Regulament Remy (Rummy)

Setul de joc:
Setul are 4 table de joc si 106 piese dintre care:

104 sunt numerotate de la 1 la 13 si de patru culori diferite, fiecare culoare avand doua serii de la 1 la 13. 2 piese au imaginea unui chip pe ele si acestea se numesc jol!".

#umarul de jucatori este 2, 3 sau 4. $ocul se joaca in sens trigonometric.

Pregatirea jocului:
%iecare dintre jucatori isi ia cate o tabla de joc. &iesele se amesteca cu fata in jos pe masa, iar apoi se construieste un 'id format din 1( grame'i de cate ) piese. &iesa care ramane in plus este folosita la facutul jocului de catre unul dintre jucatori ales pentru prima data aleator, dupa care de la al **+lea joc cel ce face piesele fiind cel din dreapta celui care le+a facut anterior. ,el ce face piesele ia piesa ramasa in plus si o asea'a in gramada cu numarul de pe ea, numarata fie de la stanga la dreapta fie de la dreapta la stanga, ridicand prima piesa si punand+o pe aceasta in locul ei. &iesa ridicata se asea'a pe urmatoarea gramada cu fata in jos.

-ceasta gramada se da jucatorului din dreapta celui care a facut piesele, acesta fiind si primul jucator. .rame'ile se impart in continuare, fiecarui jucator revenindu+i cate 2 grame'i. /upa ce fiecare jucator si+a primit grame'ile, gramada imediat urmatoare se pune peste urmatoarea gramada marcandu+se astfel de unde se vor trage pe viitor piesele. 0a impartire daca se ajunge la sfarsitul grame'ilor si inca mai trebuie impartite la jucatori atunci se continua impartirea acestora din celalalt capat. *nainte ca jocul sa inceapa cand fiecare jucator isi vede piesele poate sa anunte dubla" sau dublele" 1 dubla" se considera doua piese de aceeasi valoare si culoare2 fara sa le arate si sa faca schimb de duble cu ceilalti jucatori. *n ca'ul in care unul din jucatori are 3 duble, acesta are posibilitatea de a strica jocul" adica de a se reamesteca piesele. /ublele sunt de 3 tipuri:

dubla mica" 3 de la 2 la 4 dubla mare" 3 de la 10 la 13 dubla cheie" sau cui" 3 1

$ucatorul care are aceeasi piesa ca numar si culoare cu cea cu care a fost facut jocul poate sa anunte atu" si primeste un bonus de (0 puncte la finalul jocului.

Jocul:
&rimul jucator 1singurul cu 1( piese pe tabla de joc2 incepe jocul punand pe masa una din piesele nedorite de pe tabla. -ceasta piesa nu poate fi folosita in nici un fel de catre nici un jucator. *n acel moment vine randul urmatorului jucator 1in sens trigonometric2 sa traga o piesa din gramada inaltata, care la randul sau va lasa jos o piesa de pe tabla. &iesele lasate jos la sfarsitul fiecarui tur sunt ase'ate in coloana sau sir" 1in ordinea jucatorilor2, prima piesa 1cea care nu poate fi folosita2 este ase'ata invers decat celelalte, marcand inceputul sirului 1coloanei2. 5ura jucatorului incepe prin a lua o carte si se termina prin a lasa o carte jos, astfel incat pe tabla sa fie cel mult 14 piese la terminarea turei.

6biectivul jocului este de a etala" piesele de pe tabla ase'andu+le in suite sau formatii in dreptul sau pe masa de joc. ,ele doua tipuri de combinatii de piese folosite la etalare sunt:

suita" 3 cel putin 3 piese consecutive ca valoare si de aceeasi culoare. 1 poate fi folosit in formatie cu 2 si 3 11+2+32 sau in formatie cu 12 si 13 112+13+12, dar nu poate niciodata sa fie folosit in mijlocul unei suite 113+1+22.

terta" 3 cel putin 3 piese cu aceeasi valoare dar de culori diferite.

