Reguli Rummy Romanesc

Reguli Rummy Romanesc

01. Introducere: Jucatori si Obiective. 02. Piesele de joc si distribuirea lor. 03. Jocul Etalat 04. Jocul pe Tabla 05. cor 0!. "e#uli neo$iciale 01. Introducere: Jucatori si Obiective Jocul de "u%%& Jocul de Rummy contine 106 piese: 104 piese cu numere si 2 piese de Joly. Piesele cu numere sunt impartite in 4 culori: rosu, galben, albastru si negru. Fiecare culoare contine numerele de la 1 la 13 in dublu e emplar. !e asemenea un "oc de Rummy mai contine 4 table pe care "ucatorii tin piesele in timpul "ocului in asa #el incat #iecare "ucator poate $edea doar piesele lui.

Jucatorii si obiectivele jocului Jocul poate #i "ucat de 2, 3 sau 4 "ucatori. %a #iecare tura de "oc se trage o piesa si se arunca una. Desen 01

&biecti$ul "ocului este de a scapa de toate piesele de pe tabla prin etalarea 'coborarea( lor pe masa in suite si #ormatii. & alta modalitate de a castiga este de a inc)ide pe tabla 'Joc i%plu pe Tabla, 'o(aic, )icolor sau 'onocolor(. 02. Piesele de joc si distribuirea lor.

*ruparea si aranjarea pieselor de joc !upa ce au #ost amestecate si intoarse cu #ata in "os, piesele sunt grupate in grame*i de cate + si ase*ate pe masa. ,a ramane o piesa negrupata care se $a intoarce si care $a #i -tu.ul. /e numara grame*ile in #unctie de numarul de pe piesa -tu. /e ridica o piesa si se inlocuieste cu -tu.ul intors cu #ata in sus. Piesa ridicata se asea*a pe urmatoarea gramada.

+istribuirea Pieselor 0ramada cu piesa in plus merge la primul "ucator 'cel din stanga dealer.ului( si se continua impartirea pana ce #iecare "ucator $a a$ea 2 grame*i. !aca se termina grame*ile de dupa -tu se iau grame*i din partea de inceput. Pentru $arianta online a "ocului piesele $or #i impartite automat la inceput. Fiecare "ucator isi aran"ea*a piesele pe tabla . #iecare are 14 piese e ceptand primul care are 11. !in grame*ile ramase se $or trage piese in timpul "ocului. +ublele 2nainte de inceperea "ocului daca un "ucator care are o perec)e de piese identice 'acelasi numar si aceeasi culoare( poate anunta ca are 3!ubla3. &rice alt "ucator care mai are o dubla o poate sc)imba cu a celuilalt. Jucatorii nu au $oie sa o#ere in#ormatii e acte despre piesa pe care o sc)imba, pot doar sa preci*e*e daca este dubla mare sau dubla mica. /e pot sc)imba doar duble de aceeasi $aloare '3dubla mare3 pe 3dubla mare3 si 3dubla mica3 pe 3dubla mica3(. Piesa 1 este considerata dubla mare.

,tu-ul !aca la inceputul "ocului cine$a are pe tabla piesa intoarsa ca -tu, atunci el $a primi 10 de puncte ce se $or aduna la s#arsitul "ocului. &ricare "ucator poate trage -tu.ul in loc sa traga o piesa sau sa ia ultima piesa aruncata, daca -tu.ul este ultima piesa care ii mai trebuie pentru a inc)eia "ocul. 4onditia e ca "ucatorul sa #aca imediat cu -tu.ul si cu cel putin 2 piese de pe tabla o noua suita5#ormatie pe care sa o coboare pe masa 'daca "oaca etalat( sau sa inc)eie "ocul 'daca "oaca pe tabla(. 03. Jocul Etalat "e#uli de Joc Primul "ucator 'cel care are 11 piese( $a incepe "ocul prin a arunca "os o piesa care nu ii #oloseste. -cea piesa nu $a putea #i #olosita5trasa niciodata.

&biecti$ul "ocului este de a aduna piese care sa #orme*e grupuri $alide 'suite si #ormatii( ce $or putea #i apoi etalate 'coborate pe masa cu #ata in sus(. 2nainte de a #ace orice, un "ucator trebuie sa inceapa tura tragand o piesa. -poi, daca "ucatorul are combinatii potri$ite pe tabla, poate sa le coboare pe masa. 2n #inalul turei "ucatorul trebuie sa arunce o piesa cu #ata in sus. Piesele aruncate se asea*a una dupa alta in sir, in ordinea in care au #ost date "os. Piesa aruncata de primul "ucator e ase*ata pe 3ori*ontala3 in partea stanga sus si indica inceputul sirului de piese aruncate. -cea piesa nu $a putea #i trasa niciodata.

