UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI TEHNOLOGICA CATEDRA DE MECANICA SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE

CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR PROIECT

CALCULUL AMBREIAJULUI

Profesor: DR.ING. DRAGOMIR GEORGE

STUDENT: Fit Sergiu GRUPA:231

ORADEA 2011

Tema de proiect:
S se proiecteze ambreiajul pentru autovehiculul ce are urmtoarele caracteristici: tipul: autoturism numr locuri: 5 locuri momentul maxim: Me=107 [Nm] turatia:4800 rot/min turaia corespunztoare momentului maxim: nM=2500 rot/min viteza maxim: vmax=196 km/h.

CUPRINS:
1. MEMORIU DE PREZENTARE................................................................................4 1.1. Ambreiajul..............................................................................................................4 1.3 Studiul comparativ al diferitelor tipuri de ambreiaje din dotarea autovehiculelor similare cu cel din tema de proiect. ............................................................................19 2. MEMORIU DE CALCUL........................................................................................19 2.1 Determinarea momentului de calcul al ambreiajului.............................................20 2.2 Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare..............................................21 2.3 Determinarea forei de apsare al arcurilor asupra discului de presiune al ambreiajului:................................................................................................................22 2.4 Verificarea garnituri de frecare..............................................................................23 2.4.1 Verificarea presiuni specifice dintre garniturile de frecare:...........................23 2.4.2 Verificarea la uzur a garniturii de frecare:....................................................23 2.4.3 Verificarea ambreiajului la nclzire:.............................................................24 2.5 Calculul arcului de presiune: ................................................................................26 2.5.1 Determinarea diametrului srmei i a diametrului de nfurare a spirei. .....26 2.5.2 Determinarea numrului de spire ale arcului de presiune:.............................27 2.5.3 Determinarea lungimii arcului n stare liber:................................................28 2.5.4 Determinarea coeficientului de siguran a ambreiajului dup uzarea garniturii de frecare: ...............................................................................................29 2.5.5 Determinarea lucrului mecanic necesar debreierii:........................................30 2.6 Calculul arborelui ambreiajului:............................................................................30 2.7 Calculul discurilor:................................................................................................32 2.7.1 Calculul elementelor de fixare i ghidare ale discului de presiune................32 2.7.2 Calculul discului condus:................................................................................33 2.7.2.1 Calcul niturilor de fixare a discului propriu-zis pe butucul ambreiajului: .............................................................................................................................33 2.7.2.2 Calculul arcului elementului suplimentar: .............................................34 2.8 Calculul mecanismului de acionare: ..................................................................34 2.8.1 Calculul forei de acionare al pedalei ambreiajului cu acionare mecanic.. 35 2.8.2 Calculul cursei pedalei:..................................................................................36 Bibliografie:...................................................................................................................37

1.

MEMORIU DE PREZENTARE.

1.1. Ambreiajul
Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de viteze , reprezentnd organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze.

Clasificarea ambreiajelor Ambreiajele folosite in constructia de automobile se clasifica dupa modul de transmitere a momentului si dupa modul de actionare (figura 1.1).

Fig. 1.1 Clasificarea ambreiajelor

1.2 Ambreiajul
- Rolul ambreiajului pe autovehicul

Ambreiajul este un cuplaj (leag capetele a doi arbori dispusi unul in prelungirea celuilalt, fr sau cu abateri de la coaxialitate) intermitent (asigur cuplarea i decuplarea arborilor fr demontarea sau remontarea cuplajului) comandat (decuplarea sau cuplarea se fac ca urmare a unei comenzi) normal cuplat (in stare normala este in 4

situatia cuplat). Pe autovehicule se ntlneste si sub form de cuplaj intermitent automat , adic cuplarea sau decuplarea au loc automat in functie, cel mai adesea, de turatia motorului cu ardere intern. Pe automobil ambreiajul se ntlnete in trei variante funcionale: in transmisie, intercalat ntre motor si schimbtorul de viteze, pentru transmiterea momentului motor; ca organ de cuplare si decuplare a treptelor de vitez in transmisiile automate; cuplaj de sigurana pentru limitarea valorii maxime a momentului de torsiune. decuplare a ambreiajului se numete

Operaia de debreiere. -

Cuplarea progresiv a motorului cu restul transmisiei la pornirea de pe loc sau dup schimbarea treptelor de vitez; cuplare a ambreiajului se numete

Operaia de ambreiere.

Limitarea valorii maxime a momentului de torsiune din restul transmisiei (cuplaj de sigurana); Izolarea intre motor si transmisie, in ambele sensuri, a vibraiilor torsionale provenite din funcionarea motorului sau din deplasarea automobilului pe cale.

Folosirea ambreiajului in transmisia automobilului este impus de folosirea motoarelor cu ardere interna care nu pot porni sub sarcina. Pentru pornire este necesara ntreruperea legturii dintre motor si restul transmisiei prin decuplarea ambreiajului, cuplarea schimbtorului de vitez in prima treapta si apoi cuplarea progresiva a ambreiajului simultan cu actionarea usoar a acceleratiei. - Conditiile impuse ambreiajului Decuplarea ambreiajului trebuie sa fie complet, rapid si sa necesite din partea conductorului auto eforturi reduse, pentru o cursa la pedal limitat. Dac decuplarea ambreiajului nu este complet, au loc urmtoarele fenomene: 5

schimbarea treptelor de vitez se face cu ocuri si zgomote, deoarece rotile dinate sunt sub sarcin parial, efectul fiind uzura dinilor i a roilor dinate sau a cuplajelor din schimbtorul de viteze; Dac schimbtorul este cuplat si motorul funcioneaz, ambreiajul patineaz, componentele sale se nclzesc, garniturile de frecare se uzeaz sau chiar se ard. Eforturi reduse pentru actionarea pedalei ambreiajului in conditiile unei curse limitate a acesteia se realizeaz prin proiectarea corespunztoare a sistemului de actionare. Cuplarea ambreiajului trebuie sa fie progresiva si perfecta (fara patinare in timpul rulrii).

Dac cuplarea ambreiajului se face brusc, apar smucituri ndeosebi la pornirea de pe loc a automobilului, dar si dup schimbarea treptelor de vitez, care conduc la accentuarea uzurii automobilului si la reducerea confortului. Patinarea ambreiajului conduce la efectele prezentate mai sus. Ambreiajul trebuie sa transmit momentul motor maxim chiar si in cazul cnd garniturile de frecare sunt uzate la limita admisibila. De asemenea trebuie sa aib siguranta ridicat in functionare, rezisten la uzur si o durat de serviciu ct mai mare. Se poate afirma c ambreiajul este cel mai solicitat organ al transmisiei automobilului (parcurgerea in trafic urban aglomerat a unei distante de 10km implic actionarea pedalei ambreiajului de zeci de ori). Pentru automobilele moderne obisnuite fiabilitatea ambreiajului trebuie sa fie aceeasi cu a schimbtorului de viteze de exemplu, adic sa functioneze fr reparatii (numai executarea operatiilor de ntretinere prescrise) pe toata durata de viat normal a automobilului. - Alte conditii generale impuse ambreiajului sunt: moment de inerie si mas proprie cat mai reduse; dimensiuni de gabarit limitate (diametrul exterior maxim al garniturilor de frecare este limitat); parametrii de baza sa varieze cat mai puin n timpul exploatrii si sa fie prevzut cu dispozitive pentru reglare; s fie echilibrat dinamic; s fie uor de ntreinut sau dac e posibil sa nu necesite operaii de ntreinere; s aib o construcie simpl si un pre de cost ct mai sczut. - Prezentarea conditiilor constructive adoptate Se alege ambreaj monodisc simplu

Fig 1: Prezentarea ambreajului ales

1- volant 2- discul condus (al ambreiajului); 3- placa de presiune; 4- urechile placii de presiune; 6- parghiile de debreiere; 7- mansonul rulmentului de presiune ; 8- rulmentul de presiune ; 9- arcurile ambreiajului; 10- garnitura termoizolanta ; 11- carcasa placii de presiune ; 12- orificii de evacuare a uleiului.

