daciei de armata si oficialitati si alsarea ei prada barbarilor a fost una din

cauzele care au favorizat mentinerea romanismului in stanga Dunarii. Daca Roma ar fi opus aici o rezistenta armata , navalitorii ar fi distrus populatia romana, trecand peste ea ca un ciclon peste un dig prea slab, maturand tot ce I se opunea in cale.

Pe intinderea marea a provinciei lasate in nordul fluviului in stapanirea navalitorilor, acestia aveau loc sa se raspandeasca in toate directiile . In timpul migratiilor , autohtonii romanici nu mai apar in prim-planul istoriei spatiului romanesc. Iar atunci cand in sec 18 istoriografia incepe sa fie folosita pentru politica , pentru a crea drepturi istorice , faptul acesta devine un argument impotriva romanilor. Astfel ia nastere teoria imigrationista care confunda lipsa surselor scrise privind romanii cu absenta insusi a romanilor in spatial carpato-dunarean . Dupa Frantz Sulzer(inventatorul teoriei) sau Robert Roesler romanii s-ar fi nascut ca popor undeva la sud de Dunare , intr-un spatiu niciodata precizat, de unde apoi ar fi migrat in sec 13 in Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania unde i-au gasit pe unguri , secui, sasi stability acolo de cateva secole, astfel romanii nu aveau nici un drept asupra acelor teritorii. In primul rand aceasta lipsa de surse nu esste absoluta. Exista o stire a cronicarului bizantin Priscus , din 448 , despre folosirea limbii latine la curtea lui Attila , o alta despre un slav din Muntenia in vremea lui Iustinian (527-565) , care vorbea latineste, exista numele altin al unor martiri goti din aceasta regiune, exista inscriptia latina crestina de la Biertan , al lui Zenobius, sau informatia din Strategiconul imparatului bizantin Mauriciu (582-602) despre prezenta unor romani in Dacia , vietuind alaturi de slavi si folositi drept calauze de catre armata bizantina pe la 600. Aceasta lipsa de informative este explicate de istoricum francez Lucien Musset care constata ca , de fapt, sub aceasta trecere rapida de la un imperiu la altul trebuie sa vedem o populatie statornica, despre care izvoarele istorice nu pomensc nimic . Asadar tacerea izvoarelor in secolele intunecate nu poate fi un argument in sprijinul teoriei golirii de populatie a Daciei si nici revenirea romanilor in izvoarele din secolele 9-13 nu poate fi o dovada in favoare presupusei lor migrari din sudul Dunarii.1

1-Bulei, Ion O istorie a romanilor Ed. Meronia , Bucuresti , pag. 9-18

Continuitatea dacilor sub influenta marilor migratii

Daca ar fi sa rezumam isoria spatiului carpato-danubiano-pontic vreme de un milniu (271-sec.13) am spune un mileniu sub migratii. Cu un interval de aproximativ un secol pentru fiecare val de migratori. Primii care au venit au fost vizigotii, ei au stapanit intre 271 si 376 regiunea de la rasarit de Carpati si o parte a Campiei Dunarii. Imparatii Diocletian, Galerius, Constantin Cel Mare ii infrunta in mai multe randuri la Dunare sau in sudul ei. O parte avizigotilor incepe sa se crestineze , si asta punea in pericol unitatea lor, fapt ce i-a facut sa se mute la sud de Dunare. Intre 376 si 454 , teritoriul nord-dunarean intra sub hegemonia hunilor. Controlul lor nu se manifesta efectiv asupra intregului spatiu .Isi stabilesc central in Campia Panonica .Descoperirile arheologice nu atesta prezenta lor decat in arcul carpatic si in regiunea submontana de pe latura exterioara a Carpatilor. Locul hunilor este luat de gepizi , dominatia acestora se exercita si in interiorul arcului carpatic si partial in Oltenia. Grupuri izolate apar si masa daco-romanilor din Transilvania . Gepizii, un neam mai pasnic si putin numerous, traiesc in legaturi mai stranse cu populatia locala si Imperiul Roman de Rasarit. Dominatia acestora ia sfarsit dupa un secol prin intrarea in scena in 558 a avarilor turanici. Aliati cu longobarzii , avarii ii zdrobesc pe gepizi , care se vor topi incet incet in mijlocul celorlalte neamuri si disparand de pe scena istoriei. Avarii , isi stabiles central in Panonia, si de aici navalesc in repetate randuri in Imperiul Bizantin, ajungand in 619 si 626 sa asedieze impreuna cu slavii, Constantinopolul, unde sunt infranti. In legatura cu una dintre navalirile avare la sud de Dunare , cronicile byzantine pomenesc cateva cuvinte romanice, celebra expresie torna torna fratre. Era 587, avarii ajunsesera pana in Tracia , o parte a armatei lor se imprastie dupa prada, regela avar ramanand numai cu putini oameni in jurul lui. Atunci generalul

