Drept civil 29.11.

11 Posesia ca stare de fapt ocrotita din punct de vedere juridic Posesia este in codul civil vechi detinerea unui lucru sau folosirea de un drept exercitata una sau alta de noi insine sau de altul in numele nostru. Definita a fost criticata pentru ca: -detinerea unui luccru inseamna de fapt detentie precara-detentorul niciodata nu stapaneste lucrul pentru el ci pentru altul, iar expresia folosirea de un drept sugerea o stare de fapt care nu impune existent unei concordante intre posesie si exercitiul acestui drept In NCC se da urmatoarea definitie: posesia este exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de catre persoana care il stapaneste si care se comporta ca un proprietar. Dispozitia sus citata se aplica si in privinta posesorului ce se comporta ca un titular al altui drept real cu exceptia drepturilor reale de garantie. Posesia este o stare de fapt ce produce efecte juridice si consta instapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun cu intentia de a se comporta cu privire la acel bun ca si cand ar fi proprietar sau titular al altui drept real. Nu trebuie confundata posesia ca stare de fapt cu posesia ca atribut al dreptului de proprietate sau alt drept real. Caracterele juridice ale posesiei: -se bazeaza pe intentia de a poseda pentru sine. Lipsa acestei intentii inseamna detentie precara -se aplica numai drepturilor reale si se exercita numai asupra unor bunuri individual determinate -posesia genereaza efectele juridice recunoscute de lege Elementele constitutive ale posesiei: Pentru existenta posesiei se cer indeplinite 2 elemente esentiale: -elementul corpus-consta in stapanirea materiala a bunului -elementul animus-intentia posesorului de a stapani bunul pentru sine sua de a se comporta cu privire la acel ca si cand el ar fi proprietarul sau titluarul altuii drept real. Dovada, dobandirea, exercitarea si pierderea posesiei A dovedii posesia inseamna a proba existenta celor 2 elemente componente ale sale. Pentru dovada elementului intentional legiuitorul a stabilit mai multe prezumtii legale: Cele 3 prezumtii legale prevazute de vechiul cod civil in art 1154 si 1155 sunt formulate in NCC astfel: -pana la proba contrara, cel ce stapaneste bunul este prezumat posesor -detentia precara o data ce s-a dovedit este prezumata ca se mentine pana la proba transformarii sale. -pana la proba contrara posesorul este considerat proprietar cu exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara. Posesia este considerata a fi dobandita cand cele 2 elemente sunt reunite si apartin aceluiasi titular exercitarea Corpusul poate fi exercitat fie in mod direct de catre proprietar fie in mod indirect prin intermediul altei persoane. In ce proveste elementul intentional, exercitarea sa nu este posibila decat prin intermediul posesorului. Exista 2 exceptii:

-cazul persoanelor lipsite de capacitate de exeritiu si se exercita prin reprezentantii lor legali 1.Posesia se pierde in caz de disparitie a ambelor elemente. De regula acestea se pierd simultan de exemplu atunci cand se instraineaza lucrul. Abandonarea bunului mobil sau inscrierea in cartea funciara a declaratiei de renuntare a dreptului de proprietate asupra unui bun imobil. Pieirea bunului, trecerea bunului in proprietate publica 2.pierderea unui singur element Calitatile si vicile posesiei In NCC-posesia nu este utila daca este discontinua, tulburata sau clandestina. Posesia continua si vicil discontinuitatii Continuitatea posesiei consta in succesiunea cu regularitate a actelor de stapanire asupra lucrului la intervale de timp scurte in functie de natura lui astfel incat sa se evidentieze faptul ca nu este abandonat si ca nu se afla in posesia altcuiva. Potrivit legii posesia este discontinua cand posesorul o exercita cu intermitente anormale in raport cu natura bunului. Nu trebuie confundata discontinuitatea cu incetarea posesiei. Viciul discontinuitatii prezinta urmatoarele caractere: -este temporar -este absolut-poate fi invocat de orcine -se aplica de regula bunurilor imobile pentru ca pentru bunurile mobile opereaza prezumtia de proprietar a posesorului. Posesia netulburata si viciul violentei Posesia este netulburata atunci cand nu este fundata sau conservata prin acte de violente fizica sau morala in contra sau din partea adversarului Numai violenta activa si grava, fizica sau morala exercitata impotriva adversarului constituie viciu. Viciul violentei are urmatoarele caractere: -este relativ-poate fi invocat numai de cel impotriva caruia s-a intentat violenta -este temporar-dupa incetarea violentei posesia devine utila. Vizeaza atat bunurilor mobile cat si bunulor imobile. Posesia publica si vicul clandestinatatii Pentru a fi publica, posesia trebuie exercitata la vedere si nu pe ascuns Posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul lui astfel incat acesta sa nu poata cuoaste. Viciul clandestinatatii are urmatoarele caractere juridice: -este relativ -este temporar-inceteaza odata ce posesia devine publica In general se refera la bunurile mobile. In legatura cu detentia precara Sunt detentori precari persoanele prevazute prin art 918 NCC. Intervertirea sau transofrmarea precaritatii in posesia utila Se poate realiza numai in cazurile limitativ prevazute de lege si anume: -cand detinatorul lucrului primeste cu buna credinta de la o a treia persoana alta decat adevaratul proprietar un titlu translativ de proprietate in privinta lucrului ce-l detine.