Fig 2:Constructia discului condus cu elementele elastice suplimentare

- Compunerea ambreiajului Ambreiajul este compus din urmtoarele prti principale: 1. Partea conductoare este acea parte a ambreiajului care este montat pe volantul motorului. Ea poate fi identificat ca fiind acea parte a ambreiajului care se roteste cnd 8

motorul este in functiune, ambreiajul este decuplat, iar automobilul st pe loc. Aceasta cuprinde urmtoarele componente principale: - carcasa interioar a ambreiajului; - placa sau discul de presiune; - arcul (arcurile de presiune). 2. Partea condus este acea parte a ambreiajului care este in legtura cinematic direct cu arborele de intrare (primar) al schimbtorului de viteza. Ea poate fi identificat ca fiind acea parte a ambreiajului care nu se rotete cnd motorul e in funciune, ambreiajul e decuplat, iar automobilul sta pe loc. Aceasta cuprinde urmtoarele componente: - discul sau discurile conduse ale ambreiajului; - arborele ambreiajului. 3. Sistemul de actionare sau de comanda al ambreiajului - are in componen dou prti: a) sistemul interior de actionare care cuprinde piesele si subansamblele care realizeaz comanda ambreiajului si sunt situate in interiorul carterului. In varianta complet sistemul cuprinde urmtoarele: - prghiile de debreiere; - inelul de debreiere; - mantonul de debreiere cu rulmentul de presiune si suportul su; - furca ambreiajului. b) sistemul exterior de actionare cuprinde toate piesele si subansamblele montate ntre pedala ambreiajului si captul furcii ambreiajului. El are mai multe variante constructive si constituie un criteriu de clasificare a ambreiajelor. Un capat al arcului este nituit la discul metalic, iar celalalt capat la garnitura de frecare. Arcurile sunt indoite in asa fel, incat, in stare libera intre disc si garnitura exista un joc. La cuplarea ambreiajului, pe masura ce se elibereaza pedala, discul de presiune se deplaseaza spre volant, comprimand arcurile lamelare ale discului de frecare, si astfel momentul e transmis creste treptat, ceea ce conduce la o cuplare lina a ambreiajului. Montarea discului ambreiajului pe arborele primar al schimbatorului de viteze se face cu ajutorul unui butuc cu caneluri, de flansa caruia se fixeaza prin nituire (de mentionat ca nu la toate tipurile de automobilele discul de ambreiaj se monteaza pe arborele primar al cutiei de viteze. In scopul protejarii transmisiei contra oscilatiilor la rasucire, discul ambreiajului este prevazut cu un sistem de amortizare, cu frictiune sau hidraulic. Sistemul de amortizare cu frictiune este cel mai raspandit. La discul ambreiajului prevazut cu amortizare prin frictiune, fixarea discului metalic de flansa butucului se face prin arcuri elicoidale. Arcurile sunt montate in stare comprimata, in ferestre practicate in flansa butucului si in discul metalic (Fig. 1.3). In acest fel, momentul motor de la discul metalic la flansa butucului se transmite prin arcurile precomprimate .In cazul in care prin ambreiaj nu se transmite nici un moment, ferestrele din discul metalic si flansa butucului coincide. La transmiterea momentului, deci la cuplare, forta se transmite prin arcuri, care se comprima iar discul se deplaseaza fata de flansa, primind o deplasare unghiulara. In acest mod se realizeaza legatura elastica intre butuc si disc, care conduce la amortizarea oscilatiilor si rasucire. Totodata se realizeaza si o cuplare mai lina a motorului cu transmisia. 9

Fig. 1.3 Disc de frictiune cu arcuri de amortizare In timpul cuplari ambreiajului, arcurile ambreiajului 9 dezvolta o forta de presare asupra discului de presiune 3 si acesta, la randul sau asupra discului de frecare 2, suficient pentru ca frecarea care i-a nastere intre aceste doua discuri si volant sa poata transmite momentul motor la cutia de viteze. La debreiere cand conducatorul automobilului apasa asupra pedalei, furca de debreiere impinge rulmentul de presiune 8 inainte. Acesta actioneaza capetele parghiilor de debreiere 6, care deplaseaza discul de presiune 3 invingand forta arcurilor 9 in felul acesta, discul de frecare 2, ne mai fiind presat asupra volantului 1 si disparand forta de frecare, se va opri, odata cu arborele primar al schimbatorului de viteze. Mecanismele de actionare a ambreiajelor pot fi cu comanda mecanica sau cu comanda hidraulica. Ambreiajele cu comanda mecanica sunt formate dintr-un sistem de parghii si arcuri, care asigura cuplarea si decuplarea ambreiajului. a) Discul de frictiune

Pentru a obtine o cuplare cat mai buna a transmisiei cu motorul, ambreiajul automobilului trebuie sa fie cat mai elastic. Din acest punct de vedere cele mai corespunzatoare sunt ambreiajele cu mai multe discuri deoarece momentul motor este transmis treptat de la un disc la altul, ceea ce asigura o frecare progresiva si deci o cuplare lina. La ambreiajul cu un singur disc, cuplarea se face mult mai rigid si din aceasta cauza discurile de frictiune ale acestora au o constructie speciala. In scopul asigurarii unei cuplari cat mai line, solutiile constructive mai des utilizate si totodata recomandabile sunt cele ale discurilor ondulate sau prevazute cu arcuri plate in interior, dupa cum se arata in Fig. 1.4. Partea periferica a discului reprezentata in Fig. 1.4. a, este impartita in mai multe sectoare 2, indoite in afara sau inauntru prin, alternare. Numarul sectoarelor se recomanda sa fie intre 4 si 12, in functie de diametrul discului. Taieturile radiale care dau nastere la sectoarele ondulate micsoreaza totodata si tendinta spre deformare a discului metalic. In stare libera, intre garniturile de frictiune 1 si 3 exista un joc = 12 mm iar cand discul este presat, ondulatiile incep sa se indrepte treptat ceea ce asigura o frecare progresiva si deci o cuplare lina. Un dezavantaj al discurilor cu sectoare consta in dificultatea de a obtine aceeasi rigiditate la toate sectoarele. 10