bizantin Commentiolus , se hotaraste sa atace. Pe drum se facuse noapte , de pe spatele unui animal cade bagajul unui soldat, soldatul nu baga de seama, camarazii sai voind sa-I atraga atentia strigau in limba maternal sau cea bastinasa torna, torna , fratre . Soldatul n-a auzit, in schimb au auzit ceilalti care au crezut ca este vorba de un semnal de retragere au inceput sa fuga. S-a creat panica siarmata bizantina a trebuit sa se retraga, in acelasi timp au inceput sa fuga si avarii in directia opusa crezand ca sunt atacati . Cuvintele acestea par adesea sa fie primele in limba romana.1 Un argument foarte puternic pentru a ezarrea estic a proto-romnilor este influen a slav asupra limbii romne, care este de tip bulgar, iar nu srb. Acest fapt limiteaz teritoriul de formare al poporului romn aproximativ pe valea Moravei. Am stabilit, mai sus, ca limit sudic , Mun ii Balcani (linia Jirecek). Un alt fapt pentru care nu putem deslipi lleag nul romnilor de Dun re l reprezint fonetismul pur romnesc al numelui fluviului, care n limba romn prezint o form mult diferit de acelea din alte limbi - este evident c nu a fost mprumutat de la o limb nvecinat . Concluzia este aceea a originii daco-tracee a poporului romn, cu men iunea c factorul dacic primeaz - regiunea dintre Dun re i Mun ii Balcani este atribuit de asemenea grupului dacic; centrul Balcanilor (valea Moravei) era locuit de un amestec de popula ii ilire, trace i dacice. Se justific n acest mod romanizarea prrovinciei, a autohtonilor, ntr-un interval de 165 de ani. Iar cea mai bun dovad o constituie num rul de inscrip ii latine descoperite n Dacia, 3000, care este foarte mare comparativ cu alte provincii care au fost st pnite mult mai mult timp: Dalma ia - 9500, Moesia Superior - 1300, Moesia Inferior - 1300, Pannonia Superior - 3500, Pannonia Inferior - 1500. Aten ia ne-o ndrept m spre cele dou Moesii, pentru c acestea mpreun , de i au o suprafa ct aceea a Daciei i au f cut parte din imperiu mai multe secole, au dat la iveal mai pu ine inscri ii dect Dacia. Se tie c n aceste dou provincii romanitatea a p truns mai ales de-a lungul Dun rii, unde reg sim majoritatea ora elor i a castrelor militare. Cu siguran i rolul lor economic a fost mai sc zut. 6 Unii autori antici (Eutropius, Vopiscus) aau scris despre o p r sire total a Daciei, att de c tre armat ct i de c tre provinciali. Exist totu i argumente puternice care ne mpiedic s accept m acest lucru: popula ia Daciei trebuie s fi fost destul de numeroas , deci imposibil de mutat integral; foarte important este faptul c nu s-au descoperit nici un fel de dovezi arheologice care s ateste o cre tere brusc de popula ie la sudul Dun rii - nu s-au ntemeiat a ez ri noi i nici nu au sporit cele vechi; nu se

p streaz amintirea mut rii n nici o inscrip iei.