,ei 2 jol! pot substitui orice piesa din joc cu scopul de a alcatui o suita sau terta. &rima etalare are cateva restrictii: 7aloarea pieslor etalate sa fie de minim 4( puncte. 0a etalare trebuie sa e8iste minim o suita sau, daca aceasta nu este, etalarea se poate face cu o terta de 1 fara sa se etale'e si celelalte terte de pe tabla de joc 1in ca' ca ele e8ista2, acestea ramanind pentru etalarea din tura urmatoare. 9talarea se face numai dupa ce s+a incheiat prima tura. 0a etalare nu este obligatoriu sa se scoata toate formatiile de pe tabla, important este ca etalarea sa aiba minimul de 4( puncte. &iesele se pot pastra pentru o viitore rupere sau pentru o etalare mai tar'iu cu riscul ca daca cineva inchide aceste puncte sa se scada in loc sa se adune. -stfel valorile pieselor pentru etalare sunt dupa cum urme'a: 2+4 10+13 1 in formatie de 1+2+3 1 in formatie de 12+13+1 1 in terta $ol! ia valoarea cartii pe care o inlocuieste ( puncte fiecare 10 puncte fiecare ( puncte 10 puncte 2( puncte fiecare

0a etalarile din turele urmatoare nu mai e8ista restrictii la crearea de formatii si se pot lipi piese de pe tabla la formatiile deja e8istente pe masa. /aca se lipeste o carte la una din formatiile celorlalti jucatori atunci la sfarsitul jocului aceasta trebuie recuperata. &entru a nu se uita care a fost cartea lipita se poate lua piesa imediat urmatoare sau anterioara. *n ca'ul in care piesa lipita este cu o valoare mai mare decat piesa langa care se lipeste, atunci se pot lua carti din alte formatii astfel incat sa se obtina valoarea cartii lipite. /upa ce a trecut prima tura: Se poate alege dintre: a lua o piesa din grame'ile formate la inceputul jocului sau de a rupe" ultima piesa din sir, cu conditia ca aceasta sa fie folosita in formatie la etalare in aceeasi tura. *n ca' contrar se se poate lua piesa fara etalare dar jucatorul este obligat sa anunte ca joaca pe tabla. Se poate rupe sirul de oriunde 1in afara de prima piesa2 doar daca jucatorul este deja etalat, sa aiba minim 4 piese pe tabla si sa foloseasca piesa rupta in formatie in tura respectiva, iar piesele urmatoare acesteia se pot pune pe tabla sau se pot etala si ele 1in ca'ul in care se alcatuiesc formatii2 sau se pot lipi la formatiile deja e8istente. &iesele lipite se pastrea'a pe masa cu fata in jos, acestea nu mai pot fi folosite in alte formatii. %olosirea jol!+ului" 3 $ol!+ul etalat poate fi schimbat cu piesa pe care o inlocuieste de catre orice jucator doar o singura data prin intoarcerea jol!+ului cu fata in jos in formatie, iar jucatorul care schiba jol! este obligat sa foloseasca piesa pe care o inlocuia jol! intr+o formatie in aceeasi tura, ase'and+o si pe aceasta tot cu fata in jos. $ol! se poate lipi pe parcursul jocului la oricare dintre formatiile etalate de jucatorul care il lipeste. $ol! nu se poate lipi la ceilalti jucatori. /aca jol! este etalat de unul din jucatori intr+o terta alaturi de 2 carti, atunci pentru folosirea lui trebuie sa se lipeasca amandoua piesele de aceeasi valoare cu cele deja etalate dar de culori diferite de acestea. Se poate lipi o piesa la o terta care contine un jol! si 2 carti, dar jol! nu poate fi folosit pana nu este lipita si cea de a patra piesa. $ucatorul care lipeste a patra piesa poate folosi jol!+ul. $ucatorul este obligat sa anunte cand mai are cel mult 3 piese pe tabla de joc. *n ca' contrar acesta poate fi penali'at la sfarsitul jocului cu (00 puncte, fara sa se ia in calcul si punctele facute in timpul jocului sau punctele de pe tabla de joc. /aca pe tabla de joc au ramas trei piese atunci jucatorul nu poate sa mai rupa decat ultima piesa. /aca pe tabla de joc au ramas una sau doua piese atunci jucatorul nu mai poate rupe ultima carte din sir, fiind obligat sa traga o piesa din gramada. -ceste carti de pe tabla trebuie lipite, nu se mai poate face formatie cu ele, chiar daca prin tragerea unei carti de

