Sunteți pe pagina 1din 54

Colectia "Sludii" este coordonata de Alexandru Mu~ina D NIEL VIGHI

© 2003, Editura "AULA"


S.C "ULA MAGNA S.R.L.
a.p. \ 1, c.r. 962, Bra~ov 500610

Telffax' 0268/3 J .86 47

Tel. 0268/32.66.47

www.aula.l.o

Personajul istoric

Redactor: Cozmin3 lIie-Preotcs cu

"-
orectura' autorul

Tehnoredactarc: Viorel Ciama

In
J.S.B.N. 973-8206-96-0
literatura pa~optista
Cartea a api1rut cu sprijinul Ministerului Culturii ~i Cultelor
- monografie tematica ­

AULA

2 003

SUMAR

1.
Prefa{a la un exercipu de lectul-a 7

Mare~ia lui voda. Regi. Regine. A1pi asemenea ]0


ercmonii ~i ve$unime 31

Tn loe de conclu7ie la "capul" de fa~a 4

n.

High romanlicism la Ion Heliade RadlllesclI


46

ellp~opti~lii in trlsura
" 56

Boierii $1 boicria la 1848


68

Ora$cle $i lumea lor


82

~ote 92

Sigle $i prescllrtari bibliografice " 101

PREFATA LA UN EXERCITIU DE L£CTURA

Ceea ce scrisese Mihail Kogalniceanu, eu titlul de


recomandare $i limpezirc programatidi in celebrulmanifcst din
paginile "Daciei literare" referilor la folosirea iSLOriei ca sursa de
inspml~e pentlU scrierile literare nu era, la vremea apari~iei
arucolului-program, un subiect nccunoscut ~i exotic. Dimpotriva,
lumea romannca moldo-valaha, $i nu numai, era impregnara de
istorie $i de rcOeqia istorica. Aceasta. isroria, determina
comportamente. stabilea ~i hotara prestigii. de la eel na\.ional,
poporan, la eel al ascenden~elor ~i descenden~elor de t~nnilic in
cawl, desigur, aJ adstocraliei aUlOhlOne. Iadila cum anumc in
opul Arhondologia Moldovei al cinstitului paharnic Costandin
Sion St' dczvaluie postCl'lral-ll traseul sinuos al unci famiJii de
mare 1l11portan~ in ceca ce ar Ei sa fie con~tiinta istoric5. de
neam, de obar$ie $i desLin iSlOlic in comun aSllmal de na~junc
prin emblematica figura $i figuratie istorici a familiei Ghica.
Dintre a1 Ghicu1e~tilorsun

"dOlii IlNmllln: rei infai m'llal1C, (oboricoril~ dm bez(u{p D1l1mtral'lle


Ghiw, liulllll r,ng()re vodii, pe care l-au Ciiia! lltrcii pentru cri fill liat
BUfOl't1Il1 ncmlllor. Sunl nl.$1e siiraci, Cni.ies( cu m~losfenia. fm eel (ll
dOlle, ram sunl man $i putemrn, dill carii este $1 iniil(.imea sa domllul
Grigorc Chlca, (e astliz1 sede IJe sraunul domn/ei, aces/(l-! drept Sulf:llolu,
$1 fizndcii dUPii tiiierea domnului Ghi(a au ver/.ll domn Constantm
Mona., rare era cumnal cu Ghica fi doamna Moroz, (ata Sulj,'7.10Lului,
$1-$1 (Idusese {rap # tleri Ctitiv(! din Tmlgrad la c!lwel7llsealci mee,
Moruz, ra 5(i rii.zbune mo01tea cumnalulta sau all in(lI/...1 pe multi bOleri,
dm (an pe vQrnlcul Bogdan Sl spalariu.L lomta Cuza i-au $1 taiel,' unii
U (U?}f la hanul tiitiJ:rasc in Cram; inlre bOlm ce ave inr.hi$1 era $1 un
qonscantin Deleanu, wnle ave TlU7nal () lata, Miiriu{a, viidut'a laniini.
lnfrico$cindu-l $1 pe acela cu sabra, ca sci scaPI, au fnimil ginere I)
Coslache Sulg!lolu. ce era limiir holtei, (rate CU dO(lmTW tiranulullVIoruz,
$1 i-au dar poreela tiiietului Chico. $i l-au (cicut halman" I

In acest scun fragment de investigape istorica avem de toate,


tot tacamul tellliluc $i toatii vesela gesticulaliei eplce, wate

PersonaJul iSlonc In Ilteratura p~p\lsta PrefafA la un exercitiu de leClure

resorturile In stare sa declan$e7e reveria narauvii ~i imaginarul parabolic. dru~lll prozei ~s~re .s~ele ei cel i~l~l.inil in rnai ~ar~
romantic de spada $i capa. Intai de laate, moq.i, crime sa Ie genului. Ace$ua ne VOl' calauzl m fclul Until slstem de refenn~
spunem pc masura: turcii taie pe .. Gngare Ghica". Mai apoi Yin la sLlbin~eles care va face eu pUMp stabilirea genuJl1i proxim ~j a
rand "vornictLl Bogdan # spatanul [onila Cuza", ma.i apoi in ccle diferen~ej spccifice. Mai apoi este vorba $i de un exerci\.iu d
1000 de semne tipo ale c.itatului se peu'ec alte fapte de mare $i IcClllr3, altul decat acela indireat de refelil1~e exteriaare textului
cutremuralOare anvergura tipid. imaginarului epic de sorginte supus disec\.iei. <l$adar nll 0 istorie a receprarii, a diseqiilor, a
romantica: 0 fa lit, Mariu{.a pe nume, vaduva cinara, frumoasa analilelor, a evaluarii in limp a prozei istorice P3.$optiste, a
adica, ~a se presupunc: a fl, chiar dadi realitalea iSlOddt 301' fi fost tipurilor de raportare fap de aceasla ~j nici macar a destinului in
sa fie altlel, este data pJin infrico~llre unw, totu$i, din fericire. rceeptare a unora sau alcora dintre a.ucolii avuti in vedere. :'-limie
"ran.ar holle1". A~adar "in(rico$iindu-l ~l pc aceta" - adici pe boieruJ din toale acesrea nu ar fi sa ne intereseze, ehiar dad., posibil.
ce domnul avea lnchis pe numele sau Deleanu - "cu sabw.. ca S,· ici-colo rdel1n~e "metaJiterare" sa IlU poata 11 cu cowl evitate.
sc(1)p, au pmmt gmere pe Cost(Lche Sulgilolu. ce era tan<ir holtei, (ral Niadal' 0 lecttlJ"ii care se vrea eliberara de povara celor de
doamna Ilranulut J\tIaruz". dinaintea sa chiar daca exista riseul sa descoperim teritorii
e ar {j sa fie ill aecst fragment altcevd. dedit istOlie, fapte $i umblatc, deei7.ii $i judecap intfunpLate. Ne asumfun descalificarea
inffiptuiri pe masura romanclor lui Walter SCOtt sau Alexandre aceasta in vederea realizarii unlli experiment, chiar daca ~tiin~ific
Dumas amestecat cu suspans de felul acelara din scrierile lui Paul l'isca(n)t. L.eclura tara predeterminari. Lectllra virgina.
Feval? R.a7hunarea este ~i ea, aJaturi de scunarca caperelor, un inwnirea textului cu dUland ca ~i Clim nimic n u ar fi exista
redutabil mobil al desI<l$urarilor istorice, la Fel inchisoril iOlre eel dOl, ca $i (um I1lci 0 iSlarie a receplItrii accstuia nu 30r fi
lel1cbroasc, surghitlnul in lumi indepart:.Hc sau. oricum, exot.ice l sa fie, Suntem cOI1$tienp insa ca ~a ceva nu c in intrcgime cu
plin, macar, SOnOrilc1.tea autorita.\.ilor invocate, cum ar {j sa fie put.in~a ;;i ca e aproape imposibil sa ne aplcdm ochii in pagll1a
hanul tatarasc de la "Cram ". Accasta este istoria, faplele ~i diqii, [ie ea cat de aoonima ;;i de hpslta de "indircatun valonc,
intaptulrile: materia prima a prozei pa$optiste de inspirawe prestlgioas~", ignorand un inevitabil bagaj cultural. Nu poti. din
istorica dm care vom extra~e llguri $i upologii, in~i obscuri, figuri pacate, cit.i inocel1l un rext. Reveria paginilor de [alii esle insa
mai eonsistente, altele care ne val' rc\-inc aten\.ia 0 ehpita, nu ma.i una a inoeen~ei leclurii in felul de demult al eopilariei, al
mult. Oricllm, ar trebui spus de la bun inceput ca, la 0 incruntata oedeterminarii cotale prin chiar eliminarea a oriee s-a scris
examinare estctid, prea purine proze, figuri, personaje, despre tcxtele in cauza. "Ahardarea ~limli/jcii~ - ve;;nica obsesle a
evenimente ~i slralcgii narative raman valide. Cateva excep~ii hermeneutului - ar [1 sa fie tocmai aceasta: cum este posibil sa
prea bil1e cunascutc - ouvela Cll domnitorul Uipll$neanu, alt.a Cll cite;;ti ram predclcrminari? Nu ascllod aid $i 0 alta inten\ie care
SobJeski din ()pera lui Costache Kegruzzi; altele. pe ici, pc colo s-ar vrea ;;i ea experimeotata. ered ca !ipsa de apedt pentru
apar\.in mai c1egraba postp3.$Optismll!LlI. Nu atar valoarea estetica lectura a t.inerilor se explid uu doar prin faptu) ca aCUffi. la noi
sever sclectat.a ne indruma pa~ii pe teritoriile prolel istorice a $i aiurea, televiziunea, muziea. mirajul existen~ei tumultuoasc de
vremii, cat mecanisme ale imag-inarului, conturllri. pHiceri dincolo de pere\.ii bibliotecii, prea pupna alractivitate a
textuale din zona cxpresivit1i~ilor maj degraba involuntare decat pusuliciei ;;i a ascczei pc care 0 pl'etinde dobandirea stall1tului de
altlel, savaarea naivita\.ilor epice, guslul de a uetecta umble in erudit intre erudi\.i1lumii, d.incolo 'deci de Loate aces tea, mai este
peisaje specilicc, lexic, gcsticliiapi epice. atmosfera ~i triiiri _eva anume care indep~lrteaza taoarul cilitor de cit.itul literaulrii
roman Lice excesivc, prostioare ~i vorbe mari, e~eclln $i prodllqii lntre cl $1 tcxtele Itteran: se aila 0 nesfclr$ilIt pletom de text
de rafrul doi, wale in rnasl1ra sa evoce, chiar dad indirect, despre textullitcrar. Nu s(' mai vedc padurea literalllrii din caUla

8 9
Mare\ia lui YodL
Personaj ul istoric in Iiteratura paso[1l1st1!

copaeilor analitici. Liler<llura despre literatura a luat loeul moderni7.llrea Rusiei se petreclI 111 cmar acele vremi sub
in~eleapta. altfel cum?, sa otcarmuire, vorba cronicii. Cat despre
liLeraturii, Nu sunt neaparat impolriva acestui Lip de a exisla a)
lileratllrii. $oar pULea ea in deccniile veaeului ce ne 5la lnainte "Carol XlI, regele sfezilor'. acesta, nestatornic $i necumpanjt. june
melalileralUra sa devina literatura insa~i iar eomentariile despre adica. Mperui.nd sub Pultava rodul tuturcrr trecutelar sale blruml!, abia
Sancho Panza sa iie Ltl aclevarat mai intere5ante decat textu) care sdi.pase ranit in Moldavia La Tighine (Bender). "Vorbe memorabile
i-a dat via~. Ba s-ar ptttea ca sa-I ~I uitiim. ~a cum uit-i in scene scrise simplu sc petree mai apoi in urmatorul paragraf a1
ingredientcle unei inghclale din aceca italieneasca. ramcit in povestiril acesleia intitulaca, asemenea unui anun~ de scoatere la
hedonismnl i'ntim pHl.rii. Nu rna sperie ~i nici IlU ma incligna ucilaJie a unor scene istolice, Regele Poloniei ~i domnul
MoJdaviei. Destinul nenoroeil al regelui sfezilo,- esle acompanial
asemenca perspecuva de viata posibila a literatuni. Orice se
poale in lumea spillluJui atata vreme cat el este cu lotulliber: in de acela al craiului le~ilor. prietenlLl sau, "pre care (Carol, n. n.) il
deplina IUl slI\'cranitate esle de presllplls ~i existenta. in 1111mele
.wise pe lronul Polonll?1, de unde cobarase !1Te A ~igu.sl Eleclorul de
SaxQllia". Coboara AUbTtlst Electoru) de Saxonia ~i urea palatinul
aceleia$i lihcrta\J. hclas $i vaL vai. a abolirJi literalLlrii $i a cititullli,
Stanislav Le~cinski. Ce vre\i alteeva mai desaV<lT$il romantic decal
a inloclIlrii lor cu allCe\ra similar, comparahil. ega! in noblele.
asemenca imampJare eu tlfCU\illri ~i scobor~uri clin demniratile
Sau - de ce nll? - inegal. Si atllnci. vai noua, am avea de-a [ace Cll
IUme$li. Pricina lIrcu~nllui pc treplele tronului le~i1or e
o omcnire incu)t:i.? S-ar putea ca incultllra, a$a cum 0 soeolim noi
fizionomla palatinlllui care fu pc plaeul cllccritorului sved.
azi. sa fie cultura Illmii de maine? Se poale $i asta, ol;ce se poal,
vi Iloru I pierzator de la Pultava a rodlllLli LULUror lreeutclor sale
in perspccuva mlinitelor probabilitiit:i ale vijtorului Spirilllllli (ca
blrulO!-i pe care Ie I;sipi pc drumurile pc care se ratiici, ranit, in
sa vorbim academIc),
Moldavia. la Tighine. lnainle insa de asemenea pierdere va fi sa
Oricum ar Ii sa lie. imi pare ca rnai imponant decal spaimele
lie lntalnirea eelor doi. a unuia in cali tate de cuecriLOr, al
noasrre doar estctiee. mal dihai ar Lrcbui sa ne sperie perspectiva
eluilall ea "depula/ /mnLS de confedl?Tapa Var~avl"l" spre a implini
mortil Spiritu)ui prin a~ezarca pe cre~tetlll sau bimilenar a
porundle craiei lui Carol. in talnirea marcheaza destinul lor
pal.anci accJeia palrate pe care ~i-o aJ?eaza dOClorii honolis causa
Comun'
la vrcmea dccernani, imr-un cuvanl a canoniZc"irii, a mausolcuilli.
a trans[orrnarii lileratllril in mllzeul IjleratUrll in care ciliLUI sa
"Caml viizuse pre paLatinul Stanislav Le,~cinski uind ii [usese trimis
aibe obligaLOriu gustul de tamaie al unoI' evlavii de clinalllte
deputal de con[ederealia Var$avei. Junele palalm plow c1/.{en/amlw
sUule.
sved El avea 0 {l.Zionomie ncrrocitil, era franc, bravo deprins CU ostenelele
$i luhit de vasalii sih Regele svcr.ilor runosciindu-~ zise: "Omul austa
Iml va (i !JUrure prulen .., $i in gum [Ul Carol aceste varbe insemnau:
MARETIA LUI VODA. REG!. REGINE. ALTTI ASEMENEA
~mu aresta va fi rege. Curand dUpii aceasta, se porunci Adunani sii-l
aleagci rege. Ca-rdinalul primat se improli·vea.
Ne asigura Costache Negruzzi cum ca maria sa "Carol XII, regele
- Ce-! lipse$te lui Le~cinskj? il mt1'ebti regele sved.
s(ezilcrr. adusese fpaimii in tot nordul Europa" 2. Noroe. dad noroe
- Sin!, e prea june...
oate fi numjtii a~emenea nestatornici schirnbare a soqji, ca
- E de urasta mea, it cuT77ui Carol poso1TUJTondu-Je; $i butul cardinal
"nebuneaJfa lUI sume(iR se sfiinncI in s[ar$1t de statomica cumpiinire ie#. Sf duse {lcasd. #, nu dupa mult, mW1 de necaz $1 de ru#ne ca zisese
lui Petru I, 'impiimlul R1lSiet". Nu e greu de pricepul de ce anume o dobllocie",
Petru Y, imparatul. larul adidi., are din parLea scriitorulUi pane de
asemenea ca.lifica~ie nobiHi.. ca sa vorbim eu vorbele vremii:

J1
10
PersonaJul Istorie In lileralura pa~optlsta Miiretia lui Vodit..