1-Bulei, Ion O istorie a romanilor Ed. Meronia , Bucuresti , pag.19-21

Dar argumentul de necomb tut este cel ofeerit de arheologia de la nordul Dun rii: n majoritatea a ez rilor din fosta provincie se constat n secolele IV persisten a popula iei daco-romane. Este vorba despre a ez ri rurale, multe dintre ele ntemeiate nainte de 271. Caracterul lor daco-roman este dovedit de inventarul arheologic specific, ritul nmormnt rii i de tipul antropologic al scheletelor. Astfel, urmele autohtonilor, majoritari, sunt cert diferite de cele ale popula iilor migratoare (go i, sarma i, huni).

Concluzii. Romnii sud-dun reni

Se poate trage o cconcluzie referitoare la leag nul romnilor pe parcursul primului mileniu. Acesta trebuie localizat n sud-vestul Transilvaniei, estul Banatului, Oltenia, iar la sudul Dun rii, n regiunea dintre rurile Timoc i Morava. Acesta este doar nucleul, stabilit pe baza gradului de romanizare, a num rului descoperirilor arheologice daco-romane i absen a total a migratorilor (go i, iazigi, huni, gepizi, avari). Romnii vor locui spre sfr itul primullui mileniu un spa iu mult mai ntins: Moldova a fost probabil populat dup p trunderea slavilor n Balcani (602), iar ntreaga Transilvanie, Maramure ul, Cri ana i Banatul vor fi intens locuite. Dar n acela i timp romnii sud-dun reeni vor pierde teren n favoarea slavilor. Lingvistic se poate dovedi desprinderea aromnilor din blocul romnesc prin secolele IXX, cnd are loc deplasarea acestora spre sud (acesta fiind i momentul n care ncep s fie men iona i n izvoare). Romnii sud-dun reni au fost tot timpul n primul rnd p stori, lucru datorat condi iilor geografice, dar i a celor istorice. Megleno-romnii sunt urma ii romnilor din Bulgaria, care au locuit n special Mun ii Balcani. Se tie c revolta acestor p stori romni a dus la formarea celui de-al doilea stat bulgar, primii conduc tori ai acestuia fiind o familie de romni, As ne tii. Totu i ponderea etnic a romnilor n cadrul Bulgariei nu a fost prea mare, justificndu-

se astfel asimilarea acestora i bulgarizarea complet a statului ntr-un timp scurt. Ceea ce trebuie subliniat este emancipareaa romnilor sud-dun reni, naintea celor nord-dun reni, reprezentnd astfel un factor politic activ i nu o popula ie supus . Deosebit de semnificativ n acest sens este denumirea de vlahi, dat de slavi tuturor romnilor. La sudul Dun rii aceasta a desemnat ntotdeauna pe p storii romni liberi. La nordul Dun rii, n schimb, termenul romni, tradus n textele slave tot prin vlahi, a ajuns s nsemne rani dependen i. Acest lucru ilustreaz originea neromn a claselor conduc toare din cadrul primelor forma iuni politice romne ti (ace tia erau slavii, lucru dovedit n primul rnd prin terminologie).

Asem n rile ntre romn

i albanez

Leg turile dintre romn i albanez sunt numeroase i au constituit ntotdeauna unul din argumentele principale ale teoriei imigra ioniste. n primul rnd, dintre cele 160 de cuvinnte considerate dacice din limba romn , 90 se reg sesc i n albanez . Multe din aceste cuvinte sunt cuvinte de baz ale celor dou limbi (brad, mnz, gt, buz , etc.) i apar in evident unui fond arhaic. Exist multe alte asem n ri: sunetul comun celor 2 limbi (scris n albanez ), trecerea lui n n r (rotacismul lui n), ritmul cuvintelor , articolul postpus - la acestea se mai adaug i numeroase evolu ii de cuvinte, dar pe care nu le mai men ionez n acest articol. Orice lingvist recunoa te n aceste asemm n ri un fond comun i nu simple mprumuturi datorate convie uirii pe acela i teritoriu. Este evident nrudirea genetic dintre cele dou popoare. Albaneza, de i nu este o limb romanic , prezint o component latin important . Trebuie remarcat c elementul latin vechi este foarte asem n tor cu cel al romnei: vocalism identic i diferit de cel al celorlalte limbi romanice, folosirea dubl a articolului, aceea i form pentru genitiv i dativ (de i exist cele dou cazuri distincte), multe cuvinte care lipsesc n celelalte limbi romanice sau care au primit un sens nou doar n cele dou limbi, .a. Trebuie subliniat c aceast apropiere nu exist i ntre albanez i dalmat , limba vorbit de ilirii romaniza i de pe coasta Adriaticei, deci albaneza trebuie s se fi format n sfera romanit ii balcanice estice. n continuare voi aduce argumente care deemonstreaz c albanezii sunt urma i ai dacilor neromaniza i. Aceast teorie este sus inut de lingvii ti renumi i, precum italianul Giuliano