Fig. 1.4. Constructia discurilor de frictiune O rigiditate mai uniforma pe suprafata discului de frictiune se obtine prin constructia in Fig. 1.4. b, la care sunt introduse arcuri late intre disc si garniturile de frictiune ceea ce face ca intre ele sa apara, in stare libera, un joc = 12 mm care se preia in procesul cuplarii. Numarul arcurilor 4 plate se recomanda sa nu fie mai mici de 6. Deoarece discurile trebuie sa fie elastice, se executa din otel laminat cu continut mediu sau ridicat de carbon cu grosime de 1,42 mm . Taierea si indoirea sectoarelor se face in prese speciale. In scopul mentinerii formei si calitatilor elastice dorite, tratamentul termic se face tot in presa. Dupa calirea in ulei si revenire, trebuie sa aiba duritate HRC = 3850 Arcurile plate se executa din banda de otel laminat la rece si lustruit in prese la temperatura de aproximativ 420 C. b) Garniturile de frictiune

In constructia ambreiajelor se folosesc cupluri de frecare compuse din materiale diferite, respective volantul si discurile de presiune din metal, iar garniturile discului de frictiune din material metalic. Materialul de baza pentru confectionarea garniturilor de frictiune este azbestul, care are o stabilitate chimica si termica foarte buna. Acesta poate fi utilizata sub forma unor fire scurte sau sub forma unor texturi, care impreuna cu insertii metalice, se preseaza in lianti de tipul rasinilor sintetice, ale caror proprietati influenteaza in mod hotarator functionarea ambreiajului. Cele mai raspandite incluziuni metalice sunt plumbul, zincul, cuprul si alama, sub forma de sarma, span sau pulbere. Cerintele principale impuse garniturilor de frictiune ale ambreiajelor sunt: - sa asigure coeficientul de frecare dorit si asupra lui sa influenteze putin variatiile de temperatura, ale vitezei de alunecare si ale incarcarii specifice; - sa aiba o rezistenta ridicata la uzura mai ales la temperaturi inalte; 11

- sa-si refaca rapid proprietatile de frictiune initiale. Dupa incalzirea urmata de racirea corespunzatoare; - sa aiba stabilitate mare la temperatura ridicate; - sa aiba proprietati mecanice (rezistenta, elasticitate, plasticitate )ridicate; - sa se prelucreze usor si sa asigure o cuplare lina fara socuri, la plecarea din loc a automobilului.

Fig. 1.5. Garnituri de frictiune ambreiaj Uzura garniturilor de frictiune depinde de incarcarea specifica, de viteza de alunecare, si de temperatura, cunoscand ca la temperaturi mai mari de 250C intensitatea uzuri creste brusc. Fixarea garniturilor de frictiune pe disc se face cu nituri sau prin lipire cu cleiuri termorezistente. Raspandirea cea mai mare o are nituirea, deoarece asigura rezistenta si siguranta in functionare si permite inlocuirea garniturilor fara prea mare greutate. Niturile utilizate sun executate din materiale cu duritate redusa (cupru, alama, aluminiu), care nu provoaca zgarieturi pe suprafetele de frecare. Tipuri de garnituri utilizate: - garnituri FERODO pe baza de fibre de azbest; - garnituri din rasini sintetice armate cu fibre de kevlar sau cu fibre de sticla, care sunt nepoluante; - garnituri din pulberi metalice, rezistente, dar functioneaza cu zgomot; - garnituri din fibre impregnate cu liant si infasurate intr-o rasina sintetica. In functie de materialul utilizat, coeficientul de frecare al garniturilor variaza intre 0,2500,350 mm pentru materialele pe baza de azbest, respectiv 0,4000,450 mm pentru materialele metaloceramice. Pentru a proteja garniturile de frictiune impotriva incalzirii exagerate, pe suprafata acestora sunt prevazute o serie de canale radiale, prin care, la rotirea ambreiajului, circula aer care contribuie la racirea suprafetelor de frecare si la evacuarea prin centrifugare a particulelor rezultate din uzura garniturilor. c) Amortizoare de oscilatii de torsiune

Pentru a feri transmisia de oscilati si rasuciri cauzate de rotatia neuniforma a arborelui cotit si de variatia vitezelor unghiulare la deplasarea automobilului, discul de 12

frictiune al ambreiajului este prevazut cu un sistem de amortizare a acestor oscilatii, care serveste si la asigurarea unei cuplari mai line a ambreiajului. Amortizarea de oscilatii de rasucire ale ambreiajului, indiferent de caracteristica elementului de amortizare, functioneaza pe baza aceleasi scheme de principiu, respectiv, legatura dintre discul de frictiune si butucul acestuia se face cu ajutorul unui element elastic.Din punct de vedere constructiv aceste sisteme de amortizare difera prin elementul elastic utilizat: cauciuc, capsula hidrauluica sau arcuri. Constructia discurilor de frictiune cu amortizare de oscilatii din cauciuc 1 este reprezentat in Fig. 1.6. La unele ambreiaje se foloseste amortizarea de oscilatii de rasucire hidraulice, care au insa o constructie complicata, etanseitatea se asigura cu greutate si momentul de inertie este mare ceea ce face ca aceste amortizoare sa aiba o aplicabilitate redusa si aceea numai la autoturisme. Cea mai larga raspandire o au amortizoarele de oscilatii cu inele de frictiune si elemente elastice cu arcuri elicoidale, dupa cum se arata in Fig. 1.7.

Fig. 1.6. Disc de frictiune cu amortizare de oscilatii de torsiune cu cauciuc

13

Fig. 1.7. Disc condus cu amortizor de oscilatii de torsiune cu frictiune si element elastic La aceste constructii elementul elastic il constituie arcurile elicoidale cilindrice 1, dispuse tangential in ferestrele discului de frictiune, care pot fi in numar de 612, in functie de diametrul discului. Elementul de frictiune il constituie garniturile sau inelele arcurilor 2, prinse intre flansa si disc. d) Discurile de presiune

Pentru a asigura o presare uniforma a garniturilor de frictiune, discurile de presiune trebuie sa fie rigide, iar pentru a reduce temperatura suprafetelor de frecare trebuie sa aiba o masa suficient de mare, conditie necesara pentru preluarea unei cantitati de caldura cat mai mari. La ambreiajele monodisc, in scopul imbunatatiri transmisiei de caldura, discurile de presiune sunt prevazute la exterior cu aripioare de racire, de forma paletelor de ventilator. Unele discuri sunt prevazute cu canale radiale de ventilatie. In scopul transmiterii momentului, discurile de presiune trebuie sa se roteasca impreuna cu volantul motorului si sa aiba posibilitate, in momentul decuplarii si cuplari ambreiajului sa se deplaseze de-a lungul arborelui acestuia. Discurile de presiune trebuie sa aiba o rezistenta mare la uzura si de aceea ele se executa din fonta perlitica Discurile cu diametre mari, care sunt supuse unor solicitari dinamice mari, se recomanda sa se execute din fonta cu adaosuri de nichel mangan si silicon. 14

Duritatea discurilor de presiune se recomanda sa fie HB= 170230

Fig. 1.8. Disc de presiune ambreiaj e) Carcasa si carterul ambreiajului Carcasa ambreiajului se fixeaza pe volantul motorului si serveste drept cadru de montare pentru parghiile de decuplare, arcurilor de presiune si a elementelor de solidaritate a discurilor de presiune cu volantul. In partea centrala are o deschizatura prin care trece arborele primar al cutiei de viteze si al mansonului de decuplare, iar in scopul asigurarii unei raciri bune, carcasa este prevazuta cu ferestre de aerisire (Fig. 1.10).