Nu $tim dad_ tocmai de aeeea muri cardioalul primal, ceea cc Scene de [eJuJ aeesta probeaza harol proz.astic al. aUlOruJui.
cu siguranj1i putem spune sum faplele care se petreeura mai apoi, Din mai nimielll dialogului se vade~te cultllra eelor doi erai ai sai,
adka tlrearca pe trOll ul Poloniei a lui Stanislav Le~c.inski ah'iluri de adaugap la asta elegan~a convorbirii. dar ~i a anume polite~e a
CarLota Opalinska, soa~ sa. mai apoi diderea de aeolo. din gestllritor care a Insotesc. Mai apoi, dincolo de marginile
inallimea aceea. din cauza ca regele sved ~bi1'llindu-se, ciLZU puterea dialog ului , pr07..::1 se Ci.5terne sadovenian: voda sc aram cetitorilor
ce sprtjznea pre Stamslav", Urmarea. ascmcnea multor altora pnn cele cateva verbe care. inso\indu-i [iresc domnia. Slim
nenumarate. de prin letoplse~ele vcciniJor moldo-valahi, fu ea mijlociLOare eficicnte ale a;;ezarii in rosturi ale guvernarii.
"mal multe partuJp sc ndlcaTa ~ August", rivalul la Iron. "TI!lntriind in Hospodarul !'.o1avrocorda.t "p011/.nci sa-i gilteasca gazda" ~i, desigur,
Polonia, Ie,HI Sl' unini cu el, iar Stamsfat! se trC1.!Jl' in Pomerania eu 0 mica 'rdndlli" scrvici.ile curcnite rangullli care. enumerate in curgerea
f:Vardie (e (lvea. in sffiqil! l~ele cele inCUfCalt; ale destinului reg<tl
r lor arhaica. prcvestes<.. maiestriile de mal cirzill ale crealorului
it purrase pe mal pupn norocitll! Slanislav prill Moldavia lui fra~i1or Jde II" "cuparul, camam~ul al doile. vatavul de cop!i ~j pre
Nicolae MavroeordaL. Dcsprc accsta din urma Negruzzj ne spline rammarul Sjlalldnnie (u un ca/Jltr/?l de o,~ti ".
ca faeea parte clin ace-a galene de oameni "m·n care Slew (lSC1LTl$1 ill
m}ml, pima ee t!mpul ~i intiimpliinle 11 Kot La lummii". Calitii\.i d *
seama impodobesc aeeSI damn al Moldm'ei care se naseu la Fanar
~i fu ercseut "in dlplrmw(w act'f'a greceasca, din ca7'e ades izhuenea man Eroii din istorie se inu·upeaz.a In lileralura din mitologizarea
'ucrurz. mari pome. irueslrat ,n eu duh {tresr, el cunv~lea maz loate limb! treelllului, dm tol saiul de aliale ale fic\.iumi ell adevaflu-ile
Europel; PrCl bun earmuilor, aspru calra aristocra/l, pre care -$tia a-i Imea i~lorice in ~a reI indil. aeeslea de pe urma. se pierd en tOllll in
in respect, $1 bland ciitrii. norod", Regele surghiuniL de soart:i ajunge fanl;l.\me. in perspccuve Lnccto~ate. in fapl, dumnealuJ omu!,
in mana o~renilor l1loldovcni. mai limpede spus, Slefan, fiul serie ~l rescrie iSloria in funqie de prezenluJ raport:ini lui la
vorrucuJui Manolad1e Rusel, i1 surprinse pe rege, altaluri de un aCt:a~ta -

pale de o~teni le~i care taeeau multe ~supiiTiiri ~i biintuzri" prin


satele de langa Baeau in aeea ial11a de demull. L-au arestllita~adar "Jstoria 5-a des[ii-$uml inlr-un anum.e [el, dar pUlea sa meargii p pe
~i I-au adus la micz de noapte inaintea lui vada Mavrocordat ell alte Cal ftiTii rritboiul de Ireu.eCl de am, care a pulvenz.at spatiul german
care L~cinski se intrep.nu in limba lui Cicero: (# in plus a orienlal expansiunea austriacii. spre Est), isllma modema a
Europel ar Ii rust alta, Daca Gennania $1 A uslro-Ungaria ar (i ea~llgat
"Ofiterul se recomendii ca un france;. in slujba regelui de Stlcdia. Immu[ riizho! mondial (sau daca acest 7-iizhOl nu ~-ar fi declan$at), am
• Dar ce rang az? intreb(L M.avrocordat. atlea as/lizi probabil () impartire politico-na~ional.ii a EuropeL dt[enla (eu
• ]\1.aJ01· sum, riispunse aces la, alat mal mull ell cal al doilea riizhoi mondial a [0.11 consecmta celUl
- fmo maxim us es, zise pnntul uimbind -$i, sculiindu-se, 'if salula cu dmtal). A lie evenimente or (i (Teal 0 alta istorie, Fire~le, istaria nu se [ae,
resf)ert, erLCl fl CUlIOSC1l ((i era regele Stanislav, pcnlru cd a [ost vazut pc eu «darri» dar nl.l. se (ace mel cu « scopun ultim.e,'. Imagmareo de istorii
talal S(LU Le$cinskl (cu rare acesta semlma [oarle) cand fusese ambasadrYr pamiele, t/irtu.ale, se just1/i.ca macar ca ant/dot la len/Mule teleologice.
liin~d Poarta Olomanii. gata OT'!cand sa se valldeze prin recursul la islorie· ~.
Indata porunCl sii-i gateasca gazdii la
T1'es[etitele, unde nindui spre slu]ba sa din insU$i curtenil sai pre iei e spapul in care, dincola de adevarul istoriei $i de
uparul, camara,wl al dotle, l/ola'()ul de copii ,~ pTe eaminarul avfullurile noa.~tre preuns ohieetive, ~Liinlillee, asupra acesteia, se
Spand{)nie CU 1I.n c(ipllan de o,~l1 ". poale manifesta in deplina legitimitate literatura ca modalitate

12 13
Personajul istoric in Iiteratura pa~optistl\ Mare\ia lUI Voda....

de fiqionalizare a treculLllui. De rescriere a lui ~i, prin aceasta, de !I1omm urer UTI 1.£/i1' lill, ce La inceput abia wrtf/a vanlrelile vasului,
reu'aire a sa in preriile imaginarului. Nu altundeva. Si fa~ peste Zl .I-aU Im!acul in 0 {orluni"i infrieo~~tii:· eenul ~l f)(il~imtul se
reten!-ia caraghioasa ca asemenea, totl~i, retriiiri in imaginarul copenr(j de mlunC71C, puterea undelor rumpsa canna, de care fund vasul
unei istorii proieclate in mai nimic ar lrebui sa fie adevar sacru lipStl, til rlL'tJOlt (I llIma CU1'S1tluz celUL 1'epede al apelor in((~nitate. Cine
asemenea textelor biblice (vorba unui publicist comentator care, poale df!scne pOl.l{lunea penruloasii $i slarea cea amara in can: se afla
furat de tiradele rewrice etl care apara manualul unic de istorie, :randa, inW'IJlrett lui Gallman -$1 dlSperarea marinanlm; carii nu aveau
striga tare norodului cum di acesta, manualul adica, a1' trebui sa ntcl un milloc de agwlori. A dou.a ZI catra. seara. alinfmdu-sii [errtuna,
fie Biblia romaniJor de pretutindeni). Cercetarea iSlorid eSle
Tlastd Iu ImlmVi la mal, ajYroape de guru Sirelultti. "~
mai aproape de statum) ei de ~tiinta, adica de indeletnieire
rational-obiectiva, doar in rnasura in care i~i relativizeaza
Aiu~i la mal, nu multa "reme dupa aceea, [ura ataca\.i.
fopri.ile concluzii in favoarea unei situan plurale a aceswra. Sau
dragilor. cll: piralii barladeni. Adica din Barlad.
ob,indilc aSlfel. Reslul c literatura. arlidi joaca fiqional3. IswIia
~l iadita acum, spre observ<\l-ie, cealalta Gqionalll.arc, eea
ea ~liin12 este ,~a (eva ar.ata vreme cat se deda comparapci,
arhetipala, ~i LOt a~a de ratacita de realitalC ca ~i isprava aceasta a
iudedi~ilor, confruntarilor cu arhivele de LOale SOillrilc,
pirtlp.1or clio Barlad la vremea descilecatlllui. in campiile din
riticismului, sceptieismului, non-pasionallllui. Istoria en ~ti.inta
preajma gurii Siretului
este rece. obiectiva, inrlepartalli in chiar numclc a ceea ce
justifidi in calitatea ei de inlreplindere rational-!iwnl-i-fica. Daca
inaintc insa de a aglUngc noi, yorba asaehiana. la cca dinr.ai
nll e a~a, atunci e relolica. propaganda. literalura sall articol de
fictionalizare a descalecawlui, a intemeierii stalalitft{.ii la romanr,
ziar. Ceea ce ne intereseaza pc noi acilea e aceasta din lllma
sa consemnam Cll titlu de premise teoret.ice cele ce Ie spune Jo
abordare a isroriei, cea dincolo de rigoare ~i de ~tiin(.ifjcilate.
);eculcc la "ZaC/<alo> 1" din 0 sarna de cuvinte romane~ti .
lacalli, eu titlul de ilusLrare. clescatecalul in proza lUI Asachi ~i
mal apoi, ca predoslovle la jllcarcaua asachiana. analiza celei Cronicaml foJose~te aici-$<l 0 c>:presie care marchca7li carll cum
dinlai rataClri in preriile, ctlm Ie-am spus, ale imaginarului anume ,tr fi sa fie istolia Si cam cum anwne ar u-ebui aceasta sa
dintl'~ su-aveche eronica slavoncasca. 5i i"nrr-una si in cealalta
~e desparta de lileralUra' "Drago~-vodii, a~a porJestesm oamenn, rum

istoria este pretext al ratacirii de care fu yorba. Dam, mai intii, ca dacii au desciilecat Tara Mold07.m. au desciilecat tfzrgul Sl,.etl UlUl~.
etitorului nostrll un manlllt fragment din Asachi. lata-I: Prin tlmlare sa re(.inem, inainte de toate. aceasta abordare pe
versant literal' a IstorieL Aceasta. Istoria, este ceea ce povestesc
'I1supra aeestar mm{mi damnea. din dinaslia Drago$izilor, principele oamenii, nu ceea ce a fost sa se fi incimplat. Reali tate. in cele din
lor Drago,f, em'ele pltlnuisl! 1'eZntoa1'cerea in lara. Mal naml.e de a realiza urma, au doar faptele povestite, nu ceJe Intimplate. Aici avem sa
slramutarea sa cu 0 parte (l poporului, au cautal a sa alea cu Susnuzn, despartim ceea ce trehuie despaJ1iL Paul Valery socotea in veacul
omnul romano-bulga1' din /vlizla, ,fi sp1'e Inchegareo acestei legciluri din urma "lileralu-ra deztJoltarea anumitor proprietati ale limbajului" .
politice, Bogdan, fiul lui Drago~, s-au logodit cu Branda, fiica lui Acesllucru se dalOreaZa \.Inei deplinderi specifice: "Vorbim mereu
Susman, indit la anul1352, Caliman, jralele acesluia, s-au insiimnat de lzlm-alura, de carle, de scriilor. Literatura smsii, lip/inta ne-a obirn wi
a conduce pe Branda la Ma1'am1tTe~ ciitta mrrile ei. Duper 0 pregatire cu litera. NOI. riirturaTii, vedem doar cuvanlul" 7. Distanta dinrre
cuvemlii penlru asemene caliilorie indelungatii, principesa Branda, CtL faptul estctic $i eel istoric esle greu cllantificabila, dupa cum este
unchlul iiI -$i eu un eorft) slriilurtt, soan imba1"Cat pI! Duniire, sfm greu de aratat cu siguran~ unde anume incepe literatura ~i unde
ftfJIunge in un port a1 Romanie~ de 111lde avea sa inainleze calaloria la slar~e$te simplul inventar de letopise~ care ambi\ioneaza sa dea
seama despre roate dite s-au intfunplat In istorie. Nu acestea ne

14 15
Personajul istoric in literatura p~oplislll Mllrclia lui Vodll.

