UNIVERSITATEA ,,PETRE ANDREI DIN IAI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

Specializarea: PSIHOLOGIE - ASISTEN SOCIAL

LUCRARE DE LICEN
Coordonator tiinific: Lector univ. dr. Anioara SANDOVICI Absolvent: Ana-Maria Loredana CISLARU Februarie 2009
Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro UNIVERSITATEA ,,PETRE ANDREI DIN IAI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

Specializarea: PSIHOLOGIE - ASISTEN SOCIAL

Lucrare de licen PARTICULARITI ALE DEZVOLTRII IMAGINII DE SINE LA ADOLESCENII INSTITUIONALIZAI

Coordonator tiinific: Lector univ. dr. Anioara SANDOVICI Absolvent: Ana-Maria Loredana CISLARU Februarie 2008
Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 2

CUPRINS

Argument ................................................................................................................

.......... 4 Capitolul 1. Personalitatea abordare.......................... 6

accepiuni

perspective

de

1.1. Accepiuni ale conceptului de personalitate................................................. 6 1.2. Curente in descrierea i explicarea personalitii......................................... 8 1.2.1. Monist vs. pluralist in explicarea i descrierea personalitii............. 8 1.2.2. Nemotetic vs. idiografic in explicarea i descrierea personalitii...... 9

Capitolul 2. Particularitile adolescenilor....................... 11

dezvoltrii

personalitii

2.1.Adolescena scurt prezentare general.................................................... 11 2.2. Particulariti ale dezvoltrii personalitii adolescentului........................... 14 2.3. Contiina de sine la adolesceni................................................................17 2.4. Stima de sine vector al personalitii adolescentului................................ 21

Capitolul 3. Rolul familiei in dezvoltarea personalitii adolescenilor..................... 26 3.1. Accepiunile conceptului de familie............................................................ 3.2. Funciile sistemului familial....................................................................... 3.3. Rolul familiei in dezvoltarea personalitii adolescentului............................

Capitolul 4. Problemele adolescenilor instituionalizai............................................. 32 4.1. Problematica instituionalizrii................................................................. 32 4.2. Caracteristicile personalitii adolescenilor instituionalizai...................... 36 26 27 29 Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 2 Capitolul 5. Cercetare privind imaginea i stima de sine la adolescenii instituionalizai. O abordare comparativ........................................... 39 5.1. Scopul i obiectivele cercetrii...................................................................... 39 5.2. Ipotezele cercetrii......................................................................................... 41 5.3. Metodologia utilizat..................................................................................... 41 5.3.1. Descrierea loturilor de adolesceni investigate.................................. 41 5.3.2.Instrumentele utilizate pentru colectarea datelor............................... 42 5.4. Rezultatele obinute i interpretarea lor......................................................... 46 5.5. Concluzii........................................................................................................ 52 Bibliografie............................................................................................................... ........ 54 Anexe...................................................................................................................... .......... 56 3 Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 4

ARGUMENT

Lucrarea de fa prezint sinteza unor investigaii prezentate in literatura de specialitate, pe problematica adolescenilor instituionalizai i a particularitilor personalitii acestora, precum i rezultatele unei cercetri personale, prin care mi-am propus investigarea imaginii i a stimei de sine in randul adolescenilor instituionalizai, prin comparaie cu un lot de adolesceni provenii din familii normale. Aa cum au artat numeroi autori, instituionalizarea se asociaz cu o serie de caracteristici ale mediului instituional, avand repercursiuni asupra personalitii i conduitei copiilor, viitori adolesceni, a cror cretere i dezvoltare nu are loc in aceleai condiii ca in cazul copiilor din familii. Efectele instituionalizrii se resimt la toate nivelele personalitii copilului instituionalizat i in toate domeniile funcionrii acesteia: dezvoltarea cognitiv, maturizarea afectiv-emoional, sistem de interese i valori, comportamente manifeste, formarea contiinei de sine, natura imaginii i a respectului de sine. Lucrarea este organizat in ase capitole, dintre care primele patru abordeaz o serie de probleme teoretice, legate de: perspectivele de abordare in psihologie ale conceptului de

personalitate, particularitile dezvoltrii personalitii adolescenilor (am insistat asupra formrii contiinei de sine la adolesceni, precum i asupra rolului pe care il joac stima de sine in dinamica personalitii i in funcionarea copilului i adolescentului), rolul familiei in dezvoltarea personalitii adolescentului, problematica instituionalizrii (cauzele i riscurile acestei situaii in care se afl muli dintre copii i adolesceni), precum i caracteristicile personalitii adolescenilor instituionalizai. In cea de-a doua parte a lucrrii, am prezentat obiectivele, ipotezele, metodologia utilizat, precum i rezultatele unei cercetri, prin care am comparat imaginea i stima de sine, evaluate pe un lot de 47 de adolesceni instituionalizai cu imaginea i stima de sine, Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 5 evaluate pe un lot de 55 adolesceni neinstituionalizai. Datele obinute au confirmat ambele ipoteze generale de la care am pornit, indicand faptul c adolescenii instituionalizai manifest tendina de a prezenta o discrepan mai accentuat intre autopercepiile cu privire la Eu-l actual i expectanele cu privire la Eu-l ideal. Dei nu am obinut o diferen semnificativ intre nivelul stimei de sine global a adolescenilor instituionalizai i nivelul prezent la adolescenii neinstituionalizai, comparaiile detaliate au relevat o serie de diferene intre cele dou loturi de adolesceni, care sunt prezentate detaliat in capitolul 5. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 6

PARTE TEORETIC
CAPITOLUL 1 Personalitatea abordare accepiuni i perspective de

1.1. Accepiuni ale conceptului de personalitate

S-au dat foarte multe definiii noiunii de personalitate, incat o incercare de a le prezenta doar pe cele mai cunoscute sau, i mai mult, de a le clasifica pe toate ar depi cu mult spaiul acestei lucrri. I. Dafinoiu (2002), in lucrarea Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observaia i interviul (2002), ne explic problematica definirii personalitii: termenii persoan i personalitate sunt atat de utilizai in limbajul cotidian, incat fiecare are

sentimentul intrebuinrii lor corecte in cele mai diverse situaii. In schimb, utilizarea lor ca termeni ai tiinei psihologice pune atatea probleme incat, parafrazandu-1 pe P. Fraisse, am putea spune c istoria psihologiei se confund (intre anumite limite) cu istoria rspunsurilor la intrebarea <<Ce este personalitatea>> ? Pentru psihologie, personalitatea este o calitate pe care o poate dobandi orice individ uman, intr-o anumit etap a dezvoltrii sale, intrunind anumite note sau caracteristici definitorii. Renumitul personolog G. W. Allport definete personalitatea ca fiind ,,organizarea dinamic in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determin gandirea i comportamentul su caracteristic (Allport, 1991). De asemenea, acelai autor consider c personalitatea reprezint ,,ceea ce o persoan este in mod real, indiferent de modul in care ceilali ii percep calitile sau de metodele prin care le studiem. Dup N. Sillamy (1996) ,,personalitatea este, in esen, elementul stabil al conduitei unei persoane, modul su obinuit de a fi, ceea ce o difereniaz de altele. Orice om este, in acelai timp, asemntor cu ali indivizi din grupul su cultural i diferit de ei Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 7 prin caracterul unic al experienelor trite; singularitatea sa, fraciunea cea mai original a eului su constituie esenialul personalitii sale. In concepia psihologului roman P. Popescu-Neveanu (1978), personalitatea este subiectul uman considerat ca unitate bio-psiho-social, ca purttor al funciilor epistemice, pragmatice i axiologice sau un microsistem al invarianilor informaionali i operaionali ce se exprim constant in conduit i sunt definitorii sau caracteristici pentru subiect. M. Golu (1993) consider c personalitatea este ,,un ansamblu de condiii interne care se structureaz la nivelul fiecrei persoane sub forma unor insuiri sau trsturi psihice, relativ stabile. Aceste condiii interne au rol de mediere i filtrare a solicitrilor externe la care este supus omul in decursul vieii sale. S. Chelcea (1998) afirm c personalitatea uman poate fi definit atat ,,din exterior ca ansamblul trsturilor i conduitelor umane care provoac rspunsuri psihocomportamentale din partea altora, cat i ,,din interior ca ansamblu structurat de elemente biologice, psihologice i socio-morale, elemente care sunt achiziionate in procesul socializrii individului. In ciuda diferenelor privind definirea termenului de personalitate, putem identifica

cateva caracteristici ale acesteia (Perron, 1985; apud Dafinoiu, 2002): a) globalitatea personalitatea este alctuit dintr-o serie de caracteristici care permit descrierea i identificarea unei anumite persoane, aceste caracteristici transformand-o intr-o entitate unic; b) coerena - existena unei anume organizri i interdependene a elementelor componente ale personalitii; postulatul coerenei este indispensabil studiului structurilor de personalitate i al dezvoltrii lor; personalitatea nu este un ansamblu de elemente juxtapuse, ci un sistem funcional format din elemente interdependente i c) permanena (stabilitatea) temporal personalitatea este un sistem funcional, in virtutea coerenei sale generand anumite legi de organizare a cror aciune este permanent.; fiina uman are contiina existenei sale, sentimentul continuitii i identitii personale, in ciuda transformrilor pe care le sufer de-a lungul intregii sale viei. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 8

1.2. Curente in descrierea i explicarea personalitii

Clasificrile teoriilor i modelelor care au fost elaborate cu privire la personalitate, ca i definiiile date acestui concept psihologic de baz, sunt diferite atat in ceea ce privete criteriile, cat i coninutul informaiilor, ingloband diferitele viziuni ale autorilor. 1.2.1. Monist vs. pluralist in explicarea i descrierea personalitii Simplificand la extrem concepiile despre personalitate, se poate vorbi despre dou tendine fundamentale sesizate de-a lungul timpului: viziunea monist, tinzand spre unificarea la maxim a explicaiei psihicului concret i viziunea pluralist, mergand pe linia acceptrii a numeroase trebuine i aptitudini primare (sau trsturi). Din prima categorie fac parte concepiile psihanalitice, in special teoria lui S. Freud. La cellalt pol se afl indeosebi coala american, care sau se bazeaz pe analiza factorial (calcul matematic ce urmrete s evidenieze factorii ce explic forme de comportament mai mult sau mai puin inrudite), sau pornesc de la tradiia colii lui McDougall, ajungand pan la urm s explice personalitatea printr-un mare numr de trebuine i trsturi. Dup M. Golu (1993), in psihologia personalitii, pot fi identificate patru orientri principale: a) orientarea biologist (care se bazeaz pe ideea c personalitatea este rezultatul interaciunii dintre zestrea genetic, experiena timpurie a individului i

background-ul evolutiv al organismului su); b) orientarea experimentalist (care pornete de la ideea c exist similitudini in funcionarea psihologic a oamenilor, aa incat indivizii trebuie studiai i interpretai in termenii unor procese psihice relativ uniforme, generate de aceleai legi); c) orientarea psihometric (care are in vedere studiul trsturilor de personalitate, exprimabile sub forma unor atribute care caracterizeaz persoana aflat intr-o anumit situaie) i d) orientarea sociocultural i Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 9 antropologic (care are la baz ideea c personalitatea poate fi ineleas numai luand in considerare contextul socio-cultural in care individul triete i se dezvolt). 1.2.2. Nemotetic vs. idiografic in explicarea i descrierea personalitii La un mod foarte general, discuia despre teoriile i modelele explicative ale personalitii trebuie s cuprind i diferenierea altor dou tendine majore care s-au prelungit i in elaborarea metodelor de psihodiagnoz a personalitii (Allport, 1991): abordarea nomotetic axat pe definirea legilor ce guverneaz funcionarea personalitii i abordarea idiografic centrat pe studiul individului uman considerat in unicitatea i globalitatea personalitii sale. In psihologie, abordarea nomotetic are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun. Ea permite identificarea trsturilor sau tipurilor de personalitate. Psihometricienii i behavioritii sunt susintori ferveni ai acestei concepii (R. B. Cattell, H. J. Eysenck). Abordarea idiografic, dimpotriv, analizeaz individul in globalitatea sa, inand cont de toate componentele care intr in interaciune; ea privilegiaz studiul cazului intr-o perspectiv dinamic (de exemplu analiza parcursului vieii). Muli autori (de exemplu, G. W. Allport, S. Freud, J. Piaget) sunt favorabili acestei abordri. Dac abordrii nomotetice i se reproeaz o perspectiv elementarist, atomist, incapabil s explice complexitatea conduitei umane, abordrii idiografice i se imput lipsa rigorii i faptul c ofer o imagine mai degrab impresionist asupra personalitii. Dei fiecare avand limite specifice, aceste dou abordri au difereniat intr-o manier fundamental diversele teorii asupra personalitii i metodele ei de evaluare (apud Dafinoiu, 2002). Literatura de specialitate (vezi Hayes i Orrell, 1997) consider trei coli principale de psihologie care au contribuit la dezvoltarea teoriilor i modelelor personalitii: coala psihanalitic a lui S. Freud i a discipolilor si, coala psihometric, reprezentat in principal de R. B. Cattell i H. J. Eysenck i coala umanist reprezentat prin C. Rogers i

Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 10 A. Maslow. Economia alocat prii teoretice a acestei lucrri nu ne permite s le prezentm pe toate, cu numai pe acelea relevante pentru abordarea nomotetic creia ii corespunde i utilizarea testelor in vederea evalurii diferitelor dimensiuni/trsturi de personalitate. Cele dou abordri ale personalitii (idiografic i nomotetic) au generat i metode de evaluare diferite. Astfel, din perspectiv idiografic, deosebim metode clinice de evaluare a personalitii (observaia, convorbirea, metoda biografic, studiul de caz, studiul produselor activitii personale i tehnicile proiective), iar din perspectiv nomotetic, distingem metodele psihometrice (testele de personalitate). Intre cele dou categorii de metode apar diferene in funcie de scopul urmrit, de obiectivitate i de gradul de precizie (Dafinoiu, 2002). Astfel, in cazul metodelor clinice, orientarea predominant este una calitativ, deoarece ele ii propun o cunoatere cat mai amnunit a persoanei i explicaia evoluiei sale, ins sunt lipsite de criterii precise de interpretare, ele depinzand de subiectivitatea celui care face analiza. Metodele psihometrice se orienteaz spre stabilirea poziiei persoanei in raport cu o populaie normal, in ceea ce privete o anumit caracteristic sau variabil a personalitii i, datorit faptului c folosesc verificri statistice riguroase, ele sunt mult mai exacte iar interpretarea este predominant cantitativ. Dei se reproeaz metodei clinice lipsa unei teorii unitare i producerea unor date negeneralizabile, in practic majoritatea clinicienilor se raporteaz, mai mult sau mai puin explicit, la un anume cadru teoretic, iar ceea ce se numete de obicei sim clinic este expresia experienei clinicienilor dobandit prin raportarea cazurilor individuale la un numr de alte cazuri studiate/tratate de acetia. Analiza resurselor i limitelor abordrii clinice comparativ cu cele ale abordrii psihometrice ne conduce la idea complementaritii. In ciuda disputelor teoretice, practica clinic valorific deja resursele acestora prin utilizarea combinat, in funcie de obiectivele evalurii clinice, a metodelor clinice i psihometrice. Allport (1991), considera c teoriile personalitii i metodele de evaluare ale acesteia trebuie s gseasc un anume echilibru intre cele dou direcii: Psihologia personalitii nu este exclusiv nomotetic, nici exclusiv idiografic. Ea caut un echilibru intre cele dou extreme. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro

11

CAPITOLUL 2 Particularitile adolescenilor

dezvoltrii

personalitii

2.1. Adolescena scurt prezentare general

Pubertatea i adolecena se caracterizeaz prin trecerea spre maturizare i integrare in societatea adult, cu solicitrile ei sociale, familiale, profesionale etc. Intreaga perioad a adolescenei este legat de schimbri de mare intensitate i cu efecte vizibile in infiare, comportamente i relaionare intern cu lumea exterioar, inclusiv prin creterea capacitii de integrare in specificul vieii sociale. Pe acest teren se constituie ,,sinele, imaginea i percepia de sine ca o component a ,,identitii care, la randul su, constituie nucleul personalitii (chiopu i Verza, 1989). Adolescena abund in conflicte, fie impotriva societii, a normelor i valorilor stabilite de aduli, fie inluntrul propriilor motivri i nevoi. Unii autori vorbesc despre existena conflictelor dintre generaii sau dintre diferitele grupe de varst. N. Sillamy (1996) definete adolescena ca fiind o perioad de via care se situeaz intre copilrie pe care o continu i varsta adult. Este ,,perioada ingrat, marcat de transformri corporale i psihice care incep ctre 12-13 ani i se termin spre 18-20 de ani. Limitele ei sunt imprecise, deoarece apariia i durata adolescenei variaz dup sex, dup condiiile geografice i mediul social-economic. Pe plan psihologic, se deosebete prin maturarea instinctului sexual, prin intrirea preocuprilor profesionale i sociale, prin creterea dorinei de libertate personal i independen, de plenitudine a vieii afective. Inteligena se diversific, aptitudinile particulare se dezvolt i se individualizeaz, crete puterea de abstractizare a gandirii. Adolescenii au nevoie s gseasc, in afara familiei, structuri educative care s le permit s se dezvolte. Tipul fundamental de activitate pentru aceast perioad rmane invarea i instruirea teoretic i practic, inclusiv pregtirea pentru exercitarea unei activiti Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 12 perofesionale. Viitorul devine o problem care alimenteaz cutri de sine i genereaz o mai activ dezvoltare a unor ocupaii, curioziti i investigaii latente privind oamenii, conduitele, competenele i personalitatea lor. U. chiopu i E. Verza (1989) consider c adolescena incepe dup varsta de 10 ani

i dureaz pan la 25 de ani, primii patru ani constituind pubertatea sau preadolescena. In aceast perioad, copilul poate da dovad de o mare atenie i curiozitate care se poate extinde prin explorare i la ceea ce se afl in afara colii i a familiei. In acelai timp, se poate dezvolta ,,influena de modelare imitativ intre tineri, formele de interdependen dintre acetia facilitand tot felul de contagiuni i imitaii, adesea, aberante (elemente de mod, stil de via, conduite etc.). De asemenea, adolescena se caracterizeaz prin axarea personalitii pe achiziii de roluri dobandite i statuturi sociale legate de viaa colar, familial i grupul de prieteni. In acest context, se dezvolt interese i aspiraii, idealuri i expectane, dar i tentative de autocunoatere i autodezvoltare. Caracteristice pentru adolescent sunt tendinele tot mai largi de explorare, cunotinele colare i noutile informaionale creand cadrul integrrii sociale largi in care acioneaz constiturea identitii sociale reale, ceea ce contribuie la dezvoltarea sinelui social. Adolescena este perioada reconstituirii personalitii i a principalelor sale caracteristici, este perioada in care se formeaz sentimentele de responsabilitate i de datorie ca expresie a sinelui social. Perioada adolescenei este incrcat de o intens maturizare pe toate planurile, inclusiv pe cel sexual, cu efecte in toate structurile personalitii pe care le influeneaz. Imaginaia, afectivitatea, interrelaiile de toate felurile incep s cuprind identitatea sexual socializat i integrarea ei in sinele corporal. De asemenea, in aceast perioad, are loc o organizare a capacitilor creative in foarte multe domenii. Identitatea se afl intr-un plin proces de constituire, in care se subdivide structura identitii in subidentitatea familial, cea cultural-social, cea ocupaional (a dexteritilor i capacitilor) i in cea axiologic care cuprinde universul valorilor. Subidentitatea familial se afl intr-o situaie critic, sub influenele suidentitii culturalsociale i axiologice (chiopu i Verza, 1989). Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 13 In perioada pubertii i adolescenii, individul traverseaz o serie de transformri sub toate aspectele, iar in momentul in care acesta nu reusete ca, pe baza noului echipamentbio-psiho-social pe care l-a dobandit, s treac dintr-o dat de la statutul de

copil la cel de adult, apare ,,criza, adolescentul osciland permanent intre copilrie i maturitate, chiar dac se orienteaz permanent spre lumea adultului. A. Munteanu (1998) consider c exist cateva dominante care confer specificitate acestei etape de dezvoltare: aspiraia individului la independen, interiorizarea activitii mentale i individualizarea care se structureaz odat cu desvarirea particularitilor de sex i a impactului provocat de influenelor mediului. In adolescen, tipurile de relaii se complic progresiv, copilul i, apoi, tanrul, integrandu-se tot mai mult in generaia sa (grupul social mai larg) prin exprimarea identitii proprii i prin exprimarea identitii fa de aduli. In ceea ce privete formarea personalitii, adolescentul se afl pus in faa unei opoziii permanente intre, pe de o parte, comportamentele impregnate de atitudini copilreti, cerinele de protecie, anxietatea specific varstelor mici in faa situaiilor mai complexe i solicitante i , pe de alt parte, atitudini i conduite noi formate sub impulsul cerinelor interne de autonomie sau impuse de societate. Incep s se contureze mai clar distanele dintre ceea ce cere societatea de la tanr i ceea ce poate el s ofere, precum i dintre ceea ce cere tanrul de la societate i via i ceea ce i se poate oferi. In perioada adolescenei, maturizarea este centrat pe identificarea resurselor personale i construirea propriei identiti i independene, incepand cu detaarea de sub tutela parental. Tanrul incepe s ii descopere atitudini, abiliti, fore fizice i spirituale, incepe s-i construiasc lumea interioar a aspiraiilor, intereselor i idealurilor. In aceste condiii, se dezvolt atitudini, concepii despre lume i via, au loc manifestri ale creativitii i, implicit, apar structuri motivaionale puternice (chiopu i Verza, 1997). Desprinderea de statutul de copil nu este resimit cu oarecare tensiune doar de adolescent, ci i de prini i educatori, obligai i ei s-i schimbe sistemul de comunicare i interrelaionare cu adolescenii. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 14

2.2. Particulariti adolescentului

ale

dezvoltrii

personalitii

Pubertatea i adolescena se caracterizeaz prin definitivarea i stabilizarea structurilor de personalitate. In acest stadiu, psihismul dobandete un caracter caleidoscopic, ceea ce va furniza materia prim necesar restructurrii personalitii. Procesul de consolidare i difereniere a Eu-lui personal i a Eu-lui social cunoate o autentic dezvoltare in adolescen. Pe acest fundament, diferitele aspecte ale personalitii

 incepand cu cele psihice i continuand cu cele sociale vor cpta noi valene, ceea ce asigur continuitatea fireasc a dezvoltrii personalitii. La varsta adolescenei, planul psihic suport transformri i prefaceri profunde care, treptat, vor conduce la cristalizarea i maturizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale adolescentului. Dei traseele acestui proces sunt complicate, presrate cu numeroase bariere i dificulti, dei procesul ca atare poate fi mai incet sau mai rapid, cu devansri spectaculoase, dar i cu intarzieri descurajante, la sfaritul su, ne vom afla in faa unor structuri psihice bine inchegate i cu un grad mare de mobilitate. Prefacerile psihice la care este supus adolescentul sunt generate de nevoile i trebuinele pe care acesta le poate resimi, atat cele specifice pubertii dar, acum, convertite sub alte forme, cat i nevoile specifice acestui nivel al dezvoltrii ontogenetice. Caracteristic pentru perioada adolescenei este evoluia accelerat a tuturor proceselor psihice. A. Munteanu (1998) analizeaz dezvoltarea psihic a adolescentului, pe plan senzorial, intelectual i reglatoriu. Astfel, in plan senzorial, campul vizual se stabilizeaz, culorile capt semnificaii mai precise (individul dobandete capacitatea de a denumi culorile i de a le asocia anumitor semnificaii). La fete, pare a se intensifica sensibilitatea odorific. Auzul, kinestezia i sensibilitatea tactil capt o nou structurare, odat cu lrgirea mijloacelor de explorare a mediului, precum i cu cerinele din partea acestuia. Tactul (atingerea) capt noi semnificaii, atunci cand este raportat la viaa emoional-sexual. Din punct de vedere intelectual, asistm la o maturizare a proceselor intelectuale, corelat cu maturizarea bazelor neuro-fiziologice. Gandirea se afl in stadiul operaiilor formale, ceea ce, in opinia lui J. Piaget, semnific ,,punctul terminus in evoluia ei i a Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 15 inteligenei. In aceast perioad, apare un nou tip de gandire: gandirea logic, dialectic, in care un rol predominant il joac inferenele de tip cauzal (raionamentele deductive). Altfel spus, gandirea individului evadeaz din concret, senzorial, din ,,aici i acum, adolescentul fiind capabil de a rezolva cu dezinvoltur probleme complexe, unele ipotetice i putand planifica procesele gandirii. Tot in plan cognitiv, adolescentul dobandete cateva abiliti

noi: abilitatea de a face distincie intre real i posibil, abilitatea utilizrii simbolurilor secundare (acelea care pot desemna, la randul lor, alte simboluri) etc. Se constat nevoia sistematizrii cunotinelor (schematismul gandirii), spiritul experimental, capacitatea tanrului de a utiliza strategiile euristice in rezolvarea unor probleme complexe. Memoria adolescentului se dezvolt in mod specific. Se tie c memoria asigur consistena i coerena vieii psihice, precum i inseria pe dimensiunea temporal a existenei. Exist mai multe tipuri de memorie, exprimand nivele calitative i cantitative diferite i intervenind in anumite tipuri de activiti:voluntar/involuntar, mecanic/logic, de scurt durat/de lung durat, episodic (autobiografic)/semantic (abstract) (Munteanu, 1998). In adolescen, ins, caracteristic este mai ales memoria de lung durat, logic. In acest sens, L. S. Vagotski a artat c ,,adolescentul, pentru ai aminti, trebuie s gandeasc (apud Munteanu, 1998). U. chiopu i E. Verza (1989) consider c adolescentul evoc mai ales evenimentele socio-culturale, iar mai tarziu, acele fapte care il proiecteaz intr-o lumin favorabil. Limbajul capt caracteristicile unui sistem hipercomplex de autoreglare i autoperfecionare a vieii psihice de ansamblu, constatandu-se c apartenena la o anumit clas social ii pune amprenta, in mai mare msur, asupra limbajului, incepand cu varsta de 15 ani. Adolescentul ii formeaz, prin exersare, numeroi algoritmi verbali utili in lurile de cuvant in faa anumitor colective, in redarea unor situaii etc. De asemenea, adolescentul manifest, fa de sine insui, exigene tot mai mari in exprimarea oral i scris, in discuiile constructive i/sau contradictorii, in situaiile de informare sau de confesiune. Vorbirea devine mai nuanat i mai plastic, adaptat la circumstane. Adolescentul acord o mai mare atenie pentru sensul, semnificaia i folosirea corect a termenilor. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 16 Motivaia i afectivitatea constituie ,,musculatura vieii psihice (chiopu i Verza, 1997). Conform piramidei trebuinelor, propus de A. Maslow (1954), exist apte tipuri