Bonfante sau bulgarul Vladimir Georgiev. Savan ii albanezi sunt n general adep ii originii ilire, dar de obiectivismul lor ne putem ndoi, fiind evident dorin a de a- i sus ine autohtonia. Din p cate istoricii i lingvi tii romni s-au ocupat prea pu in de aceast problem , analiznd-o doar n contextul argument rii continuit ii.

Concluzii

Romnii sunt ast zi un popor numeros. Asstfel, foarte greu s-ar putea imagina leag nul romnilor c fiind o regiune restrns , de exemplu centrul Balcanilor (valea Moravei i a Timocului). Se cunosc destule cazuri n care o limb vorbit de o popula ie mic a cunoscut o r spndire considerabil , dar acest lucru a fost posibil numai prin cuceriri, printr-un anumit prestigiu militar i cultural al acelei limbi, ceea ce nu poate fi valabil i pentru romni. Cuvntul p mnt din limba romn prezint o etimologie foarte interesant : el provine din latinescul pavimentum, care nseamn pavaj. De remarcat este faptul c doar la nordul Dun rii acest cuvnt are o utilizare mai r spndit , deci doar la nordul Dun rii popula ia urban a fost for at s se mute, brusc i masiv, n mediul rural. Un alt cuvnt care dovede te originea noord-dun rean a romnilor este lun . Limba romn este singura limb romanic care folose te acela i cuvnt pentru astru i pentru perioada de timp. Acest fapt nu ne-ar spune mare lucru dac nu s-ar fi descoperit o inscrip ie din Dacia roman n care cuvntul lun este folosit cu sensul s u temporal. Iar dac mai adaug c la romnii sud-dun reni cuvntul nu cunoa te aceast dubl semnifica ie, p strarea lui permanent pe teritoriul Daciei i continuitatea autohtonilor sunt evidente. Teza imigrationista a capatat o forma inchegata in special datorita lucrarii lui Robert Roesler . Principalele argument ale lui Roesler reluate apoi si de altii , se refera la lipsa de continuitate a dacilor, extirparea acestora dupa retragerea aureliana , slaba romanizare in Dacia , lipsa stirilor despre populatia romanica si apoi despre populatia romana in nordul Dunarii.Romanii ar fi aparut ca popr in Balcani, de und ear proven caracterul sudic(bulgaresc) al elementelor slave din limba romana. Cercetarea istorica romaneasca a combatut argumentele teoriei imigrationiste prin numeroasele dovezi aduse in favoarea teoriei continuitatii1 sau explicand alte situatii (tacerea izvoarelor, chestiunile lingvistice).2

1 teoria continuitatii = Este teoria adoptat de majoritatea istoricilor romni. Dup ce romanii au cucerit Dacia , a nceput un proces de romanizare a popula iilor locale,Dacii i Tracii adoptnd treptat limba i obiceiurile latine. Aceasta este teoria clasic a continuit ii, a a cum este predat n Romania. 2 -. Istoria Romaniei . Barbulescu, Mihai ; Deletant Dennis; Hitchins Keith; Papacostea, Serban, Teodor Pompiliu pag. 137

Bibliografie

1 - Constantin C. , Giurescu i Dinu, C. , Giurescu IstoriaRomnilor din celemaivechitimpuripn ast zi 2 - Bulei, Ion O istorie a romanilor Ed. Meronia , Bucuresti, 2004 3- - Istoria Romaniei . Barbulescu, Mihai ; Deletant Dennis; Hitchins Keith; Papacostea, Serban, Teodor Pompiliu . Edituura Eciclopedica. Bucuresti 1998