jos jucatorul are in acel moment 3 carti pe tabla, deoarece una din cele 3 carti este obligat sa o lase jos in sir la sfarsitul turei. $ocul se incheie cand unul din jucatori termina piesele de pe tabla sa de joc, ultima carte pe care o lasa jos fiind cartea de inchidere. :ar se intampla ca grame'ile de la inceput sa se termine inainte ca unul din jucatori sa castige, in acel moment jocul se incheie.

Numararea punctelor:
0a fiecare sfarsit de joc se numara punctele obtinute astfel: 2+4 10+13 1 $ol! *nchiderea -tu ( puncte fiecare 10 puncte fiecare 2( puncte fiecare (0 puncte fiecare (0 puncte (0 puncte

&unctele etalate si lipite se aduna iar punctele de pe tabla se scad. $ucatorului care nu a etalat pana cand unul din ceilalti jucatori a inchis i se scad 100 puncte fara sa se mai numere punctele de pe tabla, iar daca jucatorul care a anuntat atuul nu a etalat pana la sfarsitul jocului atunci i se scad cele 100 puncte dar i se adauga (0 puncte pentru ca a anuntat atuul la inceputul jocului, sca'indu+i+se in final doar (0 de puncte. *n ca'ul in care jucatorul inchide cu 1 sau jol! atunci punctajul obtinut de acesta in joc se dublea'a. /aca piesa folosita la facutul jocului este 1 sau jol! atunci se spune ca este joc dublu", iar la sfarsitul jocului punctajul obtinut de fiecare jucator se dublea'a. ,and jocul se incheie prin terminarea grame'ilor atunci nici un jucator nu primeste cele (0 puncte de la inchidere, iar fiecare jucator isi aduna punctele etalate si lipite si le scade pe cele de pe tabla de joc. Se poate intampla ca unii jucatori sa faca mai multe puncte decat cel care a inchis. Se poate intampla ca la un joc dublu, unul din jucatori sa inchida cu 1 sau jol!, atunci punctajul obtinut de acesta se inmulteste cu 4.

Jocul pe tabla:

$ocul pe tabla consta in crearea de formatii pe tabla de joc, fara a le etala. $ucatorul care a optat pentru acest tip de joc nu poate lipi piese la ceilalti jucatori si nu poate nici sa foloseasca un jol! etalat. &entru ca unul din jucatori sa joace pe tabla, el trebuie sa anunte acest lucru in primele 3 ture. $ucatroul care a ales acest tip de joc nu poate sa rupa din sir decat ultima carte. 0a jocul pe tabla e8ista riscul de a ramane cu piesele pe tabla de joc si un alt jucator sa inchida. *n acel moment jucatorului pe tabla i se scad 100 puncte ca si unui jucator care nu a apucat sa etale'e. 5ipurile de jocuri pe tabla sunt: 5ipul Simplu ;ete <o'aic 6bservatii Suite si terte, fara restrictii 2 terte de cate 4 piese si 2 terte de cate 3 piese

&unctaj (00 )00

se va reali'a o suita completa 1de la 1 pina la 1000 12 trebuie sa nu e8iste 2 piese consecutive de aceeasi culoare primele 4 piese trebuie sa fie de cele 4 culori 1 de la inceput trebuie sa aiba alta culoare decat 1 de la sfarsit 1200 1300

;icolor /uble <onocolor

2 suite in 2 culori ) perechi de duble

se va reali'a o suita completa 1de la 1 pana la 1(00 12 toate piesele sunt de aceeasi culoare

Regulament Canasta
Setul de joc:
Setul are 4 table de joc si 106 piese dintre care:

104 sunt numerotate de la 1 la 13 si de patru culori diferite, fiecare culoare avand doua serii de la 1 la 13. 2 piese au imaginea unui chip pe ele si acestea se numesc jol!".