de trebuine organizate ierarhic, dup cum urmeaz: trebuine fiziologice, trebuine de securitate, de dragoste i afiliere, trebuine de stim i statut, trebuine de cunoatere, trebuine estetice i trebuine care vizeaz autorealizarea propriului potenial. In adolescen, intregul set este prezent,dar primeaz trebuinele sinelui (de cunoatere i estetice). In adolescena prelungit, pregnant pare a fi trebuina de autorealizare. La adolesceni, motivaia colar capt o funcie reglatoare a comportamentului. Astfel, interesul pentru activitatea colar este fluctuant; nu de puine ori, apar perioade cand adolescentului coala i se poate prea anost, devitalizant i, in compensaie, se activeaz deschiderea sa cultural. Curiozitatea continu s evolueze, apare i nevoia de a filosofa, ceea ce va contribui la schiarea unei prime concepii despre lume i viaa individului (R. L. Thorndike; apud chiopu i Verza, 1989). In adolescen, viaa afectiv se nuaneaz, emotivitatea devine mai echilibrat, iar pe fondul dechiderii fa de bine i frumos, apar sentimentele superioare (intelectuale, estetice, creatoare, morale). In relaiile cu prinii, strile afective acioneaz mai acut, trecand de la o ternsiune mai mare in pubertate la o temperare treptat in adolescen, cand are loc o redeschidere spre spaiul familiei, prin scderea tensiunii de opoziie i culpabilitate. Deschiderea spre familie se accentueaz in perioada adolescenei prelungite, fiind, ins, secondat de o disponibilitate afectiv foarte mare (extrafamilial). In relaiile cu sexul opus, se manifest sentimente i emoii noi, inedite, ca simpatia i sentimentele de dragoste. In adolescen, dragostea se contureaz ca o trire complex de ataament, emoionalitate exaltat pentru persoana iubit, cu eforturi ca acest sentiment s nu par neinsemnat sau s transforme toate imprejurrile dificile in drumuri ce trebuie invinse pentru a fi la inlimea dragostei mobilizandu-se resurse extrem de mari ale psihicului (chiopu i Verza, 1997). Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 17

2.3. Contiina de sine la adolesceni

Dincolo de multitudinea transformrilor ce inoveaz intreaga personalitate a adolescentului, exist, dup U. chiopu i E. Verza (1997), trei dominante care dau culoare i specificitate acestei varste: cristalizarea contiinei de sine;

 identitatea vocaional; debutul independenei. Problema principal a pubertii i a adolescenei este aceea a identificrii de sine (personale) sau a dezvoltrii contiinei de sine. Se intensific dorina adolescentului de a fi unic, luand forma nevoii de singularizare, de izolare, tanrul fiind preocupat i absorbit aproape in exclusivitate de propria persoan, pentru ca, spre sfaritul adolescenei, acesta s simt nevoia din ce in ce mai acut de a se manifesta ca personalitate, ca subiect al unei activiti socialmente recunoscut i util, valoroas. Nevoia de a fi personalitate se manifest, adeseori, prin tendina expres a adolescentului de a fi original, cu cele dou forme ale sale: creaia, producerea a ceva nou, original i excentricitatea (din dorina de a iei din comun, de a fi ca nimeni altul, adolescentul ii poate intrece prietenii, atat in comportamente sociale dezirabile, cat i in comportamente deviante). Perioada pubertii i adolescenii pune problemele dezvoltrii contiinei de sine, datorit, pe de o parte, modificrilor care survin in sistemul general de cerine fa de puberi i adolesceni, iar pe de alt parte, datorit schimbrilor prin care poate trece personalitatea, cu structurile i substructurile sale. Astfel, are loc intensificarea percepiei de sine prin cateva aspecte, dintre care ne putem referi la: propria imagine corporal, identificarea i contientizarea Eu-lui, identificarea sensului, rolului i statutului sexual i, mai ales, a celui social. Percepia de sine i imaginea de sine devin critice, datorit schimbrilor siluetei, fizionomiei i inutei. Imaginea corporal mai puin important in copilrie devine din ce in ce mai central, incorporandu-se in contiina de sine i incepe s fie perceput ca atare. Fr ea, nu se poate organiza procesul de identificare. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 18 Identificarea nu este un proces simplu i direct. Din experiena sa general, copilul ii poate construi deja o imagine despre sine conturat prin ochii celorlali. El se poate considera puternic sau slab, cu o fizionomie plcut sau nu. Aceast experien poate influena imaginea de sine din timpul perioadei de cretere i dinspre finalul acesteia. U. chiopu i E. Verza (1997) consider c percepia de sine alimenteaz ideea de

sine i, intrucat in pubertate i adolescen, percepia de sine se modific i se corecteaz permanent, procesul de autoidentificare rmane deschis. W. James a fost primul filosof care a acordat o atenie deosebit dialecticii dezvoltrii contiinei de sine, precum i ,,distanei dintre Eu i Sine. Personalitatea total, al crei nucleu devine Eu-l i Sine-le, este, prin aceasta, dual, fiind structurat din Eu, cel care cunoate i este contient de Sinele cel care este cunoscut. Sinele cuprinde trei elemente: sinele corporal-material, sinele social i sinele spiritual. Sinele corporal-material se refer la corp, veminte, familie, cmin, obiecte etc., deci la tot ceea ce posed o persoan din punct de vedere material. A. Munteanu (1998) consider c, pentru a se familiariza cu noua sa identitate anatomic, dialogurile adolescentului purtate cu persoana pe care o vede in faa sa atunci cand se uit in oglind sunt foarte frecvente, acesta putand oscila intre satisfacie i critic violent. Acest fapt poate justifica preocuprile mai intense pentru modul de aranjare a prului sau pentru vestimentaia purtat, pe care le au unii adolesceni. Tot ceea ce fac aceti adolesceni este pentru a se remarca sau pentru a oca. i, pentru aceasta, in afara teribilismului vestimentar i/sau comportamental, gama de manifestri ii subordoneaz i modalitile de a iei in eviden prin art sau literatur, dar i prin acte deviante (fuga de acas, furtul, violul etc.). Sinele social const in reputaia i recunoaterea unei identiti anume, consideraia pe care o poate obine o persoan de la ceilali, precum i contientizarea statuturilor i rolurilor pe care aceasta le indeplinete in prezent, sau a celor pe care le proiecteaz in viitor. In fine, a treia component a sinelui este sinele spiritual i se exprim prin contientizarea propriei activiti, a propriilor tendine i aptitudini. Este vorba despre teritoriul atat de fragil al emoiilor, dorinelor, al actelor de voin. In toate accepiunile i/sau elementele sale componente, sinele are o natur social (chiopu i Verza, 1997). Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 19 Adolescena este insoit de separarea planului real-obiectiv al lumii i vieii de planul subiectiv, ca spaiu al contiinei i al reprezentrii lumii. Departajarea subiectivobiectiv este condiionat parial de insuiri de personalitate dinamice, ca expresivitatea, dinamismul, expansiunea personalitii etc., precum i de cunotinele achiziionate de tanr.

In fine, se dezvolt discret i identitatea sexual, care poate fi influenat intens de modelele parentale i materiale, fiind la inceput integrat difuz in subidentitatea familiei. In acest sens, bieii care au un model parental cu masculinitate redus, prezint dificulti de identificare, in timp ce bieii care au un model parental puternic conturat sunt mai siguri pe ei, mai increztori, protectivi i mai relaxai. In cazul adolescentelor, situaia este mai complicat, deoarece, pe plan social, rolul feminin este el insui intr-o schimbare continu, existand o mare diversitate de modele feminine: tradiionale, de tranziie, moderne etc. In genere, tinerele fete cu identificare feminin tradiional sunt mai conflictuale decat cele care se identific altfel cu rolurile specific feminine (chiopu i Verza, 1997). Procesul formrii contiinei de sine, precum i a autocontiinei, se ajusteaz i prin raportare la indivizii din aceeai generaie (pairs). Rezumand, dezvoltarea i stabilirea identitii personale se nuclearizeaz, intre 11 i 13 ani, in cutarea de sine (conflictul puberal), in perioada dintre 14 i 16 ani, prin afirmarea de sine (conflict de afirmare) i se constituie subidentitatea cultural, intre 17 i 20 de ani, cand se realizeaz pregtirea profesional (conflictele de rol i status), organizandu-se subidentitatea profesional (aspirativ) i, intre 20 i 24 de ani, integrarea profesional, prin stadii de practic i experien profesional (conflicte de integrare socioprofesional). Identitatea vocaional desemneaz abilitatea persoanei de a-i cunoate calitile i defectele, pe baza crora poate decide asupra profesiunii pe care o poate imbria in viitor. A. Munteanu (1998) consider c, dup varsta de 14 -15 ani, cand se stabilizeaz dimensiunile personalitii, adolescentul se refugiaz in interiorul su pentru a-i diseca fiecare gest i fiecare trire i a le supune unei analize critice. Aceast explorare interioar il ajut nu numai s-i imbogeasc imaginea de sine, prin inventarierea calitilor i Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 20 defectelor sale, dar ii i inoculeaz apetitul pentru investigarea problemelor ontologice majore. U. chiopu i E. Verza (1997) sunt de prere c, de la 14 ani, problema orientrii profesionale capt un loc aparte in cadrul preocuprilor adolescentului, acesta angajanduse

in eforturi din ce in ce mai intense de calificare, ceea ce ii poate oferi prilejul de a dobandi o experien important. Interesele i alegerea profesional trec prin 3 stadii (Ginzberg, 1951; apud chiopu, 1997): 1) stadiul fantezist, care acoper intreaga copilrie pan la aproximativ 11 ani i se caracterizeaz prin tot felul de preferine (pompier, buctar, ofer, pilot etc.); 2) stadiul planurilor neconcordante (intre 11 i 16 ani, adolescentul ii construiete planuri de alegere bazate pe interese, care nu sunt intotdeauna in acord cu aptitudinile) i 3) stadiul planurilor realiste (in care alegerea se particularizeaz, incepandu-se pregtirea profesional mai profund care va duce la conturarea subidentitii profesionale i social-culturale incrcate nu numai de roluri i statute desiderative, ci i de cunotine, aptitudini i abiliti adecvate). O alt dimensiune a dobandirii identitii personale este aceea a catigrii independenei. Descoperind fondul su bogat de resurse, adolescentul se crede indreptit nu numai s le fructifice, ci i s aspire la independen. Intrucat exist trei feluri de independen (material-economic, emoional i de mentalitate/valori), dobandirea acesteia pare a fi condiionat de ce anume se consider in societate c inseamn independena. Pubertatea i adolescena aduc doar o independen pe plan valoric, intrucat, in pofida atitudinilor frecvente de bravare, dependena material i afectiv a puberului i/sau adolescentului fa de familie rmane activ un timp inc indelungat. Datorit orientrii preponderente spre viitor a adolescentului, asistm la cristalizarea unui ideal, ceea ce se realizeaz prin identificarea cu persoane renumite i valori consacrate. Idealul, in adolescen, are cateva caracteristici distinctive: refuzarea abloanelor, asumarea contient de ctre individ i importana in reconstrucia personalitii (Munteanu, 1998). De asemenea, in jurul varstei de 14-15 ani, se expliciteaz tipul temperamental cruia aparine adolescentul i se diversific/consolideaz structurile de caracter. Pentru a se descrie acest proces, s-a introdus noiunea de acceptori morali formaiuni psihice Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 21 bipolare, rod al educaiei, care sintetizeaz concepia despre lume i via a individului sau, altfel spus, sunt norme morale asimilate in mod ierarhic in structura personalitii (chiopu i Verza, 1989).

In adolescen, mai ales dup 15 16 ani, se nuaneaz responsabilitatea, adic adolescentul ii asum sarcini dificile, strduindu-se s fac fa situaiilor neplcute. In adolescena prelungit, se constat grija persoanei fa de climatul moral al locului su de munc. Pubertatea i adolescena ofer i spaiul adecvat pentru dezvoltarea aptitudinilor speciale (literare, artistice, tiinifice, sportive etc.) care vor alimenta o gam ampl de interese i aspiraii.

