Scopul jocului: Ctigtorul jocului este primul care atinge sau depete plafonul jocului (Turneu rapid), sau

juctorul cu cel mai mare scor la sfritul jocului (Turneu pe runde). O rund (mn), se ncheie atunci cnd un juctor a bgat n formaii toate crile din mn i a creat cel puin dou formaii de canast, sau n cazul n care pachetul de cri se termin (n acest caz, jocul se ncheie i toi juctorii primesc puncte n funcie de crile din mn). Scorul int se realizeaz prin acumularea de puncte din formaiile care se etaleaz pe mas n timpul unei runde. Ca n multe alte variante de Rummy, i n Canast este nevoie s se etaleze formaii nsumnd cel puin o valoare minim, prestabilit, de puncte, nainte de a fi permis etalarea de formaii pentru prima dat. Numrul de juctori: la RummyRoyal aceast variant poate fi jucat doar de 2 juctori. Pachetul de cri: canasta se joac cu dou pachete clasice de 52 de cri care conin patru jokeri (doi n fiecare pachet), adic cu un total de 108 de cri. Cri speciale Valorile: doiarii i jokerii sunt valori - cri universale - care pot nlocui crile naturale, n timp ce treiarii pot bloca teancul crilor decatate i confer juctorilor care i posed un bonus de puncte sau le aduc puncte de penalizare. Treiari roii - Cri Bonus: Dac un juctor primete o carte de trei rou sau o trage n timpul jocului, acesta o va plasa automat cu faa n sus pe mas. Apoi va trage, n mod automat, o alt carte n locul acesteia, din pachet. Treiarii de rou confer puncte bonus, dar nu pot intra n formaii i nu i ajut pe jucatori s ating plafonul minim pentru etalarea iniial. n cazul n care un trei de rou este tras pentru a fi folosit ca baz a teancului de decartare, o alt carte este tras n loc din pachet, iar treiarul se amestec napoi n pachet; acest lucru se continu pn cnd se trage o carte care nu este nici valoare, nici trei rou. Atunci cnd teancul de cri decartate este luat, treiarul rou este plasat cu faa n sus lng mna juctorului i acesta trage n mod automat o carte de nlocuire din pachet. Treiarii negri - Cri de blocare: Atunci cnd decartai un trei negru, acesta mpiedic adversarul s ia o carte din teancul de decartare atunci cnd i vine rndul. Treiarii de negru nu blocheaz teancul de decartare pentru ntreaga rund (spre deosebire de valori - doiari i jokeri). Odat ce o carte este decartat deasupra unui trei negru, nu vor exista efecte suplimentare. Formaiile alctuite din 3 sau din mai muli treiari de negru nu sunt permise, cu o singur excepie. Un jucator care nchide poate alctui o formaie din trei sau din patru treiari negri, ca parte a ultimei sale runde. O formaie de trei negru nu poate conine nicio valoare. Crile i valorile lor 5 Puncte