intereseaza, ei mm ales [elulln care ele devin liLeratura - voluntar *


sau involuntar ­ prin faptul ca apar~n lIoui instinct al artisticita~i
in aeeea~i masura in care aparlin unci limpezi - implicite sau Gel dintai desdilecat. Povestea descaleeatului din \ii.rile
explicite - viziuni despre ce ~i cum anumc este arta. Paradoxul romane este un arnestec de mit ~i posibil adevar istorie. Conform
sta in faptul di nu intotdeauna a ~ti ce este literatura iti pintei istoricilor ChV. Langlois ~i Ch. Seignobos, citap de
garanteaza pereeptia profunda (~i raftnatii) a acesleia sau (~i mai Gheorghe J. Bratianu8 • "tTebuie sa. ne (erim de ispita de a Irata legenda
evident) erea~ia literara performam.3. estetic. Pe de alea pane, nici ea un ameste( de [apte exaete $'l de eron". Ispita de a socoti legenda
invers nu se poate imagina ci literatorul a1" fi sa fie inocent ca 0 eroarr ca ~i aceea de a 0 socon [apt exaet eSle sursa a dezbaterilor
pasa.re care umple diminea~a !=u frllmuse~ea Lrilurilor sale tara sa animate din isLOriografia aetuala. in ce ne prive$te. a vom ocoli
perceapa Isa prieeapa/ fapml ell pricina ca pe un ceva <lnume penlrll ca intcresul nostru persevereaza itl alte direqii.
care, istorie ~i determinabil, se int,{unpla din propria sa vointa. onstienp ca Oll este de foLos nimanui (dintre eei interesat-i uc 0
Dad literatura este "dezvoltarea anumitoT propriet('i/l ale limbajulUl" istorie IIUSlICU.a a marilor leme ale lileralurii Ilat.ionalc) sri judeec
atunci Cll necesitate u'ebuie sa ctanl scama despre cum este ea ca in lermenii de mai sus vom da cuvanl,fragmenlclor iluslrativc, Ie
oprietate a limbaJulm dar $i desprc ceea ce rezulci din aceasta vom lasa pe acestea sa spuna ceea ce au de spus, in a~a fel incal
dezvoltare pentrLl di alpi ered ~i marturisesc ca literatura eSle mai pare rea noaSlra sa rezulte din (macaI') frccventarea lor
ult deeM atar. Pe de alla parte, lilCratura este ~tiznia llteralum, fragmentara ~a cum 0 mijlocesc paginile de rata. Faptul aeesta il
fie c.a-i spunem doar me$te~ug, fie ca esLC ea doar re1lectie sacotese cu atat mal important en cat pare rea studenltllui (a
launtrica despre cum anume acesta se poate dobandi. Cie ca ea se oricui) trebuie sa se formeze din confrllntarea personala $i
manifesta prin orice altceva. de natura unor demersuri neingraditii ell aceSlea. lata, inainte de toate. ce spune istoricul
melafaclllaic. la nivelul \11101' aborrHiri direclc, lranzitive, Bral1anu despre lcgenda. despre mit. despre (aptul f.w/.el. in
nicidecum (doar) rcflexive. Efeetiv. definitiv ~i elibcralor. once vremuri medievale. tradil.ia {inea loc de argument isloric, in
abordare poatc da seama despre Iiteratura. Literalura este asemenea situa~ie litcralllra. mimi, povestea ~i fantezia creatoaTe
oneomitcnL, ~i din celc mai vechi timpuri, ~i povestc dcspre e amesteca hOlaralOT:
sinele ei. Libertatea de a gandl ~i libertatea de a construi crealor
discursUli pe tema aceasta (Ce estc literatura?) se afla implicit ~i lstoriogra{za medievalii. ~i in mare parte ~1 acea a Renasterii au atlut
explicit (ca Literatura potenpala) in eeca ce Paul Valery a soeotil entnt asemenea tradifii un deosebit respect. Genealogiile fan lalste ale
a fi dez.voUarea (Inumztor propnetii/l ale limhajului u • Pe de altii parte.
U
Mer<)'oingzenilor. care fiiceau din regii [ranci urmasi ai luptiitonwr Troiei
marturisim ca abordarea umlateral-~tlinfificii'alileratUlii ca area a (ugiti in Apv..s - paralelii. ce se opunea descend.en(ei mmane din pater
cuvanLlIlui (adid a davoWirii anumltor propneti#l ale limhaJului) nu Aeneas ­ (l. aflat 1Ilultii vreme crezare in operele istonce, ~i nu numai in
ne satisface nevoia de alreeva ~i allfel, nevoia de libertate ~i pohta scrieril.e de acest gen ale Veacului de Mijloc. Ongmlle Con[edera/iez
ce-o pohtim inlru neastarnpar. Intru giumbll~llleliri lVff1ene, in legiituni C'll minunata poveste a arcajului Wilhelm Tell, au
hemleneutice, inlru bucuria de a fi sobri ~i ~turlubatici ca starea (ost inregzstrate d.e cronic/. dm (/. doua jumatate a veacullu al XV-lea; vom
metco in luna lui april. serio~i ~i tenla~i intru plaeerea avea JmlejUl sa reuenim mal pe larg asupra acestui episod caraeteristic,
"preearita~", lenevo$i in masura in care ne temem $i respeetiim are a trecur. ca eel.e 1/laj multe tradilii. in litera/UTa clasica a man ual.elor
(inca!) toale ale Hterawrii ca pe sfintele moa~le care stall entru $coli. $1 istonografia alltlea a ellnoscut asemenea tradi/ii
dedesllbtul all.arului ~i dau sens $i greutate sacra locului. snnilegmdare de lntemeiere $i de incepururi, ineepfmd cu acel.e ale Bibliei
JI aIR poe11U'lor hommel!, ~i eontm11.an.d ell analele pnmitlPe ale Romer,

16 17
MID'c{ia lui Vodll...
Personajul istoric in litcratura pa~oplist~

eponimi (se numesc "Romanu $i Vlahata ') $i "erau de legea


sub eel }apte regt. Pana in praglLl e/WCe7. moderne (l istoriei. a/nd ~
i71lllul(.e.5c nem(lJuml cltr1o,,,lm(ele $i 1Zvoarew de in(ormat1l1, paves/iril, cre,~finescii", eu wale acestea, sbomicul' de [ata are anume
tradteio-nal(J au un t'ost inscmna/ in desCTlffea vrerl!urilor ce nu au liisal inten\iol1alic.ap, allele decal culuvarca pliicerii de a "b(lsnu!4,
marturlt dorumentare, $i (I eli-ror aminllre nu se piistreazI.I, in mod firesc, vorba cronicarului. in acceppa lui Dimilrie Oneiul "Pentru
relaeluni mull mai recente dedit rapteie pomerute
4
,
xplirarea rapfelor date - numeie, limba, religia - s-a invenlat, pe temeiul
unei vag! aminti,.i, desfrre o-riginea romana. naratiunea despre frat ii
in vechime. ~adar, descaLecatlll este namral milic, lOt a~a clIm Roman $1 Vlachala, ea slriibuni omonimi ai romani/D?' sau vlachilor \~i
adevaruJ ~ull1\lfic esle natural invaluit in cea~ fiqiunii, Ast.a Illl dpsprl' Im1ta$li lO1' ran piistreazii In Roma, in lupla cu latinii, vechea lor
il1seamna I1lcidecum ca, astazi, ceea ce ieri era socoUt adevar eredlll(ii ll/1odoxii, pana fa ~ezarea lor Fn Piir(.ile ungurene, pura prin
istoric sa lit: consideral a~iidcl;, tnvt'sLiga\ia noastra, din ft:ricire, an(u'ron1.5m ir' arela$! timp Cll lntemeierea principlllului JHoldovei,·IO, in
IlU are a da sarna despre asemcnea obLiga~ii ~i co ns t.rangc l-i , Ceca ceea Cf' priVC$lC scmnilica\ia sinlagmei eroi eponimi cxplicatia 0
ce ne anima, persevereaza allundeva. intcli de toale sUl1lem gasim, complctA $i pc deplin lamuriware, in Slllruul lui Brauanu:
Il1tcresa\i sa vedcm Cllm anume se preLima mentallumea veche, accsLia (eroii eponimi) erau "wpm de semin(ii $i de n01'oade" ,
mai apoi sa percepem cum piit.rllnde ca, din aceSl puncl d ISlOriclll ii ~Jse$lC prezen~i ",~i 1'n analelr popoarelor slrw!,,', Sunt.
vedere, in pagina scrisa ~i, La umla de lOl, de~i. desigur, nu in cetc ami£llllc .. rronlrew ahr $i polone" in care apar kmarile fipun l('gendan'
de pe llrma, sa vedern cum anume se na~le din intaLnire ale strdmo~zlm'» popoarrlcr slave, Persorrificali prin ('roii C.eh, Leh, RIlS ,H
men tallilui cu marluria scrna, litcralura. Meh, rim rflre se trag prmet/J(llele ramuri ali' lIeamurilo-r de limbii .fl
lala, spre exemplu. int.r-o Cronica anonima din cele ingrijilc oMr$lr ~lavii, (.. ) Asemenea aseenden(e mitlet se pot umuiri de nll{el
e s]avlsml loan Bogdan ~i re\lnuta ca atare de Gheorghe 1. panli ,n In /1'X/lll Srriptuni. In care msde olnene.$li /mrad de La Ct?1 trei fil
BraLianu III anexa sludiului inainle cital, cum ca depanarea in (II flll ,VOl': Sin, Ham $1 fa{e/. F.m de~lul dR !o{Jlc ~ii Sf pmujml1ii ui

Limp n1.l CSlC excesiva, poveslea dcsdilecarii dintcli se inlam/J!ti lola «( fra(li Roman $1 V[ar:hala» rru erau dreaf 0 adaplare la 'imjrreiuriirile
arrulu 6867 (~1359)". Nici depanarea geografidi din care pureed romallr$/i, ale arestui mod de a lamun nay/erea $i dcwoflarea po-poa1"t'lor.
d(;sdilecalorii nu cste exouca, ace$(Ia "pomll-au din retalea deslul rie Obl$null. dupii cum se vede, Fn llechea anallsflrii ~latJ(i, cum e
et7e~iei"" [aplul ca sum doi Era\i poate indmma gindul celui de deaUrel ill loaui ul<Yriografia anlica $! medleualii II, ConfllZia istorica
azi spre mimI lnlemeietor al Rfunulul despre care cei din cste deplina, cei doi frati care "rugeall de gona eTeliciloru in potriva
vechime aveau de buna. seama ~liinti numai ca nu putem nici aici cre$tinilOrll" au ajuns "fa loculu ce se chiama \feehiulu Riimu ", :1colo
socoti ca fimd sigura intcn\la slabili.rii unui paralelisrn int.re miLUl ei "~i-atl :ldllu sie$i alate dupii numeie foro, Romanu, $i $i-au lriillu
prestigios al unei mal; istorii pentru a innobila una care i~i diUla traiulu, ei $i neamulu lon./.". in t<:meierea "Veehiulu Rtimu" este
ascenden\c ilustre pentm a se delimita a~a de un trecul recent ~j aberant5. iSloric daca nu am socoti faptul ca zidirea cetatii
de 0 istol;e plina de frustrari C<1.fe i~i CaUla in aceSl fel 0 acesteia este una care ar t.rebui ciuta in cheie dogmaL.ic-cre~tina:
compensape pe masura, Asemenea intenpi sum de gasil in prin .. Verhtulu Riimu" 5i prin zidirea sa trebuie sa pricepcm mai
con~Liin\2. prolOiereilor clescalecatori de cullUra ~i ehiliza\.ie ales pastrarea credinrei pravoslavnice ~i drept.nlariloare, aceea
europeana de rit occidental (din aceea Aufklamng) de la Blaj: care s-a paslral pe dreapta carare; prin vechii ramleni trebuie,
ace~tia, in veacul a1 XV1II-lea, VOl' gandi ~i serie in chiar acest fel prin urmare, sa In\elegem pc cei care nu s-au abiltut de la
din £levoi de pedagogie na\.ionala menita sa u-ezeasdi na\.ia din adevarul de credin~a, a;;a cum a fost sa fie acesta pana la Marca
somnolen\a-i iSlorica. Un luem esle LOtu;;i cert in paginile Schisma care a despaqil cele doua biserici, cea onodoxa (a
cronlcii aeesleia, ~i anume faplul ea fraUi eei doi erau eroi vechilor ramleni) ;;i eca romano-calOlidi (:1 noilor ramleni),

19
18
Personajul istoric in Iiteratura pa~optislll Mllre\ta lUI Vodl1...

Despar\.irea a avut loc atunci dind "au lreCUlu FIm/1.QSU /Japa de la apanjne mai degraba noilor ramleni, a rataei~ilor, dadi socotim
pravoslaV2e ia iiitmie". Acest papa a ramas in istQrie prinu--un slabiounea lui Grigore Urccbe sall a lui Miron Costin penu'u noii
pontificat dinu-o vrcme semnificativ denWllim lIcacttl intunccat. raml eni ratiiciri, urmare a instnlCpei ~colare in mediul iezuil
Prezen~a sa in paginile sbornicului este reaJa istOlic. 12, sa polon. Cronicadi nO$lri vor fi fosl inversul nepotului
adaugamla accasla ~t altii rcalitatc istorica, faplul ca, atunci, la fel arhiepiscopului Sava, craJul Vladislav: ace~tia dupa "IJod6be", adica
ca in veacurile de dinamle, "imparatii bizanlmi nu au fer/untat dura in1ap~are, vor ti fiind orlodoqi etl taate ca "in launtrulu
n1ciodalii sa se cOIlS/aere Il1lgum delmalon legJllrtll at wit/lUI lmpen mimei" VOl' paSHa eel pu\.i.n anume lolcranta falfl de ratacip ~i fill
-ornan ", $i aSia ,; chUll" $1 dU/Ja fest(tUrarea Impenulw apusean de cal?1 VOf pri\~ C\l ochi huni "Iupta 1/wre" dintre cele doua biserici.
Carol eel iI/Ian!" U De accea c1enumu'ea de vechii ramleni ~i noii A![cumva VOl' Li fiincl grew-calolicu ucraincni. cei ruleni $i mai
ramleni. u-ebllie dum in aceSl reI. Zidirca Vechiullli Ram de caue apoi ardelenii care" s-all ril'spiirtitu de legea cre~tinesca" Cll wale ­
"(mtii Roman ,11 Viacltala" are sens cloar in aceasm paradigma "JUIJn. l,urbii .~i dupii pod6bple ritu,ale" nu erau "iii/im", ci cural
tiLUdinaHi a credin~ei cre$tine din vremea ace ea. Unnarea pravosJavnici. ESlC aid 0 alta rcalitale iSlOrica prczenla in
imediam a schismei (,.desp(lr(lrea Lege/lui Hnstosu;) este fapml ca, paginile, altrnintrelea n~lslrll~nice, ale cronicii. de data aceasla
lata, "$l-aU zldllll Lalmil 0 now; cctrr.te $1 i-flU /IlLS11 numele Noulu raslllmata in fel nea~leplaL
R,imu". Vechii Ramleni zidesc. a$adar. VechlUl Rfun, cei noi Mal Importantii. <l.\iadar, decal vielOria impoLnva tatalilor
"Noulu RallUt"; \l1ai mull, ace~lia "au chematu!N Romiin,:m La sine iii "rm:z.uLur Neiml'/u" esle tlbanda in cealalla batalie care se peuece
Wlinie". Urmarca pre\~zlbi1a. ·'Romii.nenit n-nu voilu, CI (IU iucejJulU lara istov ~i ill para lei <.U cea oSl~ca~di: ra.zboiul neZlGzut al
luptli maTe cu dan~ll H 1m s-au despi17fltu de legea cre~II1le.s('{i ". :;ii in C/·edintei. Chiur illainlea infrullmrii eu pfiganii "11011 Riimleni au
pcrspecliva vcacurilor te vor vcni LOl a!?a vor ~ta lllcrurile; vechii rimesu In tainc'i crai11Lw Vladislavu scrisOre in carl! .smea «Marelui
ramleni $i noii ramleni .. de atllnn inceice au (os/u mcrcu in l1'IJ/(L lITlli CTa!U Ungurescu Vl(ultslavu. Vecllll Ramlem .5'un/ in lUplit (U nOl din

