.

In Romnia de pilda, unde naionalizarea completa de dupa cel de al doilea rzboi mondial a favorizat o politica dirijata a intregii producii arhitecturale ce s-a canalizat in dezvoltarea industriala si a locuinei de masa, politica guvernului a fost orientata clar spre tergerea urnelor trecutului si reconstrucia "revolutionara". Conform istoricului Dinu C.Giurescu, un numr de doua zeci si noua de orae din Romnia au fost distruse in proporie de optzeci si cinci la suta pierzndu-si identitatea si au fost reconstruite dupa principii schematizate si simplificate ale Chartei de la Atena. Doar cinci orae nari din Transilvania au fost menajate in zona centrala, ce avea un nucleu istoricete constituit si valoros, dar extinderile oraelor acestea urmau aceleai destine . Tipizarea exagerata a locuinei, exacerbri simplificatoare cum ar fi confortul redus (sau minimalizat pn la dezumanizare), precum si aberaiile recente ale furirii unei arhitecturi reprezentative megalomane si eclectice, alturi de masivele demolri ale monumentelor, sitarilor istorice si chiar ale localitilor, a condus la exasperarea "intelighentiei" romanesti. Motenirea totalitara ofer un peisaj arhitectural romnesc destul de dezolant, polarizat dihotomic in doua categorii,esenial opuse din toate punctele de vedere,cu excepia celei valorice,care,in general le reunete intr-un consens nonvaloric,covritor de divers exprimata.. Prima categorie,arhitectura locuinei de masa,srcit la propriu,ultratipizata, steril si ultima expresie a Stilului International golit de semnificaie,a primit in ultimii ani o spoiala decorativista de "specific" naional impus de putere,ce ,cu rari excepii s-a putut sustrage kitsch-ului si care,gratie disconfortului, dar mai ales aberaiilor funcionale din ultimii ani ai deceniului noua, nu mai putea fi numita arhitectura, influennd puternic alienarea generala a societii; A doua categorie, arhitectura reprezentativa,opulenta si suprancrcata ornamental , jalnic si gigantic monument al unei puteri ,pe ct de discreditate ca legitimitate si metoda de meninere, pe att mai agresiva in aspiraia la perenitate prin concretul, nu att faptic,ct material. In acest peisaj, desprindem insa si prezenta, e adevrat minora, dar nu neglijabila a ctorva aspecte arhitecturale ce ne pot oferi sperane. In primul rnd -o motenire istorico-patrimoniala extrem de valoroasa care,daca nu a fost distrusa total,a fost in orice caz total neglijata, dar mai poate fi recuperata si conservata; In al doilea rnd, ansa unei latente spirituale care, chiar daca vine din perspectiva vidului lipsei de experiena a celor nefacute ce s-ar fi putut nfptui, ne ofer in schimb posibilitatea evitrii unor greeli prin sarirea unor etape. Prospeimea unei gndiri neatinse de viciu din cauza unui contact inca intim cu patriarhalul, poate fi paradoxal sursa unei liberti de cuget, sau, dimpotriv, a unor prejudeci profunde, cum s-a vzut In al treilea rnd o scoal de arhitectura cu o deosebit de buna tradiie si care a constituit creuzetul spiritual al unor reale manifestri practice sau teoretice ale discursului arhitectural, in special in perioada interbelica, dar destul de prezent si astzi,cnd asistam la o puternica infuzie occidentala in nvmnt a celor mai recente manifestri ale marilor civilizaii democrate. Micarea Postmoderna a ajuns la noi mult mai trziu dect acolo unde ea s-a declanat si a strbtut filtrele subiective si ntmpltoare ale surselor neoficiale. Ea a fost asimilata mai mult superficial dect in esena suportul teoretic lipsind imaginea receptata de motivaia formei si de aceea s-a produs o asimilare mimetica aservita modei si consumerismului, care, la acea ora nu ne era de loc specific. Deseori ea a fost greit asociata discursului populist naionalist fapt ce a favorizat euarea in facil, grotesc, sau kitsch. Discursul teoretic literar al arhitecturii romneti a fost foarte descoperit. Noi nu am prins dect ecourile protestatarilor Chartei de la Athena cu ocazia lor retroactive de ctre unul din membrii grupului Team X-, Kurokawa, care in anii '80 ne desvaluie cu ocazia unui simpozion tainele filozofiei simbiozei, Lucrrile -manifest ale lui Venturi sau tradus parial prin anii'80, la muli, prea muli ani dup apariie.