Boierul i Pcal

de Ioan Slavici

Odat, Pcal sttea la marginea unei pduri. Deodat vede o trsur venind spre el. Repede se scoal, ia un trunchi mare de copac, i-l ridic drept n sus. n trsur era boierul, cucoana i vizitiul, care mna caii. Boierul, vznd pe Pcal, spuse vizitiului s opreasc trsura: Bun ziua! Pcal rspunde: - Mulmim! - Dar ce faci aici? D-apoi, cucoane, ia, am pus i eu lemnul ista s se hodineasc olecu, c apoi l duc acas. Da' dumneavoastr unde v ducei? Eu am auzit de unul Pcal, care pclete oamenii, i m duc s-l gsesc, s m pcleasc i pe mine. Pcal i zice boierului: Nu te mai duce, cucoane, c eu sunt Pcal. Dar acum nu pot s v pclesc, c am uitat pclitorul acas. Dai-v jos din trsur, s-mi aduc pclitorul. Dumneavoastr, cucoane, inei lemnul ista bine, s nu se clatine, c eu vin ndat. Cnd boierul inea ct putea trunchiul s nu se clatine, Pcal se sui n trsur i plec. Se face noapte, i Pcal nu mai vine. Stau aa toat noaptea i a doua zi dupamiaza. Numai ce trece un om. Bun ziua! zice omul. Bun ziua! i rspunde boierul. Dar de ce stai dumneavoastr acolea? Ateptm s vin Pcal de-acas cu pclitorul, s ne pcleasc. Mi-a spus c vine degrab cu trsura, i nu mai vine. Atunci omul spune boierului: D-apoi, cucoane, nu-i destul pcleal asta, c s-a dus cu trsur i cu cai cu tot? i aa rmase boierul pclit i fr trsur.