etl. al/u';. infrumarcil ~c pcuccc thiar ~i in mornCIlllll ill care pncma legC1"". Noii r<imleni ravnesc misionar ~i-i dezvaillie
.. Vladislavu, craiulll ungureseu ", tare era "ncpotu. de (rale lui Sava, craiului cum ca aLia Iii \'elli~ in ajul:OT ~i-au Lasat in vechiul Rim
arhteplSeopulu serbescu ", ii Lbcama pe vechii ~i noii cimleni la .. [emeile $i ro-pll eel Inlel ,. a$a di propun in taina rcgcl ui sa-i Lrimeara
alian~ militara impouiva latalilor, cond~i de "cnizu.lu Nmme/'l"; .. pc f'l inamtea I ut uroro celoriJ.-laltz omem in potnva Tiilanlorit, ca
ace~tia s-au ivit .. dm IJUstille loro de 10 apa P111lului $i de la apa doarii. vorU eiidea cu lo(ii in Iupla ".
''vJoldovei'' ~i "au lreculu pest!' mun/li cei inalti dirl Ardelu $I Te-ra Allernativa ("daca Dumnedzeu ii va (en de Tatanj este
Ingurescii $I au ajttnsu fa apa j\I[or~ului # s-au oprilU aeolo. .. eu descalecatul pe aile mcleaguri (,.,Sii-l la$i in (em ta, fa sa nu se mai
toate ca primejdia prilejuie~te aeeasta alian~ militara cre$tina, inlOrca in vechiulu. Rirmit.j. Cum in luptii ace~Lia se dovedese
cfedin~ 0 dezbina (0 alta realilate iSLOrica nascuta pricepu\.i. $i dobandesc vicloria ma.i dihai decat tori ceilalr.i. craiul
ncintamplator din flCpunea pura a craniai). Craiul Vladislav cst Vladislav (cuooscllra fiind slabkiunea sa din "liiunlrUlu inimei"
$i el duplicil:ar, de aceasra dala in sem contrar: are, adica, penuu legea cre~tineasca a wlehiului sau, arhiepiseopul sarb
slabiciune pentru "legea cr~llnescii", aeeea a vechilor nimleni, Sava) Ie-a dezvaluit acesLOra uneltirea du~manilor ~i trimitind ei
inuucal, Hinel el "lIepalv. de (rate lui Sava, arhiepiscopulu serbeseu", soli acqtia "s-au dusu. [. .. ] ti s-au inlorslt curandu. ti le-au spusu:
fusese "bolezalu de ddnsulu" $i de aceea "5e tinea de legea crC$lmesea celalea neis/ra, vecJutlLit. Rtimu., e daramata, iar pe {emeile $i copiil nO$ln
in iiiuntruLu inimei sele" CU LOale di, "dupa vorbii ~i dupa podeibele i-au lualu nOll Ramlem in legea lorit lalmeseii".
cra18Se~ era lalinU". 0 vcchc aspird\.ie a misionatismului cre~lin ia Faplul aeesLa. precipitii descalecamI dinaii: aee~tia alunci "s-ou
chip In aceSl fel: cueerirca "/iiunlru!1I' lnZme/·'. Rcu~llelc vor rugatu. de craiulit Vladlslavu sa nu-i sileseii a /reee La legea lalmisca, ei

20 21
Personajul istoric in literatura pa~optist~
MArelia lui VodlL.

sa-i lase a lrtii in legea lariJ. crelliniscii. in legea grecescii. fl sii le de,
(art Sf! numBSC romani» (WlJlatL) $i care Te(uzii sa primeascii. «toale
pamenlu de lraiu." All pJimit drept rasplata de la craiu man
taillele biser7ce,5li" de la episertpuL cumanilor, conlmtdind sa {.p pnmeascii
neme~ie .. in Mara7llore/u. inlre apele MOTeful'lli Ii Tisez, loculu c,
«de la n I$le pseudoepiswpl, ({Ire lin ntul grectlor",- din motIve pe care
ehiamii Cr4iL, II (lcolo s-au adwwtti Ii s-au atez.alu RiLmlenii".
papa nu le CUlIO$lea sau socolea IJTe(erabil sa le treadi sub tacere, «laLli,
pierderea dintiii 111 confruntarea ell noii riimlcni. rivalii 10
alalllllgun. cat $1 leulont, impreuna cu alii dreptcredillCtOfl din regalul
raspund printr-o victorie (~i ea) misionam: o$i lriiindu (l£%, all
h

Urlganl't, me IlL dan~li ca sci locuwsca acolo {inlre romant - /1. n.] ,n
inceputu a-(t lua (emel Unguroaice de legea laliniseii fi a I.e inlOree
ast{el, al((itwnd un smgu1" popor C'U porrumiliz romani I... J pnmes(
legea laril cre/tiniscii, fi astu-(elit lraeseu pima asliizi".
sUS-t1lwtllele laine» du/}("i ritul greeesc. Nu e greu de presupus ea itl
Episcopw ell/nat/ilar lreceau nu numaz ungun $1 sa-ii, dar ,H mmam din
AI doilea descaIecaL In legenda eponima a fratilor Roman
'ranslill/mw , S"a creal, in {flul acesla, 0 comumtale de interesc ~i nu tla
V1adlala am avul de-a face cu lin descaJecal dintfii u:-anslat I
paradigma cre~tina; un obicei, acesta, raspandit in lumea vech
fi de miraT!: Ni, in cu.rsul veaeului al XlII-lea, ii liom giisi pe
«sr/lISmall(l", ((l alWlt {ll liiltIntor, alaeiind regalul ungar pe linin
mai ales in cazul u"aducerilor H. Si in cazul de fa~a, realjra~ antic
CarpaItlOlJ 6. Nu f' greu de presupus en ace$li locUltmi ai Transilvamel
sum cre~linate, de data aceasla nu prin voill~a lracludiLOrului ci
(lU adw; CtL ei in spatnu viilomlui principal moldav, elemenle d,
probabil, prin jocul memorici colective, al imaginarului popular
C/tJlliz(l(te. dp organ/zan' {/ vie/Ii la nivelui micil(Jr O'rganisme po/tllee $1
care da scama de ll<l.$lerCa aCCslUr lcgendc. Descalecatlll a) doile
socta/e ex/St('1/le alun(l aiei. A fost un (actor potenralor cu 0 duratii mal
in Moldova se inscrie intr-o masura mai marc decal prima part
lUlIga. [s-(l adliugal. repecle. un altu~ cu 0 ac'tune mal scurtii, dar mat
a Cronicii anonime in slrUClur,l de motive ~i tipologii al
concrntrata Si, {thli indoiaUi, mull mm intensa. «intanrea rela/iilar
celorialLc relatfui ell lem~l similara. Printre aceSlea regasim cec
({lole ill Tum \llvania. pc de 0 parte, sltibirea dcmma/iei lalarilor /a
ce istoriografia noaSlra nume~te /J/"Ocesul mtern. al desdiledi.rii dill
sud $I est de Cmpa&l Sprf ~firsittLl ,Iceolulw al XIII-lea, pe de alta ji{l,11e,
MlInlcnia pnn care sc reahzeaza reUl1lunea "dl(el1telor !ormalmnl
(lU {aeut sa erensrii eUTlmlul de treese (l POPUtn.(iCl dm Trrm.slwama,
/Jolttice dirrtre Duntirf' fl CmpalJ sub un eonduciitor local, anU?
mal ales din partite el mli.rginaje, fa sud fi est de Carpa/i. Defi flU se
voietlodul de La Campulung $1 Arge,5" J5. Dincolo. in Moldova
poale spune ((/ cmlgriirile de popula{ie din Transilvania au determmal
lucrurile Slau ClI [Orul altfel. aici descalecatul este "re;.ultatul ur, 'intemnerea' Tant Romane,5[l ~I a j\tloldovel, ele au p0lenlal tntalzlalea
ucerm din afarii., (J unel ocujJciri a leritonuLui dmtre Carpa{!, Mstru organismeloT polltief de la stUi Si est de Carpali, contribuind La griibi1'ea
Mare, de ciitre un eondueator venIt de peste mun{L". Procesul este d
procesului d.e unificare a lor,,I7.
durata lunga ~i mai complex decal schematismul de mai sus, sau
Fl"ira indow la, aceste trnnsfenm de populafte n-au determinat
~i mai ~i. decal 0 lasa sa se intrevada legendele de prin vechile
nieiodat(i vreun deuchilibrll demografic in inlmOTUl at"wlui earpatic o$i
cronici. I1ustrativ pentru intreg proceslll in canza este urmatorul
aeestei rea/italt de ordin mai general I se va Integra mometllul ultim $i
fragment din srudiul iSloricuJui Stefan S. Gorovei:
detisiv, lrans{erul de fetulalilate transiltJana. wr/, va marca intemeierea
Aceluia~i context (al factorilor poten~tOli, printre car
Slatului prin eeeo ce lradtlw popularii $1 eea croniciireasca au numlt
istoricul a$aZa stlpanirea cwnana $i cea tatara n.n.) l'ii apartill
lreeerile de popula/ie din inlmOTUI arcuLui earpalic spre TCisarit ~ sprl deseiilerat." 18
sus, peste mun/~ tream conslatale inca. de la ineepulul veacului al XIll-lea.
Deosebil de sugestiv, in acest sens, este tm dowment dm 14 noiembri, Cat despre lcgenda lui Drago~. aceasla a avut parle de
1234, nt $tm despre cele ce se petrmw11 in pmaspiit in{zmlata Etmcop£ cercetari amanun\lte In chiar dezvo)tarea ei in stmcturi
a cuman. !lor; aeolo ­ sene papa GrigoTe allX-lea -loeUlesc « ni$te oame1l TTlilico-simbolice 19 • Gheorghe L Bratianu stnlCtureaza rezumativ.

22
,"'
-.)
Pt'lfSonajul istoric in literatura p~opti~ta Mw-e\ia lui VodL

pomind de la stlldiul lui Romulus Vuia, principalelc secven~e p p(lna La mare. Mecanismul psihoLogic care srame$te asemenea
U

epice aLe legendelor despre desdiJeeal. Le reluam La nindul relatari esle com lin, se pare, ondror dcscoperitori ai unor
nostnl: tinuluri necunoscllte, indiferent de dimensiunea caLatoriei sau a
locurilor "descopente". lata un SiDgur exemplu din multele
l.(cDrago~-Vodii, sau [er1Ori de domnt, pleacii La VClnatoare.» posibile: scrisoarea pe care Amerigo Vespueci i-o uimite lui
2J<Dau de urma unui zimlYru, care ii duce dincolo, best LorenzO de Medici dupa ce redescopera t.a:rmurile Surinamulul
;naL~I, adicii In Moldnva. '> ~i ale Braziliei. Evocarea reia nenumaratele c14>ee ale ceea ce s-a
3.«Au ntmenlla apa Moldovei, [{mgii care au ucis l.tmhrul.» numil ~i s-a crezut a fi paradisul teresuli. Descalecatorul vorbe~le
4.«Ao au giisil lawn des[iiliiloare, ciimpii deschise, pc despre pamanruri primitoare, despre vegetalia luxurianta ~i
indriigindu-[e, le aleg de noua patrie.» millUna\..il1e apelor ell pe~ti. vanat $i frucle. Toatc acestea il
5.«Se intorc in Maramur~, la ai lor, pentm ea apoi s6 pl.ece to~i in ineredln~eaza ca ar LI sa fie cat se poate de aproape de mull
noua patne. iSCUlalUI (de teoLogii ~i mill{ile Illnllnate medievale) Paradis
tereslf1l 11
Trecem peste sirnbologia vanatorii ~i aceca a implicat,iilof Prill urmare descaleearca eSle impuls afeetiv. In Cronica
pnand de simbolica anill1aliera ~i de conota~iLor lor heraldice ­ anonimci gandul descaleeatorilor de a se ~eza in locurile de peste
analizale amanun\.it la ora actuala ­ pentnl a poposi hcrmenellti mUlllii unde i-a purtal bOlll'lll Le-a venit de la Dumnczeu, numai
in perimelful semantic al punctului pau-u din disoeieril eli acest gand de inspiralie divina au este Lipsil de Orlee ternei,
semanlico-naicltive ale Lui Bditianu ~i Vuia (4. «Ad au gc'i.slt lo odat.a lC aee$ti vanaton rfnaCl\.i In pustiurilc de dincolo de mun\ii
des[iitiitoare, campit descluse, pe care, indreigindu-l.e, I.e aleg de noua cei inaLp ai "Maramore$ului" au "povestitu. Iltluroru (('foruLalli d,
palne.»). Seevcn~ aecaSla apare sllbsecvenla implinirii riluaLe (nwl/odell Iml $1 de apele $1 de Iworel.e /?1". Motivul povestlrii acesleia
esen\iale a mitului desdiled.rii (3. «Au nimerit La apa Nloldovm, [teriee este simplu: "fa sa .Ie (t,leu ~i oj aeolo", De altfel, in isroria
langa ca1'C au uris wnbrul.,,). in dimensiunea ei Icgendara, mitiea oncarei coLonitiiri exisla asernenea povestiri care motiveaza
$i lransistoriea. deseaJecarea presupune $i pretinde slabilirea porninle oamenilor $i deeizia Lor de a apuca pe drumul
unl.li soi de contract a[ectil) inu'e desdilecawri $1 rinutul dcsdilecat oJonizIlrii. Ca <l$a este ne spline cronica in sintagma "$i le-au
sau, cum am zice noi astazi. intre eolonizatori ~i pamanml PliiClLlu IOlJarii.$iloru lcrru gandulu aces la, ~% au Ilolaratu sa merga si ei
colonizat%O. in Cronica anon.ima I.Irmaritorii zlmbrului, in frunte uru[" {usesenI tovarii$ll loru ". Pentru ea sa se implineasca
cu "unit bcirbatu cu minte ~I Vltezu cu numele Drago/it ", au ajuns Ja desdilecatlll, $j rnecanismuL colomnrii sa se puna in m.i~care. este
"msce $esose $1 prea [rumose lown.... Uciderea bOl.lrului se peu'ece La foane important ca un fapt de via~. 0 experienla Icslfansa La un
U termulu unet ape, sub 0 riichitii". Dupa cum vedem locurile sunL numaT rlc oamem sa fie aflata de un numar cat mai Inare, iar
·vasiparadisiace. La fel se arata \-inutul de peste ffiun\.i ~i ace~tia sa fie comio$i de adevarul povestirii aeelcia, Aeesl story
pasLOrilor-vanatori-ai-bourului din interpolarea lui Simion intemeielor aqioneaza, in acest caz, in feluJ modern al unei
Dascalu: .. uind piistoril din mun(ii ungure,rtl, pogoulnd dupa vo.nai. agen\11 publicital'e. Mal este un motiv care declan$eaza
au nmnerit la apa Moldovei, 1 1(i:z.iind lown des{tltalB, C"U campI ~chi#, e~igrarea. $i anllme sporuJ de popuJa{.ic dinrr-o parte $1 "'Justiut"
u ape curatoarB, eu p(Idun dese, $i indriigmd locuL au Lras pre al sai de dtntr-alta. £ste greu de Splls cam c:it an lime ar fi Plltut (j
fa Maramu1"e$, F pre al~il au indemnaJ de all desciilecat, intaiu supt popula\.ia romaneasea din Maramure$ in epoea desc5.Lecatului, in
munte, mal apoi adiiogiindu-se $1 rrlt~ca.nd i"nawte, nu numai ap s:himb marturii despre pusuetatea (relativi ~i ea, ce-i drept)
MoldoveI, co 1tlC/ Swelul nu l-flU hOliinil, ce s-au Inlins b(l?/cl. la NIstru. ~nulurilor colonilale exisla.