Fig. 1.10. Constructia carcasei ambreiajului 15

Fixarea carcasei pe volant se face cu suruburi, iar centrarea cu stifturi sau cu ajutorul unui umar executat pe volant. Carcasa ambreiajului se stanteaza din tabla de otel cu continut redus de carbon. La unele constructii, carterul ambreiajului se executa, impreuna cu carterul cutiei de viteze, iar la altele separate. Forma si dimensiunile carterului depind de constructia ambreiajului. Carterul pate fi dintr-o singura bucata, si atunci se toarna din fonta sau din doua bucati, solutie la care ambele piese pot fi turnate din fonta sau numai jumatatea superioara turnata din fonta, iar cea inferioara stantata din tabla de otel. Carterul ambreiajului se centreaza pe flansa capacului rulmentului de la arborele primar. f) Volantul

Fiind compatibil in dimensiuni cu partea conducatoare a ambreiajului, zona frontala a volantului constituie una din suprafetele de frecare. Constructia volantului este determinata de rolul functional pe care il indeplineste pentru motor, iar configuratia acestuia este influentata si de tipul mecanismului de ambreiaj cu care acesta este asamblat. Volantul clasic se intalneste in doua variante: volantulmonobloc plat sau cu obada, constituit ca o piesa masiva din fonta si volantul modular, compus din elemente asamblate. La autoturisme in prezent se utilizeaza, de regula, volant monobloc plat. Volantul modular (Fig. 1.11), datorita reducerii costurilor de fabricatie, constituie o solutie de viitor.

Fig. 1.11. Constructia volantului modular a-solidar cu arborele cotit al motorului b-solidar cu carcasa ambreiajului 16

Volantul modular este construit dintr-un disc de otel (care este asamblat cu arborele cotit al motorului) pe care se fixeaza volantul propriu-zis, din fonta avand forma unei coroane. La ambreiajul din Fig. 1.12, construit pentru autoturisme din clasa superioara, sa asociat functionarea volantului de inertie cu cele de element elastic suplimentar si element izolator pentru vibratiile de torsiune din grupul motopropulsor.

Fig. 1.12. Volantul de inertie asociat cu izolatorul de vibratii de torsiune Dublul volant este compus dintr-un volant primar 1, fixat pe arborele cotit al motorului si un volant secundar 2, pe care se monteaza mecanismul ambreiaj. Intre cei doi volanti, centrati printr-un rulment3, este amplasat izolatorul de vibratii torsionale, compus din arcurile elicoidale 4 si amortizorul5, format dintr-un pachet de inele de frecare. Datorita spatiului disponibil in gabaritul volantului motor, dimensiunile izolatorului de vibratii poate fi majorat fata de cazul dispunerii lui in discul condus al ambreiajului, si ca urmare, rezulta un filtraj al vibratiilor torsionale foarte bun chiar in regimuri de turatie reduse. Prin inserierea arcurilor 4 intre cei doi volanti, acestia indeplinesc si rolul dispozitivului elastic suplimentar pentru limitarea momentului la cuplarea brusca a ambreiajului. Datorita densitatii si comportamentului favorabil in functionare (coeficient de frecare si rezistenta la uzare), in constructia volantului este utilizata fonta cenusie Fc 20 (in cazul motoarelor clasice) si nodulara in cazul motoarelor rapide. In vederea imbunatatirii progresivitatii cuplarii si rezistentei la uzura, suprafata frontala aflata in contact cu garniturile de frictiune este prelucrata cu rugozitate mica (0,8 mm). Latimea acesteia este superioara cu 23 mm celei a garniturii.

17

g)

Mansonul de decuplare

Mansonul de decuplare este elementul ce permite transmiterea efortului de decuplare (prin apasare sau tractiune) primit de la furca de decuplare fixata pe carterul ambreiajului, mecanismului ambreiaj aflat in miscare de rotatie. Ansamblul este concentric cu arborele ambreiajului. La ambreiajele cu arcuri tip diafragma, mansonul actioneaza direct asupra partii centrale a arcului. Mansonul se compune din doua inele cilindrice coaxiale, unul in rotatie cu mecanismul ambreiaj si celalalt fara rotatie, legat de furca de comanda. Pentru evitarea incalzirii produsa de frecarea de contact, intre aceste inele se intercaleaza un rulment, numit rulment de presiune. Constructia unui manson de decuplare cu ghidaj central este prezentata in Fig. 1.13.c. Partea fara rotatie a mansonului 1 culiseaza pe bucsa 2, concentrica cu arborele ambreiajului si fixata in carterul ambreiajului; partea rotitoare (inelul rotitor al rulmentului 3) actioneaza direct asupra parghiilor de decuplare sau asupra arcului de tip diafragma. Aceasta constructie poate sa functioneze si fara cursa libera (garda) impreuna cu un sistem de actionare adaptat. Mansonul de decuplare cu autocentrare (Fig. 1.13.b) se utilizeaza atat in situatia unei comenzi cu joc, cat si in cea a unei comenzi de tipul cu apasare constanta. El elimina dezavantajele provocate de dezaxarea posibila intre mansonul de decuplare si mecanismul ambreiajului (zgomot si uzura accentuate), ce pot aparea in montajul prezentat mai inainte. Rulmentul 1 se poate deplasa radial in raport cu mansonul culisant 2, astfel incat se autocentreaza pe mecanismul ambreiaj 3.

18

1.3 Studiul comparativ al diferitelor tipuri de ambreiaje din dotarea autovehiculelor similare cu cel din tema de proiect.
Nr. Marca Caract Pe(Kw) np(rot/min) Me(N*m) npn(rot/min) Vmax(km/h) nr. cilindri Masa tot(kg Sarcina utila I0 I cv form. roilor tip ambreiaj Tip arcuri de presiune Tip mecanism actionare Tip si dimensiuni anvelope 1 Fiat Punto 52 4800 107 2500 196 4 845 600 3,82 3.44 4x2 monodisc uscat periferice mecanic 175/65/ R14 2 3 4 5 6

2.

MEMORIU DE CALCUL.