2.4. Stima de sine vector al personalitii adolescentului

Dificultile pe care un individ le poate intampina in viaa colar sau profesional reflect, adesea, o lips de motivare sau de implicare fa de anumite sarcini cerute. Ori, interesul reuitei colare sau profesionale depinde, in mare parte, de imaginea pe care o persoan o are despre sine. Sentimentele pozitive i valorificarea imaginii de sine sunt factori importani pentru motivarea activitii. In copilrie, indivizii ii formeaz o imagine despre ei inii fondat pe modul in care sunt tratai de ctre persoanele care joac un rol important in viaa lor: prini, profesori, prieteni, colegi de coal etc. Aceast apreciere pozitiv sau negativ despre imaginea de sine constituie stima de sine. S. Coopersmith (1984) definete stima de sine ca fiind un ansamblu de atitudini i opinii pe care indivizii le pun in joc, in raporturile lor cu lumea exterioar. Increderea in reuita personal, mobilizarea in vederea atingerii unor obiective, resimirea mai mult sau mai puin a unui eec, ameliorarea performanelor prin valorificarea experienelor anterioare sunt atitudini legate strict de stima de sine. Cu alte cuvinte, stima de sine cuprinde o dispoziie mental care pregtete individul pentru a reaciona conform cu ateptrile sale de succes, acceptarea i determinarea personal. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 22 Stima de sine este expresia unei aprobri sau dezaprobri privind sinele insui. Ea ne indic in ce msur un individ se crede capabil i important. Este o experien subiectiv care se traduce la fel de bine atat verbal, cat i prin comportamente semnificative. Anumii autori consider c, spre mijlocul copilriei, individul ii formeaz o imagine despre el care rmane relativ constant in cursul vieii. Aceast apreciere a sinelui va fi afectat, in decursul evenimentelor vieii, dar, se pare c ii regsete nivelul obinuit,

atunci cand condiiile mediului se normalizeaz. S-a demonstrat c aprecierile despre sine rezist relativ bine schimbrilor, nevoia de coeren i stabilitate fiind mai puternice. Atitudinile privind sinele, ca i toate celelalte atitudini pot fi sau nu contiente. Ele poart anumite conotaii afective pozitive sau negative strans legate de procesele cognitive i motivaionale. Stima de sine are un rol esenial in realizarea echilibrului nostru psihologic: atunci cand are un nivel ridicat i o anumit stabilitate, ea conduce la aciuni eficiente, ne poate ajuta s facem fa dificultilor, s obinem performane bune i foarte bune in activitatea desfurat i s intreinem relaii bune cu cei din jur; in cazul in care stima de sine este instabil i are un nivel sczut, efectele constau in inadaptare, frustrare, eficien sczut in aciuni. Persoanele cu un nivel sczut al acestei variabile de personalitate au sentimentul c nu se cunosc prea bine, vorbesc despre ele mai degrab intr-o manier neutr, nesigur, ambigu, au o prere despre propria persoan care depinde de circumstane i interlocutori; ins, pot avea o bun capacitate de adaptare la interlocutori i un sim al nuanei. Aman lurile de decizii, sunt adesea nelinitite de consecinele posibile ale alegerilor lor, sunt influenate de anturaj in luarea deciziilor, sunt uneori ezitante sau convenionale in luarea deciziilor. Astfel de persoane reacioneaz emoional la eec, se simt respinse dac sunt criticate in domeniile in care se consider competent, se justific dup obinerea unui eec, caut informaiile negative despre ele, manifest anxietate puternic in faa evalurii de ctre ceilali; au o bun motivaie de a nu eua i capacitate de a asculta criticile. Persoanele cu un nivel ridicat al stimei de sine au preri clare i stabile despre ele insele, intrucat acestea nu depind prea mult de context, vorbesc despre ele insele intr-un mod tranant, coerent, pozitiv; risc s fac exces de certitudini i simplificri; acioneaz eficient, in cont de ele insele in luarea deciziilor, persevereaz in hotrarile lor, in ciuda Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 23 dificultilor, pot fi inovatoare, ins, uneori, sunt prea sensibile la interesele lor pe termen scurt. Eecul nu las urme emoionale durabile asupra unor astfel de persoane, pot rezista la

criticile asupra punctelor lor sensibile, nu se simt obligate la justificarea unui eec i nici nu se simt respinse dac sunt criticate, ins se poate intampla s nu in cont de critic. Persoanele reacioneaz diferit, in funcie de nivelul stimei de sine i in faa succesului, i in ceea ce privete alegerile importante in via. Astfel, cele cu o stim de sine sczut nu au o atitudine realist in faa succesului, neapreciindu-se la justa lor valoare i, de cele mai multe ori, atribuie succesul factorilor externi i nu propriilor lor resurse; reuita le poate produce teama de a nu mai fi la inlime in viitor (bucurie anxioas), adic teama de eec; in faa acestor temeri, multe dintre ele sunt prudente, nu-i asum riscuri, prefer s fie mediocre, progreseaz lent. Dimpotriv, la persoanele cu o inalt stim de sine, reuita le confirm imaginea stimei de sine, le provoac emoii pozitive i motivaie crescut; ele sunt, ins, dependente de recompense. Astfel de persoane ii asum riscuri, caut s ii depeasc limitele, se simt stimulate de noi experiene, au un progres rapid i raioneaz in funcie de succese. In orice activitate intreprindem, cutm s satisfacem dou trebuine indispensabile stimei de sine: necesitatea de a fi iubit (apreciat, dorit, simpatizat) i necesitatea de a fi competent (performant, abil, inzestrat). Aceste trebuine se cer a fi satisfcute permanent, intrucat stima de sine reprezint o dimensiune mobil i foarte important a personalitii umane. La un nivel ridicat al stimei de sine se poate ajunge prin iubire i educaie, iniial, din partea prinilor, apoi, din partea prietenilor, colegilor, a tuturor persoanelor semnificative, pentru un individ, de-a lungul vieii sale. Se pune problema de la ce varst putem vorbi despre existena stimei de sine. tiinific, inceputurile stimei de sine sunt corelate cu apariia contiinei de sine a crei component este; copiii, abia la 8 ani, au o reprezentare psihic global despre ei inii, care poate fi evaluat tiinific. Ins, i inainte de aceast varst, intalnim elemente care stau la baza constituirii stimei de sine. Astfel conceptul de stim de sine este strans legat de ideea de acceptare social (msura in care un individ este plcut de grupul din care face parte) care apare la copiii de 3-4 ani, dar i de dorina de valorizare a propriei persoane intalnit la copii de 5-8 ani. Experienele acumulate in timpul copilriei pun bazele stimei Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 24

de sine, prin maniera in care copilul este invat s fac fa succesului i eecului, prin modul in care este susinut de prinii si, prin tipul de relaii pe care le stabilete i cultiv cu cei din jur. Astfel, o bun rezisten la eec, performanele colare, bunele relaii cu copii de aceeai varst, contientizarea domeniilor de competen reprezint factori care conduc la constituirea unui nivel ridicat al stimei de sine. In universul existenei unui copil, exist patru surse de judeci semnificative (surse ale stimei de sine): prinii, profesorii (coala), colegii i prietenii apropiai. La copiii mici, cea mai mare influen o exercit prinii; pe parcursul dezvoltrii, important devine i prerea prietenilor, in ceea ce privete aspectul fizic, aptitudinile sportive i popularitatea; prerea prinilor rmane important in domeniul conformismului comportamental i in cel al reuitei colare. Aprobarea parental este important i in adolescen, aceast importan diminuandu-se abia atunci cand tanrul prsete familia. Susinerea parental, in formarea unei bune stime de sine, este foarte important, deoarece copilul se hrnete cu dragostea primit de la prinii si. De asemenea, colarizarea i modul in care copilul percepe schimbarea din momentul inceputului colarizrii, influeneaz atat nivelul, cat i stabilitatea stimei de sine. Copilul trebuie pregtit s fie competent social, s se simt in largul su in cadrul grupurilor, s se afirme fr agresivitate sau ludroenie, s reueasc in sarcinile cerute de societate, s fie dorit, acceptat, aprobat i admirat de cei din jurul su. i, pentru ca aceast pregtire s se realizeze, este necesar susinerea parental care poate fi de dou tipuri: necondiionat sau condiionat (de comportamentul copilului). Susinerea necondiionat pare a influena nivelul stimei de sine (cu cat copilul este mai iubit, cu atat stima de sine este mai inalt), pe cand susinerea condiionat pare a influena stabilitatea stimei de sine (in cazul in care copilul este iubit, cu cat acesta va fi mai educat, cu atat stima de sine va fi mai stabil). Numeroase cercetri de laborator i de teren intresc opinia clinicienilor asupra importanei stimei de sine in viaa persoanl i in raporturile sociale. Studii asupra motivaiei sugereaz c voina de a ajunge la un statut social mai elevat sau o puternic recunoatere social provin din dorina de a pstra o imagine pozitiv de sine. Lucrri

experimentale au artat c persoanele care au un nivel sczut al stimei de sine sunt mai Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 25 puin capabile de a rezista opiniilor altora i sunt mai puin apte de a percepe tentativele de influenare sau de intimidare. Dimpotriv, persoanele cu o inalt stim de sine ii fac o idee pozitiv despre capacitatea i individualitatea lor. S-a demonstrat, de asemenea, c persoanele creative au o inalt stim de sine, avand convingerea c ii pot impune propriul model; stima de sine pare a fi un element fundamental al creativitii. Persoanele care au un nivel de stim ridicat sunt mai susceptibile decat altele de a-i asuma un rol activ in grupurile sociale, de a se exprima liber i eficace. Coopersmith (1984) consider c, cu cat un individ este eliberat de indoieli i ambivalene, cu atat acesta rezist mai bine ameninrilor, este degajat de tulburri minore de personalitate; astfel, cel care are o inalt stim de sine poate s-i ating scopurile pe care i le-a fixat. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 26

CAPITOLUL 3 Rolul familiei adolescenilor

in

dezvoltarea

personalitii

3.1. Accepiunile conceptului de familie

Familia este un fapt complex, cu dimensiuni biologice, psihosociale, culturaleducative, sociologice, juridice, religioase i demografice specifice. In coninuare, ne vom ocupa de cateva dintre accepiunile conceptului, precum i de funciile care au fost atribuite aceste forme de comuniune esenial pentru unitatea, stabilitatea i coerena sistemului social. Pentru U. chiopu (1997), familia reprezint un nucleu social primar reunit prin cstorie, legatur de sange sau adopie. Din perspectiva sociologiei, P. Murdock (1949) definea familia ca un grup social al carui membrii sunt legai prin raporturi de varsta, cstorie sau adopiune i care triesc impreun, coopereaz sub raport i au grij de copii (citat de I. Mihilescu; in Zamfir i Vlsceanu, 1993). Pentru E. Mendras (1987), familia reprezinta exemplul tipic de grup primar, caracterizat prin puternice relaii de tipul face to face, prin asocierea i colaborarea intima a tuturor membrilor ei (Mihilescu, 1999).

Intr-un sens restrans, sociologia definete familia ca un grup social format dintrun cuplu cstorit i din copii acestuia (I. Mihilescu; in Zamfir i Vlsceanu, 1993). Fiecrei societi ii este caracteristic un anumit tip de sistem familial, adic un sistem de care reglementeaz relaiile dintre brbai i femei de varst matur pe de o parte i, pe de alta, dintre acetia i copii. Sistemele familiale sunt diferite de la o societate la alta si sunt supuse unor transformri continue, aa cum vom vedea in continuare. Din punct de vedere juridic, familia reprezint un grup de persoane intre care exist relaii de sange, cstorie i adopie, drepturi i obligaii reglementate juridic, printrun certificat de cstorie, de infiere sau printr-ul alt tip de document (Lupan, 2001; apud Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 27 Turliuc, 2004). Familia reprezint o entitate format din sot, soie i copiii acestora (indiferent c sunt dintr-o alt cstorie sau c sunt fcui de cei doi soi), care impart aceeai locuin. Ins, in sens juridic, familia poate include i prinii celor doi soi, care locuiesc la acelai domiciliu sau poate fi alctuit dintr-o singur persoan (necstorit, divorat sau vduv) i copiii aflai in intreinerea acesteia.

3.2. Funciile sistemului familial

Ca orice instituie, noteaza I. Mitrofan i C. Ciuperca (1998), i sistemul familial indeplinete o serie de funcii. Desigur, de-a lungul timpului acestea s-au manifestat in mod diferit, avand nuane proprii i intensitai distincte. Din aceasta perspectiva, exista doua categorii de factori care au puterea de a modifica sau de a favoriza modificarea funcionalitaii unei familii: factori externi (exteriori familiei, dar care acioneaza foarte puternic asupra ei) i factori interni (interiori familiei i care pot fi incriminai mai uor atunci cand se pune problema disfunciilor sistemului familial). Tabelul 1 prezint exemple de factori externi sau interni care pot modifica funcionalitatea unei familii (apud Mitrofan i Ciuperca, 1998):
Tabelul 1 Factori externi Factori interni caracterul totalitar sau democratic al societaii, cu implicaii majore asupra solidaritaii familiale i socializarii descendenilor; nivelul de dezvoltare economica al societaii, ce are repercusiuni in principal asupra funciei economice i celei reproductive; legislaia i politicile sociale, cu impact asupra funciei sexuale i reproductive; nivelul general de instrucie i educaie, cu rol

in realizarea funciilor de socializare i reproducere. dimensiunea familiei, cu implicaii in realizarea socializarii i a solidaritaii; structura familiei, cu impact asupra funciei economice i reproductive; diviziunea rolurilor i autoritaii, cu repercusiuni in principal asupra funciei de solidaritate.

Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 28 I. Mihilescu (apud Zamfir i Vlsceanu, 1993) citeaz punctul de vedere exprimat de antropologi, potrivit cruia familia nuclear este universal i are patru funcii fundamentale pentru echilibrul vieii sociale umane: sexual, economic, reproductiv i educaional. Fr realizarea primei i celei de-a treia funcii, societatea uman ar intra in colaps, fr realizarea celei de-a doua funcii viaa speciei umane ar inceta, iar fr a patra cultura s-ar sfari. Utilitatea social a familiei nucleare ii confer caracterul de universalitate. Indiferent de perspectiva din care este abordat, familia indeplinete un set complex de roluri. Dup M. N. Turliuc (2004), cele mai importante funcii ale familiei nucleare sunt: funcia psihologic (de asigurare a suportului emoional, a nevoilor de securitate, de protecie, incluzand i ajutorul mutual bazat pe sentimentele de egalitate, de respect i de dragoste intre parteneri, intre prini i copii, intre frai i surori); funcia identitar (implicand asigurarea sentimentului apartenenei i al coeziunii, construcia identitilor personale, statutare i intime ale soilor i ale copiilor); funcia economic (de asigurare a veniturilor necesare pentru satisfacerea nevoilor de baz ale membrilor familiei prini i copii); funcia sexual (de satisfacere a cerinelor i nevoilor afectiv-sexuale ale partenerilor cuplului conjugal); funcia de reproducere (de asigurare a descendenei i a condiiilor igienicosanitare necesare dezvoltrii biologice normale a tuturor membrilor familiei); funcia de socializare a copiilor (menit s asigure ingrijirea i creterea lor, procesul instructiv-educativ familial i condiiile adecvate educaiei i pregtirii colare i profesionale a copiilor). Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 29

3.3. Rolul familiei adolescentului

in

dezvoltarea

personalitii

Dup P. Osterrieth (1973) familia joac un rol foarte important in structurarea i formarea personalitii copilului. Prinii influeneaz copiii prin concepia lor despre lume

i via, dar i prin comportamentele , temperamentele, atitudinile, dorinele lor, gradul lor de toleran. Familia constituie factorul primordial al formrii i socializrii copilului, este primul su intermediar in relaiile cu societatea i tot ea constituie matricea care imprim primele i cele mai importante trsturi caracteriale i morale, atitudinile pe care copilul le adopt in familie punand bazele conduitelor viitoare. Ea reprezint locul in care copilul inva regulile de comportare, strategii de rezolvare a problemelor practice, dobandete competene sociale de baz (negocierea, comunicarea, exprimarea emoional, controlul maniei i a agresivitii, conduita asertiv, etc.), care il vor ajuta pe tanrul i adultul de mai tarziu s se adapteze optim la rolurile familiale, profesionale i sociale pe care comunitatea i societatea din care face parte le ateapt de la el. In cadrul familiei, copiii, beneficiind de sprijinul material, cognitiv i mai ales afectiv al prinilor i al frailor, inva s fie autonomi i independeni, s fie siguri pe ei inii, s fie disciplinai i cinstii, pentru a reui in via. De asemenea, familia este locul unde sunt construite prototipuri pentru toate tipurile de relaii sociale (de supraordonare sau subordonare, de complementaritate sau de reciprocitate). In densa reea de influene reciproce i adaptri din cadrul familiei, prinii joac un rol hotrator. In egal msur, conduita ambilor prini reprezint prima surs de imitaie, dup care copiii incep s-i ghideze conduita. Dac conduita prinilor este adecvat i il stimuleaz pe copil in direcia bun, acesta va ajunge s socializeze in mod normal i s aib anse crescute de a reui in via. In cazul in care modelele pozitive de conduit ale prinilor sunt absente, copilul va intampina dificulti in procesul de Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 30 socializare, dificulti care pot avea repercursiuni pe termen lung asupra dezvoltrii personalitii acestuia, mai ales atunci cand acesta nu este ajutat la timp s le depeasc. Rolul familiei ca principal mediu de dezvoltare a personalitii copilului este foarte important inc din etapele timpurii ale evoluiei sale i continuand pan la sfritul adolescenei, cand aceast dezvoltare ajunge la maturitate, cptand un un caracter stabil. Numrul, complexitatea i varietatea de situaii care pot aprea intr-o familie

incepand cu tipul de familie, structura acesteia i pan la conduitele specifice pe care aceste situaii le determin sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea personalitii adolescentului. Diversitatea mediului familial ajut atat la socializarea adolescentului, prin descoperirea comportamentelor sociale fundamentale, de baz, dar i la individualizarea acestuia, oferindu-i posibilitatea de a se defini i preciza pe sine. Influena familiei asupra personalitii adolescentului se exercit pe trei ci principale: 1) prin educaie explicit, intenional; 2) prin transmiterea unor modele de valori, de atitudini i comportamente; 3) prin climatul familial. Prima cale este direct, celelalte dou sunt indirecte. Toate acestea se realizeaz diferit, de la familie la familie, in funcie de variabile ca: tipul de familie, statutul socioeconomic i cultural, tipul de disciplin parental etc. Astfel, un rol principal revine educaiei pe care printele o ofer adolescentului. Educaia copilului in familie poate depinde de nivelul de instrucie al prinilor, structura familiei, unele caracteristici psihopatologice ale prinilor etc. De asemenea, transmiterea familial a valorilor poate fi diferit de la familie la familie, in funcie de statusul, credinele, nivelul socio-economic i cultural al acesteia. Astfel, numeroi autori arat c prini aparinand unor categorii socio economice diferite transmit copiilor lor valori diferite. In clasele mijlocii i superioare sunt valorizate autonomia i stpanirea de sine, imaginaia i creativitatea, in timp ce in clasele populare accentul este pus pe ordine, curenie, obedien, respect al varstei i al regulii exterioare, respectabilitate, capacitatea de a evita problemele (Bourdieu, 1974; Lautrey, 1980; Percheron, 1981; Le Witta, 1988; apud Stnciulescu, 1997). Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 31 Modelele atitudinale i comportamentale pe care adolescentul le gsete in mediul familial pot fi pozitive, dar i negative precum: un tat incoerent, slab, supraocupat, violent, despotic sau o mam instabil, superficial etc. Este de subliniat marea sensibilitate pe care o au copiii fa de atitudinile, strile de spirit i opiniile prinilor. Dependena de prini, autoritatea i prestigiul acestora, catigate prin experiena direct a traiului in comun, contiina, dobandit de copii prin aceeai experien, c prinii sunt fiine care pot rezolva orice problem sau dificultate intresc in copil increderea profund, cel puin pan la varsta adolescenei, in capacitatea

i tiina prinilor. Pentru copil aceast incredere constituie unul din suporturile eseniale ale imaginii lui despre lume i despre relaiile interumane. Lipsa acestui suport, spectacolul ostilitii dintre prini, produc o grav dezorientare in contiina lui. Orice intenie educativ trebuie intemeiat pe buna organizare a vieii familiale. Este vorba de stabilirea unui regim de via bine echilibrat, care s respecte toate trebuinele adolescentului i s-i dezvolte contiina existenei unor indatoriri fa de familie i societate. In acest sens, se poate afirma c dintre cei trei factori enumerai mai sus, ca fiind rspunztori pentru formarea personalitii adolescentului in cadrul mediului familial, climatul familial influenez intr-o foarte mare msur pe primii doi, deoarece intr-o atmosfer de tensiune i conflict (vorbind de o familie cu un climat negativ), este dificil de crezut ca se va realiza o educaie adecvat. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 32

CAPITOLUL 4 Problemele adolescenilor instituionalizai

4.1. Problematica instituionalizrii
Unul dintre cuvintele cu cea mai mare rezonan, indiferent de limba in care este exprimat, este cel care denumete abandonul. In limbajul juridic, se declar abandonat copilul care, in condiiile legii, se afl in grija unei instituii, cu acreditare social sau medical, de stat sau privat sau a unei persoane fizice, ca urmare a faptului c prinii, in mod vdit s-au dezinteresat de el, pe o perioad mai mare de ase luni (Dumitrana, 1998). Dezinteresul, in acest context, este definit ca incetarea oricror legturi intre prini i copil, legturi care s dovedeasc existena unor raporturi afective normale. Precum se observ, definiia abandonului se situeaz intr-un dublu registru cel al psihologiei i cel al socialului. Adesea, ins, se manifest o a treia implicare: aceea a psihiatriei, din perspectiva creia abandonul este definit ca fiind absena, slbirea sau ruperea unei legturi afective de susinere care antreneaz lipsa obligaiilor morale sau naturale care sunt legate de aceasta i creeaz condiii favorabile apariiei, la victim, a unor tulburri nevrotice sau psihotice de tip reactiv (Dumitrana, 1998). Aria abandonului este divizat in dou mari sectoare: cel al situaiei efective de

abandon i cel al sentimentului de abandon, al tririi strii de prsire. Atat copilul aflat intr-o situaie concret de abandon, cat i cel care se simte trind aceast stare fr ca ea s aib o realitate fizic, trec, fr indoial, prin stri emoionale la fel de intense, iar consecinele pot fi, in cele din urm, similare. Consecina imediat a actului de abandon este, pentru cei mai muli dintre copii, intrarea in leagnul sau casa de copii. Mult timp, aceasta a fost considerat soluia cea mai convenabil, atat pentru copii, cat i pentru comunitate, chiar dac evidenele o Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 33 infirmau. Numai in momentul cand ,,produsul nesatisfctor al acestor instituii a fost adus in atenia contiinei publice, abia atunci s-a inregistrat o cretere a interesului pentru factorii care determin supraaglomerarea caselor de copii. Pentru unele familii in dificultate, leagnul constituie o soluie salvatoare. Dei provizorie, instituionalizarea afecteaz dezvoltarea armonioas a copilului, chiar in condiiile in care familia pstreaz legtura cu copilul. Separarea copilului de familie este o situaie stresant, generatoare de frustrare afectiv, cu consecine negative asupra adaptrii i integrrii copilului in regimul de via al instituiei de ocrotire i asupra maturizrii lui psihosociale. Tutela de instituie a copilului abandonat prin leagn i casa de copii se realizeaz de la natere pan la incadrarea socio-profesional i dobandirea autonomiei materiale. Aceste instituii soluioneaz suplinirea familiei, devenind ,,familie substitut, prin preluarea obligaiilor familiei de provenien, a obligaiilor de ocrotire i educaie a copilului. O. Pop (1998) consider c separarea copiilor de familie, in primii ani de via, constituie una dintre cauzele retardului de dezvoltare bio-psihic, retard recuperabil in timp. Transferul dintr-o instituie in alta creeaz fondul crizelor de adaptare care, de asemenea, prejudiciaz dezvoltarea i maturizarea copilului. Cele mai mari probleme educative, sub aspectul integrrii in regimul vieii casei de copii i al performanelor invrii, sunt ridicate de copiii provenii din familii dezorganizate i din relaii de concubinaj. Pentru cei care sesizeaz i, mai tarziu, contientizeaz c aparin familiei, absena condiiilor materiale fiind pretextul abandonrii in fapt, raportarea la o familie determin structura complexelor de provenien i de instituionalizare, cu efecte

negative asupra echilibrului bio-psihic general al maturizrii bio-psiho-sociale. Intreruperea sau abandonarea relaiilor copil-printe, in condiiile dezertismului familial, devine o situaie frustrant/stresant, generatoare de dezechilibre biologice i psihice, cu consecine severe asupra dezvoltrii copilului. Separarea copilului de familie, in condiiile abandonului real sau simulat i internarea in instituiile de ocrotire genereaz fenomenene de frustrare, prin privarea acestora de satisfacerea, in familie, a trebuinelor primare (de ingrijire, securitate afectiv) i a trebuinelor psihosociale (de apartenen, identificare, comunicare). Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 34 Frustrarea copilului de intimitatea relaiilor familiale determin dezechilibre biologice i psihice care se vor compnesa in climatul socio-educaional al leagnului i al casei de copii. Cu cat varsta este mai mic, cu atat consecinele frustrrii, pe plan psihocomportamental, sunt mai severe. Cercetrile desfurate in campul efectelor instituionalizrii asupra psihicului uman in dezvoltare, in pofida criticilor, au dus la stabilirea catorva fapte a cror realitate este incontestabil, dei mecanismele i condiiile de producere a lor nu sunt pe deplin evaluate. Studii importante relev faptul c intreaga evoluie fizic i psihic a copilului dintr-o instituie este profund dependent de distorsiunile introduse de aceast condiie fundamental a vieii sale, aceea de a fi privat de afectivitatea adultului, de a fi complet lipsit de posibilitatea de a-i indeplini trebuinele de baz ale vieii sale psihosociale, trebuine de dependen i nevoia de afiliaie. La copiii instituionalizai, se observ o intarziere clar in dezvoltarea fizic i motorie, existena fenomenului de ,,piticism de deprivare (deprivation dwarfism), caracterizat prin: statur extrem de mic i, adesea, foame exagerat, o intarziere accentuat a maturizrii scheletului i a sexualitii i controlul sfincterelor instalat tarziu, caracteristic pentru copil fiind enurezis-ul (Dumitrana, 1998). Copiii instituionalizai mai prezint tulburri in comportamentul social, ca urmare a inabilitiii acestora de a forma i pstra relaii cu ceilali, a incapacitii de a respecta reguli, a lipsei sentimentului de vinovie i o tulburare emoional profund care st, in fapt, la baza celorlalte distorsiuni. Prezena, manifestarea i gravitatea acestor fenomene negative nu se inregistreaz la toi copiii in mod uniform. Foarte probabil, ele