24 25
Personaj ul ISlOrte in Iileratura P~OpliSlii Mare\ia lui VodiL

De fapt. ~i aid, Cronica an 0 nimii, dar ~i aIte letopisclc. sun nfirm a Leea cc ei In~i~i au purur obselva. ~i anume ca tot ceea
dincolo de isrorie, investigalia de fala i$i gase$le mai degral~ c~ Ii se aratii inaime ~este un lee pustiu ii fat'a stapim, de-l domnesc
rostul In radiogralia ~maginarului crea_tor._ P~lst.iul e_~ilc un tO~O! fien~ ~l/)ijs(irile, ~i sc tinde lowl in jos pimii La Duniire, iarii in sus pi17ui
un mod de a Vlwahza u'ecUlul desealecaru de carre cronlta in NlStru de se hotari4te cu 14m IC$aseii, $i este un lee fomte bun d
penlrU a marca a$a, nu absen(.a oamenilor, ei, mai degrabl Mana".
absen\3 staLUlui. DesdiJecarea inseamna aid tocmai <l$a ce\'l Si iatii <l$a, de la acel "loc (oarle bun de Mana", s-a ineeputLOara
trecerea de la pusliul sratal de dinainte la sraralirate care seaman istoria Moldovei. Foarte pulin din perspectiva mitului prestigios
Cll trecerea de la starea de "falina; felina" 1a "desl~linar, al Genezei, foane mult din aceea a pardalnicei de viel-i a
6sfelinarf'", adica de la pamantlll in~elenit la ogorul arae In eee llnTIa$ilor lui Roman ~i Vlachara care se i'ncapatineaza sa creada
cc prive~te ~porul demografie, posibll argument ~i realilat ca mai imponam penrru offiul. aflal sub vremtl1i ~i in vifornita
istorid a eoloni7arii ~i a emigrarilor in Illmea nOll;), ~i in aceSl C'istoliei, cste sa trfuasca in uhna indcsrulara dedil in ispravi
lucrurile sunt, din puncl de vedere iSloric, diferite if cnu1lc. Ca n-a fOSl sa fie a$a CSle 0 alra poveste. una care
desdilecarea Moldovci: "Pmllla sub acesl unghi. apari/I depa~e~le mule smeritele noasue nevointe ~i ne indreapra spre
principalului moldav ca un var( al unci e-oolu/ii demografice ascenMtI.un drum care poale duce oriunde, de La istorie la poltrologie, ~i
toema!inanlldmdEuropaapusemui~zcentralalusesenldevastatedeaiellareveriililerare.Prinurmare.inlelepl este sa socotim
eluma neagrii poat~ fi un miracol sau un pm·adox. Spo1'1d de7llogra ineursiunea de rata incheiara $i sa descaledim in aile raramuri
prm «desaj!.f'ml" a /OSI aprectaJ pentrtt Moldova. la nu mm mull de hcnneneuliee.
100-200 (amihi, dm care muitf' din starea meualli {cee(l re m /JU~
insemna u.n lotal de maximum 2000 de oameni, socotind fl' !)e lIlem '"
(anulilLor respecllVe. cetele m"Jilor. 5Lugile etc]" 2.t
In Cronica anoniUla, dcscalccawrii, odata ajun$i, CaUla Sao! Re\·jn aeum Ja desdilecalul asachian $1 la paves tea Brandei, eea
aJcag-a loc in Tloua tara c5.ci de "iuru imprelu111 era pustiu". iar" ~oflira nunpi ell fedoml prineipeluj Drago$ $i care, vai ei, a SIaqit
La margmt" sc ailau doar "lritan ralaeilon cu tunnele". FmmllSC\Ca 111 llrma Ispravilor pirater~ti ale birHicienilor in eapLivitalea
implete~le eu pust.iClalca. in intcrpolarile dascalului Simi tiitiirasd a prinllllui Haroboe care 0 pierdu la randu-i. Dupa ce
desealeeaLOrii "dadi au UClS { ... J acel bour" mai apoi "intoraindu­ ~.aramure$enii cei aristoerau au aflal cele ce is-au intfunplat
ina/wi" au va7.ut (~i in aeeasra valianra) "Locun deS(a.tfltf'''. Pusu ~lloarci lor regine pe dara hotiicirea mai vechc a desciileciirii in
pare a fi in ~a masura atotsrapinitor incir, singuri fiind "La lo l-Jnllturile de dineolo de mun~ a redevcnil aetua1a, ea sa lie ~a.
UTldl' este acum targul Suceve,", au sim pt ca diu depihrari semll Co~a. un ascel pusuue, "credincios tmtzrei adevaratm religzunz~.
prezen\ei omenc$ti in vagul miros de "fum de (oc", Deco d~nlor a da IIlala rugaczunil $i cuvantuluz pnn (apte"se aseamana
4

scamana eu eel din Cronica anonimii. locul este "despre apa, lUI "Pelru Eremu.a" eel care "odinioara invlt-a papoa7'ele apl/.Sane
padure man untii". desdilecalorii "au pogariit pre mirodenia (umul. pentru ellberare(j Palestinci". Asemenea inainl<l$ului sau "in pietel
fa lowl unde este <twm miiniisttrea Etcanii. • Ceea ce gascsc acol /Ju.bllee in vila pe popoml roman de a lua parte La astii santa espediliune,
pare desprins din aeel~i clecor gener'al paradisiac: "au giislt sPre a alunga pe tiranii impresuriitori din liirile, veehea 17I()~lenire a
prisaal cu stu.pi ,~i un mo~neag biitran de fJiizw SluPll". MO$ r01~an.ilor·. Alelei, zieem $i noi, henneneurul ~i cet.ilorul aces tor
primordial era rus djn ~ra le~asd, el da informapile neceS31 scnen dintr-o Romanie din alte fericite lumi, inexislente
viitorilor eoloni$ti care vrOlau sa $tie, inainre de wale, "re loc asemenca invaziei extraterestrilor din scrierile raposalului
acesla ii de re !liipan asruLld". E~co (numele mO$neagului) I.}-J·G. Wells, alelei zicem, cum de bine wgravea Coma "eu colaTi

26 ~7
ersonajul istoric in literatura pa~optistA Mlirelia lui Vodll...

infocate patimlriie CTC$tinllar; el spunea. de crv.ceie abalute de pe biseTln lupta no ~tiu ce zic. pentru ca "o~lile temeinice [' .. J bal un ra::boi, ctl
discoperite $1 arse, ce se facura a.cum stauie de fiara stilhatice". Acum, !/lulu eeasun. cu multe ::ile u. Prin urmare, daca le~ii sau mosealii ar
adica awnci, cuvantadle din pie~ele pllblice ale politiilor (or~e. proceda altfel decat ramlenii ~ ar "slobozi loatli oastea adatii. nici un
adidi) romane l~i atinge ~ellli intrllcat, ne asigura Asachi: 1'iizboiiJ. niL (11' lua, ee loate ie-ar piierde". A\;a a punat razboi .. CTaiul
"Espunerea acestor facturi produsti inlre poparul roman un simtimiint Decheval" ~i I-a pierdllt
in{wriitcm" %s. Urmarea imediata fu "un slrigat ob~lesC «la arme!,,' u wate acestea luptele romanilor cu dacii nu au fost deloe
carele. zicem ~i noi urmandu-l pe cinstiLLlI scriilOr "au riisunat u~oare. dupa cum ne asigura ~i Dimitrie Cantemir: uinlr-acel dm'(i
polltit ~i pm sale ". Povestea i!li u rmeaza cursul. plllem sa ne dintiil riixboiu. macar ea daehli (ura birui~i, insa ~i din oastea mmanilar
imaginfun aievea felul in care Ujuni miliam se inrolau in oasle" (carte mulll c~u plcat, lara cei riiniei a/ala au (ost de multi, ((il la
Ceea ee mai ieri fu idilic $i pastoral deveni altfel intrucat usalem apolhwm ({armGCl$ti. n. n.) $i la (irulici (ehlrulg1, n. n. ) nemairamaind
lueralon de pamiinl schlmba,tt aralul eu spala"; mai mull: "fem.ei. s, pandzlituri $-au scos Traian m.esele (felete de masli, n.n.). ~eroelcle ~i
lIiizura chiar apuclind laneea $i prwiixa. cu s£op de a combale.· niiframlle $1 li-au dat sa fie legiilurile mnelor slujilore~li. " (Cantemir,
Asemenea vestilci intamplari raz.boinice din vechimile Eladei Hroniclll. ... p. 25 ~i urm.) ESle prezem aid un eeva, 0 atmosfera
"Din nobili se intruni 0 eealli l1umllo a Bm1Uiei, ca1'ea sub condue, mioco-Iegendara eare invaluie realitatea lstOrica; ~ijderi, dupa
,ui Bogdlln forma avangarda oaslei rama.ne. " .A..?a cum se cuvine unci lcmlinarea razboalelor. infrant fund Deeebal ~i "tliidzmdu-,~l
lllmi in expansiune istorica. pureederea aceea era "plinii oamron riu.s,pl~i", a pierdul wata nadejdea ~i ca sa nu cada viti "la
entuzlasm n. Razhoilll esle 0 intimplare primordiala in mana lui Traum, smgur sie ~-au (aeul moartea ". Poveslea curge
milOgeneza na~onaHi. Am mai spus eu alta oca7ie ca in viziunea invaltliLa, cum ziceam. intr-o atmosfera cvasi-mitica: uTraictn. dUPlL
CToniearilor annata arhetipala. modelul ei prestigios. era aeela iWOnria m;1lunatli ell (Z(easla, intal cetatea Zarmizoghetusa, 5caullullw
roman. Pentru Miron Costin "pre acele lIreml in (oata lumea nu erl Derheval, (lpudmd (/)Te aceasta mai GpO! au numll-o de pe numele silu
alta oasle, nic; mm temeinica, nin mai sllilaloare, nicl mai lrainicci l, Vlpla Traiana), apoi abaland din matca sa apa Sarghe~tl, i-au af/a
oate lipsele omen~ti ca shtJiloril Ra.mulUl". (Costin. 1984, p. 205 ~i oalii avuliw. care nenumarala era, .$i 0 zidisii Decheval in fundul apii. "
urm.) Armata cra "toalli bulucuri $; pnntre buluc $i buluc loc de~ertu.
Dispunerea soldaplor In acest fel are propria ral-iune pe care "'
eronicarul 0 descifreaza corect E nevoie de acel "loc defert Udin tre
bulueuri pentn! ca sa aiba "slobod meidan", cum spune cronicaruL Nimic din wale acestea in razboiul din mitogeneza asachiana.
bulucUlilc proaspete, atunci cand .. ar lrebui sa dea ajuI011l1 o circumstanfft favorabila de natura meleorologici:i ("0 negurii
bulucu.rilor celor oslemU in riixboiu sau 'infriinte". Strategia milita • 'asrl favora apropierea lor") mai apoi soq.ii biruin~ei sum de alt soi
romana consta in buna organizare !Ii disciplina osta~easca: - Un entuziasm al infruntarii ra.ra $tiin~ militarii, tara strategii.
"Nir.iodala loate bulucurile Fncep rtll.boiu~ ce ceie loemile in {runle ~i al, tara complica\.ii inutile: "aice S8 inciiirti lupla eea ins{mgeralli.
ucuri cu mare locmealii $i m~ler$ug s/au in paza aceloro ce (a, R.omanii ea len cei f/arno:ru:.i se amncanz asupra pagfmllor, C(lri nu erau
riiz.boiul # a$a lupland mulla lIreme C'lt 0 pmte de o$li, aile Piirti sla gat frregiitl(i a intampmt! 0 asemene pUlere. n Adaugap la asta $i 0
net11.1.di(i. [. .. J Cii acea oaste rc sare loala odala, toalii od{lla sa p slabiciune sentimentala in tabal-a cotropitorilor, inexislCnta
riisipe$le. Cu aeeasta tocmala a o$lilor saie ramlerlii au supus loa aiurea In letopisete, in oricare dintre ele. Haroboe. sarmanul
lumea. .. in fel aseman~\[or procedea:z.a. in eontemporaneilatea luI COnducator al o!ltirilor tatare, este inamoral de aeee~i Branda.
Miron Costin. "ie,Hi $i moseaU, $1 alte neam1l7, CT~tin~li", aee~tia "m de aid i se trage pieirea, firesc ~ zice:
sar odata m lolii la razboiit" Cei care critica acest mod de a purta

