Australia

- Suprafata : 7.682.300 km patrati - Populatia : 17.746.600 locuitori - Capitala : Cambera - Cel mai mare oras : Sydney -Limba oficiala : Engleza - Moneda : dolarul australian Caracteristici geografice : Australia este a cincea tara din lume ca marime si cel mai mic continent . Este , de asemenea , cea mai joasa si mai plata intindere de uscat si continentul cel mai secetos . Contine mai mult desert decat orice alt continent .:doua treimi din intindere sunt aride sau semiaride.Are o linie de coasta foarte scurta pentru o suprafata atat de mare:in afara Golfului Carpentaria si a marelui Golf Australian sunt foarte putine golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coasta . Continentului ii lipsesc in mod evident formele de relief : nu exista rauri mari , iar muntii sunt josi . Cel mai inalt varf australian , Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la granita dintre South Wales si Victoria are o inaltime de numai 2.228 m , mai putin de jumatate din inaltimea Mont Blanc-ului. Continentul poate fi impartit in trei regiuni principale : Scutul Australiei de Vest , Platoul Estic si Marele Bazin Artezian . Scutul este un podis care se suprapune in mare parte cu statul Australiei de Vest , format in principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani . Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem si Podisul Kimberly din nord-vest . Platoul Estic este o regiune muntoasa cu o latime de aproximativ 500 km care formeaza Muntii Marii cumpene de Ape . Varfurile cele mai inalte au o inaltime de numai 1.500 m . Muntii New England si Muntii Albastrii din sud au inaltimi intre 900-1.500 m. Versanii vestici ai Munilor Marii Cumpene de Ape conin pduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbuti, acoperind 9% din uscat. Intre Scutul Vestic si Platoul Estic sunt trei bazine interioare -Bazinul Murray , Bazinul Carpentaria , Bazinul Eyre . Acestea se numesc impreuna Marele Bazin Artezian , care are in cea mai mare parte mai putin de 300 m peste nivelul marii . In nord , partea mai mare a Bazinului Carpentaria este

inundat de Golful Carpentaria . Bazinul Eyre contine Lacul Eyre care la 15 m sub nivelul marii este cel mai jos din Australia . Intersectarea Desertului Simpson cu aceste bazine interioare estompeaza distinctiile fizice dintre aceste regiuni . Cealalta caracteristica geografica importanta a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului . Marea Bariera de Corali , cel mai mare recif coralier din lume , are o lungime de peste 2.000 km si este clar vizibila din cosmos. Clima Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoas. Vara, care ine din decembrie pana-n februarie, exist valuri de cldur frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele pri sunt umede, n general regiunile de coast estice i Insula Tasmania. Efectele neplcute sunt ntr-o oarecare atenuare de brize vestice rcoroase care sufl n tot timpul anului. In zone restrnse din Australia de Sud i Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pna n august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie. Coasta nord-vestic tropical are ierni secetoase si veri umede: aici ploile sunt tropicale si exist condiii musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii; totui, in alte pari, zpada este extrem de rar. Oraul nordic Darwin are o temperatur medie de 30 grade Celsius vara i 27 iarna, cantitatea medie de precipitai fiind de 150 cm, cea mai mare parte caznd vara. La Sydney, pe coasta de nord-est, cantitatea de precipitaii este de aproape 120 cm, cznd n tot timpul anului. Partea cea mai rcoroas a rii este Hobart din Tasmania, cu o temperatur medie de 17 grade Celsius vara i 12 iarna. n Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitaii pe an i temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (n ianuarie) i 13 (n iulie). Vegetatia Vegetaia este dominat de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supravieuirea n regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcm. Zonele de vegetaie ale Australiei corespund n mare parte cu zonele de clim. Pdurile tropicale de pe coasta nordic si nord-vestic conin palmieri, pini, ferigi de copac i mangrove n mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constnd din palmieri, ferigi de copac i eucalipt.

Campia , spre sud de Tropicul Capricornului si padurea de savana, spre nord , constituie 26% din continent

n regiunile cele mai aride sunt rspndite plante mici precum sfecla i arbutii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conin planta mulga, un salcm cu o mare importan furajer. In sud-vest cresc arbori valoroi cu lemn de esen tare, precum jarra i kauri.