2+arii si jol! repre'inta valori" adica pot inlocui alte carti. 1la jocul de canasta sunt 10 jo=eri2.

$ocul se joaca in 2, 3 si 4 persoane. /e obicei in 4 pentru a forma 2 echipe. &artenerii unei echipe stau la masa, fata in fata.

Pregatirea jocului:
%iecare dintre jucatori isi ia cate o tabla de joc. &iesele se amesteca cu fata in jos pe masa, iar apoi se construieste un 'id format din 1( grame'i de cate ) piese. &iesa care ramane in plus este folosita la facutul jocului de catre unul dintre jucatori ales pentru prima data aleator, dupa care de la al **+lea joc cel ce face piesele fiind cel din dreapta celui care le+a facut anterior. ,el ce face piesele ia piesa ramasa in plus si o asea'a in gramada cu numarul de pe ea, numarata fie de la stanga la dreapta fie de la dreapta la stanga, ridicand prima piesa si punand+o pe aceasta in locul ei. &iesa ridicata se asea'a pe urmatoarea gramada cu fata in jos.

-ceasta gramada se da jucatorului din dreapta celui care a facut piesele, acesta fiind si primul jucator. .rame'ile se impart in continuare, fiecarui jucator revenindu+i cate 2 grame'i. /upa ce fiecare jucator si+a primit grame'ile, gramada imediat urmatoare se pune peste urmatoarea gramada marcandu+se astfel de unde se vor trage pe viitor piesele. 0a impartire daca se ajunge la sfarsitul grame'ilor si inca mai trebuie impartite la jucatori atunci se continua impartirea acestora din celalalt capat.

Jocul:

Se impart cate 14 carti la fiecare, iar cel din dreapta celui care a facut cartile primeste 1( si decartea'a primul. :estul de carti se pun in mijloc, se intoarce prima si se asea'a alaturi>sub ea se pune surpri'a" alcatuita din tot atatea carti cat indica numarul de pe cartea intoarsa prima. &rimul nu trage carte, doar pune jos o carte peste surpri'a. *n acel moment vine randul urmatorului jucator 1in sens trigonometric2 sa traga o piesa din gramada inaltata, care la randul sau va lasa jos o piesa de pe tabla. &iesele lasate jos la sfarsitul fiecarui tur sunt ase'ate una peste alta peste surpir'a 1in ordinea jucatorilor2. 5ura jucatorului incepe prin a lua o carte si se termina prin a lasa o carte jos, astfel incat pe tabla sa fie cel mult 14 piese la terminarea turei. 6biectivul jocului este de a etala" piesele de pe tabla ase'andu+le in formatii in dreptul uneia dintre echipe, pentru a face minim 2 canaste. Scopul jocului este reali'area unui numar de puncte, 10.000. ,astigatorii sunt cei care ajung primii la 10.000 si inchid jocul. *n ca'ul in care nu inchid jocul se continua pana cand cei ce au punctajul mai mare sau egal cu 10.000 puncte reusesc sa inchida. 0a etalare se folosesc numai terte, in acet joc suitele" nu e8ista. Se pot folosi si dublele" pentru a forma o terta.

Sistemul de punctaj:
1 2 1jol!2 3 1rosu, galben2 3 1negru, albastru2 4 36 ) 3 13 jol! 2( puncte 20 puncte 100 puncte + 100 puncte ( puncte 10 puncte (0 puncte

? 31galben si rosu2+ iti da dreptul sa schimbi o piesa si iti aduce 100 puncte fiecare. 31negru si albastru2+ blochea'a urmatorul jucator astfel incat nu mai poate rupe1decat cu canasta de 3 2.

