Drept civil 22.11.

11 Modalitatile dreptului de proprietate De regula dreptul de proprietate este un drept pur si simplu avand ca titular o singura perosoana si ca obiect un singur bun sau mai multe bunuri apartinand acelei persoane. In unele situatii dreptul; de proprietate este mai complex in sensul ca este afectat de ceea ce se cheama modalitati. Fie ca unul sua mai multe bunuri apartin in acelasi timp la mai multi proprietari fie ca existenta dreptului de proprietate este legata de o imprejurare sau un eveniment viitor, imprejurare care este stabilita fie de lege fie de vointa omului. In opnia noastra in prezent dreptul de proprietate se poate afla intr-una din urmatoarele modalitati: -proprietate rezolubila -proprietate anulabila -proprietate comuna care imbraca la randul ei 3 forme: --proprietate comuna pe cote parti --proprietate in devalmasie --proprietate periodica Potrivit NCC formele proprietatii comune sunt: -coproprietate-proprietatea comuna pe cote parti -devalmasia Copriprietea poate fii fortata si perpetua sau obisnuita ori temporara. Proprietatea rezolubila Specificul acestui drept de proprietate este dat de faptul ca are o existenta nesigura in patrimoniul titularului, ea va dispare daca se indeplineste conditia rezolutorie care o afecteaza. In consecinta acetele juridice prin care proprietarul dobandeste un astfel de drept se vor desfiinta ori de cate ori conditiile rezolutorii se implinesc. Potrivit legii conditia rezolutorie este acea care presupune desfiintarea obligatiei la un eveniment ulterior si incert. Nu suspenda exercitarea obligatiei si doar obliga pe creditor sa restituie ceea ce a primit in aczul in care se indeplineste. (ex: in cazul in care o persoana construieste pe terenul altuia potrivit legii proprietarul terenului poate deveni si proprietar al constructiei pe temeiul accesiunii imobiliare artificiale. Atata vreme cat proprietarul terenului nu si-a manifestat constructia sau plantatia ridicata pe terenul sau, constructorul exercita dreptul sau de proprietate sub amenintatea conditiei rezolutorii care este vointa proprietarului terenului) Proprietatea anulabila-de regula nu ne aflam in prezenta unei astfel de modalitati. Este situatia in care un drept de proprietate este dobandit printr-un act juridic lovit de nulitate. Proprietatea comuna In NCC este reglementat intr-un capotorl distinct aceasta modalitate des intalnita in practica. Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita: Se caxracterizeaza prin aceea ca un bun nefractionat in materialitatea lui apartine simultan si concomitent la mai multi proprietari Dreptul fiecruia dintre acestea este un drept concurent, se itnalneste cu drepturile celorlalti coproprietari in fiecare particula din bunul respectiv, deci nici un proprietar nu este titular exclusiv

asupra unei fractiuni materiale din bun, dar este insa titular exclusiv asupra unei cote parti ideale matematice din dreptul de proprietate. Aceasta modalitate are un caracter temporar pentur ca fiecare dintre titulari cotelor parti poate cere oricand partajarea bunurilor Intre drepturile coproprietarilor nu exista diferente calitative ci doar cantitative. Fiecare dintre coproprietari poate sa dispuna de cota sa parte din drept. Potrivit actulei reglementari, partajul, produce efecte numai pentru viitor (art.680), Spre deosebire de vechea reglementare care ii consacra un efect delarativ. Aceasta forma a dreptului de proprietate are un caracter esentialmente temporar pentru ca oricare dintre titularii dreptului de proprietate asupra bunului comun poate sa ceara impartirea. In ce priveste exercitarea coproprietatii trebuie facuta distinctie intre: -drepturile coproprietarilor asupra bunului in materialitatea sa -drepturile coproprietarilor asupra cotelor parti ideale si abstracte din acel drept de proprietate. Nici un coproprietar nu poate exercita in mod exclusiv dreptul de proprietate asupra bunului ceea ce nu inseamna ca el nu poate dispune liber de cota sa parte din dreptul de proprietate. In legatura cu valabilitatea unui act de instrainare incheiat de un coproprietar fara acordul celorlalti, solutiile difera dupa cum dobanditorul avea sau nu cunostinta despre faptul ca cel ce a instrainat nu era proprietar exclusiv al acelui bun. Daca a cunoscut ca proprietarul nu era proprietar exclusiv asupra bunului dobandit, actul juridic este valabil dar este afectat de o conditie rezolutorie urmand ca desfiintarea sau consilodarea actului sa depinda de rezultatul partajului, astfel ca daca dupa partaj bunul respectiv revenea in proprietatea exclusiva a coproprietarului instrainator atunci dreptul dobanditorului se consolideaza, daca insa bunul intra in lotul altul coproprietar, actul juridic se desfiinteaza ca urmare a efectului declarativ al partajului. In NCC se abandoneaza caracterul declarativ al partajului, acesta urmand sa produca efecte doar pentru viitor si nu pentur trecut. Potrivit NCC actele juridice facute cu nerespectarea regulilor unanimitatii sau dupa caz a majoritatii (art641) sunt inopozabile coproprietarului care nu consimte in mod expres la incheierea actului Un coproprietar vatamat are dreptul inainte de partaj sa exercite actiunile posesorii. Posesia poate fi exercitata de oricare dintre coproprietari Folosintra trebuie exercitata atfel incat sa profite tuturor Dispozitia nu poate fii folosita. Art 631-693-de citit