Arborii n pdurea tropical cresc sub form de etaje, astfel se pot aminti ase etaje de vegetaie care nu se pot delimita clar, - pe sol sunt plantele ierboase, tufiuri, arbuti.

Solul Solul are un strat subire de humus cu o capacitate redus de hran, de aceea un rol important joac n asigurare cu hran Mykorrhiza.

Procesele de transformare a substanelor sunt accelerate n aceast regiune din cauza climei calde i umede, prin desiul de rdcini absorbia hranei e rapid cu o fotosintez intens. Dar numai 5 % din hran sunt absorbite din sol de ctre plante, o parte din sursa de hran cade ca materii n descompunere pe frunzi, sau pe sol, prin lipsa anotimpurilor exist tot timpul anului frunze czute care sunt supuse imediat unor procese de descompunere, prin capacitatea redus de depozitare a stratului subire de humus, aceste substane n descompunere sunt imediat absorbite de plante. Arborii macadamia, cu frunziul lor venic verde, nvemnteaz coastele estice, subtropicale din Australia. Totui, doar dou dintre cele nou specii produc fructe comestibile. Ocrotite de un nveli verde fibros, nucile macadamia sunt sferice, de marimea unei bilue i au o coaj maronie n interiorul creia se afl miezul alb-crem. Coaja dur este greu de spart.n afara aromei pline, untoase, coninutul de ulei al nucilor macadamia n mare parte ulei mononesaturat, adic grsimi sntoase depete adesea 72%,, dintre toate nucile bogate n ulei, nuca macadamia conine cea mai mare cantitate de ulei.

Privind pomii, nu putem s nu remarcm sutele de nuci atrnnd i legnndu-se uor, ca nite bilue, n frunziul des. Nucile se coc n ase luni, dup care cad pe sol. Eucaliptul :

Eucaliptul crete n Australia i Tasmania ca i regiunea de est din Indonezia. Cele mai multe specii de eucalipt sunt arbori sau arbuti care cresc repede i au un lemn de esen tare, cu frunze verzi lobate tot anul. Astfel Eucalyptus vernicosa crete ca arbust sau arbori n estul Tasmaniei, pe cnd Eucalyptus regnans atinge 97 de m nlime, iar trunchiul poate atinge un diametru de 20 de m (msurat n Tasmania). Exist peste 700 de specii de eucalipt:

Eucalyptus amygdalina Eucalyptus australiana Eucalyptus diversicolor Eucalyptus ficifolia Eucaliptul albastru (Eucalyptus globulus) Eucalyptus maculata Eucaliptul de zpad (Eucalyptus pauciflora) Eucaliptul uria (Eucalyptus regnans) Eucalyptus rostrata Eucalyptus vimina

Eucaliptul datorit calitii lemnului i creterii rapide este frecvent cultivat n plantaje. Aceast cultivare a lui produce o reducere intens a umiditii pmntului pn n stratele profunde. n comparaie cu alte plante eucaliptul este mai agresiv, eliminnd din arealul su ceilali arbori, chiar incendiile de pdure le poate supravieui prin rdcinile adnci i seminele care rezist la foc. El este primul care ncepe s se extind dup un incendiu. Eucaliptul, ca s fac economie de ap, las din timp n timp s cad neateptat unele ramuri, ceea ce a dus la producerea unor accidente mortale. Pe lng folosirea lemnului de eucalipt mai sunt folosite i uleiurile eterice, din care cauz frunzele de eucalipt sunt toxice nefiind consumate de animale cu excepia lui koala, care consum numai frunzele unui anumit eucalipt. Acacia : Acacia este un gen de plante aparinnd familiei Fabaceae, originare din regiunile tropicale i subtropicale, n special Australia i Africa. Acacia are frunze compuse cu foliole fin divizate, iar peiolul poate avea spini sau epi ascutii la baz. Florile mici, adesea parfumate, de culoare galben sau alb, conin multe stamine fiecare, ceea ce le confer un aspect pufos. Acacia pravissima face parte din marele gen acacia, format in mare parte din arbusti si tufe care se gasesc in zonele tropicale si calde, mai ales in Australia si