La calculul ambreiajului se urmrete stabilirea dimensiunilor elementelor principale ale acestuia, n raport cu valoarea momentului motor i pe baza parametrilor constructivi ai automobilului. Calculul unui ambreiaj cuprinde n principal: determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare; calculul arcurilor de presiune; calculul arborelui; calculul mecanismului de acionare. Pe baza analizelor modelelor similare de autovehicule se alege pentru autovehiculul din tema de proiect urmtoarele: un motor cu ardere intern avnd:

19

Pmax = 52[ kw ] n p = 4800 [rot / min] M max = 107 [ daN m] n M = 2500 [ rot / min]

i I = 3,44

schimbtorul de vitez n trepte cu urmtoarele rapoarte de transmisie:

i II = 1.93 i III = 1.28 i IV = 0.97

i0 = 3.82

raportul de transmisie al transmisiei principale :

soluia constructiv de ambreiaj: ambreiaj mecanic monodisc cu arcuri periferice elicoidale i mecanism de acionare mecanic. masa total a autovehiculului:
M a = 845 kg

tipul anvelopei: 175/65/R14

2.1

Determinarea momentului de calcul al ambreiajului.

Pentru ca ambreiajul s transmit momentul maxim dezvoltat de motor fr s patineze, pe toat durata de funcionare chiar i dup uzarea garniturii de frecare cnd valoarea forei de apsare a arcurilor de presiune scade este necesar ca momentul de frecare a ambreiajului s fie mai mare dect momentul maxim al motorului. Momentul de calcul al ambreiajului reprezint momentul fa de care se dimensioneaz elementele ambreiajului. Acesta se determin cu relaia: (1) M c = M max [ daN / m] unde : M c - momentul de calcul al ambreiajului; - coeficient de siguran al ambreiajului; M max - momentul motor maxim. Valoarea coeficientului maxim de siguran se alege conform recomandrilor literaturii de specialitate [1] n funcie de tipul ambreiajului i condiiile de exploatare ale autovehiculului. Astfel pentru autoturisme avem: = 1,31,75. Alegem = 1,4 Criteriile care au stat la baza alegerii lui au fost: ambreiajul s nu patineze dup uzura garniturilor fora la pedal s aibe valori optime astfel nct s nu suprasolicite conductorul auto.
M c = 1,4 107 M c = 14 ,98 daN / m

20

2.2

Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare.

Calculul garniturilor de frecare cuprinde: determinarea dimensiunilor, calculul presiunii specifice i verificarea la uzur.

Fig. 2.1. Garnitura de frecare a ambreiajului

Raza exterioar a garnituri de frecare se determin cu relaia: M max Re = 10 [ mm] ( 2) i (1 c 2 ) unde: - coeficientul ce depinde de tipul ambreiajului i al autovehiculului.
cm 2 pentru ambreiaj monodisc de autoturisme daN m cm 2 Se alege = 25 daN m

= 2530

i=2 numrul de perechi de suprafee aflate n contact R c= i Re pentru autovehicule c=0,55-0,75 se alege c=0,65. Valorile superioare ale lui c corespund motoarelor ce funcioneaz la turaii ridicate deoarece alunecrile dintre suprafeele de frecare sunt mai intense la periferie. Se alege c=0,75 deoarece motorul autovehiculului este rapid.
Re =10 27 107 3.14 2(1 0.65
2

Re = 89 ,22 mm

Deoarece dimensiunile garniturilor de frecare sunt standardizate se adopt conform STAS 7793-83 valorile superioare cele mai apropiate de cea calculat. Dimensiunile garniturii de frecare alese din standard sunt: diametrul exterior al garniturii: De =180 mm diametrul interior al garnituri: Di =125 mm grosimea g =3,5 mm 21

Raza exterioar a garniturii de frecare:

De [ mm ] 2 180 Re = 2 Re = 90 mm Re = (3)

Raza interioar a garniturii de frecare:

Di [mm ] 2 125 Ri = 2 Ri = 62,5mm Ri = (4)

Raza medie a suprafeei de frecare se determin cu relaia:

Rm = Rm = 2 Re3 Ri3 [ mm] 3 Re2 Ri2
3 3 2 90 62,5 2 3 90 62,5 2

( 5)

Rm = 77,07 mm

2.3

Determinarea forei de apsare al arcurilor asupra discului de presiune al ambreiajului:

Din condiia ca momentul de calcul M c s fie egal cu momentul de frecare a ambreiajului M a rezult urmtoarea relaie: M max ( 6) Fa = 103 daN i c f Rm
Fc - fora de apsare asupra discului de presiune; - coeficientul de frecare dintre discurile ambreiajului; pentru frecare = 0,250,35 ferodou font Se adopt = 0,30 c f - coeficient ce ine seama de frecare dintre butucul discului condus i arborele ambreiajului. Pentru ambreiaje monodisc c f = 0,900,95 Se adopt c f =0,92 Din relaia (6) obinem:

22

Fa = Fa =

M max 10 3 [daN ] i c f Rm

( 6)

1,4 10.7 10 3 0,30 2 0.92 77.07 Fa = 0,35 daN

2.4

Verificarea garnituri de frecare.

2.4.1 Verificarea presiuni specifice dintre garniturile de frecare:

Presiunea specific ntre supape se determin cu relaia: 4 M max daN ( 7) p= 105 2 2 2 i ( De Di ) Rm cm 4 1,4 10.7 p= 105 2 2 0,30 2 (180 125 ) 77.07
p = 2.4 daN cm 2

Pentru garniturile de frecare de ferodou valoarea admis a presiuni specifice este: daN p a = 1,5... 3,5 2 cm Deoarece

p p a

garniturile rezist la presiune.

2.4.2 Verificarea la uzur a garniturii de frecare:

Aprecierea solicitrilor la uzur a garniturii de frecare se face utiliznd lucrul mecanic specific de frecare la patinare LS n regimul pornirii de pe loc. Acesta se determin cu relaia: L daN m ( 8) LS = i A' cm 2 unde L reprezint lucrul mecanic de frecare la patinare al ambreiajului r2 ( 9) L = 357,3 Ga 2 r 2 [ daN / m] i I i0 unde: G a =845 - greutatea total a autovehiculului daN; rr - raza de rulare a roilor motoare n metri
rr = 0.95 r0 [ m]

(10 )

rr = 0.95 291 .55 rr = 0,276 m r0 - raza liber a roi care se determin pe baza caracteristici anvelopei

iI raportul de transmitere al treptei nti de vitez i0 raportul de transmitere al transmisiei principale A aria suprafeei de frecare; 23

Din relaia (9) rezult:

L = 357 .3 845

2 ( De Di2 ) 10 2 [cm 2 ] 4 A' = (180 2 125 2 ) 10 2 4 A' = 131 .75 cm 2

A' =
0,276
2

(14 )

3,44 2 3.82 2

L = 482 ,56 daN m

Din relaia (8) rezult:

482 ,56 2 131 ,75 daN m LS = 1,83 cm 2 LS =

Valoarea admisibil a lucrului mecanic specific la patinare: LSa = 0.75

Deoarece

LS LS a

daN m . cm 2

ambreiajul rezist la uzur.

