Drept civil 18.10.

11 Creditorii chirografari se bucura de egalitate in sensul ca ei in afara de existenta unor cauze de preferinta vor beneficia de satisfacerea creantei in raport cu valoarea acestora 2.Subrogatia reala cu titlu universal este o functie a patrimoniului Subrogatia reala cu titlu particular intervine numai daca legea prevede in mod expers acest lucru si are ca obiect elemente patrimoniale privite in mod particular. In prezent in dreptul civil sunt reglementate mai multe astfel de cazuri de subrogatia reala cu titlu particular. Potrivit vechiului cod, daca un imobil ipotecat este distrus sau sufera stricaciuni, ipoteca se va stramuta de drept asupra sumei de bani primita ca indemnizatie de la asigurator. In noul cod civil, sfera de aplicatie a acestui caz de subrogatie reala cu titlu particular este extinsa de la ipoteca la toate privilegiile (art.2330 cod civil). Un alt caz este exproprierea pentru cauze de utilitate publica. In noul cod civil se mai prevad si alte cazuri astfel: daca bunul ce formeaza obiectul uzufructului a fost distrus total sau partial uzufructul va continua asupra despagubirii platite de catre tert sau de catre asigurator, daca aceasta nu este folosita pentru repararea acestui bun. Cel care achizitioneaza un bun in cursul obisnuit al unei intreprinderi care instraineaza bunuri de acelasi fel dobandeste bunul liber de ipotecile constituite de instrainator chiar daca ipoteca este perfecta si dobanditorul este constient de acesta. 3.Transmisiunea universala sau cu titlu universal. Drepturile patrimoniale Sunt acele drepturi care au un continut economic. Ele se subdivid in drepturi reale si drepturi de creanta. Drepturile reale sunt acele drepturi subiective civile patrimoniale in virtutea carora titularul lor poate sa exercite atributele asupra unui bun determinat in mod direct si nemijlocit fara concursul altei persoane. Dreptul de creanta este acel drept in temeiul caruia subiectul activ numit de regula creditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor sa dea, as faca sau sa nu faca ceva sub sanctiunea constrangerii de stat. Se mai cheama si drepturi personale. Comparatie intre drepturile reale si drepturi de creanta: Asemanari: -ambele au natura patrimoniala -la ambele se cunosc titularii Deosebiri: -drepturi reale sunt drepturi absolute, opozabile erga omnes pe cand drepturile de creanta sunt drepturi relative fiind opozabile numai debitorului. -sub aspectul subiectului pasiv la drepturile reale, acesta e nedeterminat si este format din toate persoanele care au obligatia generala negativa de a nu face nimic de natura sa-l stanjeneasca pe titular in exercitarea atributelor dreptului sau. La dreptul de creanta, subiectul pasiv este intodeauna determinat din momentul nasterii raportului juridic. -continutul obligatiei coerative. Daca dreptului real ii corespune o obligatie generala negativa de non-facere, la dreptul de creanta obligatia subiectului pasiv poate sa fie dupa caz o obligatie de a da, de a face ori de a nu face ceva ce putea sa faca daca nu se obliga.

-numarul lor. Daca drepturile reale sunt limitate ca numar, fiind intotdeauna creatia legii, drepturile de creanta sunt nelimitate, infinite, pentru ca partile au posibilitatea sa incheie fel si fel de raporturi. -efectele specifice. Drepturile reale confera 2 prerogative specifice titluarilor si anume dreptul de urmarire si dreptul de preferinta, drepturile de creanta ca regula generala nu confera astfel de atribute decat daca sunt insotite de anumite drepturi reale accesorii. Dreptul de urmarire este acea prerogativa conferita de lege titularului unui drept real de a urmarii bunul la care dreptul sau real se refera in mainile oricarei persoane. Dreptul de preferinta este acea prerogativa cinferita titularului unui drept real de a avea prioritate fata de orice alt drept in sensul ca poate sa si-l valorifice inaintea titularilor altor drepturi. La granita dintre drepturile reale si drepturile de creanta exista categorii juridice intermediare ce imprumuta caracteristici de la ambele drepturi. Este vorba de obligatiile reale de a face, le numeste literatura obligatii procter rem si obligatii opozabile tertilor numite obligatii scripta e in rem. Recent s-a mai adaugat o categorie, drepturi protestative. Obligatiile reale de a face sunt accesorii unui drept real si anume adevarate sarcini reale ce revin titularului unui drept real. Ele pot izvora din lege sau din conventia partilor. Sunt strans legate de un lucru mobil sau imobil astfel incat se transmit odata cu acesta. Desi obligatia reala de a face este opozabila numai detinatorului actual al lucrului si detinatorii ulteriori si succesivi ai acelui bun vor fii tinuti sa o respecte pentru ca aceasta obligatie este opozabila erga omnes. (ex:obligatia reala de a cultiva terenul si de a proteja solul legea 18 art.74; este impusa in sarcina detinatorilor de terenuri pe care se arondeaza fondurile de vanatoare). In codul civil sunt reglementate astfel de obligatii cu caracater reciproc in raporturile de vecinatate. Obligatiile opozabile tertilor se caracterizeeaza prin acea ca sunt strans legate de un lucru a.i cretorul isi poate realiza dreptul sau numai daca titularul actual al dreptului real asupra lucrului va fii obligat sa repsecte lucrul desi nu a participat direct sau personal la formarea raportului obligational, cu exceptia situatiei in care in contractul de vanzare-cumparare s-a prevazut in mod expres desfiintarea locatiunii. Sunt corelative unor drepturi de creanta. Dreptul protestativ este acel drept ce confera titularului puterea de a modifica sau de a stinge o situatie juridica preexistenta ori de a recrea o situatie juridica printr-un act juridic unilateral ca expresei a unei optiuni. Clasificarea drepturilor reale