10 Puncte

20 Puncte

50 Puncte

Desfurarea jocului

mprirea: Fiecare juctor primete 15 cri, i restul crilor din jocul de canast sunt ntoarse cu fata in jos pe mas, pentru a forma un teanc. Cartea de deasupra este tras i ntoars cu faa n sus lng pachet, pentru a ncepe teancul de decartare. Orice treiari roii care se mpart vor fi plasai automat cu faa n sus lng mna juctorului, i un numr egal de cri vor fi trase din pachet ca s i nlocuiasc. Tragerea crilor (din pachetul de cri - cu faa n jos): Dac juctorii aleg s trag din pachet, 2 cri vor fi adugate la mna lor. Luarea crilor decartate (din teancul de decartare - cu faa n sus): juctorii pot alege s ia teancul de cari decatate n loc s trag o carte din pachet. Cu toate acestea, luarea teancului de decartare, nu este ntotdeauna posibil. Juctorii pot s ia teancul de cari decatate care nu este blocat atunci cnd: * Pot alctui cu ultima carte aruncat n teancul de decartare i cu cel puin dou cri relevante din mna lor o formaie: acestea pot fi dou cri naturale de aceeai valoare cu cartea de deasupra teancului, sau o carte natural i o valoare. * Cartea de sus a teancului de decartare este de aceeai valoare cu una dintre formaiile pe care juctorul lea etalat deja pe mas, i se poate aduga la o astfel de formaie. De exemplu, n cazul n care o carte de Q este deasupra teancului de decartare i o alt carte de Q n mijlocul teancului, putei folosi o singur carte de Q din mn, pentru a lua toate crile din teanc, combinnd cele trei cri de Q. n alt situaie, dac avei dou cri n mn, le putei folosi pentru a face o formaie de QQQ mpreun cu cea de deasupara teancului de decartare, i s luai n mn restul crilor din teanc pentru a adga abia mai apoi cartea a patra de Q n formaie. ** V rugm s reinei c nu avei voie s luai teancul de decartare atunci cnd acesta este ngheat/blocat precum i n cazul n care prima carte este un trei-negru sau o valoare. Decartarea: nainte de a alctui dou formaii de Canast un juctor nu are voie s rmn fr cri n mn la sfritul rndul su. Juctorul trebuie s joace n aa fel nct s rmn cu cel puin o carte n mn la sfritul rndului su, dup ce decarteaz. Pachetul de decartare blocat Exist dou scenarii n care teancul de decartare este blocat: 1. n cazul n care prima carte de sus este un 3 negru sau o valoare, juctorul nu poate lua din carile teancului de decartare, i trebuie s trag o carte din pachet ntr-o astfel de rund special. Atunci cnd exist se arunc o carte natural deasupra unui trei negru n teancul de decartare, acesta nu mai este ngheat, iar juctorii pot s l ia, n conformitate cu regulile jocului. 2. Teancul de decartare este ngheat pentru toi juctorii n cazul n care conine o valoare (deasupra, n mijloc, sau dedesubt). Pentru a arta c este blocat, valoarea este poziionat n partea de sus a teancului, astfel nct s rmn vizibil i dup ce toate alte cri sunt decartate deasupra ei. 3. Teancul de decartare este ngheat pentru un juctor, n cazul n care acesta nu a fcut nc etalarea iniial. Deblocarea teancului de decartare n cazurile 2 i 3, un jucator poate lua teancul de decartare numai n cazul n care are dou sau mai multe cri naturale de aceeai valoare ca i cartea de sus a teancului. Juctorul trebuie s foloseasc apoi cartea de deasupra teancului de decartare pentru a a crea o formaie n cursul aceleiai ture. Aceast formaie poate fi una nou, sau poate fi o formaie de aceeai valoare cu una deja existent - n acest caz, formaiile vor fi unite n mod automat. Juctorii pot combina crile numai n formaii. O ter sau o formaie este compus din 3 sau din mai multe cri de acelai rang; numrul de cri este nelimitat. Culorile pot fi repetate, i se pot aduga pn la 3 Jokeri sau Valori.

sau Canasta Pur este format din 7 sau din mai multe cri de valoare egal, fr a conine nicio valoare (n momentul alctuirii formaiei iniiale sau mai trziu).

sau mai multe Canasta Impur: este format din 7 sau din mai multe cri de aceeai valoare i poate conine pn la 3 jokeri sau valori.

sau

Formaiile: Un juctor poate alctui attea formaii cte dorete. V rugm s reinei c formaiile compuse numai din valori i jokeri nu sunt permise. Un jucator nu poate avea dou formaii separate de aceeai valoare. Orice cri etalate de un juctor i avnd aceeai valoare cu o alt formaie deja etalat sunt automat unite ntr-o singur formaie, cu condiia ca limita de trei valori s nu fie depit. Adversarilor le este permis s aib o formaie de aceeai valoare. Cerine pentru etalarea iniial: Pentru a face o etalare pentru prima dat, valoarea total a crilor pe care un juctor le etaleaz trebuie s ating un plafon minim prestabilit. Aceast cerin depinde de scorul jucatorului cumulat din runda anterioar, dup cum urmeaz: Scorul cumulat Numrul minim de punte al primei etalri negativ 15 puncte (adic minimum) 0 - 1495 50 puncte 1500 - 2995 90 puncte 3000 sau mai mult 120 puncte * Dac un juctor nu a etalat atunci teancul este blocat. Pentru a obine formaiile cu valoarea minim pentru deschidere, un jucator poate face formaii numai din crile din mna, dup ce trage din pachet, sau s foloseasc dou cri naturale din mna lui i ultima carte aruncat n teancul de decartare, n cazul n care valoarea ei este egal cu valoarea celor dou cri ale sale. * n al doilea caz, jucatorul poate folosi doar valoarea crii de deasupra teancului de decartare, mpreun cu propriile sale cari alctuind astfel toate formaiile care i sunt necesare. * Nu este permis numrarea crilor din interiorul teancului i pe care juctorul le poate etala n formaii n aceeai tur. * Bonusurile speciale pentru treiarii de rou sau pentru Canaste nu vor fi luate n considerare ca parte din atingerea plafonului minim de punctaj.