2.4.3 Verificarea ambreiajului la nclzire:

nclzirea ambreiajului se produce numai n timpul patinrii datorit transformrii lucrului mecanic de frecare n cldur. Verificarea la nclzire se face pentru discul cel mai solicitat termic i se apreciaz prin creterea de temperatur .n cazul ambreiajului monodisc verificarea la nclzire se face pentru discurile de presiune deoarece discul condus este izolat termic prin garniturile de frecare. Creterea de temperatur se calculeaz cu relaia:
=

427 c g p

[ C]
0

(15)

- coeficientul care exprim fraciunea din lucru mecanic de frnare consumat pentru nclzirea piesei care se verific. = 0,5 pentru discul de presiune al ambreiajului monodisc c cldura specific a materialului piesei care se verific.
c =0,115 kg 0 C pentru oel i font g p - greutatea piesei care se verific.
K cal

unde:

Calcul greutii g p se face n ipoteza c discul de presiune este o plac de font cu seciunea din fig. 2.2, iar marginile acestuia trebuie s le depeasc pe cele ale garniturii de frecare cu 2-3mm. 24

Fig. 2.2 Discul verificat la nclzire.

Dep = De + ( 4... 6 )[mm ] Dep = 180 + 5 Dep = 185 mm Dip = 125 5 Dip = 120 mm Dip = Di ( 4... 6 )[mm ]

(16 ) (17 )

- grosimea discului de presiune n metri Se adopt constructiv h p =10 10 3 m

m p = A h p g 10 1 [ daN ] m p = 1.10 daN (18)
1

hp

m p = 7800 0,01 0.01 9,81 10

2 2 ( Dep Dip ) 10 6 [m 2 ] 4 A = (185 2 120 2 ) 10 6 4 A = 0,012 m 2

A=

pentru font; g =9,81 m/ s acceleraia gravitaional; A aria frontal a discului

2

= 7800

kg / m 3

(19 )

Din relaia (15) rezult:

= =

427 c m p

[ C]
0

0,5 482 .56 427 0,115 1.10

0

= 4.46

25

Valoarea admisibil a creterii de temperatur pentru o cuplare la plecarea de pe 0 loc n cazul utilizrii relaiei (15) este: a = 1 C . Deoarece a < rezult c ambreiajul rezist la nclzire.

2.5

Calculul arcului de presiune:

Arcurile de presiune ale ambreiajului sunt solicitate dup un ciclu asimetric cu un coeficient de asimetrie R=0,80,9 iar numrul ciclurilor de solicitare n condiiile normale de exploatare nu depesc 5 10 15 cicluri. Din aceast cauz distrugerea arcurilor de presiune nu se produce datorit oboseli materialului. Arcurile de presiune periferice elicoidale sunt arcuri cilindrice din srm tras de oel carbon de calitate pentru arcuri sau oel aliat pentru arcuri i au o caracteristic liniar. Calculul acestora const n determinarea diametrului srmei, a diametrului de nfurare a spirei, a numrului de spire i a lungimii arcului n stare liber.

2.5.1 Determinarea diametrului srmei i a diametrului de nfurare a spirei.

Se adopt numrul arcurilor de presiune ca multiplu de 3 astfel nct fora de apsare ce revine unui arc s fie ntre 40-80 daN. Se adopt numrul de arcuri na=6. Fora este necesar s dezvolte un arc este:
Fa ' = Fa ' = Fa [ daN ] na (19 )

352 .11 6 Fa ' = 58 .68 daN

O condiie necesar pentru ca manevrarea ambreiajului s nu fie obositoare este ca n momentul n care acesta este decuplat, fora dezvoltat de un arc F a s fie maxim 10-25 % mai mare de valoarea corespunztoare poziiei cuplate.

Fa " = 5 ( .1 1 Fa " = 1.1 5 Fa " = 4 7 0 . 1

. . .

1 2 , 5 .6 8

) a [d F a N

5 8

d a N

Diametrul srmei arcului se determin din condiia de rezisten de torsiune a acestuia n poziie decuplat a ambreiajului cu relaia:

d =
c= D d

26

8 a " k F c 2 t 0 1 a

[m m

( 22)
D diametrul de nfurare al spirei arcului.

Pentru arcurile elicoidale ale ambreiajului c = 58 conform literaturii de specialitate. Se adopt c = 6. k coeficient de corecie ce depinde de raportul c i se determin cu relaia:
4 c 1 0,615 + 4 (c 1) c 4 6 1 0,615 k= + 4 (6 1) 6 k = 1.2525 k= ( 23 )

- rezistena admisibil a arcului daN ta = 7000 cm 2 Din relaia (21) rezult:

8 1,10 70 .41 6 7000 10 2 d = 4.11mm d=

ta

Deoarece dimensiunile pentru srma tras din oel pentru arcuri sunt standardizate se adopt conform STAS 893-67: d =4,5 mm. Diametrul de nfurare a spirei arcului conform relaiei (22) este:
D = c d [ mm ] D = 6 4.5 D = 27 mm

2.5.2 Determinarea numrului de spire ale arcului de presiune:

Din expresia matematic a sgei unui arc elicoidal din srm cu seciunea circular rezult relaia de calcul al numrului de spire active: G d 4 10 2 ( 24) nS = [spire] 8 D 3 k1 G modul de elasticitate transversal al srmei arcului; daN G =800000 pentru oel de arc. cm 2 k1 - rigiditatea arcului

F " ' Fa d a N k1 =a m m f 1
f 1 - sgeata suplimentar corespunztoare deformrii arcului la decuplarea ambreiajului;

unde:

f 1 = 2 nd j d + nd j ' [mm]

( 26 )

unde: nd - numrul de discuri conduse; 27

j d - jocul dintre o pereche de suprafee de frecare necesar pentru decuplarea complet a ambreiajului. j d = 0,751,5mm ambreiaj monodisc Se adopt j d = 0,75 mm. j creterea grosimii discului condus datorit elementului elastic axial j =0,51,5mm. Se adopt j =0,6 mm. Din relaia (26) rezult:
f 1 = 2 1 0.75 + 0,6 f 1 = 2 mm

Din relaia (25) rezult:

70 ,41 58 ,68 3 daN k1 = 3,91 mm k1 =

Din relaia (24) rezult:

800000 4.5 4 10 2 8 27 3 3,90 n S = 5.32 spire nS =

Numrul de spire trebuie s fie multiplu de 0,5 i mai mare dect 6. Deoarece spirele de la captul arcului nu sunt active, numrul total de spire
nt = n S + 2 [spire] nt = 5,32 + 2 nt = 7.32spire.