-cand detinatorul lucrului neaga dreptul celui de la care detine posesia prin acte de rezistenta. -cand detinatorul stramuta posesia printr-un act translativ catre altul care este de buna credinta. -cand transmisiunea posesiunii din partea detinatorului se face printr-un act cu titlu universal daca succesorul universal este de buna credinta. Efectele posesiei: -posesia creaza in favoare posesorului o prezumtie de proprietate -posesorul de buna credinta a unui bun frugifer dobandeste proprietate fructelor acelui bun -dobanditorul de buna credinta dobandeste proprietatea bunului mobil prin insusi faptul intrarii in posesia lui. -posesia utila imobiliara este aparata de legiuitor prin actiunile posesorii -posesorul poate dobandi proprietatea asupra unui bun prin uzucapiune Ncc enumera urmatoarele efecte: -prezumtia de proprietate -uzucapiunea imobiliara -ocupatiunea -dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta Prezumtia de proprietate Opereaza indiferent daca posesorul este de buna sau de rea credinta insa forta probanta difera in raport cu natura bunului, daca este mobil sau imobil. In ce priveste bunurile imobile prezumtia de proprietate are caracter relativ. In ce priveste bunurile mobile prezumtia de proprietate are caracter absolut pentru ca atat vechiu cod civil cat si actuala reglementare prevad ca posesia de buna credinta a unor bunuri mobile valoareaza titlu de proprietate. Nici o alta dovada nu este in masura sa inlature o astfel de prezumtie. Dobandirea posesiei mobiliare Potrivit legii, lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor fara a fi nevoie de vreo curgere de timp. Cel ce a pierdut sau cel caruia i s-a furta un lucru poate sa-l revendice in curs de 3 ani din ziua in care l-a pierdut sau i s-a furat de la cel care il gaseste ramanand acestuia recurs in contra celui de la care il are. Daca posesorul actual al unui astfel de lucru furat sau gasit l-a cumparat la balci sau la targ ori la o vindere publica sau de la un negustor care vinde asemenea lucruri, proprietarul initial nu poate sa ia lucrul inapoi decat intorcand posesorului pretul pe care l-a platit. Ocupatiunea Posesorul unui lucru mobil care nu apartine nimanui, devine proprietarul acestuia prin ocupatiune de la data intrarii in posesie insa numai daca aceasta se face in conditiile legii. Potrivit legii sunt lucruri fara stapan bunurile mobile abandonate precum si bunurile care prin natura lor nu au un proprietar cum sunt: animalele salbatice, pestele si resursele acvatice vii din bazinele piscicole, fructele de padure, ciupercile, plantele medicinale si alte asemenea. Lucrurile fara stapan sunt de 2 feluri: -lucruri care au avut candva un stapan dar au fost abandonate -lucruri care nu au avut niciodata un stapan.

Abandaonul potrivit NCC este un mod de stingere a dreptului de proprietate. In situatia bunurilor pierdute, legea dispune ca acestea continua sa apartina proprietarilor lor, de aceea se naste obligatia de a-l restitui proprietarului. Ele nu pot fi dobandite prin ocupatiune, iar insusirea bunului gasit constituie infractiune. Daca bunul sau pretul nu este pretins de proprietar in termen de 6 luni, bunul se considera fara stapan si va fi predat gasitorului. Dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta Fructele sunt derivatele unui bun si se obtin in mod periodic fara sa diminueze substanta acelui bun, spre deosebire de producte care conduc la consumarea substentei bunului in care sunt incorporate. Fructele sunt de 3 feluri: -naturale-se produc fara interventia omului in mod periodic -industriale-numai cu interventia umana -civile-veniturile realizate prin folosirea bunului de catre o anumita persoana. Conform legii, fructele si productele se cuvin proprietarului daca prin lege nu se dipsune altfel. Momentul cand se dobandeste dreptul de prop asupra bunurilor: Fructele naturale si industriale se dobandesc la data separarii lor de bunul care le-a produs, iar frucctele civile se percep zi de zi. Pentru ca un poesesor de buna credinta a unui bun producator de fructe sa le dobandeasca, se cere indeplinite mai multe conditii: Posesorul de buna credinta este acel posesor care poseda ca proprietar in temeiul unui titlu transativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute. -sa fii de buna credinta -sa nu se fi introdus impotriva ta o actiune in revendicare Actiunile posesorii Sunt acele acituni care apara posesia ca stare de fapt prin inlaturarea oricarui act de tulburare a posesiei asupra unui bun imobil sau prin care se cere restituirea bunului catre posesor in cazul in care acesta a fost deposesdat de catre o terta persoana. Sunt 2 categorii: 1.generala-actiunea in complangere 2.speciala-actiune in reintragrare 1.Actiunea in complangere se foloseste in mod frecvent ori de cate ori un posesor este tulburat de catre o terta persoana Pentru a putea fi probata se cer indeplinite urmatoarele conditii: -sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare (termen de 1 termen de prescirptie) Tulburarea consta de regula in acte sau fapte prin care se contesta posesia si poate fi o tulburare de fapt sau de drept -reclamantul trebuie sa faca dovada ca a posedat cel putin un an inainte de tulburare sau deposedare. Dovada se face prin orice mijloc de proba -posesia trebuie sa fie utila si neviciata. 2. nu se cere decat indeplinirea unei singure conditii si anume: -sa nu fi trecut un an de la tulburarea sau deposedarea violenta