28 29
Personajul istoric in literatura p~oplisu1 Cercmonii si ve~lmintc

"De auzirea numelui Brandel ademeniui la inrepul, custodia l(itar(i CEREMONII ~I VE~TMINTE
adusdse lui H arobae $IIFe desfrre aflarea C/. ~ aceca ii lndemna a z.hura inlru
in/(impinarea sa. Agzungand apOl la rapa n;'ului, aflii lup/a netl$lepla/(~' in trCClllclc vremi, ceremoniile publice cupnndeau ~i lumea
pre tiimu se aviizu lksfrt'e miiri1fl£a j)ericolului, dar, apnm de un lndoil $colii. A$a hIla p~Opl. a$a e $j ast.hi. ViitoJUl ~lab-ofit.ir, colonclul
oe, in tn/rna sa se d~teapta cea de mai nmnle bravura s{ilballca; Uicustcanu. In pruncia sa, "La v{mla. de trei ani" marturise~tc cum
recllMma cewle sale imprafliele ~i, fara a cerca vad, 50 repede prin TaU in di "l-(I U Ims parinlil la invatatum limbei helenice n. ~i in trucat ~colarlll
aglUtorul acelom ce eombiiteau in paTlea opUS(1. La vederea $efului lor, £acea "progrese dlstinse (sub un pro(esor gyec Spzrea)" la etatea de
talani se infocarii de nou curaj; figura sa monstmoasa # Tecu71oscu/ii prin pauu ani a 7jS "un cuvanl de (elicila?ie (t:v &yXOJj.JWJ) La ziua anuLul
'Olful cel cornul domnea inlf'e a1'7llfl$11 lui ca un pm pUlemic inlre arborii IIOU 1817 dom1litol1J lui Vodti Caragea in pIma $edinta domneas(ti

mai miinunti; urletele lui r(ispandeau spaimri impreglur, iar cu sabia cea dwan) duptl obzemul de atunel. Cuvantul era compu.l de episeopul
giganllc(i. (iieea 0 nuiceliirie inlre junilll£Q romiin((, Inlre care, ~I coperil ArW'$111 lo~(, wre mci ~1 medlla .2-1.
cu rane, i$l lksc/usa 0 cale incrunlata caire principii romiim, diei in oarba
ui (une nu vedea C(l dupa dimsuL nu vint!(LU deca/ slrig(lltle de moane si Tcrmonia se peu'ece In decor istoric. Geslurile SlIlll pc maslll-a:
suspmurile de agonie aJ.e acelor 11Uli &ravi dm OS/(liil srii. •
"Dupii ce am tmllma/ cuvan/ul (aul niri 0 sfialii (eaci pe aeele
in aceSl moment al incle~t.arii intra in mitogeneza tn"l.'1lWr1 rm u IngrOtilori D01llnii cnri aTiea u drpptul de viala ~I d,
moarfl'), m'al11 oprOpwl de dimsul tlTand sa-j apllc mana sa 0 siirul;
"duLoaza numitii Moida, ee in rii.zhel Si la vana/ era companioana dtinslll 17l1-a lnlms degetlll aratiilor; rhyind s(i-l apue au schlmbat. all
nedespiirplii a lw Dragos. Aceasta, deprins(i a se lupta eu UTSU i l cu deget Sl a"W jUCllndll-sl' (U mme ai-leva seeunde m 'au Intrebat ce vorsr.
bouni codrulut, injiglilIdu-Si din{lz 51 unghiile In armaS(lT'!ul /atm, il Sli-77Il r/tinwzscii? J-am rri~/JUns urI armiisar de eiilrine indata au (hemal
(aeu sa se intoame pc loe, co frrm (uga sa se mlmluie de dusmanul ee-; pc ((imrlra$lIl $i au ordonat s(i-mi dea W1 anncisar de ((iltin.t' tim
spm/eea manunlaiele. impins de durere, annasanul tana pe Molda cu {!;r"ajdlLn.le domne,stl, in,seullt (U 0 $CO domneaseii $i s{i {tu rondus Q(asti
smc, inotlind in rau. " Soana inamoratei dipetenij a liirarimii sc eiilare insolit de /Jalnl ciohodari in imi(ormii (guarda domncasca).
pecellui de "laneea martalii azvorlitii de bmlul cel pu/emie a lui Ordmul s'au executal la moment. E$ind din sala tronului w slirutanie
Drago$". Mai apoi, "un muntean m"ca$, ee se arU71ca inot, if $t ur(lnle C1t (/ S(I. tr{le,SI1» ale boeriLm~ am (OSI chemal de Doamna In
deseiipii{ani'i in miJloelll TiiuIu~ incat apele sale se inrWiYlL de sangele harem (arc ml-a zis sri repel euvanlul care rostisem lui Vada, Dupa ce
(lCelUl ce au viirsat alata sange $I lacriimi ale romaniLor! Un Slrigii/ i-am lennmal 171 'au sarutal $1 ml-a da.1 0 pun.gulitli (U.sulii (.u frr care
/Tium(al "Bournl tatm' au peril!" $i sunelele buciumtl.or de amma au °
con{inea suta de ruhlele (rublOla valom 6 lei t/Celll) iar inva,atorulUl
incunostiintat invineerea romana, ce rau deplznit prin stiirpirea aeeLor ell 0 luirfte eu 50 mbiele, mvitand pe lat(il meu s(i rna eonduei'i adeseon
talari canl nu s-au putUI mantui cu (uga. Ia Maria Sa.
o lemce in care era infipt capuLtui Haroboe so imptanta pe matuL ni:u1ui, ArerlSta au (ost eea mai mm-e bu.cune nl via,a mea copilareasC{.i. "
unde Dragos ell oastea sa au iniUfal rugticiuni de mu1?iimire pentru aces!
striilucit cveni71lenl $I spre veaniaz lw aminlire intemeia pe aceL Loc 0 bisericii.. Cal prive~te ~coala propriu-z.isa, accsta a putut fi reluara dupa
iar tocuL lrium(ului fu denumil Bourenii, care l-au dantut bravulw ~ ce trecu zavera cea mare a pandurilor eondu~i de Tudor
ce au fost Mus lUI Drago$ CClfrullui Harobae. Dragof ora1Idui a se adopta Vladlmirescu ~i dupa un seurt imerludiu ~colar in mediu
eapuL bourulw drep/ stenUl {<mi. Dar $i Molda avu pcmetl. glmim, ciici riiul germanic, hat depane in o~uJ Sibill, dincolo de munti. Dupa
in care etl pm eombatarul (u denumi! dupre numeli! c/. n CUm se manurise$te viitorul ~lab-ofit.ir:

30 31
Personajul istonc in Iitcralura p~oplislA
Ceremonii ~i ve~tminte

"La J824 ne-am reintors in tariL Am reineeput studiile lrmbilor milnile pano. La gemmchi; Vadii au intors aile trei, liiJiind manile
helenir.e ~l germane, cea dinUll la pro(esoTul George [amotu, eta de-a pana-n piimanl, tar noi cei din suitii nu.mai L-am salulat. Turcul avea
oua La p(irintele Bodar, ciilug(lr eatoftc $/ preot cu desiillar~itii lltcraturii suifa Iwrneroasa ca de 0 suJ.a de pmocme. Apai p~a au mers inainte,
$Z (iLol.Ofie. Cu grecuL fn decurs de doi ani am trecut mai mulli auton
condueand pe Vada inlr-tm chio$c aL palalului. Dupa ee au 5chlmbat
claslci, pe Xmo(an, Tucidid, pe Sf Vasile, loan Chrisoslomul, Lucian ~i calerHI cuvinte de eticheta eu.. oaspele sau, s-au relras rugiindu-L sa SI! (aea
allii; eel de-al dozLea, germanul, imz preda $tiinta precum an/metita, camad (nOl toti eram in plina unifonnii), Domnul au seos mondiruL #
geogra{ia, islana, naturaLa ji allele. La $coala Biiratm, care I'T, S-GU im./mlrat cuun pallon.
dzrec/ia pro(esurului meu, am dat mai muUe examme il1 jJrezenla Ca(elele F cmbucele veneau ru!intrerupt (Voda ne dedese vee sii lmgem
consultlor striiinz, din care de La dow/. am Luat premli. %S ciuhuc (atii cu M(ln.e! Sa ,1"; cu turcu). Cate trezzeC1 de ciubuce int7"Qu
Moduli'i; toale cu edecurile lu.rrate in briLianturi. zar(urile dela rl!$llle
Si ca Inlotdeauna, dincolo de aparen~e1e cercrnoniale. ~e aflii ra(ea emu de aur ~i Luera/(' in brilicmtun. jn (ine dupa a paliZa de un
via\a cu LOate ale ei ~a cum rasar ele din istoric. Turcul se arata ecas au venit CI~haia be:>' ~i nNW poftit la masii.
mal ingaduiwr ell doruniile pamalllcne, revolu~onarii pa~opti$ti LeI lI~a de din arara a salel de miincare a$tepta ex viz/TUl. Cu.m s-au
se simt mai degraba al~'iluri de seraiurile sultanale decal de aproplal Dornnul i-au (iicul iari4i trel temenele $i vice-versa, apm au
palaluriJe lamlui. 0 schimbarc inceata $i de profunZltne a lSloriei mlral DomnuL cu latli in sala de manwre. Sala era spalwasa ~i
sc petrece la miJlocul veacului al XIX-lea: urmarea sHibiciunilor !lummata a giomo; pe masa 0 mu/time de randeLainun de argint ru cat
interne ale impcriului otoman. aeesta a sfar~il prin a fi preferabil opt $1 douasjJrezece lwniiniin (msii lumiiniinle erau de seu). Pc Domn
apasarii \4riste. Faptul se vadc$te $i in eeremoniallll diplomatic. I-au pus la mijLocuL meser $1 TurcuL la dreapta Mariei Sale, /fIr La stanga
u cal mal mull fast ~i eXleriorjzare rituala, ell alat mai plllina au pm I)e fral?1 Moriei Sale. Eram li1 masa cn la patruuci de persoane;
onsistenlii a pUlerii. Aceasla se chellllie~te ceremonial penlnl a larallJwile mesei emu tnale de mgmt, 1ttt1T1rtl aeelea ale domnulul crau
se ascuncle in dasu) ma~Lii care da scnza~ia actan~ilor ca nirnic de aur; d/Jua tacamun de l('itttari turcf!$l! ,I"edeau ios pe cavoare ,si uintau
(inca) nu s-a sehimbat. Numai eli lacct, incetlumea este aIm. Sc C'!t instmmente deosebite de al.e taulanlor nO$lri, de exemlJ/tt vioam, car
simLe cum domnul ~i domniile va.lahe dobfuldesc cooUnul ~i 5e rhuwu} (<rlu'1nmn" era Cll uce com'de, $! allele.. , Au l'eml apOl oLanu
cum, inexarabil ra j'nsa~i trecerea timpuJul, pUlerea oLamana s jJ~1!l (l1$a numi{i) $i jucatt jocuri lUrCe$tl Ctl castamete".26
lope~te, se hieraLilcaza, capiita WconslSten(.a ~ CUffiulul. Raman
gesturile. riturile eeremonialc, fastul gol. Maria Sa AJexandru Parada $i toale striilucirile ei sunt prezcme In scena
Chlca II ajungc la Calafat. Lacusteanu "dii signaLul promJs pa~el incororuirii lui voda Bibeseu pe care istoricul I.e. Fililti Ie
ussem" de dincolo de \ilrrnul Duoarii pentru a amll1!a vi:Lila prCZlola vllLOrimii ~i la care reaq.ionarul Uicusleanu va participa
cliplomaLica. Mai apoi lal ceea ce urmeaza pare desprins din alte in mul!-imea o$tirii lara sa ~tic ca nu peste mu)r.a vreme ii va fi da
cadre vechi. numai ca nimic nu e la Eel, doar gesticulalia. sa ajunga la B~ov, in anu.l 1848, inso~indu-J pe voda prascris.
Cum singur spune, de revo)u!-ionarii de dlncolo de mun\.i:
"Trci anll('isari erau gata sii-; adurii ltl palat; aveau ni,fle valtrapU1; COalit-ie de "d(lSciUe/i, avoca/I ~! clOcoi rapaCl" a carar ambi\.ie era
de catifea rO$U' pima la genunchii calLor $i parsemate eu bucii{i de aU1~ aceea de a provoca "0 riislurnare generalii a {aril cu scap de a se urea
jr(i;nele asemenea, dwgur ea anniisarii Sullanulul nu puteau (i mm pesle rumele boeriLor $1 eclor avu#~ 27. Niciadata ou pol-i $ti ce ip
'mpodnbl{l. Vodd nu au 110;1 sii-ncalece ~l am mtmt pe 0 port/I(l. mzca a
tezervii iSLOna ascunsa sub faldurile ~ermol1ii1or. A$a $i CLl vod­
cet(/'ll W7'e conducea Lo paLatul pa$ei. La capul scarer iL ~tepta FlUHetTl
Blbescll $i Cll fidclul sau ofi~er. [ntai e sa fie in istorie
pa$a; indata cc s-au ajJropiat Vadii i-au (ii.cuL lrei te1T1enele, Idsand'
CCtenlOnialul, mai apoi deznodamanrul sau ne~teptat.

