Intrerupator cap scara si cruce

Pentru casa scarii este suficienta prezenta a doua intrerupatoare la instalatia electrica de iluminat, un intrerupator in partea de jos a scarii si unul in capatul de sus. Evident ca se pot intercala mai multe intrerupatoare, ca sa avem posibilitatea de a aprinde sau stinge lumina pe casa scarii de la fiecare etaj al cladirii, acolo unde este cazul. Schema electrica a unui astfel de circuit este foarte simpla, spre dezamagirea majoritatii curioase. Aceste intrerupatoare sunt de fapt niste comutatoare, insa nu asta conteaza in toata povestea noastra: comutatoarele cap scara sunt in numar de doua si se afla la capetele scarii, pe cand comutatoarele cruce sunt acele comutatoare puse la fiecare etaj in parte si nu conteaza numarul lor, pot fi milioane de comutatoare tip cruce in schema electrica de iluminat, numai sa aiba fiecare in parte un scop anume. Pentru o vila cu un singur etaj de exemplu, sunt suficiente doar doua comutatoare cap scara, unul la parter si altul la etaj.

Am pus in schita doua becuri ca si consumatori, conectate in paralel. Faza am desenat-o cu rosu. Intre cele doua comutatoare cap scara, C1 si C2, avem desfasurate numai doua cabluri, de la parter la etaj. Un comutator cap scara are doar doua pozitii de conectare, iar printr-o apasare a acestuia se pot schimba, pe rand, dintr-una intr-alta aceste doua pozitii. Fiecare dintre cele doua pozitii ale comutatorului face legatura dintre un cablu comun si unul din celelalte doua cabluri, in cazul de fata unul din cele doua cabluri care urca la etaj, la C2. Cand apesi butonul lui C1, acesta va schimba traseul electric de la un cablu la celalalt cablu. In exemplul din schema, la prima actionare a lui C1 becurile se aprind deoarece circuitul electric se inchide. La urmatoarea actionare a comutatorului, fie de la C1 sau de la C2, nu conteaza de unde, circuitul se va redeschide si becurile se vor stinge din nou. Si tot asa, cele doua comutatoare schimba pe rand traseul electric, intre cele doua cabluri pe care le au in comun.

Aceasta schema electrica poate fi adoptata si pentru spatii mari gen hale imense, sau la holuri interminabile. Sa presupunem ca mai avem inca trei etaje la cladire, un P+4, asadar vom avea nevoie de inca trei comutatoare cruce, pentru fiecare nivel in parte.

Am introdus in schema mai multe becuri, tot in paralel conectate, cate unul pentru fiecare nivel al constructiei. Comutatoarele tip cruce le-am desenat in maro, C3, C4 si C5. Acestea au tot doua pozitii de functionare si prin actionare schimba conectarea cablurilor ce urca de la C1 la C2, ca si cum le-ar inlocui pe unul cu celalalt. La actionarea lui C3 spre exemplu, cablul din stanga ce urca spre C2 devine cablul din dreapta la trecerea prin comutator, si viceversa. C3, C4, C5 vor actiona astfel incat sa schimbe fiecare in legea lui traseul electric intre cele doua cabluri care urca la ultimul nivel, fie intrerupand, fie aprinzand becurile.

INSTALATIILE CAP SCARA.... Intrerupatoarele "cruce..." Vrei sa vezi mai multe despre instalatiile capscara ? click AICI Spre deosebire de intrerupatoarele cap scara care comuta intre doua pozitii respectiv 0-A sau 0-B (dupa cum am vazut) la instalatiile cap scara, intrerupatorul cruce comuta doua conexiuni respectiv A-B si C-D sau A-D si B-C (vezi figura)

Pe scurt acesta inverseaza cele doua ramuri(conductori care se leaga intre aparatele cap scara) ale intrerupatoarelor cap-scara Schema electrica arata asa: (click pe imagine pentru a mari)