Africa. Habitatul natural al arbustilor de acacia este de la nivelul marii pana la campiile de coasta si chiar zonele subalpine, de la clima arida pana in zone cu ploi dese. Frunzele arbustilor sunt numai aparente, pentru ca in realitate nu sunt frunze. La multe specii, frunzele care sunt in mod normal dublu pinate se micsreaza si dispar dupa ce florile au lasat semintele, sau se aplatizeaza si indeplineas acelasi rol si functii ca si frunzele. Arbustul are multe stamine si acestea alcatuiesc partea cea mai interesanta a florilor, care variaza ca nuanta de la foarte deschis, stralucitor chiar, pana la galben pal. Florile apar in grupuri sau pe tulpini , aratand mai degraba ca niste tufe in miniatura. Multe din speciile de acacia au pe tulpina tepi ascutiti meniti sa apere tufa de animalele curioase, ceea ce a facut ca bastinasii din Africa sa il numeasca "arborele cu tepi". Chiar si in latina, "acacia" se refera tepi, denumirea fiind derivata din grecescul "akis", care inseamna varf ascutit.

Acacia pravissima este o specie rezistenta pana la 0 grade C, care creste pe dealurile din sud-estul Australiei. Are aspect de arbust mic sau tufa cu ramuri intinse, pendante, pe care cresc in grupuri inflorescente galbene, mici. Ramurile se numesc in botanica filode. Forma generala a arbustului este triunghiulara, iar denumirea de "pravissima" inseamna "foarte indoit".

Noua Zeeland este o ar cu dou mari insule i multe insule mici n sud-vestul Oceanului Pacific. Noua Zeeland este notabil pentru izolarea ei, fiind separat de Australia la Nord-Vest de Marea Tasmaniei cam 2000 km distan. Relieful Noua Zeelanda este unul dintre arhipelagurile despartite de intinderile Oceanului Pacific, ce alcatuiesc Oceania. Se afla la S-E de Australia, fiind despartita de aceasta prin Marea Tasman. Noua Zeelanda este compusa din doua insule mari, alungite in directia NE-SV, fiind insotite la est de fosa KERMADEC. Impreuna cu Insula Steward din sud si alte numeroase insule din jurul celor mari, insumeaza 270 840 km2. Arhipelagul este situat pe un intins soclu submarin. Intre Insula de Nord si Insula de Sud se afla stamtoarea Cook, considerata un accident tectonic, formata prin scufundarea unui sector muntos. In cuprinsul Insulei de Nord se intalneste un relief montan, accidentat in partea centrala, un relief vulcanic cu podisuri si vulcani activi in partea central-nordica, apoi un relief montan, colinar si de podisuri cu altitudini de peste 500m, cu forme carstice si, in sfarsit, campii litorale spre margini. In Insula de Sud se gasesc regiuni muntoase (peste 2000m altitudine), cu relief alpin, regiuni colinare si podisuri, in general sub 1000m, si campii fluvio-marine. Clima arhipelagului este temperat-moderat, caracterizat prin diferene reduse de temperatur ntre anotimpurile extreme. Astfel, la Auckland n Insula de Nord, media temperaturii de var este de cca 19oC, iar a celei de iarn de 11oC; diferena de numai 8o amplitudine este caracteristic climatului oceanic. Pprecipitatiile, n general, sunt abundente, ca urmare a influenei oceanului i reliefului. n Insula de Nord cad anual n medie 1000mm precipitaii; n Insula de Sud, pe coasta vestic, cad cca 5000mm. n ceea ce privete Vegetatia, acesta prezint o accentuat originalitate, speciile australiene neexintnd aici. Arhipelagul se caracterizeaz, din acest punct de vedere prin elemente ale pdurilor temperate, dar i subtropicale, cca 400 de specii de ferigi, din care cea mai atractiv este feriga argintie de culoare albstrlucitor. Pdurile ce acopereau altdat suprafee ntinse, au fost distruse n mare parte de indigeni. Resturile de pdure sunt formate din pinul Kauri, un arbore magnific, care poate atinge 40m nlime i a crui rin este foarte cutat. Aceste pduri s-au pstrat mai bine n Insula de Nord. n Insula de Sud predomin pdurile formate din Totara, Rimau sau pinul rou. Tot aici, la

altitudini reduse, se ntlnesc pdurile subantarctice de fag. n general se poate afirma c pdurile neozeelandeze sunt ntr-o mare varietate.