Desen 02

Reali*area grupurilor:

/unt 2 tipuri de combinatii $alide de piese:

/uita sau /irul . este un grup #ormat din cel putin 3 piese consecuti$e de aceiasi culoare. 6n 1 poate #i #olosit pentru a #ace o suita de tip 1.2.3 sau poate #i ase*at dupa 13 pentru a #ace o suita de tip 12.13.1. 6n 1 nu poate #i ase*at niciodata in mi"locul unei suite: 13.1.2 nu este o suita $alida.

Desen 03

Formatia sau 7erta este #ormata din 3 sau 4 piese cu acelasi numar dar de culori di#erite. & #ormatie este completa cand are 4 piese. & #ormatie completa nu mai poate #i e tinsa. Desen 04

Joly 6n Joly pot #i #olosit pentru a inlocui orice piesa este ne$oie intr.o suita sau #ormatie. &data #olosit un Joly $a tine locul unei singure piese . /pre e emplu: la suita 89 rosu: . 810 rosu: . se poate lipi un 812 rosu: pentru ca Joly tine loc de 811 rosu:. ;u putem sa mutam Joly inainte de 89 rosu: pentru a lipi un 8+ rosu:. O combinatie valida de piese trebuie sa contina cel putin un numar dublu de piese reale fata de numarul de Joly folosit. Exemplu: Daca avem 2 Joly intr o suita trebuie sa mai avem cel putin 4 piese pe lan!a ei.

Desen 0"

Etalarea Pieselor #entru prima coborare trebuie sa aveti cel putin o suita si 4" de puncte. $e pot cobori doar suite% dar nu se pot cobori doar formatii. &'E('E: puncta)ul pre*entat mai )os este valabil la prima etalare% pentru mai multe detalii privind puncta)ul pieselor de )oc ve*i tabelele de mai )os. Valoarea pieselor la coborare:

2.9 10 . 13 1 intr.o suita de tip 1.2.3... 1 intr.o suita de tip ...12.13.1 1 intr.o #ormatie 6n Joly are $aloare piesei pe care o inlocuieste la coborare.

1 puncte #iecare 10 puncte #iecare 1 puncte 10 puncte 10 puncte

Desen 0+

(u se poate etala ultima combinatie de piese pentru ca lipseste suita. ,-iar daca )ucatorul are +0 de puncte% el nu are suita% doar formatii. Dupa asta% la fiecare tura% dupa ce a tras o piesa si inainte de a arunca% un )ucator poate cobori alte suite si formatii sau poate .lipi. piese la celelalte formatii/suite aflate pe masa. (u e obli!atoriu ca la fiecare tura sa se coboare o formatie/suita% c-iar daca un )ucator le are pe tabla. Eventualele suite/formatii se pot tine pe tabla pentru o utili*are ulterioara daca asa se prefera. Exista insa riscul ca un alt )ucator sa sa inc-eie )ocul in acest timp% iar piesele ramase pe tabla se scad% ducand astfel la un scor final mai mic. Daca un )ucator nu a etalat piese inca% se poate tra!e ultima piesa aruncata de cineva doar daca acea piesa a)uta la etalare. Tabele cu Valoarea Pieselor de Joc Valoarea pieselor la final de joc:

2.9 10 . 13 1 Joly -tu 'daca il are de la inceputul "ocului(

1 puncte #iecare 10 puncte #iecare 21 puncte 10 puncte 10 puncte

Desfasurarea jocului dupa prima etalare Dupa ce a etalat prima data% un )ucator are urmatoarele optiuni:

1. #oate sa coboare si alte suite/ formatii fara sa mai indeplineasca baremul de 4" de puncte. 2. #oate sa adau!e piese noi la formatiile/suitele de)a coborate de el sau de alte persoane. 3. #oate sa ia oricand ultima piesa aruncata de cel dinainea lui in loc sa tra!a o piesa din !ramada. ,onditia e ca )ucatorul sa faca imediat cu acea piesa si cu cel putin 2 piese de pe tabla o noua suita/formatie pe care sa o coboare pe masa. 4. Daca are 2 piese pe tabla care formea*a o suita/formatie cu oricare piesa data )os de cineva% )ucatorul poate lua acea piesa de )os 0.rupe trenul. in limba) popular1 pentru a si cobori suita/formatia astfel formata. &poi trebuie sa ia de )os si sa puna pe tabla toate pietrele de dupa piesa de la care a .rupt.. 'ot in acea tura poate lipi piese sau cobori alte suite/formatii.