nu sunt integral efecte ale instituionalizrii. Factorii ereditari, precum i cei socioculturali pot afecta, in mod fundamental, tabloul. De asemenea, aspecte care in de fiecare copil in parte, cum ar fi experiena lui de via, proveniena (ajung in casa de copii din leagn sau din familie), prezena in instituie a frailor i surorilor, existena sau absena unui adult din familie care s viziteze regulat copilul, toate aceste aspecte pot constitui, in funcie de copil, determinri importante. Izolarea social a copilului i absena legturii afective primare cu mama sau cu un inlocuitor al acesteia au fost trsturi depistate de timpuriu ca fiind responsabile Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 35 pentru problemele copiilor din instituie. In aceast privin, Provence i Lipton (1962) vin cu o descriere condensat a realitilor vieii instituionale, constatand c adolecenii au nevoie de a fi ingrijii in principal de o singur persoan, pentru a-i asigura dezvoltarea mintal i emoional adecvat (apud Dumitrana, 1998). Numrul mare al persoanelor care lucreaz in instituii duce la o fragmentare a ingrijirii i la o lips a continuitii care fac mai dificil dezvoltarea, la copil, a contiinei despre sine insui i despre mediu. Acest fapt marcheaz puternic capacitatea de invare, in sens larg. De asemenea, este nevoie de o anumit cantitate de timp acordat fiecrui copil in parte, fr de care dezvoltarea acestuia poate suferi i se tie c cei mai muli copii din instituii nu primesc destul ingrijire de tip matern. Cele dou autoare consider c lipsa unei ingrijiri personalizate este un alt deficit important. Aici, ele eu in vedere dou lucruri. Primul este interesul i implicarea emoional a persoanei care ingrijete de copil in instituie, ingrijire care, extrem de rar, se poate compara cu cea a mamei pentru propriul su copil. Comunicarea dintre mam i copil care ofer unul dintre cele mai importante elemente in dezvoltarea lui este redus la minimum. Al doilea element se refer la faptul c ingrijirea copilului instituionalizat este rutinizat la maximum i, doar ocazional, este legat de nevoile specifice ale unui anumit copil la un moment dat. Copilul are foarte puine experiene in care adultul rspunde necesitilor sale atunci cand le exprim (de exemplu, a-i da de mancare atunci cand ii este foame i nu dup orare fixe) i, astfel, prilejurile in care copilul poate inva efectiv

ce anume ori cine anume ii aduce confort sau plcere sunt rare i srace in coninut. Legat de celelalte absene, apare i lipsa relaiilor personale i de dragoste. Aceast trebuin neimplinit pentru o relaie stabil cu o persoan ori un numr mic de persoane care s rman in contact permanent cu copilul pe care el poate indrzni s le iubeasc i de care poate depinde, este una dintre cele mai serioase deficiene ale vieii instituionale (Provence i Lipton, 1962 apud Dumitrana, 1998). Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 36

4.2. Caracteristicile instituionalizai

personalitii

adolescenilor

Unul dintre factorii care intr in structura personalitii, influenand-o in dezvoltarea sa ulterioar este afectivitatea. Avand in vedere faptul c exist o relaie strans intre aceasta i dezvoltarea general a personalitii copilului, lipsa dragostei materne aduce perturbri ale normalitii structurilor fizice i psihice, prin aciunea coroziv a blocajului afectiv. Lipsa de afectivitate i de maturitate afectiv contribuie la apariia unor dificulti adaptative i a unor devieri de comportament, ca reacii de protest impotriva acestor lipsuri. In copilrie, rolul afectivitii, in procesul general al formrii personalitii, crete, aceasta fiind considerat una dintre cele ,,ase mari fore care determin cursul dezvoltrii i regleaz comportamentul, celelalte cinci fiind: factorii fizici, familia, coala, condiia social i inteligena. La adolescente, aceast nevoie se amplific, iar nesatisfacerea lor las urme adanci in via, influenand, in mod direct, nu numai conduita, ci i dezvoltarea intelectual, ceea ce face ca adolescena s mai fie numit i ,,varsta afectiv (Florescu i Friman, 2000). Numeroase cercetri au evideniat relaia strans care exist intre dezvoltarea afectiv i dezvoltarea general a personalitii copilului, incepand cu latura biologic i treminand cu cea psihologic, relaie concretizat in urmtoarele aspecte: frustrrile afective duc, prin anumite mecanisme fiziologice, la modificri somatice, scoaterea copilului din mediul necorespunztor din punct de vedere afectiv sau corectarea in bine a acestui mediu duc la incetarea tulburrilor. Influena negativ a lipsei de afectivitate opereaz in urmtoarele direcii: copilul devine tot mai inchis i mai resemnat, izolanduse, apare mai agresiv i chiar violent, persormanele intelectuale nu depesc

mediocritatea i intregul comportament este perturbat. Este de necontestat faptul c fenomenul de caren afectiv determin sentimentul de frustrare, datorat, in parte, unei interferene cu relaiile de ataament i, pe de alt parte, efectelor unui mediu inconjurtor nou, strin i rece. Retardarea intelectual pare a fi datorat unei experiene neplcute i traumatizante, tulburrile aprand datorit perturbrii relaiilor interepersonale. Aceasta accentueaz importana special a Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 37 afectivitii in primii ani de via, in formarea relaiilor interumane, in dezvoltarea personalitii i dezvoltarea social. Distrugerea relaiilor de ataament, prin separarea sau incompatibilitatea ataamentului, poate determina anxieti grave care joac un rol cheie in unele depresii ale copilului. J. Bowlby (1952) a observat c, dintr-un numr de copii instituionalizai, o parte au manifestri vizibile ale deprivrii afective cu alte cuvinte, au un comportament labil, dictat de nevoile emoionale, in timp ce cealalt parte, fie a ajuns la o stare de neutralitate in acest domeniu, fie posed un obiect al iubirii o persoan din familie sau din afara ei care il viziteaz, fie, ceea ce este mai plauzibil, copiii au un comportament interiorizat ori depresiv, cu abandonarea speranei de a catiga afeciunea cuiva (apud Dumitrana, 1998). La comportamentul manifest de deprivare afectiv, se adaug alte manifestri care atest tulburarea echilibrului emoional: fug i anxietate, hiperactivitate, incapacitatea de concentrare, rezultatele colare slabe. Levy (1937) stabilete cateva trsturi tipice ale copiilor instituionalizai, i anume (apud Dumitrana, 1998): relaii superficiale, nici un sentiment real o anumit incapacitate de a simpatiza oamenii ori de a-i face prieteni adevrai, o inaccesibilitate care exaspereaz pe cei care incearc s-i ajute, nici un rspuns emoional in situaii in care acesta ar fi normal s apar, o nepsare stranie, prefctorie i incercare de evaziune (adesea, fr rost), lips de concentrare la coal. Aceleai rezultate le obine i L. Bender (1947), formuland chiar trsturile caracteristice ale unui sindrom pe care il denumete tulburare comportamental psihopatic, sindrom specific copilului abandonat in instituie i pe care il descrie astfel: ,,Exist o incapacitate de a iubi, ori de a se simi vinovat. Nu exist contiin. Nu exist

capacitate de a conceptualiza i, mai ales, ceea ce este semnificativ, in ceea ce privete timpul, nu exist un concept al timpului. Aceast absen a conceptului de timp este o caracteristic izbitoare a structurii personalitii (apud Dumitrana, 1998). E. Macavei (1989) gsete, in cadrul investigaiilor sale, o serie de caracteristici, precum srcia repertoriului socioafectiv, stri afective preponderent negative cu manifestri stridente i constat c trebuinele afective ale copiilor (depind posibilitile Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 38 de satisfacere a lor), restrictiie vieii in colectiv, pe fondul unei vulnerabiliti biopsihice, declaneaz stri de nervozitate colectiv,marcate de crize de afect (plans i furie, agresivitate i autoagresivitate), atitudini revendicative (gelozie, posesivitate), regresii comportamentale suptul degetului, legnatul. Aceste manifestri sunt consecine ale nevrozei de abandon, datorat carenei afective materne i neglijrii copilului de ctre adultul/substitutul matern. Legate strans de problemele afective, foarte de timpuriu apar i tulburrile in comportamentul social. Intregul comportament al copilului instituionalizat exprim apatie, trietee , neincredere i dezorientare. Bowlby (1952) observ c exist un grad sczut de adaptare social la cei care i-au petrecut anii copilriei in instituii, fa de cei care, in aceeai perioad de timp, au fost crescui in propriile familii, chiar dac acestea nu ofereau cele mai propice condiii. O trebuin social fundamental este nevoia de afiliere, exprimat prin preocuparea de a stabili i menine relaii afective pozitive cu alte persoane, precum i prin dorina de a fi plcut i acceptat. Studiile efectuate au demonstrat existena, la copiii instituionalizai, a unei puternice tendine de afiliere care apare din teama de respingere expresie a repetatelor experiene de interaciune interpersonal euate (Dumitrana, 1998). Concluziile par a stipula faptul c deprivarea social determinat de instituionalizare conduce la creterea nevoii de afiliere, precum i la scderea sentimentului propriei valori, ambele triri fiind originate intr-un punct de puternic anxietate. In cazul copiilor i al adolescenilor instituionalizai, viciile in formarea autonomiei i a responsabilitii, deficienele in educaia pentru via, lipsa modelelor i lipsa de comunicare cu anturajul de tineri i aduli, preum i neimplicarea adolescenilor

in luarea deciziilor importante in propria lor via au repercursiuni negative asupra integrrii lor sociale ulterioare. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 39

PARTE APLICATIV
CAPITOLUL 5 Cercetare privind imaginea i stima de sine la adolescenii instituionalizai. O abordare comparativ
5.1. Scopul i obiectivele cercetrii
Cercetarea de fa a avut un caracter constatativ-descriptiv. Scopul a fost de a arta cum se prezint imaginea i stima de sine in randul adolescenilor institutionalizai, prin comparaie cu un lot de adolesceni provenii din familii normale, care nu au cunoscut abandonul parental sub o form sau alta. Aa cum am vzut in partea teoretic a lucrrii, literatura de specialitate a subliniat in repetate randuri importana legturii afective primare intre copil i prini (in special mam), a crei lips va avea mai tarziu repercursiuni in structurarea, maturizarea i dezvoltarea personalitii copilului, pe toate palierele ei. Privarea copilului de nevoile afective ii va crea un handicap in plan emoional i in planul structurrii propriului Eu, in legtur cu care imaginea de sine reprezint o component principal. O alt nevoie fundamental a oricrui copil este dobandirea autoaprecierii realiste i a respectului de sine. Copilul care crete in instituie va intampina dificulti in structurarea unui Eu armonios i capabil de adaptare la status-rolurile cerute oricrui individ, intrucat mediul instituional nu il ajut in formarea unei reprezentri de sine complete i coerente (lipsesc reperele evaluative, asa cum se intampl in cazul copiilor abandonai care nu beneficiaz de o ingrijire individualizat, ci doar de o norm de grup). Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 40 inand cont de observaiile de mai sus, am pornit de la presupunerea c adolescenii institutionalizai vor prezenta o stima de sine deficitara, acest aspect datoranduse in primul rand lipsei satisfacerii unor nevoi fundamentale pentru dezvoltarea ontogenetica a oricrui individ uman. Obiectivele pe care le-am urmrit au fost:

a) identificarea unor instrumente psihologice valide, prin care s evalum imaginea i stima de sine; b) administrarea instrumentelor pe dou loturi de adolesceni: instituionalizai i adolesceni provenii din familii normale (neinstituionalizai); c) cotarea rspunsurilor, conform instruciunilor autorilor instrumentelor, realizarea unei baze de date i analiza statistic a datelor obinute, in vederea identificrii tendinei, in randul adolescenilor institutionalizai, precum i a celor neinstituionalizai, in ceea ce privete natura imaginii de sine i nivelul stimei de sine; d) pe baza observaiilor din literatura de specialitate, precum i a rezultatelor cercetrii, am urmrit proiectarea unui program de intervenie, centrat pe imbuntirea imaginii de sine i pe creterea nivelului respectului de sine la adolescenii institutionalizai. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 41

5.2. Ipotezele cercetrii

Pornind de la observaiile din literatura de specialitate, am presupus c: 1. Adolescenii instituionalizai au o imagine de sine negativ, mai accentuat comparativ cu adolesceii neinstituionalizai. 2. Adolescenii instiuionalizai au o stim de sine mai sczut, in acord cu natura negativ a imaginii de sine, comparativ cu cei neinstituionalizai. Ipotezele de lucru (operaionale) care ne-au orientat in analiza cantitativ a rspunsurilor participanilor au fost: 1. Adolescenii instituionalizai vor obine, in medie, scoruri semnificativ mai mari la chestionarul destinat evalurii imaginii de sine, comparativ cu adolescenii neinstituionalizai. 2. Lotul adolescenilor instituionalizai va obine o medie a scorurilor la stima de sine semnificativ mai sczut, comparativ cu lotul de adolesceni neinstituionalizai.