Etalarea se face la :

+(0 puncte 1fara valori"2 pana la 1(00 puncte@ +40 puncte 1este permisa folosirea valorilor"2 3 intre 1(00 puncte si 300 puncte@ +120 puncte 1cu valori"2 3 intre 3000 puncte si (000 puncte@ + canasta 3 peste (000 puncte. 6 canasta este o formatie compusa din minimum ) piese de acelasi rang. 6 canasta poate cuprinde ma8imum 3 valori. -cestea pot inlocui orice piesa de orice rang. ,anastele pot fi:

Aneagra"+ cuprinde atat piese cat si valori"@ Arosie" sau naturala 3 este formata numai din piese naturale 3 fara valori"@ canasta de jo=eri 3 canasta formate e8clusiv din valori" canasta de 3+ ari 3 este singura canasta care nu poate contine si valori".

,anasta #eagra

,anasta :osie

,anastele facute se strang de pe masa, cele rosii cu o piesa rosie deasupra si cele negre cu o piesa neagra. 9talarea se face numai dupa ce s+a incheiat prima tura. 0a etalare nu este obligatoriu sa se scoata toate formatiile de pe tabla, important este ca etalarea sa aiba minimul de puncte. &iesele se pot pastra pentru o viitoare rupere sau pentru o etalare mai tar'iu cu riscul ca daca cineva inchide aceste puncte sa se scada in loc sa se adune. 5oate formatiile etalate raman pe masa pana la sfarsitul jocului, cu e8ceptia canastelor care se strang si se pun de o parte. /upa ce a trecut prima tura:

Se poate alege dintre: a lua o piesa din grame'ile formate la inceputul jocului sau de a rupe" ultima piesa din sir, cu conditia ca aceasta sa fie folosita in formatie la etalare in aceeasi tura. &entru ca piesele sunt ase'ate una peste alta, se poate rupe doar ultima piesa luand dupa aceea toate piesele de dedesubt. /upa etalare, partenerul celui care s+a etalat NU poate sa rupa in aceeasi tura decat cu canasta 1adica sa aiba 6 piese pe tabla iar cu cea rupta sa faca o canasta2 si incepand de tura urmatoare are voie sa rupa daca are pe tabla 2 piese care alaturate celei de jos formea'a o formatie. 0a ridicarea teancului pieselor decartate, jucatorul arata perechea ce ii confera dreptul de a rupe si o etalea'a impreuna cu cartea din top. -poi ia restul pieselor si etalea'a 1sau nu2 dupa cum doreste. #u se pot lipi" piese la formatiile echipei adverse, numai partenerii se pot lipi unul la altul. Se poate etala si rupe in acelasi timp: trebuie sa ai punctajul minim de etalare, in functie de ce scor ai, plus alte 2 piese de pe tabla care sa se potriveasca cu cea cu care vei rupe 1in aceste conditii te etale'i si iei si toata gramada de piese de jos2. 9talarea se face cu minim 3 carti si jo=er daca ai trecut de pragul de 40 1jo=erul are valoarea lui, (0 puncte 3 nu valoarea cartii pe care o inlocuieste2. *n ca'ul in care nu e8ista punctajul pentru etalare, aceasta se poate efectua si cu formatie de jo=eri 1cu riscul de a nu+i mai folosi in alte canaste ci doar in canasta de jo=eri2. *ndiferent de punctajul la care esti, te mai poti etala direct cu canasta, nemaitinand cont daca trebuie sa obori la (0, 40 sau 120 puncte.