3 33
Pcrsonajul iSlone in titeratura p~optlst~ Cercmomi ~i ve~lminte

in vremca inscaunaril, plin~lll Gheorghe Bibescu "ll'U avea inca p~ Itt I((lane ,II, apropiindu-se de mcia sf. loan eel Tloa, Nl jJlef(ll cu mar,
varstll de 40 ani im/Jfimfl ", "Natura~, ne spune acela~i Lacusteanu, smf'(1'11l1' ~i a samtat moa~lele sjli.nlultd, Spun ca In ml1lutul acela el era
"il inzestrase eu rmdte lalenl1m, era literal elL descivriT$trc, mtebgenl ~I 'allfte galben III ((11(/ ,I'; a; mda sfanttllui err fi lres(rrit, ,,28
progresist", Iaeam clIm perf'eqiunea se inscauneaza pc lronul
romanesc la 30 Ianualie cand in alte lacuri ~i vrcmi. de data asta prin prozele asachiene, aile
inl<1mplari ceremoniale ell aile lUlburiiri. "C,e!.e inwl raze ale soarelui
"Blbescu nottfidi ob~td co a lual franele guvernului care, /)(1 • riiwnisf peste muon, r(L1Id V(lSllie !10M, eu Ruxanda It! ru Loatii familw sa,
,.tunCI, ramiisese lot in nuimtle ccl7mllC(lml81, wmat dl' (I Sllit(i stralual(l, mersa la !Jiseri~a Sf Tnn-[e1YlThi .. in drl.1mul
insc(iunarea are lor in Illmu la 14/26 rW1.wne, La Curtea lIeche, lor sC: intLlmpla eeva sU<lniu, Armia lui. Tl.l11l1~, pretendent al
HI I J dnnmea(a, Im't ul!(e im/JodlJblte, .Ie des/c1$oarii mrtcgl-ul: dOJl1ni~ei Ruxanda. fiica lui Vasilie Voda Lllplll. eroina de letopisel
dorobwl/ii agiel, cu ago; doroban(tl vunnciet til' poli/u: ~i deputtl{ii ~l pcr~()nai in romanck literatUlii naponale. 5<: inra\.i~ca'la cuqii
cor/Jora(lilor; mad ularele j((litllul {fra,~enesc >1 tlOnllClll JJOll!Wt, r(l/{in; domnc~ti in felul unui "{elt de prldure inaintandu-se asupm politlel
scad1'onul 2, 0 roaui dp pdwtii; steagy:rilc «cele din vech£me ale ({'IiI", (orapt/Ill, n 71.)", Asud impodobil:i. sau mascap, O~tcnii lui Tjmu~
pW1ale de iUlluJrt; drpula{li judl'eelor; t.opw:ul fi ,labia purtate /;c jJem, par a Ii ('l '/)rid,tl'e 1nl$c{iloare" care se apropie fnaimca stanllllui lac~
'firm; paLru ober-o/llen lLglllotan!t ,H tre1 ~talroJitm aghiotan{1 de inc hinare, ViitorullQl1ere se aram intrc o~lenii saL "\l' jllmntmJ:.a
rrilan; Dommd, cdlart', cu logo{tilul bisericesc. ca Inrwslru de ceremomi: dill mi/loml crlri (und in mfiwi in loc de sable WI ram, ru rem' intra in
mlm~trtl; steag'/I/ d(Jmlle~r, l/2 halatIOn eu mUZII'(L stabulUli cmela bw'nrr;, lLntie ~e rlllampmcj de mitropolit $i dR domn. rare {l1ua pe Ruxrmda
domneaSCll eu pldlCnl clU111; escadrollul 6. BoieT'1l a,lIeaplll pe Damn in de JIIIinii. ,,29 Mai apoi <;{' rinduie ahuul de 1I11ntiL in alai cste ~i
urte, tar clentl in Il$1l bISe11C11. l)omnul, illlbnlcat in cost1mllli lu
dcsd'uecarea dinilli dill vremea lui Drago~, inchipuili\ de '\sachi:
Hlh{/lu VI tl'aW I. dl'l'lllll' Ill/timantul ill Insmccl AjJOI mll'li in altar
M!lrOpolitul ~i eplsco/m ~IIC /Lnge. [c$irul iari4 in bi,lelial, Sl: l11cmge "L'nniind dl!d pre-lIe Illaiwilt- lTI'lln(ilol' Cmpali, pn'n rod17 TJerg:un',
sabuz re-I prezerttii ,lIHil(l1"1.d. ,5! se suze in sawn . .. uncle se(wm slmplloare in((i nu slr{llJatusa, inliiturfmd strinel $I arbon in
cau~11 lor, l!l dl~tI1lSl'1'a pe /(1 Clirhbaba la obar~illi' MoldotlC1 ~I dl' alec il1
Caleooala. ccrcmol1lalul \'Olcvodal prcfa~eadl, asemcnca unei iesunll' nlllnoase se riispandira de-a lung;ul raului. Un cllvios diltlgii1- CU
predoslovii lnsangerate, iniaptuin cumplile. clIm lu aceca dill hll({'(1 in manri calarea in!l1wtea ,firulll1, dupa care unnml eete dp annG.$l
vremea dommt:i lui Lapll~n(:anu vocla, Si asla dincolo de ~I a/)oi Oflmerll de toata vrh'Sla $i slarea, unzi cazari, allit pt'deytli, In
gcsuculat,ii ~i de aparenta sa marcl--ie, rlidtJanr (U tele[[ari, in carli ru boi, plme de pojijii ~i de avoi, inlre ((Ire
$edenll mU7IIele ru fil lor $i ru mO~llegii cei l,epulincW$l. in 11 ((from
"De eu searii se {ii'cuse de $th'e tuturor bOlenlor sa se adune a doua Z1 Intiim/Jmarr llinpau de pc ia rotununle depiirtalc juni ~i femel rll ramwi
lind siirbalom-e. la mitrapalle, WIde era sa fie $1 domnul, err sii ascul fi (11 rUl1/.l71l df' flon, spre 1trarea bunei lor venni, Drago~ a~aii dintai
llturghw ~l a/)OI Irl VIC .Iii /mim:.easca la C1t11.e. Clmd SOSl Alexandro­ SWunll/ domnim hi {Iechca cetali; Raia, iar pClfJond parle pc la mO,sii
vod;;, sianta SII/.7brJ illcepll.se ~1 bml'rtl emu tOli adunaii. imj)o/nv(l llrcinlO~e,w. parii' pc arcle dlinmte pentru vrednif1.e ~I credinta, De/mtafli
obiceiulw sau, Lapu$neanul, in Zlua areea, era imlmkal ClL loata pompa CO'lnU/litiilllor romanl' lIe71lra apol din IOalll. lara Ia BaUl, spre a reru11OG.$1
domneasca, Pur/rl (Q/rma Paleologtlvr ~l pf!Sle dulama polonezii de ((Lufeo pc Dmgo$ de capul~1 domnitfYriullor, [?lIre aceste rleputa!iunl se insemnatl
st([('oi1e, avea cabanl!(l lurceasca. Nici () anna TlU avea alta dedit UI1 ml( nUll (1/ 5flm(1 feu rile rrpu.blicllor: Carn/nt/tlng, Dorna, \rrancea,
unghi cu pliisele de IW1'; iar printle btlmbii duliimii se zarea 0 zea d< }folt;r?l/{I'nll, care /mn biirbii(1a $i p07.iriunea lor all sub(ln ul la dan,HI
sarma, DU/Hi rf' a (l,\cultat sf. Slujbii, S-G eoborat din .Itrana, s-a 11lrhinnl
gllllPl1l1l1 na{lvnal $1 au (o7llurrat Infru lrlIllnCerea dn~manzl(Jr, "~o

34 35
Personajul iSloric in literatura pa~oplistll Ceremonii ~i ve~trnjnle

Alteori alaiul este eel al colropitorilor, eI urmeaza in istorie Nobilimea polonezilor cotropitoli este ~i ea caraclerizata
dupa eel dintcli, al desdilecaLOrilor. inu'-un poem al lui Vasile indirect prin cmar lnIaI.i~area alaiului de luptIl, a coloanelor
Alecsandri. oastea craiului Albert al le~ilor, in vremea domniei O1ilitare in care "magnati! mandn, b(itnim $1 ttnen" sc intre{.in
lui ~tefan cel Mare, este "deprinsii la omor~, este 0 "urdie O1onden "vorbind de cai, de tUple, de-amor ~I de femel ". Ace~tia merg
umeroas(1 de (eare". In frllntea ei. crallli Lehiei "{lieu.l-au un vis la razbeJ "precum ar merge La slmplII ~Iartiiloare", chiar ~a "merg,
mare", care e, de buna seam a, ~Un 111$ de niiviihre, de-nvingeri JUC(lndu-~i call ~l lIeseli In/?"f el"; pe dnd dilatoresc in ast fel se lasa
glarioase". in consecin~a, arm.ia le~asca se repcde asupra cuprin~i de rarmecele vie~i: dau navaHi in {imnurile moldave ~i
Moldovei ca "un ~iOI de (oanl1la be drumun ", un alai spaimos prin au baga de seama semnele prcvestitoare potrivnice, faplu) di "al
infiti~area sa militara: regdui cal tare / Se potlCni ", faptul ca "0 buhna /lpa in ziua mare". Nu
i-au seama la lucrurile acestea dupa cum nu sc inu'eaba, in
"Cu. (UiLl./.ri laJ"[J1 $i grew. eu flmle 11lngi, eu spade mandria lor oarba, "Ce vuiet lung de care, (e IropOI surd de vite, /
Ce viu lucwu la ~oLdlm ~l-11 tcacii :mghellfall, 'eamrLl de Hl.Jpl1IUn. de glasun nad~lte/ S-aud in sanul noptii pri
Cu anna-Ian l.burdalmci ce veseLrlfchez.eau, neagra-ntunecmte/ Si calni mUIlt! sr-ndreaptli {-rl codnlor desirn.e?". Nu
Nlergand 10(1, cal $i oameni. sa calee F sci prade. ·3J se intreaba, nu au nid 0 spaima, nu percep diferen~a, nu vad cum
fuge norodul cel nevinoval runaiIllea inaintiirii lor tara griji,
Toal~ ccremonjile. alaillrile, fIe el de nunta sau altfel­ onciene. 1n care ei. cum spusei deja. merg la razbel 'pecum ar
militare, de incoronare. de vizile djplomatice - sunt ~i prilcj de
merge ta simplii va1ttlloare" Nu vad:
etalare a ve~mintelor. Acestea expun, dezvalllic aliluwni, se
integxcaza explicit sau nu, unui dialog mUl al obiceiurilor, al
"Biitram eu (run.lea goalii pwcata spre piimant,
apucaturilor. al virtu\ilor :ii al seaderilor omel1e~ti. Avem
Fe/llel C1t prWUl in brale $1 ple/fle in viint,
CQPllr sp(imuinwtf mfmtind lurme dI! 01
ve~tminle voievodale. Altele din acc1ea boierqli. Toalcle
prostimii. Toale etaleaza, aralii, ilusu·ea:La, circumscriu lexical Si fliirao~1 in (ugci ma.lulnd r.ardun de boi.
PI' io~. pc rai. In grnbcl loti piir(Jsindu-~1 ~aI!LI,
lumi exoLicc pnn vechime. Descrienle ha.inelor eclur domnqti.
a celor nobiliare ~i chiar a cclorlalle, simple, ale tiranului Oli ale FUgind eu valet, lammi, caci i-au ai1trtS para/ul" U
negu~LOrului, prolifereaza lexicalinlr-o boga{.ie grell de gasil in
aile locuri. Ruxandra, nefericita doamna a lui vocta Ui.pu~neanu. ~u vad pentru ca Stint orbip de prcamarire, llita~-va la ale lor
se strecoara in cancelaria domneasca. Se apropit: de jil~ul \'e~mll1te ~J-mi ve~i
da drcptate:
domnesc "imbracalii C1l loata pompa cuveruta unei SOt1i, (iice $i surl
de domn": "Ei merg, biilimd dm pmlem!... ZburdalnlwloT cfala
StTiiluce de departe in haine powrle:
"Peste l.obonul dI! siDra Qunla. puna un bent~el de (elendre~ albasl Duliiml ru jim de aur la pepl impodobll
bliinit eu samlLr, a caruia ma?liee alanultL dinapol; era innnsa cu ull ·5i-nrin ~e r1ljJa(tale dJ' /lealrn nestimalci,
rolan de auT, ce se inchta C1l man pa(tale de matoslal, impregwrate I'll r::lapcp purtimd un vultUT Ji pene la rmiloc,
petm scumpe; taT pe gruma1.il el fllama 0 salbii de multe $tl1.lti d, incol!rimmlc ro~ii de pew de Ma?w,
marglLTitflT, Shrul de samur, pus cam l?Jlr-o paTle, era impodobil ell ttt; $i trine (Ulltllte, ~i nrgin.late $ele,
surguct alb $1 sjmjtml eu a floare mare de smaragde. FaTUl ei, ll11ba mod, $i fl?71l&/1l CUsuu be wl/un de har.~el.e . ..
de alunc.ea, se impar(ea despleli( pe llllm-ii $i ~patele sale. ,,'z

36 37
I'ersonajul istorlc in lileralUra p~optista
Ceremonll $i ve$tminle

Dad ve~lmintele spun ceva des pre (el cue Ie poarca, atunci de 'Pe loc tot omul verde ce poartiJ ea/Jul.5lLs
,~i-au samtat adom, ,H-au ascu/tt loporul
buna seama ca ale llloldovenilor sunt cxpresia unel austerita!-i
.~i-au pnm dm camp Jugarul re-I spnnten ca 0 riuta,
vadilc, a unci sancii mai man, a unei civiliLapi, In et'le din urma,
diferile. 0 vadica dimensiune morala se adauga compensaloriu: Apm. fiil:ii.rrdu',H cruce, z.iciind un: «Doamne aju/ii!"
modesLia celor care i~i apara saracia, ~i nevoile. ~i neamu!: 0 Ca ~oim1u de 10 cuibu-I flOWS $i-au luat Zb01'UL "
lema, aceasta. draga romanLicilor al1tohtoni.
;\Iu c nimic de im.a\a.l aici a1leeva decaL opLinlismul conSlJUqicl
destinului, nu pe calea "riizhelulw", nici n-ar mai Ii cu puLinta. aceSLa
",lstret dl1l {ara"r/trl'ngli plee cete inmlZte

apaqine lumii acelera, uicidecum lurnii lloastre. AJuel al fi de


Cu arec, bMdp, eoose $1 gh!oagr tlnluit.e.

inldes ali Ce ar u'ebui sa fadi "Pe loe lol omulllc'I·d.ecepom1ei ca/Julsus ",
PUTland erie; u.li de OWP, mmtl'ne-n /7071 cu-wte

inLal de Laate sa nu-~i creeze alibiuri ea sa r.andalcsca prin isLOril: sub


.51 barbe /?NtlmSI', (/1 Mrbii(lri lentIl.