5.3. Metodologia utilizat

5.3.1. Descrierea loturilor de adolesceni investigai In cercetarea noastr, am investigat dou loturi de adolesceni, dintre care 47 de adolesceni instituionalizai (Centrul de Plasament Bucium din Iai) i 55 de adolesceni provenii din familii normale, deci neinstituionalizai (elevi ai Liceului Teoretic ,,M. Eminescu din Iai). In total, au fost investigai 102 adolesceni (58 de biei i 44 de fete), cu varste cuprinse intre 15 i 20 de ani ( x = 16.6 ani; s = 1.2 ani). Dintre adolescenii instituionalizai, 20 au fost fete i 27 biei, cu varste cuprinse intre 15 i 20 de ani ( x = 16.7 ani; s = 1.4 ani). Motivele instituionalizrii acestora in Centrul de plasament Bucium ineau de: abandon, decesul ambilor prini, decderea printelui din familia monoparental din drepturi sau a ambilor prini, situaii

Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 42 familiale precare din punct de vedere socio-economic, familii dezintegrate, etc. Pe lang simptomele specifice instituionalizrii, unii dintre adolescenii instituionalizai prezentau o serie de tulburri de comportament specifice. Dintre adolescenii provenii din familii normale (neinstituionalizai), 24 au fost fete i 31 biei. Varstele acestora au variat intre 15 i 18 ani, fiind elevi in clasele IX-XII ale Liceului Teoretic ,,M. Eminescu din Iai. Varsta medie a adolescenilor neinstituionalizai, provenii din familii normale a fost de 16.5 ani (s = 0.9 ani). Adolescenii din lotul celor instituionalizai au completat chestionarele care leau fost administrate in grupuri mici (5-6 subieci), in mai multe zile diferite, pe perioada a dou sptmani. Am acordat o atenie special supravegherii acestora, pentru a se evita situaia contaminrii rspunsurilor prin influen reciproc. Culegerea datelor a fost realizat in luna mai anul trecut. 5.3.2. Instrumentele utilizate pentru colectarea datelor Pentru colectarea datelor referitoare la stima i la imaginea de sine, am aplicat dou chestionare: Scala de stim de sine ETES (Echelle Toulousaine dEstime de Soi) versiunea pentru puberi i adolesceni (adaptat pe populaie de adolesceni de psiholog Adriana Crciun, 1998). Chestionarul de autoapreciere a imaginii de sine, inspirat de cercetrile asupra imaginii de sine i a rolului acesteia in psihoterapie, intreprinse de C. Rogers acest chestionar este prezentat intr-o traducere i adaptare romaneasc de Ion Dafinoiu, in lucrarea coordonat de Adrian Neculau, 26 de teste pentru cunoaterea celuilalt (Editura Polirom, Iai, 2003). Scala Toulouse de Stima de Sine (ETES) a fost inspirat din instrumente deja existente (scalele lui Coopersmith, Rosenberg, etc.), fiind publicat pentru prima dat in Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 43 1994, de N. Oubrayrie, M. Leonardis i C. Safont, in Revista European de Psihologie Aplicat. Deoarece integreaz diferite faete ale stimei de sine, ETES permite obinerea unui scor global i a cinci scoruri pariale, corespunztoare celor cinci aspecte pe care le operaionalizeaz. Dou dintre acestea, respectiv aprecierea controlului emoional i evaluarea sinelui proiectiv, sunt dimensiunile sau faetele pe care ETES-ul le propune in plus, fa de scalele anterioare omoloage, focalizate mai mult pe sondarea sinelui fizic,

social i/sau colar. In varianta construit pentru puberi i adolesceni, scala ETES este alctuit din 60 de itemi cu rspunsuri dihotomice de tip DA/NU (Anexa 1), repartizai cate 12 pe fiecare din cele cinci dimensiuni. Fiecare item este cotat cu un punct dac subiectul a rspuns conform grilei de corectare. Scorurile pentru fiecare dintre subscale se obin prin insumarea scorurilor la itemii componeni. De asemenea, se poate calcula un scor total, insumandu-se scorurile la cele cinci subscale. In cercetrile cu caracter teoretic sau aplicativ, autorii recomand s se opereze atat cu scorurile pe dimensiuni, cat i cu cel global. Dar in scopuri de diagnostic pentru orientare, selecie sau pentru consiliere a adolescentului/puberului pe anumite probleme, scorurile la Sinele emoional, social, scolar, fizic, respectiv proiectiv sunt mult mai informative i au o valoarea prognostica mai mare decat scorul global la scal. Tabelul 1 prezint pe scurt semnificaiile fiecreia dintre cele cinci subscale (corespunztoare dimensiunilor sau faetelor sinelui).
Tabelul 1 Dimensiuni ale stimei de sine Semnificaii Sine emoional Exprim reprezentarea controlului emoiilor, capacitatea de stpanire a impulsivitii; importana sa in cadrul scalei poate fi justificat prin aceea c un control eficient al emoiilor permite organizarea adecvat a activitilor, faciliteaz planificarea unor scopuri realiste, precum i a unor strategii eficiente prin care acestea pot fi atinse (de exemplu, itemul: Imi pierd cu uurin calmul cand mi se fac reprouri).

Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 44

Sine social Condenseaz reprezentarea interaciunilor cu ceilali (prini, colegi, prieteni) i a sentimentului de recunoatere sociala (de exemplu, itemul: Cand sunt intr-un grup, imi place s m fac remarcat i apreciat) Sine colar Reflect percepia pe care individul o are asupra propriilor lui competene, obiectivabile in propriile comportamente i performane colare (de exemplu, itemul: M descurajez cu usurina la coal). Sine fizic Oglindete gradul de acceptare de ctre subiect faa de infiarea sa fizic (de exemplu, itemul: Cred c sunt prea gras/slab). Sine proiectiv (prospectiv) Vizeaz reprezentrile subiectului asupra propriului viitor, transparente in: atitudinea faa de oferta anilor care vor veni (de exemplu, itemul: Am incredere in viitor), intele vizate (de exemplu, itemul: Scopul meu principal este de a avea o meserie care s-mi plac), rolurile dorite sau ateptate (de exemplu, itemul: A dori s particip la micri de solidaritate), etc. Aceast dimensiune a fost introdus de autorii scalei pe baza supoziiei existenei unei legturi intre stima de sine i reprezentrile subiectului asupra propriului viitor, considerate a diferi fa de cele actuale.

Aplicaiile experimentale ale ETES-ului, efectuate de cei trei autori pe grupe de puberi i adolesceni colarizai, au relevat aspecte interesante privind importana unor

dimensiuni ale stimei de sine i a diferenelor de autoevaluare in raport cu varsta i sexul subiecilor. Structura multidimensional a scalei ETES permite lrgirea i rafinarea posibilitilor de lucru ale psihologului consilier colar, psihoterapeutului sau ale clinicianului i asta pentru c, autoevaluarile pe care le permite posibile scala inseamn, pentru subiect, o nou treapt in contientizarea propriilor triri asociate caracteristicilor i Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 45 competenelor sale i, prin aceasta, o cale de reajustare a stimei de sine, de asumare i clarificare a propriei identiti, de cretere a eficienei propriilor aciuni. *** Chestionarul de autoapreciere a imaginii de sine integreaz rezultatele i observaiile din cercetrile intreprinse de Carl Rogers asupra acestei dimensiuni a personalitii, pe care autorul citat a considerat-o ca avand o relevana deosebit in procesul terapeutic. Fundamentul teoretic include ideea potrivit creia oamenii au competenele necesare pentru a se privi din exterior, cu alte cuvinte pentru a-i analiza propria lor persoan. Rogers a observat c multe dintre persoanele care se prezentau la psihoterapie aveau o imagine de sine negativ, prezentau o discordan (discrepan) intre ceea ce ar fi dorit s fie i ceea ce credeau c sunt, in momentul respectiv. Astfel de discrepane intre felul in care se vedeau persoanele respective i ceea ce ar fi dorit s fie ele l-au condus pe Rogers ctre elaborarea teoriei conflictului dintre Eul actual i Eul ideal. Acest conflict poate conduce la sentimente de frustrare, stres i la o stim de sine sczut. Pentru unii dintre noi, conflictul intre Eul actual i cel ideal poate prea copleitor i poate conduce chiar la depresie, in timp ce pentru alii un astfel de conflict poate constitui modalitatea prin care ii mobilizeaz resursele necesare atingerii idealurilor propuse. Chestionarul prezint o list de 32 de adjective (Anexa 2), reprezentand atat caracteristici personale pozitive (de exemplu: plin de umor, entuziast, demn de incredere, politicos, sincer, puternic etc.), cat i negative (de exemplu: emotiv, fragil, interiorizat, cinic, invidios, impulsiv etc.). Chestionarul nu implic rspunsuri greite sau corecte, ,,bune sau ,,rele, ceea ce conteaz fiind felul in care subiectul se vede i se evalueaz pe sine insui. Subiecii trebuie s citeasc cu atenie lista i s pun, in coloana Cum sunt in prezent, cate un ,,X in dreptul fiecrui adjectiv, pe care il consider ca fiindu-i

caracteristic. Apoi, fr a privi semnele fcute in prima coloan, trebuie s reciteasc lista de adjective i s pun cate un ,,0, in coloana Cum a dori s fiu, in dreptul fiecrui adjectiv, pe care ar dori s-l caracterizeze. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 46 Scorarea se face acordand cate un punct pentru fiecare adjectiv notat cu ,,X, respectiv cu ,,0 in cele dou coloane, respectiv pentru fiecare dintre adjectivele care nu au fost notate in nici una dintre cele dou coloane. Apoi, se insumeaz punctele obinute, astfel obinandu-se o msur aproximativ a discrepanei dintre Eul actual, respectiv cel ideal.

5.4. Rezultatele obinute i interpretarea lor

Am comparat mediile obinute de lotul de adolesceni instituionalizai, la chestionarul pentru evaluarea imaginii de sine, respectiv la scala pentru evaluarea stimei de sine cu mediile obinute de lotul de adolesceni neinstituionalizai. Comparaii au fost efectuate, utilizandu-se testul t-Student pentru compararea mediilor a dou eantioane independente. Toate prelucrrile au fost efectuate, utilizandu-se opiunile aplicaiei SPSS 10.00 for Windows. Tabelul 2 prezint datele obinute.
Tabelul 2 Variabile msurate Adolesceni Medii Abateri standard t Imaginea de sine instituionalizai 18.95 5.36 neinstituionalizai 13.96 4.89 4.91 *** Stim de sine global instituionalizai 38.31 5.44 neinstituionalizai 39.60 6.64 - 1.05 Sine emoional instituionalizai 6.87 1.73 neinstituionalizai 8.03 2.44 - 2.72 ** Sine social instituionalizai 8.12 1.42 neinstituionalizai 8.87 1.67 - 2.39 * Sine colar instituionalizai 8.40 2.21 neinstituionalizai 7.23 2.46 2.50 * Sine fizic instituionalizai 7.93 2.05 neinstituionalizai 7.67 2.41 0.58 ns Sine proiectiv instituionalizai 6.97 2.38 neinstituionalizai 7.78 1.54 - 2.04 * * p < 0.05; ** p < 0.01; *** p < 0.001; ns diferene nesemnificative statistic

ns

Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 47 Datele obinute au indicat o diferen semnificativ statistic (t = 4.91; p < 0.001) intre media notelor la chestionarul pentru autoaprecierea imaginii de sine obinute de adolescenii instituionalizai i media notelor obinute de adolescenii neinstituionalizai. Lotul adolescenilor instituionalizai a obinut note, in medie, semnificativ mai mari la autoaprecierea imaginii de sine, comparativ cu lotul adolescenilor neinstituionalizai (a se vedea graficul 1).
adolescenti
20 19 18 neinstitutionalizati institutionalizati

Medie autoaprecierea imaginii de sine

17 16 15 14 13

Graficul 1

Conform observaiilor lui Carl Rogers, cu cat nota la chestionarul de autoapreciere a imaginii de sine este mai ridicat, cu atat discrepana dintre Eul actual i cel ideal, perceput subiectiv de o persoan, este mai ridicat. Analizand datele din tabelul 2, rezult clar tendina adolescenilor instituionalizai de a prezenta o discrepan mai mare intre Eul actual i cel ideal, comparativ cu adolescenii neinstituionalizai. Aadar, datele pe care le-am obinut au confirmat prima dintre ipotezele generale (i de lucru) de la care am pornit. Acest rezultat confirm observaiile din literatura de specialitate, care arat dificultile pe care le intampin adolescenii instituionalizai, in ceea ce privete formarea Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 48 reprezentrii despre propria persoan. Acestora le lipsesc reperele (prini, frai, prieteni), despre care tim c joac un rol foarte important in formarea imaginii de sine, prin judecile de valoare pe care le emit referitor la persoana unui individ (judeci referitoare la: conduit, competene, capacitate de interrelaionare, etc.). Comparaiile intre mediile obinute de adolescenii instituionalizai i mediile obinute de cei neinstituionalizai la scala ETES, destinat evalurii stimei de sine globale i a componentelor acesteia, au indicat diferene semnificative statistic pentru urmtoarele patru dimensiuni legate de stima de sine: sine emoional (t = - 2.72; p < 0.01), sine social (t = - 2.39; p < 0.05), sine colar (t = 2.50; p < 0.05) i sine proiectiv (t = 2.04; p < 0.05) (a se vedea graficele 2 - a, b, c i d). Cele dou loturi de adolesceni nu s-au difereniat semnificativ, in ceea ce privete nivelul global al stimei de sine, dei lotul adolescenilor instituionalizai a obinut o medie mai sczut, comparativ cu lotul adolescenilor neinstituionalizai.
adolescenti
8,2 8,0 7,8 7,6 7,4 7,2 7,0 6,8 6,6 neinstitutionalizati institutionalizati