Din cate putem observa acest intrerupator se leaga intre cele cap-scara iar numarul acestoara poate fi nelimitat, obtinand astfel o instalatie care permite aprinderea/stingerea unui corp de iluminat (bec de exemplu) din mai multe intrerupatoare fie ca sunt trei,sapte,doisprezece etc.locuri de actionare (intrerupatoare) Acum sa analizam putin si schema electrica.... Din cate putem observa (urmarind traseul) pe care il parcurge curentul electric corpul nostru de iluminat ar trebui sa se aprinda . de ce...? Curentul intra in primul intrerupator si urmeaza traseul 0-B de aici ajunge prin conductorul de legatura la intrerupatorul cruce comutat pe pozitia C-F si E-D , curentul trece prin contactele E-D in acest caz si se continua prin conductorul de legatura la intrerupatorul cap-scara care se afla in pozitia 0'-A', permitand curentului sa ajunga in cele din urma (prin conductorul de legatura) la corpul de iluminat , inchizand astfel circuitul . daca se intervine asupra intrerupatorului cruce acesta va comuta pe pozitia C-D si E-F , urmarind acum traseul electric constatam ca circuitul nu mai e inchis deoarece :... Curentul intra in primul intrerupator cap-scara , de aici ajunge la intrerupatorul cruce care acum se afla in pozitia C-D si E-F de aici trece mai departe la cel de al doilea intrerupator cap-scara in contactul B' unde observam ca nu poate continua deoarece acest intrerupator e comutat pe pozitia 0'-A'.acum daca intervenim asupra oricarui intrerupator acesta va inchide circuitul alimentand cu energie corpul de iluminat.

Releu pas-cu-pas
Comanda unui bec prin intrerupatoare cu revenire

Avantajul major al releului pas-cu-pas e simplificarea schemei de conectare a intrerupatoarelor, in acest caz cu revenire, legate in derivatie(paralel), ca in schema, cu numai doua conductoare. Exista, bineinteles, si dezavantaje; unul este al numarului limitat de intrerupatoare suportate de releu(se folosesc compensatoare de impedanta), mai ales in cazul celor cu neon incorporat, dar intr-un apartament la bloc sau o casa obisnuita nu e cazul, nu se folosesc mai mult de 3-4 intrerupatoare pe un singur releu. Schema interna e una de principiu - toate dispozitivele contin un releu(patratul cu bara oblica) electromagnetic sau electronic ce comanda un contact electromecanic ori solid-state. Varianta din tabloul electric a releului pas-cu-pas e teleruptorul construit modular pt. sina DIN, dar acesta din urma nu e practic in apartament, avand nevoie de cablare pt. comanda si executie spre/dinspre tablou. Releul pas-cu-pas se poate aplica langa sau direct in doza de distributie a butonului de inceput, acolo unde este legat si becul comandat dar, in functie de necesitati, se pot atasa becuri oricarei doze de distributie, adaugand inca doua conductoare ca in desen - albastru(Nul) si rosu(Faza comandata).

Contactoare si relee

In aplicatiile caznice , Contactoarele se folosesc in mare parte , pentru comandarea unor consumatori de putere mare sau foarte mare , pentru protectia respectivilor consumator dar si pe post de "intrerupatoare trifazice ". De exemplu , daca vrem sa pornim un motor trifazic de cativa Kw dintr-un simplu intrerupator ce suporta maxim 10 amperi . Acest lucru nu e posibil fara ajutorul contactorului din cel putin doua motive
Intrerupatorul nostru foloseste doar un simplu contact , iar in cazul nostru avem nevoie de 3 contacte actionate simultan (cate un contact pentru fiecare faza ) . Intensitatea curentului pe care "il cere" motorul la pornire e foarte mare iar contactele intrerupatorului (sa presupunem ca ar avea trei ) ar ceda imediat . Un alt beneficiu in folosinta contactoarelor, ar fi protectia unui consumator impotriva supraincalziri acestuia peste o anumita limita admisa . Sunt multe tipuri de contactoare , iar acestea difera incepand de la modul de utilizare , modul de comanda sau tipul de actionare ( Electromagnetic sau electronic folosind componente

semiconductoare de putere cum ar fi tiristoarele ) Contactoarele clasice sau cele cu bobina se folosesc in general in comanda motoarelor , a rezistentelor de incalzire (de exemplu pentru incalzirea in pardoseala) sau (in general vorbind ) la comandarea aparatelor ce folosesc curentul electric in circuite inductive (bobine ) sau termice (rezistente). De asemenea , contactoarele se pot comanda (in functie de tipul acestuia ) in curent continuu sau in curent alternativ . La fel putem spune si despre tensiunile de comanda care , pot fi mult mai mici fata de cea pe care o foloseste respectivul consumator comandat de contactor . De exemplu putem comanda un motor de 220 V cu o tensiune de 12V C.C. / C.A. 24 V C.C. / C.A. Mai jos aveti atasate cateva aplicati ale contactoarelor trifazice cat si schema cap-scara folosind releu

"pas cu pas" Comandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la 380 Volti si un intrerupator

simplu . Comandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la 220 volti si un intrerupator simplu .

Comandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la 220 volti si doua butoane cu revenire (on / Off)

Comandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la 380 volti si doua butoane cu revenire (on / Off)

Schema electrica cap scara folosind releu "pas cu pas" .