Atenie: Exist o excepie de la cerina minim de etalare iniial, care apare atunci cand un jucator trage din pachet i este capabil s alctuiasc din ntreaga sa mna formaii (adic dou canaste), fr a fi fcut n prealabil nici o etalare iniial. n acest scenariu, juctorului i este permis s nchid fr s trebuiasc sa ating punctajul minim obligatoriu etalrii iniiale. La sfritul unei runde nchiderea: runda se ncheie atunci cnd un juctor termin jocul prin folosirea tuturor crilor sale n formaii. Un juctor poate iei numai dac a creat dou sau mai multe formaii de canasta. nchiderea se realizeaz prin folosirea n formaii a tuturor crilor din mna unui juctor, sau prin alctuirea de formaii cu toate crile, mai puin una, care se decarteaz. Unui juctor i este, de asemenea, permis s fac formaii cu toate crile din mn, fr a efectua etalarea inial; astfel acesta va primi un bonus special pentru 'nchidere n mn'. Crile din pachet se termin: n cazul n care nici un juctor nu poate s nchid i crile din pachet se termin, atunci jocul se ncheie imediat. PUNCTAREA Scorul se calculeaz la sfritul rundei, n funcie de crile etalate n formaiile de pe mas, precum i de crile rmase n minile juctorilor. Punctajul fiecrui juctor se compune din urmtoarel * Totalul bonusurilor * Valoarea total a tuturor crilor etalate pe mas * Scderea valorii totale a crilor rmase n mna juctorului V rugm s reinei: Punctajul total cumulat se nscrie pentru fiecare juctor. Acest punctaj poate fi i negativ. Punctarea Bonusurilor: nchiderea 100 puncte nchiderea n mn 200 puncte Pentru fiecare Canast Pur 500 puncte Pentru fiecare Canast Impur 300 puncte Pentru fiecare treiar rou ntors cu faa n sus, n cazul n care juctorul a fcut cel puin o 100 puncte etalare 800 puncte Pentru toi cei patru treiari roii V rugm s reinei: Dac un juctor nu a reuit s se etaleze, pentru fiecare trei de rou pe care l are i se scad 100 de puncte. Dac acesta are toi cei patru treiari de rou i nu a reuit sa se etaleze, atunci primete un bonus negativ de 800 de puncte.

Regulament Canasta
Dana on 7 January 2009 De o vreme, pentru ca ne-am cam plictisit de remy (ca sa nu mai zica baietii ca sunt furati pe fatza mereu ), ne-am apucat sa jucam un alt joc Canasta, preluat de la parintii mei care fac campionate cu diversi prieteni.
Setul de joc:

Setul are 4 table de joc si 106 piese dintre care:

104 sunt numerotate de la 1 la 13 si de patru culori diferite, fiecare culoare avand doua serii de la 1 la 13. 2 piese au imaginea unui chip pe ele si acestea se numesc joly.

2-arii si joly reprezinta valori adica pot inlocui alte carti. (la jocul de canasta sunt 10 jokeri).

Jocul se joaca in 2, 3 si 4 persoane. De obicei in 4 pentru a forma 2 echipe. Partenerii unei echipe stau la masa, fata in fata.
Pregatirea jocului:

Fiecare dintre jucatori isi ia cate o tabla de joc. Piesele se amesteca cu fata in jos pe masa, iar apoi se construieste un zid format din 15 gramezi de cate 7 piese. Piesa care ramane in plus este folosita la facutul jocului de catre unul dintre jucatori ales pentru prima data aleator, dupa care de la al II-lea joc cel ce face piesele fiind cel din dreapta celui care le-a facut anterior. Cel ce face piesele ia piesa ramasa in plus si o aseaza in gramada cu numarul de pe ea, numarata fie de la stanga la dreapta fie de la dreapta la stanga, ridicand prima piesa si punand-o pe aceasta in locul ei. Piesa ridicata se aseaza pe urmatoarea gramada cu fata in jos.