Medii Sine emotional

Graficul 2-a

Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro

49
adolescenti
9,0 8,8 8,6 8,4 8,2 8,0 neinstitutionalizati institutionalizati

Medii Sine social

Graficul 2-b
adolescenti
8,6 8,4 8,2 8,0 7,8 7,6 7,4 7,2 7,0 neinstitutionalizati institutionalizati

Medii Sine scolar

Graficul 2-c

Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 50

adolescenti
8,0 7,8 7,6 7,4 7,2 7,0 6,8 neinstitutionalizati institutionalizati

Medii Sine prospectiv

Graficul 2-d

Pentru prima dimensiune legat de stima de sine, diferena a fost semnificativ in favoarea lotului de adolesceni neinstituionalizai, care au obinut o medie mai mare, comparativ cu cei instituionalizai. Acest rezultat trebuie interpretat din perspectiva lipsei de afectivitate i a carenelor in planul conduitei emoionale, specifice in cazul adolescenilor instituionalizai. Legturile afective slabe sau chiar absente, pe care adolescentul instituionalizat le are cu familia sa ii pun amprenta asupra capacitii acestuia de gestionare a emoiilor, asupra maturitii in planul conduitei emoionale. i pentru cea de-a doua dimensiune a stimei de sine, adolescenii neinstituionalizai au obinut o medie mai mare, comparativ cu cei instituionalizai. Acest rezultat trebuie privit din perspectiva dimensiunii sociale, specifice dezvoltrii adolescenilor instituionalizai. Intr-adevr, o caracteristic a mediului instituional o constituie srcia relaiilor interpersonale i a celor afective, adolescenii instituionalizai avand un cerc restrans de prieteni i de persoane semnificative, precum i competene slab dezvoltate, in ceea ce privete interrelaionarea. Este normal ca autopercepia adolescenilor instituionalizai, legat de aceast stare de lucruri, s influeneze nivelul stimei de sine, legat de competenele in plan social.

Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 51 In schimb, in ceea ce privete sinele colar, adolescenii instituionalizai au obinut o medie semnificativ mai ridicat, comparativ cu cei neinstituionalizai. Acest rezultat pare nefiresc, dac ne gandim la nivelul abilitii colare a copiilor instituionalizai, care, de regul, prezint probleme legate de dezvoltarea cognitiv (intarzieri datorate lipsei de stimulare, precum i blocaje datorate unei intarzieri in dezvoltarea psihic in general). Rezultatul obinut ar putea constitui expresia unei reprezentri nerealiste in randul adolescenilor instituionalizai, cu privire la propriile lor competene colare, acetia manifestand tendina de a-i percepe propriile lor competene cu mult peste nivelul real la care se situeaz. La fel de plauzibil este i ipoteza potrivit creia, adolescenii instituionalizai manifest voluntar tendina de a exagera dimensiunile legate de propriul sine, reuind astfel s se autoprezinte intr-o lumin care s le fie favorabil. Mai remarcm o diferen in favoarea adolescenilor instituionalizai, in ceea ce privete sinele fizic (medie a notelor mai ridicat), ins diferena fa de adolescenii neinstituionalizai nu a fost semnificativ statistic. In schimb, lotul de adolesceni instituionalizai a obinut o medie a notelor la dimensiunea stimei de sine, legat de sinele proiectiv, semnificativ mai sczut, comparativ cu lotul de adolesceni neinstituionalizai. Acest rezultat trebuie legat de perspectiva sumbr a viitorului, aa cum aceasta tinde s apar, probabil, in percepia adolescenilor instituionalizai, care sunt lipsii de sprijinul emoional, moral i material al familiei, necesar orientrii adolescentului in ceea ce privete cariera profesional i planurile de intemeiere a propriei lui familii. Observm c datele obinute, in urma efecturii comparaiilor, exprim tendina adolescenilor instituionalizai de a avea reprezentri mai slab structurate cu privire la propriile competene in plan emoional, precum i cu privire la propriul viitor. Beneficiind de o educaie adecvat i de sprijinul afectiv i material al familiei, adolescenii neinstituionalizai manifest tendina de a avea o mai mare incredere in oferta anilor care vor urma, comparativ cu adolescenii care i-au petrecut o parte sau toat copilria in centrele de plasament, neavand astfel posibilitatea de a-i forma o imagine clar despre propriile lor resurse, precum i un plan coerent de dezvoltare personal. Psihologia Online Biblioteca Online

www.psihologiaonline.ro 52 In ciuda diferenelor constatate la patru dintre cele cinci dimensiuni legate de stima de sine, adolescenii instituionalizai nu au diferit semnificativ fa de cei neinstituionalizai, in ceea ce privete notele globale la scala ETES. Totui, lotul adolescenilor instituionalizai a obinut o medie mai sczut a notelor globale la scala pentru evaluarea stimei de sine, comparativ cu lotul de elevi neinstituionalizai. Aadar, datele pe care le-am obinut, in urma efecturii comparaiilor intre mediile obinute de adolescenii instituionalizai i cele obinute de adolescenii neinstituionalizai, au confirmat parial i cea de-a doua dintre ipotezele generale (de lucru) de la care am pornit.

5. 5. Concluzii

In rezumat, datele obinute au confirmat prima ipotez general de la care am pornit i parial pe cea de-a doua. Adolescenii instituionalizai au obinut o medie semnificativ mai mare a notelor la autoaprecierea imaginii de sine, comparativ cu cei neinstituionalizai, ceea ce semnific o discrepan mai accentuat intre percepiile cu privire la propriul Eu actual i expectanele legate de devenirea Eului (Eul ideal). In schimb, diferena intre media notelor la stima de sine global, obinut de lotul adolescenilor instituionalizai i media notelor, obinut de lotul adolescenilor neinstituionalizai a fost nesemnificativ statistic. Cu toate acestea, adolescenii instituionalizai au obinut, in comparaie cu adolescenii neinstituionalizai, medii semnificativ mai sczute la dimensiunile stimei de sine legate de sinele emoional, sinele social, respectiv de sinele proiectiv. Cercetarea noastr a evideniat o discrepan intre Eul actual, perceput de adolescenii instituionalizai i Eul ideal ceea ce ar dori acetia s ajung. Aceast discrepan este expresia unor dificulti, pe care adolescenii instituionalizai le intampin in cunoaterea de sine. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 53 De aceea, considerm c un program pentru cunoaterea de sine i imbuntirea imaginii de sine ii poate ajuta pe adolescenii instituionalizai s se accepte cu resursele pe care le dein, s integreze problema familial in propria lor istorie de via, s dobandeasc respectul de sine, necesar unei normale integrri psihice i dezvoltri din punct de vedere social i profesional.

Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 54

BIBLIOGRAFIE

1. Allport, G. W. (1991) Structura i dezvoltarea personalitii (trad.), Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. 2. Chelcea, S. (1998) Dicionar de psihosociologie, Editura Institutului Naional de Informaie, Bucureti. 3. Coopersmith, S. (1984) Inventaire destime de soi. Manuel, Edition du Centre de Psychologie Appliquee, Paris. 4. Crciun, A. (1998) Stima de sine vector al schimbrilor adaptative. In Anuarul Universitii ,,Petre Andrei. Tom VIII tiine Socio-Umane, Fundaia Academic Petre Andrei, Iai. 5. Dafinoiu, I. (2002) Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observaia i interviul, Editura Polirom, Iai. 6. Dumitrana, M. (1998) Copilul instituionalizat, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. 7. Florescu, L., Friman, L. (2000) Ontogeneza dezvoltrii in situaii de abandon, Editura Fundaiei Andrei aguna, Constana. 8. Golu, M. (1993) Dinamica personalitii, Editura Geneze, Bucureti. 9. Hayes, N., Orrell, S. (1997) Introducere in psihologie (trad.), Editura All, Bucureti. 10. Macavei, E. (1989) Familia i casa de copii, Editura Litera, Bucureti. 11. Mihilescu, I. (1999) Famila in societile europene, Editura Universitii, Bucureti. 12. Mitrofan, I., Ciuperc, C. (1998) Incursiune in psihosociologia i psihosexologia familiei, Editura Mihaela Press, Bucureti. 13. Munteanu, A. (1998) Psihologia copilului i adolescentului, Editura Augusta, Timioara. 14. Neculau, A. (coord.) (2003) 26 de teste pentru cunoaterea celuilalt, Editura Polirom, Iai. 15. Osterrieth, P. (1973) Copilul i familia (trad.), Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. 16. Pop, O. (1998) Copilul abandonat, Editura Ando Tours, Timioara. 17. Popescu-Neveanu, P. (1978) Dicionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureti. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 55 18. Radu, I. (coord.), Druu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. (1991) Introducere in psihologia contemporan, Editura Sincron, Cluj-Napoca. 19. Sillamy, N. (1996) Dictionar de psihologie (trad.), Editura Univers Enciclopedic, Bucureti. 20. Stnciulescu, E. (1997) Sociologia educaiei familiale, Vol. I., Editura Polirom, Iai.

21. chiopu, U., Verza, E. (1989) Adolescen, personalitate i limbaj, Editura Albatros, Bucureti. 22. chiopu, U., Verza, E. (1997) Psihologia varstelor. Ciclurile vieii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. 23. chiopu, U. (coord.) (1997) Dicionar de psihologie, Editura Babel, Bucureti. 24. Turliuc, M. N. (2004) Psihologia cuplului i a familiei, Editura Performantica, Iai. 25. Zamfir, C., Vlsceanu, L. (coord.) (1993) Dicionar de sociologie, Editura Babel, Bucureti. Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro 56 1. M infurii cu uurin. 4. Infiarea mea este apreciata ca plcut, atrgtoare. 15. Singurul lucru care conteaz in via este s catigi muli bani. 19. Corpul meu este bine proporionat. 32. Cred c este plictisitoare compania mea. 40. Trec cu uurin de la ras la lacrimi. 45. Nu m simt bine decit atunci cind sunt singur. 53. Am influen asupra celorlali. 58. Cind m aflu intr-un grup incerc un sentiment de izolare. 60. Sunt mandru de rezultatele mele colare. Cu ajutorul urmtoarelor intrebri poi s-i analizezi sentimentele pe care le ai fa de propria ta persoan i, precum i cat de eficient eti in propriile tale aciuni. Aceast autoapreciere va fi real doar dac vei rspunde spontan i sincer la toate intrebrile chestionarului. Citete-le cu atenie i alege rspunsul DA, cand afirmaia corespunde conduitei tale obinuite sau rspunsul NU, cand acesta nu i se potrivete. Dup ce ai terminat de completat chestionarul, verific dac ai rspuns la toate cele 60 de intrebri. Nu pierde timp cu ezitrile. Rspunde cat mai repede posibil, optand pentru varianta care se potrivete cel mai bine felului tu obinuit de a gandi sau de a simi.

Scala ETES ANEXA 1 Instruciuni

Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro

57 Emotiv () _________ _________ Impresionabil () _________ _________ Glume (ea) _________ _________ Independent () _________ _________ Prietenos (oas) _________ _________ Ambiios (oas) _________ _________ Interesant () _________ _________ Cinstit () _________ _________ Atrgtor (oare) _________ _________

Rezervat () _________ _________ Entuziast () _________ _________ Obinuit () _________ _________ Sensibil () _________ _________ Demn () de incredere _________ _________ Inteligent () _________ _________ Comod () _________ _________ Vesel () _________ _________ Invidios (oas) _________ _________ Energic () _________ _________ Politicos (oas) _________ _________ Linitit () _________ _________ Iscusit () _________ _________ Sigur () pe sine _________ _________ Flexibil () _________ _________ Ganditor (oare) _________ _________ Fragil () _________ _________ Sincer () _________ _________ Relaxat () _________ _________ Puternic () _________ _________ Neasculttor (oare) _________ _________ Impulsiv () _________ _________ Apatic () _________ _________

Chestionarul pentru autoaprecierii imaginii de sine ANEXA 2

Cuvintele de mai jos exprim insuiri variate pe care oamenii le pot avea in diferite grade. Citete cu atenie fiecare cuvant i pune cate un ,,X in coloana intitulat ,,Cum sunt in prezent, in dreptul fiecrui cuvant care, dup prerea ta, exprim o insuire care te caracterizeaz. Apoi, fr a privi semnele pe care le-ai fcut inainte, recitete lista i pune, de aceast dat, cate un ,,O in coloana intitulat ,,Cum a dori s fiu in dreptul fiecrui cuvant care exprim, dup prerea ta, insuirea pe care ai dori s o ai. Lucreaz cu atenie i cat de repede poi. Cum sunt in prezent (X) Cum a dori s fiu (O)
Psihologia Online Biblioteca Online www.psihologiaonline.ro