( 27 )

2.5.3 Determinarea lungimii arcului n stare liber:

Lungimea arcului n stare liber se determin cu relaia:
L0 = L1 + f 1 [ mm] (28) L1 - lungimea arcului comprimat n poziia decuplat a ambreiajului; f 1 - sgeata arcului corespunztoare poziiei cuplate. L1 se determin din condiia ca distana dintre n starea comprimat a arcului

s fie js=1 mm cu relaia:

L 1 L 1 L 1 f1 f1 f1

( = nS + 2

( = 5 + 2)

= 3 9 . 5 m m

8 F " a = 4 G d 8 7 0 = 8 0 0 0 0 0 = 1 6 ,9 8 m

Din relaia (28) rezult:

L0 = 39 .5 +16 ,89 L0l = 56 ,39

28

Pentru a se evita flambajului arcului de presiune se recomand ca: Deoarece

L0 3. D

L0 56,39 = = 2.08 < 3 rezult c arcul rezist la flambaj. D 27

2.5.4 Determinarea coeficientului de siguran a ambreiajului dup uzarea garniturii de frecare:

Datorit uzrii garniturilor de frecare arcurile de presiune se destind mai mult i fora de apsare scade de la valoarea Fa ' pn la Fa ' ' ' . Momentul de frecare al ambreiajului dup uzarea garniturilor de frecare este: M a ' = i Fa ' ' 'na Rm 10 3 [ daN m] ( 31) f Fa ' ' ' = Fa ' 2 [ daN ] (32 ) f1 f 2 = f u [mm ] (33) f sgeata corespunztoare arcului n poziia cuplat a ambreiajului
8 Fa 'D 3 n S [mm ] G d 4 10 2 8 58,68 27 3 5 f = 800000 4,5 4 10 2 f = 14.08 mm f = (34)

u - destinderea corespunztoare uzurii tuturor garniturilor de frecare pn la limita maxim admisibil.

u = 2 n d u1 [mm]

( 35)

1 - uzura admisibil pentru o garnitur de frecare. u 1 =1,22mm u Se alege u1 =1,5 mm

Din relaia (35) rezult:

u = 2 1 1,5 u = 3 mm

Din relaia (33) rezult:

f 2 =14 .08 3 f 2 =11 .08 m m

Din relaia (32) rezult:

11 .08 14 .08 Fa ' ' ' = 46 .17 daN Fa ' ' ' = 58 .68

Din relaia (31) rezult:

M a ' = 0,3 2 46 .17 6 77 .07 10 3 M a ' = 12 .80 daN m

Coeficientul de siguran al ambreiajului u dup uzarea garniturii de frecare este:

29

u = u =

Ma' M max

(36)

12.80 10.7 u = 1.19

Deoarece u >1 rezult c ambreiajul va transmite fr patinare momentul maxim al motorului i dup uzarea garniturilor de frecare.

2.5.5 Determinarea lucrului mecanic necesar debreierii:

Lucrul mecanic necesar debreierii este lucrul mecanic produs de forele elastice la comprimarea arcurilor de presiune cu sgeata F1 i se determin cu relaia:
' "

Ld Ld Ld

Fa + Fa = 2 5 8 .6 8 =

+ 7 0 2 = d 0 .9 4 a N

unde: - randamentul mecanismului de acionare a a = 0.80 ... 0.98 , conform literaturi de specialitate Alegem: a = 0,82 Valorile recomandate ale lucrului mecanic necesar debreieri pentru autoturisme sunt cuprinse ntre 0.51 daNm

2.6

Calculul arborelui ambreiajului:

30

Arborele ambreiajului este supus solicitri de torsiune cu un moment egal cu momentul de calcul al ambreiajului i solicitrile de strivire si forfecare la nivelul canelurilor de-a lungul crora culiseaz discul condus. Din condiia de rezisten la torsiune se determin diametrul interior al arborelui ambreiajului cu relaia: M max 10 2 di = [cm] (38) 0.2 ta
1,4 10.7 10 2 0.2 1000 d i = 1,89 cm di =

unde: ta - rezistena admisibil la torsiune i are valorile: ta =1000-1200 daN/cm2 Alegem ta =1100 daN/cm2. Materialul din care se confecioneaz arborele ambreiajului este oel aliat pentru cementare 21MoCr12 conform STAS 791-80. Deoarece arborii canelai au dimensiuni standardizate din STAS 1770-68 se aleg urmtoarele dimensiuni: - diametrul interior al canelurii di=26 mm - diametrul exterior al canelurii de=32 mm - numrul de caneluri z=10 - limea canelurii b=0.3 mm. Verificarea la strivire a canelurilor arborelui ambreiajului se face cu relaia: 4 M max 10 2 daN
Ps = Ps = z l h (d e + d i ) cm 2 (39) 4 1,4 10.7 10 2 10 2.6 0,25 (2.6 + 2,1) daN Ps = 1.96 cm 2

unde: l - lungimea butucului discului condus Considerm c condiiile de lucru sunt condiii obinuite de lucru astfel ca lum lungimea discului condus ca fiind l=de=3,2 cm. h - nlimea canelurii arborelui
de di [cm ] 2 2,6 2.1 h= 2 h = 0,25 cm h= (40 )

Rezistena admisibil la strivire pentru canelurile arborelui ambreiajului este Psa=200250daN/cm2. Deoarece Ps<Psa rezult c arborele rezist la strivire. Verificarea la forfecare se face cu relaia:

31

f = f =

4 M max 10 2 daN z l b (d e + d i ) cm 2

( 41)

4 1,4 10,7 10 2 10 2,6 0,3 (2,6 + 2.1) daN f = 163,44 cm 2

daN Rezistena admisibil la forfecare este: fa = 200 ...300 2 . cm Deoarece f < fa arborele rezist la forfecare.

2.7

Calculul discurilor:

2.7.1 Calculul elementelor de fixare i ghidare ale discului de presiune.

Discurile de presiune sunt solidare la rotaie cu volantul motorului avnd n acelai timp posibilitatea deplasrii axiale. Legtura dintre acestea i volant se face prin intermediul carcasei ambreiajului. Carcasa ambreiajului este prevzut cu mai multe ferestre n care ptrund nite reazeme prelucrate pe discul de presiune.

Elemente de fixare si ghidare ale discului de presiune din carcasa ambreiajului Calculul elementelor de fixare i ghidare const n verificarea la strivire a suprafeelor de contact dintre discul de presiune si carcas. Presiunea specific se determin cu relaia: M max daN
Ps = R Z A cm 2 1,4 10.7 Ps = 10 2 13 3 0.66 daN Ps = 0,004 cm 2

( 42)

unde: R - raza cercului pe care sunt dispuse reazemele discului de presiune Z=35 - numrul de reazeme A - aria unei suprafee de contact solicitate la strivire
A = l a [cm 2 ] A = 2,2 0,3 A = 0.66 cm 2

( 43 )

32

 l - lungimea suprafeei de contact a - grosimea carcasei ambreiajului Se adopt: a=0,3 cm l=22 cm R=13 cm Z=3 reazeme Valoarea rezistenei admisibile la strivire conform literaturii de specialitate este: Psa = 100 ... 200 daN / cm 2 . Deoarece Ps<Psa rezult c elementele de fixare i de ghidare rezist la strivire.