Aceasta gramada se da jucatorului din dreapta celui care a facut piesele, acesta fiind si primul jucator. Gramezile se impart in continuare, fiecarui jucator revenindu-i cate 2 gramezi. Dupa ce fiecare jucator si-a primit gramezile, gramada imediat urmatoare se pune peste urmatoarea gramada marcandu-se astfel de unde se vor trage pe viitor piesele. La impartire daca se ajunge la sfarsitul gramezilor si inca mai trebuie impartite la jucatori atunci se continua impartirea acestora din celalalt capat.
Jocul:

Se impart cate 14 carti la fiecare, iar cel din dreapta celui care a facut cartile primeste 15 si decarteaza primul. Restul de carti se pun in mijloc, se intoarce prima si se aseaza alaturisub ea se pune surpriza alcatuita din tot atatea carti cat indica numarul de pe cartea intoarsa prima. Primul nu trage carte, doar pune jos o carte peste surpriza. In acel moment vine randul urmatorului jucator (in sens trigonometric) sa traga o piesa din gramada inaltata, care la randul sau va lasa jos o piesa de pe tabla. Piesele lasate jos la sfarsitul fiecarui tur sunt asezate una peste alta peste surpirza (in ordinea jucatorilor). Tura jucatorului incepe prin a lua o carte si se termina prin a lasa o carte jos, astfel incat pe tabla sa fie cel mult 14 piese la terminarea turei.

Obiectivul jocului este de a etala piesele de pe tabla asezandu-le in formatii in dreptul uneia dintre echipe, pentru a face minim 2 canaste. Scopul jocului este realizarea unui numar de puncte, 10.000. Castigatorii sunt cei care ajung primii la 10.000 si inchid jocul. In cazul in care nu inchid jocul se continua pana cand cei ce au punctajul mai mare sau egal cu 10.000 puncte reusesc sa inchida. La etalare se folosesc numai terte, in acet joc suitele nu exista. Se pot folosi si dublele pentru a forma o terta.

Sistemul de punctaj:

1 2 (joly) 3 (rosu, galben) 3 (negru, albastru) 4 6 7 13 joly

25 puncte 20 puncte 100 puncte - 100 puncte 5 puncte 10 puncte 50 puncte

* 3(galben si rosu)- iti da dreptul sa schimbi o piesa si iti aduce 100 puncte fiecare. 3(negru si albastru)- blocheaza urmatorul jucator astfel incat nu mai poate rupe(decat cu canasta de 3 ).
Etalarea se face la :

-50 puncte (fara valori) pana la 1500 puncte; -90 puncte (este permisa folosirea valorilor) intre 1500 puncte si 300 puncte; -120 puncte (cu valori) intre 3000 puncte si 5000 puncte; - canasta peste 5000 puncte. O canasta este o formatie compusa din minimum 7 piese de acelasi rang. O canasta poate cuprinde maximum 3 valori. Acestea pot inlocui orice piesa de orice rang. Canastele pot fi:

neagra- cuprinde atat piese cat si valori; rosie sau naturala este formata numai din piese naturale fara valori; canasta de jokeri canasta formate exclusiv din valori canasta de 3- ari este singura canasta care nu poate contine si valori.

Canasta Neagra

Canasta Rosie

Canastele facute se strang de pe masa, cele rosii cu o piesa rosie deasupra si cele negre cu o piesa neagra. Etalarea se face numai dupa ce s-a incheiat prima tura. La etalare nu este obligatoriu sa se scoata toate formatiile de pe tabla, important este ca etalarea sa aiba minimul de puncte. Piesele se pot pastra pentru o viitoare rupere sau pentru o etalare mai tarziu cu riscul ca daca cineva inchide aceste puncte sa se scada in loc sa se adune. Toate formatiile etalate raman pe masa pana la sfarsitul jocului, cu exceptia canastelor care se strang si se pun de o parte. Dupa ce a trecut prima tura: Se poate alege dintre: a lua o piesa din gramezile formate la inceputul jocului sau de a rupe ultima piesa din sir, cu conditia ca aceasta sa fie folosita in formatie la etalare in aceeasi tura. Pentru ca piesele sunt asezate una peste alta, se poate rupe doar ultima piesa luand dupa aceea toate piesele de dedesubt. Dupa etalare, partenerul celui care s-a etalat NU poate sa rupa in aceeasi tura decat cu canasta (adica sa aiba 6 piese pe tabla iar cu cea rupta sa faca o canasta) si incepand de tura urmatoare are voie sa rupa daca are pe tabla 2 piese care alaturate celei de jos formeaza o formatie. La ridicarea teancului pieselor decartate, jucatorul arata perechea ce ii confera dreptul de a rupe si o etaleaza impreuna cu cartea din top. Apoi ia restul pieselor si etaleaza (sau nu) dupa cum doreste. Nu se pot lipi piese la formatiile echipei adverse, numai partenerii se pot lipi unul la altul. Se poate etala si rupe in acelasi timp: trebuie sa ai punctajul minim de etalare, in functie de ce scor ai, plus alte 2 piese de pe tabla care sa se potriveasca cu cea cu care vei rupe (in aceste conditii te etalezi si iei si toata gramada de piese de jos). Etalarea se face cu minim 3 carti si joker daca ai trecut de pragul de 90 (jokerul are valoarea lui, 50 puncte nu valoarea cartii pe care o inlocuieste). In cazul in care nu exista punctajul pentru etalare, aceasta se poate efectua si cu formatie de jokeri (cu riscul de a nu-i mai folosi in alte canaste ci doar in canasta de jokeri). Indiferent de punctajul la care esti, te mai poti etala direct cu canasta, nemaitinand cont daca trebuie sa obori la 50, 90 sau 120 puncte.
Tehnica jocului