Desen 02

5. !aca "ucatorul are e act piesa pe care un Joly o inlocuieste intr.o suita5#ormatie a lui sau a altuia, "ucatorul poate lua acel Joly si sa.l inlocuiasca cu acea piesa. 4onditia e ca "ucatorul sa #aca imediat cu acel Joly si cu cel putin 2 piese de pe tabla o noua suita5#ormatie pe care sa o coboare pe masa. &data #olosit in acest #el, acel Joly nu mai poate #i re#olosit in acest mod si a treia oara.

Desen 02b

1 $e tra!e 313 !alben4 peste Joly. 5n acel moment 313 !alben4 ramane in suita iar Joly ramane .a!atat. de cursorul mouse ului. 5l ducem pe tabla de )oc exact peste doua piese !rupate pentru a face o noua formatie. 6ormatia o etalam mai apoi pe masa de )oc.

. Daca un )ucator a coborat o formatie de 3 piese alcatuita din 2 piese si un Joly% se poate lua acel Joly doar daca cel care il ia are celelalte 2 piese in culorile care lipsesc% completand astfel formatia. 7a fel% conditia e ca )ucatorul sa faca imediat cu acel Joly si cu cel putin 2 piese de pe tabla o noua suita/formatie pe care sa o coboare pe masa. Desen 08

Daca nu are decat una din cele 2 piese poate doar sa adau!e acea piesa la formatie 0sa o .lipeasca.1. Dupa aceasta operatie formatia va fi completa si Joly ul va tine loc doar de o piesa. ,ine are acea piesa poate sa ia Joly ul cu conditia sa faca imediat cu acel Joly si cu cel putin 2 piese de pe tabla o noua suita/formatie pe care sa o coboare pe masa. Desen 09

!lte re"uli 1. Daca nu este etalat% un )ucator nu poate lua ultima piesa data )os de cel dinaintea lui% decat daca acea piesa il a)uta sa etale*e. 5n sc-imb% un )ucator care a anuntat ca )oaca pe tabla poate lua oricand ultima piesa aruncata )os% in loc sa tra!a o piesa din !ramada. 2. Daca nu este etalat% un )ucator nu are voie sa rupa% numarul de piese de pe tabla este fix% de 14% pana ce etalea*a primele piese. 3. 5n tura in care a etalat )ucatorul nu are voie sa lipeasca piese la formatiile/suitele altor )ucatori. #oate face acest lucru abia din tura urmatoare celei de etalare. 4. 5n tura in care a etalat )ucatorul nu are voie sa foloseasca un Joly din alta formatie% c-iar daca detine piesa pe care acel Joly o inlocuieste. :a trebuie sa astepte pana la tura urmatoare celei de etalare. #. Daca un )ucator mai are pe tabla 3 piese sau mai putin ceilalti )ucatori vor fi anuntati de acest lucru. . Daca un )ucator mai are pe tabla doua piese sau una% nu mai are voie sa rupa. Daca s au terminat piesele de tras% se amesteca piesele aruncate )os 0exceptand prima piesa1 si se reia )ocul. Daca s au terminat si piesele de )os si cele aruncate% se inc-eie )ocul fara ca cineva sa ia bonusul de inc-idere. 7ocurile 1% 2% 3 si 4 sunt date de puncta)ele cumulate de fiecare )ucator in parte. #entru a casti!a% un )ucator trebuie sa scape primul de toate piesele de pe tabla. 5n acel moment el este desemnat automat casti!ator iar )ocul se inc-eie. ;n )ucator care a ales sa )oace pe tabla% trebuie sa apese butonul .5nc-id pe 'abla. inainte de a arunca )os o piesa pentru a anunta ca a terminat. E necesar acest lucru deoarece% desi are formatii si suite complete pe tabla% )ucatorul poate vrea sa incerce sa inc-eie cu Joly. ;n )ucator care inc-eie )ocul cu Joly 0adica ultima piesa pe care o arunca )os este Joly1 va avea puncta)ul dublat. #ot incerca sa inc-eie cu )oly si cei care )oaca etalat si cei care )oaca pe tabla. $4. Jocul pe Tabla ,el mai popular mod de a )uca <ummy este Etalat. Dar )ocul de <ummy se poate )uca si pe tabla. ,ine ale!e sa )oace pe tabla% indiferent de tipul )ocului% trebuie sa preci*e*e acest lucru in primele 3 ture de )oc. Jocul pe tabla este de mai multe feluri:

1. Joc %implu pe Tabla in care )ucatorul ale!e sa faca suite si formatii pe tabla. Jocul se termina in momentul in care% dupa ce a aruncat piesa )os% )ucatorul are pe tabla doar suite si formatii. Este obli!atoriu ca pe tabla sa se !aseasca ce putin o suita. (u este obli!atoriu sa ai formatie pe tabla% se poate inc-ide doar cu suite. Desen 10

5n ca*ul in care un )ucator inc-eie un )oc de =o*aic el primeste un scor fix de +00 de puncte% indiferent de valoarea pieselor de pe tabla.