2.7.2 Calculul discului condus: 2.7.2.1 Calcul niturilor de fixare a discului propriu-zis pe butucul ambreiajului:

Niturile de fixare ale discului propriu-zis pe flana butucului sunt confecionate din OL 38 i sunt solicitate la forfecare i strivire. Verificarea niturilor la forfecare se face cu relaia: M m ax daN ( 44) f = d n2 cm2 rn z n 4 unde: rn - raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare Constructiv rn =48 cm. Se alege rn=6 cm. d n - diametrul niturilor Constructiv d n = 0,61 cm. Se alege dn=1 cm. z n - numrul de nituri Constructiv z n = 36 nituri. Se alege zn=4 nituri. Din relaia (44) rezult: 1,4 10 .7 10 2 f = 12 64 4 daN f = 79 ,47 cm 2 Valoarea rezistenei admisibile la forfecare pentru niturile de fixare daN = 300 cm 2 Deoarece f < af niturile rezist la forfecare. Verificarea niturilor la strivire se face cu relaia: M max daN pS = ( 45) rn z n d n l n cm 2 unde: l n - lungimea pri active a nitului; 33

af

Constructiv l n = 0,20,4 cm. Se adopt ln=0.4 cm. Din relaia (45) rezult:
1,4 10 .7 10 -2 6 4 1 0,4 daN p S = 122 ,32 cm 2 pS =

p sa

Valoarea rezistenei admisibile la strivire pentru niturile de fixare este daN = 800 ... 900 2 . cm p s < p sa niturile rezist la strivire. Deoarece

2.7.2.2

Calculul arcului elementului suplimentar:

Arcul elementului suplimentar sunt arcuri elicoidale i au rolul de a reduce rigiditatea transformrii i a amortizrii ocurilor, previn apariia rezonanei la frecvene nalte ale oscilaiilor din torsiune din transmisie. Condiia pentru a funciona corespunztor a elementului elastic suplimentar este ca momentul de torsiune necesar pentru comprimarea acestora pn la opritori s fie egal cu momentul produs de fora de aderen a roilor motoare pe un drum uscat cu coeficientul de aderen =0.8 , redus la arborele ambreiajului n treapta I de vitez. La automobile arcurile utilizate la elementul elastic suplimentar al ambreiajului au urmtoarele caracteristici: diametrul srmei arcului d = 34 mm. Se alege d=3 mm. diametrul spirei arcurilor D = 1419 mm. Se alege D=16 mm. numrul total de spire a arcurilor n s = 6 spire. Se alege ns=6 spire. numrul de arcuri ale elementului elastic suplimentar z e =812 arcuri pentru diametrul exterior al ambreiajului De < 250 mm . Alegem ze=7 arcuri. Montarea arcurilor n butucul discului se face pretensionat prin comprimare cu o sgeat de 1013% din lungimea liber a arcului.

2.8

Calculul mecanismului de acionare:

n urma analizelor tehnico economice s-a ales un mecanism de acionare mecanic datorit urmtoarelor avantaje: construcie simpl i ieftin; ntreinere uoar; reglare uoar a jocurilor aprute n urma funcionrii; randament ridicat; Schema de acionare este a ambreiajului este prezentat n figura 2.3:

34

Fig. 2.3 Schema de acionare mecanic a ambreiajului.

2.8.1 Calculul forei de acionare al pedalei ambreiajului cu acionare mecanic.

Raportul de transmisie al mecanismului de acionare mecanic se determin cu (46) relaia: ia = i p it unde: i p - raportul de transmisie a prghiilor de debreiere;
ip = e f

(47)

it - raportul de transmisie al pedalei i furci ambreiajului; a c it = (48) unde: a, b, c, d,e,f distanele conform fig. 2.3. b d

Se adopt constructiv urmtoarele dimensiuni pentru mecanismul de acionare: a = 150mm; b =35mm; c =100mm; d = 25mm; e =35mm; f =15mm. Din relaia (47) rezult:
50 25 ip = 2 ip =

Din relaia (48) rezult:

150 100 30 25 it = 20 it =

Din relaia (46) rezult:

ia = 2 20 ia = 40

35

Conform literaturii de specialitate valorile uzuale ale rapoartelor de transmisie a mecanismului de acionare sunt ia = 30 ... 45 . Dup cum se observ valoarea calculat se ncadreaz ntre limitele valorilor uzuale prevzute de literatura de specialitate. Randamentul mecanismului de acionare mecanismul conform literaturi de specialitate are valori cuprinse ntre a = 0.8... 0.85 . Se adopt a = 0.8 . Fora de acionare a pedalei ambreiajului se determin cu relaia:
Fp = Fp =

M max 10 3 [daN ] i Rm i a a

( 49)

1,4 10.7 10 3 0,30 2 77.07 40 0,82 F p = 10,06 daN

Valorile recomandate de literatura de specialitate pentru fora la pedal la ambreiajele de autoturisme sunt F p =1015 daN. Se observ c fora la pedal Fp calculat se ncadreaz n valorile stabilite de literatura de specialitate.

2.8.2 Calculul cursei pedalei:

Cursa de acionare a pedalei se determin cu relaia:
S p = ( S l + ( f 1 i p ) ) it

[ mm]

(50)

unde:
S l - cursa liber a rulmentului de presiune S l = 24 mm Se adopt S l =3 mm

Din relaia (50) rezult:

S p = ( 3 + ( 2 2) ) 20 S p = 140 mm

Valorile recomandate n literatura de specialitate pentru cursa pedalei ambreiajului de autoturisme sunt S p = 100150 mm. Se observ c S p se ncadreaz n intervalul recomandat.

3.

Reglarea jocurilor din mecanismul de actionare a ambreiajului

Jocurile dintre elementele mecanice de acionare se apreciaz prin mrimea cursei libere a pedalei ambreiajului. Valoarea recomandat a cursei libere este 2025 mm i asigur pe lng decuplare sigur a ambreiajului i jocul necesar pentru ca rulmentul de presiune s nu fie antrenat permanent de prghiile de debreiere. n timpul exploatrii valoarea cursei libere scade datorit uzuri garniturilor de frecare i apare pericolul ca jocurile din mecanismul de acionare s dispar i rulmentul de presiune rmne n contact permanent cu prghiile de debreiere. Funcionarea prelungit a rulmentului de presiune conduce la supranclzirea acestuia, griparea i uzarea capetelor prghiilor de debreiere, se reduce fora de apsare a discului de presiune asupra discurilor conduse i ambreiajul are tendina s patineze. 36

O valoare prea mare a cursei libere a pedalei poate conduce la o decuplare incomplet a ambreiajului i schimbarea dificil a treptelor de vitez. Prin modificarea lungimii cablului i tijei care acioneaz furca ambreiajului se regleaz jocurile, iar la cele hidraulice jocurile se regleaz jocurile dintre rulmentul de presiune i tij prin modificarea lungimii tijei cilindrului receptor. Jocul dintre piston i tija acestuia se regleaz cu ajutorul unui urub.

Bibliografie:
1. Gheorghe, Fril, Calculul i construcia automobilelor, Bucureti, editura Didactic i Pedagogic, 1977. 2. Gheroghe Bobescu i alii, Motoare pentru automobile i tractoare, vol.II, Chiinu, editura Tehnica, 1998. 3. Colecie STAS Organe de maini, vol. I.a, Bucureti, Editura tehnic, 1983. 4. Dragomir G., -Calculul si constructia autovehiculelor- Curs si indrumar pentru lucrari de laborator, Topografia Universitatii Oradea, 2007. 5. Colectii de standarde 6. Colectii Autocatalog 7. www.autozine.home.ro 8. Pagini internet.

37

38