Toate actiunile jocului se subordoneaza scopului principal, realizarea unui numar cat mai mare de puncte. Ridicarea teancului decartat prezinta un interes major. Sansele de a lua teancul decartat cresc proportional cu numarul pieselor de pe tabla. De aceea etalarea prematura a unui numar mare de pietre nu este recomandabila

(scade numarul perechilor de pe tabla). Prima etalare deschiderea teancului trebuie sa fie cat mai economica. In unele faze ale jocului este potrivit a chema piesa buna de la adversarul din dreapta prin decartarea unei piese dintro formatie lunga. Daca figura se repeta, este posibil ca adversarul sa fie indus n eroare, crezand ca pe tabla nu mai avem o pereche de rangul respectiv. Un alt lucru important este impiedicarea adversarilor sa ridice piesele decartate. O prima conditie este memorarea pieselor iesite, care pot da indicii despre mana adversarului, mai ales in primele ture. Piesele unicat se decarteaza in primele ture (de obicei), cand teancul pieselor decartate este subtire, iar cele de blocaj se pastreaza pentru mai tarziu. Cand teancul sa ingrosat, nu trebuie sa ezitam a decarta un Joker sau un doi sau 3 de negru (albastru) pentru blocarea teancului.

treiul de negru sau albastru nu ii da dreptul urmatorului jucator sa rupa decat cu canasta de 3; jockerul nu da dreptul nimanui sa rupa o tura intreaga (doar urmatorul jucator poate sa rupa cu canasta de jockeri)

Dupa ce adversarii si partenerii au etalat, numarul si rangul pieselor de pe masa pot da indicatii pentru alegerea piesei de decartat. Cand un jucator a ramas cu 1 4 piese pe tabla, deci exista pericol de inchidere, se etaleaza cat mai mult posibil, dar mai ales cu valori mari (care se scad la sfarsitul jocului). Jucatorii pot inchide numai daca au minim 2 canaste. Se anunta la 3, 2, 1 piesa ramase pe tabla.
Terminarea jocului

In momentul in care s-a terminat teancul de piese de jos se termina si jocul si ambele echipe isi numara punctele pe plus sau minus daca nu a inchis nimeni. Jocul se inchide si atunci cand una din echipe inchide (partenerii se pot intreba daca sa inchida sau nu). A inchide inseamna a da jos toate piesele de pe tabla, si piesa ce urmeaza a fi data jos se pune pe masa cu fata in jos.
Numararea punctelor

Echipa care are toti 3-ari de galben si rosu primeste 800 puncte, iar echipa care e prinsa cu toti 3-ai de negru si albastru pe tabla i se scad 1600 puncte. 3-ari de negru si albastru se pot scoate din joc (daca ii ai pe toti 4) in momentul in care jocul se apropie de sfarsit si se observa ca nu mai sunt atatea ture incat sa fie dati jos unul cate unul. Ramasi pe tabla ei valoreaza minus 100 puncte. Inchiderea se puncteaza cu 100 puncte, apoi se numara baza: cate canaste sunt (fiecare cu punctajul ei vezi mai sus) + inchiderea + 3-ari de galben sau rosu. Apoi se numara toate piesele etalate plus toate piesele din canasta fiecare piese cu punctele ei. Tot ce e pus peste canasta (canastele cu mai mult de 7 piese) se numara 50 puncte indiferent cate piese ai peste canasta. In cazul in care o echipa nu s-a etalat deloc pe parcursul jocului i se scad toate punctele de pe tabla inmultite cu 2. Daca respectiva echipa s-a etalat dar nu are nici o canasta atunci i se scad toate punctele etalate si de pe tabla. Valoarea canastelor o aveti mai jos:

canasta rosie (fara valori) canasta neagra(cu valori) canasta de 1 neagra canasta de 1 rosie canasta de jokeri canasta de 3

500 puncte 300 puncte 500 puncte 1000 puncte 2000 puncte 3000 puncte

Daca echipa are macar o canasta se aduna piesele etalate si se scad cele de pe tabla. Te-ar mai pu