(ota: ;n )ucator care a ales sa )oace pe tabla% trebuie sa apese butonul .5nc-id pe 'abla. inainte de a arunca )os o piesa pentru a anunta ca a terminat. E necesar acest lucru deoarece% desi are formatii si suite complete pe tabla% )ucatorul poate vrea sa incerce sa inc-eie cu Joly. ;n )ucator care inc-eie )ocul cu Joly 0adica ultima piesa pe care o arunca )os este Joly1 va avea puncta)ul dublat. 2. &o'aic )ucatorul trebuie sa aiba pe tabla 1 2 3 4 " + 2 8 9 10 11 12 13 1 de culori diferite. (u trebuie sa existe 2 piese de aceeasi culoare una lan!a alta. O alta conditie este ca primele 4 piese 1 2 3 4 sa fie fiecare de alta culoare: rosu% !alben% albastru si ne!ru 0nu neaparat in aceasta ordine a culorilor1. Desen 11

5n ca*ul in care un )ucator inc-eie un )oc de =o*aic el primeste un scor fix de +00 de puncte% indiferent de valoarea pieselor de pe tabla. 3. (icolor > )ucatorul trebuie sa aiba pe tabla 1 2 3 4 " + 2 8 9 10 11 12 13 1 in doar 2 culori. (u trebuie sa existe piese de aceeasi culoare una lan!a alta. #uncta): 800 de puncte.

Desen 12

4. &onocolor > )ucatorul trebuie sa aiba pe tabla 1 2 3 4 " + 2 8 9 10 11 12 13 1 de o sin!ura culoare. E cel mai !reu de reali*at% dar si cel mai bine punctat. #uncta): 1000 de puncte. Desen 13

$#. %cor Joc Etalat: cel care termina primul )ocul primeste un bonus de inc-idere de 100 de puncte plus valoare pieselor etalate. ,eilalti )ucatori primesc valoarea pieselor etalate minus piesele cu care au ramas pe tabla. :aloarea pieselor la final de )oc: 2.9 10 . 13 1 Joly -tu 'daca il are de la inceputul "ocului( 1 puncte #iecare 10 puncte #iecare 21 puncte 10 puncte 10 puncte

Jucatorii care nu au etalat nimic au )1$$ de puncte* iar cei care au anuntat joc pe tabla si nu au terminat au )2$$ de puncte.

Joc %implu pe Tabla: 4$$ de puncte &o'aic: $$ de puncte. (icolor: +$$ de puncte. &onocolor: 1$$$ de puncte. $e intampla ca nimeni sa nu inc-ida si sa se termine piesele de )oc. 5n acest ca* se inc-ide )ocul si fiecare )ucator calculea*a piesele etalate minus piesele ramase pe tabla. 5n ca*ul )ucatorilor care nu au etalat nimic% ei au 100 de puncte% iar cei care au anuntat )oc pe tabla si nu au terminat au 200 de puncte. ?(ota: se poate intampla ca un )ucator care a etalat mai mult sa aiba mai multe puncte decat .casti!atorul. )ocului. Daca cineva inc-ide aruncand un Joly% atunci valoarea punctelor sale se dublea*a. Daca &tu ul este 1 )ocul .se dublea*a.. ,ine casti!a% casti!a dublu% cine pierde% pierde dublu. Daca &tu ul este Jolly% atunci cel care este primul )ucator il va lua pe tabla si i se vor mai da apoi doar 13 piese. $istemul final de punctare: 5nc-is Etalat: piesele etalate piesele ramase pe tabla @ 100 p. inc-iderea 0daca este ca*ul1 5nc-is pe 'abla: 400 p. =o*aic: +00 p. Aicolor: 800 p. =onocolor: 1000 p. $ . ,e"uli neoficiale Jucatorii care folosesc propriile re!uli la )ocurile de <ummy trebuie sa faca mese private. ,ei care vor sa )oace dupa re!ulile scrise mai sus vor intra la orice masa% iar cei care vor sa )oace cu re!uli noi vor cauta din start mesele private. #e lan!a parola de la masa% ei vor primi de la !a*da si informatii asupra noilor re!uli de )oc. &stfel se va economisi timp cautand tipul de )oc preferat si se vor evita confu*iile privind re!ulile )ocului. ,ei care nu respecta aceasta conventie vor putea fi sanctionati.