Tehnica jocului
5oate actiunile jocului se subordonea'a scopului principal, reali'area unui numar cat mai mare de puncte. :idicarea teancului decartat pre'inta un interes major. Sansele de a lua teancul decartat cresc proportional cu numarul pieselor de pe tabla. /e aceea etalarea prematura a unui numar mare de pietre nu este recomandabila 1scade numarul perechilor de pe tabla2. &rima etalare 3 deschiderea teancului 3 trebuie sa fie cat mai economica. *n unele fa'e ale jocului este potrivit Aa chema" piesa buna de la adversarul din dreapta prin decartarea unei piese dintro formatie lunga. /aca Afigura" se repeta, este posibil ca adversarul sa fie indus Bn eroare, cre'and ca pe tabla nu mai avem o pereche de rangul respectiv. Cn alt lucru important este impiedicarea adversarilor sa ridice piesele decartate. 6 prima conditie este memorarea pieselor iesite, care pot da indicii despre mana adversarului", mai ales in primele ture. &iesele unicat se decartea'a in primele ture 1de obicei2, cand teancul pieselor decartate este Asubtire", iar cele de blocaj se pastrea'a pentru mai tar'iu. ,and teancul sa ingrosat, nu trebuie sa e'itam a decarta un $o=er sau un doi sau 3 de negru 1albastru2 pentru blocarea teancului.

treiul de negru sau albastru nu ii da dreptul urmatorului jucator sa rupa decat cu canasta de 3@ joc=erul nu da dreptul nimanui sa rupa o tura intreaga 1doar urmatorul jucator poate sa rupa cu canasta de joc=eri2

/upa ce adversarii si partenerii au etalat, numarul si rangul pieselor de pe masa pot da indicatii pentru alegerea piesei de decartat.,and un jucator a ramas cu 1 3 4 piese pe tabla, deci e8ista pericol de Ainchidere", se etalea'a cat mai mult posibil, dar mai ales cu valori mari 1care se scad la sfarsitul jocului2. $ucatorii pot inchide numai daca au minim 2 canaste. Se anunta la 3, 2, 1 piesa ramase pe tabla.

Terminarea jocului
*n momentul in care s+a terminat teancul de piese de jos se termina si jocul si ambele echipe isi numara punctele pe plus sau minus daca nu a inchis nimeni.$ocul se inchide si atunci cand una din echipe inchide 1partenerii se pot intreba daca sa inchida sau nu2.inchide inseamna a da jos toate piesele de pe tabla, si piesa ce urmea'a a fi data jos se pune pe masa cu fata in jos.

Numararea punctelor
9chipa care are toti 3+ari de galben si rosu primeste D00 puncte, iar echipa care e prinsa cu toti 3+ai de negru si albastru pe tabla i se scad 1600 puncte. 3+ari de negru si albastru se pot scoate din joc 1daca ii ai pe toti 42 in momentul in care jocul se apropie de sfarsit si se observa ca nu mai sunt atatea ture incat sa fie dati jos unul cate unul. :amasi pe tabla ei valorea'a minus 100 puncte. *nchiderea se punctea'a cu 100 puncte, apoi se numara ba'a: cate canaste sunt 1fiecare cu punctajul ei 3 ve'i mai sus2 E inchiderea E 3+ari de galben sau rosu. -poi se numara toate piesele etalate plus toate piesele din canasta fiecare piese cu punctele ei. 5ot ce e pus peste canasta 1canastele cu mai mult de ) piese2 se numara (0 puncte indiferent cate piese ai peste canasta. *n ca'ul in care o echipa nu s+a etalat deloc pe parcursul jocului i se scad toate punctele de pe tabla inmultite cu 2. /aca respectiva echipa s+a etalat dar nu are nici o canasta atunci i se scad toate punctele etalate si de pe tabla. 7aloarea canastelor o aveti mai jos: canasta rosie 1fara valori2 canasta neagra1cu valori2 canasta de 1 neagra canasta de 1 rosie canasta de jo=eri (00 puncte 300 puncte (00 puncte 1000 puncte 2000 puncte

canasta de 3

3000 puncte

/aca echipa are macar o canasta se aduna piesele etalate si se scad cele de pe tabla.