Ei merg d.e-a dre/)! pnn (Odn, pI' fungi alHin perdul


p,I\;lla scnlcn~elor ut.: fdul acelora [ l \ capul plecaqi Cli sabm. Sau
allele. Din <lcdea de fell.ll cum ea am fi fos( (eva grcLl de VUUl ~i
:(illin pI' ~ete goede, eu seli11le de le//tn,

pOllH:nil dad'l n-ar fi [osr .sa fie \ltrcgllle. c1u~manii. migraLOrH,


$i tl'l'( ill z.bM pnn arbon ((l demo11l de wgt...,

slI-ainil bdfelii llircii, dU~ll1anii unhrur1, explo'ILCltoril evrel A veniL


Si llTTWlII Irnnll'lfl2fi dp-tli orlllior mlime. ~

1'1 emea S~l cirim mtrel inriemnulLle la oplimismul na\ional din

Inlre timp in \ar,l \I1oldov(') sc incimpla tradi\ionala lllerele p~opusle. Nu Albert cmiul c de imillS, ~i chiar c1aca I-am
mobilitare "AcuTn de :('ce :1'" $1 nOPll IOluna,! Dm Intln{l ~I pdT!' La ill\lJ1S candva. faptuI acesta nu IlC ajut3 azi cand biuaJia e de allsoi
,~lla lei de aprigfl in aparenLa ei ,subLilitate. "Riiz.belurcu n01 in~mc,
N!S Inl , pe culme yi pc dealllri'! Lltngl buciwne riisltnii, ddnd tmllle,
(II nJt'lHalitLllea noastr:l. l)estepwl'ca ,V,La ZII fi sa fie. sa ne SlI'1Jan1
:>C1Il1!allm". A-ia sa Ii fO,L atunci, in aeele umpuri? Chmr nadi (lltfel
s-or li petreeuL lucrurilc. rcalilatea iSLOridi 1111 are, de aid, din I'elltjlc lltclehlle. duJcea lcncveala orienraJa. uunaoara, pliiccrea
den:sponsabilj7..ihii. voea{.ia runnei ~i a neanlului lota.hLar in LOaLe
aceasta perspeuiva. niei 0 imponan~a. AbsoluL nic.i una. SurHem
di\'t'rsita~lc sale. Nu e l-nboi lI$or aceSla. Tn vcchime. credeau
in lileraLUra, in mitoloKic, in pruieqii ale unoI' dorinl-i. ale lInor
a.spir.q.ii caue nevinO\~dLa. in cele din unna, dorin~a de a fi altfel, scnilOrii \'caeului c<:lui P~OpliSl, atcst lucru a fast Cli putin\ii In
m~l~lIl-a in Cal-e, in cele dm lIrma, l1u-i ~'\a? WLul e cu puLin\ii in
macar atunei. PrczcllluJ poale fi biClsnic. u'ecUlul 111.1. eredeau
consullclille epice in care 1$1On£l este pretext a1 COlbtruq.iilor
romanLicii p~opLi~ti. 0 secreca ~i. poaLc ca. naiva, clonnLf\ de
pedagogIe a m:amu}ui, lc anima inspira\,ia, una de obar$ic narauve, context al fiqionaliziirii, decor a1 fapLei. lSlOria ca decor.
ea ~cena, istolia ca mintllire, ca alean ~i leae aI bolilor prezcntului.
liberal-pa~optista.care. ieua, plute~Le peste aceste naivical-i. :-\CVOIa
<: victorie. Nevoia de a Le inserie in sensurile unei cullun a Costache Negruzzi. el ~i ca~ altii asemenea. resu-ange cadrel<:
istolit:i Moldovci la inccpuLlIlile cele fabuloase. la vrcmea
progresului, ~i de a le5i djn aceea a resemnarii. AsLa e, nimic
~lceva. Ofensiva impoLriva istoriei, sau nu, nu Impouiva acesleia domnjilor de pana la Stefan eel .\1are, simbol al reU;iltei: povestea
Ci a1tfel. impotriva acelei eUILUrl a re.~emnfuii. a blazarii. a
de Succes, cum sc spunc ascazi, a cirmuirilor U-ecme.
ve~nicelor infrangen, a lniOliLisml1lui, a sleirii, a ve~nicuilli aicea
~ezum ~i planscm. Dad lHl sc poate aievea de$tepLarea, alUnci kDrago~, Jiiullui Bogdan, prinl ruwin, lline la 1352 $1 intem.eiazii
baremi In poem sa vedcll1 ca e Cli puLin~a. Ia ascultal-i pocllIl ce Ilatul Moldovei, slat de oamenl agricob, care ~l petrec vUlto cu
agn.rllliura $1 prl..Wma. PTe drill511l il unneazri mal 1/11tl(i domni buni,
zlce: .
c(in 1I111/1a boborului ce ocannul{Lu era bum], J1efimd hlea s/nca/ii d,:

38 39
PersonajuJ istoric In literatura pa~optista Cert::monll ~l ve~lmmte

vitiuri. Romanii Jllb/ ltrm~ii lui DragO$ petree 0 via/c! primltiva, ,II de rnai bine ob~tesc. In chiar eel dincai act al dramci Cetacea
traiullor tienit, patrzarcal ,H virtuos aduTui. liingii ei pre pribegil lor /Ta/i. eamfUlui, in ptima ei scena. alaturi de personajele piesei in
Colonia se miir~le. Riipidea ei spCJrire a/a/a mvidia vecinilar 101"; ei insa fundal sum mai mulp "Romani $i rom{me~ care "iTwartesc 0 hard pc
i$i piistreau1 nationalitalca. Fend plugului se preface in lance, $i resping malul piiraului". Nimic mai insuportabil conven\ional decat a:;a
pUlerea ell putere. A/uno colonia se faa slat, ~1 in((j nu se implinisJ ceva intr-lin moment in care, nu departe, navalesc COlropitorii
Jumiitate de wac de la desciileearea lui Drago~, eand Alexandru / dei legi le~i sub conduce rea lui Sobieski. regele lor cople~it de glorie,
poparulw sau, infiinteaui 0 ierarhie bismreascii. ~l politicii., zid~te yorba unui poet contemporan. In fundal, craiul cot.rope~le ~i
monas/iri $i eeta/t, !.eager ahanl(i cu Iaghelon, regele Poloniei: Moldavia b~tina:;ii invanesc hore pe malul paraielor. In acela~i limp, in
Sf: face cunoscutii, ,n impiiratul Bizan{iei lrimite domnz/orului ei hlamida prim plan, Galu, Ghe~u ~i Mircea convorbesc dcspre cultul
,~i corona ea unui au[ormto1·. domnilOl1Jlui. Secven~e caraghioase daca n-ar fI, indaratul lor,
incii 0 Jum(itate df' lIeae, ~1 Moldova va fi mare Si putemirii..Stefan oneslitea inten\.iei:
zdrobe$te pre Caz17nll polonul, pre Mall~ unguntl, pre Mamar ta/antt,
pre Lobod ,n NelivaLcu cozaw, Si rritmind a Ulll nwi un nngur sCe!Jrru "GALU: Mandrii zi nIH) dat Dumneziiu de srtrbarea leoanci lui
provmtille "omane, ni'it/cile$te ampra romallllor llala}lI, bate pre Vlad, Stefan-Vodii.'
sfClTTllii prl' Radld, (arl' (heamii in ajutorul ~ciu pre tum. Aeesta fu G/fETU: lvltindrii, feirtale, ~i striilucitii ea num.ele marelUl VO/eYod
inceplll ul necur71latelllr nlzboatl' Sf a lidilosiel 1mhelm- prin {LI)(lte. stamil {t-o a/JiI.rat lam noastrei, 40 de ani in $iT, eu bra/ul sau celneinvins.'
de ambi(U/. lw S/e(r!U $i de m4elza lui Radu. Dar, precwm dUI)(i. un veae GALU Asttizi arc sa s-adune tot poparul de pnn muntl $1 de prin vai,
trecut Mill ai, nici St"{a n 11 U-Sl poate implim frumosul plan; tragI' n U11101 a sa mearga sus, la Cetatea N~am~ului, spre inehmare dinaintea ieoanei
oardele lurCe$tl asupra sa, romandate de (alnlcul cuuntor 11 SfantuLw ~tefan, dupa dalma slriimo~aseii.
·onstantmopolii. Vitf'nZlIl se bmucste, dar croul nll-Sl pU'rde cumpiil1ll, MJRCEA (mal in (und, pnvind spre d.eaLuri). IrJlli-i Wln vin din
$i bii.,·bii/l(l sa srapii patna de pinre. fnsii jJull'rile (UteI' nu riispund loalP !Jlir/tle, card un, ulrdun. Pardi se cobar tUTTlU" de oi de pI' coastele
marelui SClll su(lel. Vialcl 1m n-n (os/ deeat un lung riizboi, 0 necurmatri Cealtliiului ~ 15
luplti.. PntnaeCl $i $aptl' de am dOmnl!$ll' $i rincizeci de riizboair are.
Eroul (l imhiitriimt, ((lnm/elite I-a tI riicil w!mgrle. c£rearea i-a POloli! AJlundeva. Jipsa predeterminarii extraestetice, da artei ceea
iU{ealll, nenoroClrea de la Valea·Alhii. I-a sti1lS ambltw. isi Inloare, ce·j al ei. Miza in Despot voda e alta: aventurierul ajuns damn
pnvirea tris/a asupra pa/nel sale $1 SUSpl1l(i.. Se ui/a la bOleni pre ranI i1usu-eaza reu~itele unoI' drame romantice similare din literatura
i-a inal/at $1 I-a imbogiilit: prr7lede vrajba, neunirea, nesa?iul $1 /rddare, europeana. Ambil.ia viitorului domn este exprimaca !impede.
iimlSlind in inimllc lor. " Memorabil.

intr-o dramati7..arc ~chioapa dupa nuvela Sobieski ~ romanu a "S('ENA 1JI


lui Costache Ncgruzzi, aliLOrul lui Despot voda imagineaza un DESPOT
adevaral cult nal.ional allui ,Stefan eel Mare. Dincolo de stangada
implinirii artistice. este ~i asta 0 dovada a nevoii de modele (se primbla pc seena $1 pnv~te cUo mulfumire imprejurullui)
pozilive intr-o \Teme de rede~teptare. Preamarirea virtu\.ilor nO
este slibiect al unel literaturi valide cstelic ci, mai intoldeauna, a "A.' .. ialii-mii-n Mold01la.'... mariri, averi, putere

uneia care linLe~te obiective pedagogice ~i, desigur, Alri SUnl p'mtea CClUl CC $tie-a ;:ice: vreu.'

propagandistice. AsIa dad\. socoom. lotu~i. propaganda dorinj.3 'u vreu.'... de-arlLm aju!e-lln in plm noroeut meu

o 41
Personajul istoric Tn IitcralUra pa~opll~l~ Cert:monii ~i v~tmlnle

Eu, sluga-odimoarii lUI larob Emclidul.


"Crind I sc piirea ca punga nu se umplea destul de repedc, avea $I aliI'
Dar nob!1 prin avrintul \'uflPlului ra (:id Ul;
eoarde la arc. Seolea pe aga in uirg C1l caniarul $1 Ctl {alanga; a.cesla
Eu, bUlr;ar de (ITama Jch/mbal in (1111'; I'U,
pmldea (1l ocaua mIra pe vreu1l. brufar, jJe vreun carcitmwr, pe vTeun
Fiu de pesu:rr din C"ela, pUTtal in zbor-ul ml"u
miicelar. II tuinlea cate a suia de nUlele La talpl sau tl ?mluw de uTech
Prin Sprmia. l.ellia, (;ermanza ~i Franta
In IIlI/lowl pze{ci. Voda era sigur ,if isnaful (Ivea sa ali'Tge de la unulla
eu-a mea so/ie, spada, (U SOTa mea, speran{a,
nltul ca Hi {aca rurama, tar pedeapsa inceta indata ce starosteu., veneo
zi vin ~i pun pieia'T'ul pe-acesl piimimt roman
l(1 curle cu WI PU"COI de maJmwdele. Un all ~untP ce giisise frmtanu d.
$1 Zle: Moldovo,-n mme cunoa$le-all(lu stiijJtin!
Oltf era ponmea stropuea din tffeme in vreme ea tOtl negustani sa $,
Den pune-II mml podon!Ji', frumoasn mea 1ll7reasii;
rri{tLw.m /. IlllTf dan~H, Cll sa ntl lie datQrl uml altora. Pe atunn se lua
Sri {aei eu mme-o nlInNi de lJIiz'ndrr'i-m/JiiTiileaJii"
U!Cwiala dr la implini,ile dl' bom. Bzp?iz oamem, spena;i de 11.I.ma ce aT
fi ur1l1al lOui aW11Ienea rii{Ulell pnplle, se adlmau./aceau cisla, ,H (lst/el
Abia mulL rnai L.1.rtiu flgtJra lui SLefan cd Mare I~I va godSl 0 rlWJ dabrindeau 0 Ll11lrinare, caei suma rislei (urgell in /Jtmga
performanta lrdlarc anisLidi in scrisul sadovenian ~i in u'ilogia lui domnfasul.
DeJavraneca. Anvcrg-llI-a domniei nu sLirnulecua Inlotdeauna Crml~Pa mica multii nnagznatze in ase7TUmea matme, dar ~i g(/.si5
inspir<llja care ('stc slIrpali'l de admirapi convenlionale pe cinn ea/illa oameni z(/rfl1leni ran il (lilttau la desavtirrirea ferti/nmlar ltd.
altfel: un voievod sangll1nar (Uipll~neanll) allLll veneLie ~i VorfJa II!czgfa in (ani crl.
aventlllier (DespoL voda) ori celiiJalt - In drama lui Bogdan
Peuiceicu H~deu Razvan ~i Vidra - simbol aJ inzesui'lrii eapabile Belli belp.~l,

sa rl(>p~easdi prejudee~l~ nlsialc. s-au dovedit a fi mulL mai GOlf'SOl gole~l

profir.loiJi artistic. Ew:' aceasta 0 ciud5tenie a acomodalilor anei A[l/I/II ;lIjJllieStl'


Cll subienele el pe care Feodor DosLOievski 0 eOnSlala III J1Unalul
Sall Pf' dnd I~i justilica crea~.I<lunuj pcrwnaJ (bun la rnodul elistie) Dt/jill $aJI' {mi domnie, Id a dus cu. dansul la Pisa 0 avere de
in persoana prin\t1lui MI~kin din romanlll Idiotul Lilcratura i~i lIlillO(f7J(', rLt caTe a Iriilt in bel.$ug .~I a (llutal Elena $i revolu(rn
g<l.se~te resurse expreslVe mai deg-raba in frecvenrarea unor Ierne ~ greceasrii. ·,'6
personaje negative decal in eelelalte. Satan estf" ma..i la indemana
ereaLOTului dedit ingcrul. Raul este mai expresiv dedi.t cei care i se Raporturite ell domniLOrii funariop ~i. implicit, eXLrema lor
impOLJlVCsC. Infcrnul dantesc e mai realizal artistic decat paradisul. nepopularitate in lumea pa~opLisla a fosL intrepnura ~j de faplul
ca aeestia s-au dcdat pc blnga abuLUfi. ~i la 0 sIstematica oOlimar
Exista domniLOri care ~j-au gasil degraba lac In proza \'Temii. a ODolipei. Aeela~j Ion Chiea ll1arturise.~Le!
Pe langa Alexandru I...apll~ncanll, voda Caragca eStc portreLizal
cu me~te~ug in seneriJc lui ron Chiea. Avaripa $i lacomia "Acesl domn inui era niimjJcir.at eu boierii can, nelloind a Ii
dOrlll1llorullli au ramas de pomina. Ca ~i averea dobandira de rnslrummtele lnii/Jirii lui, ii (aCealL weo impot1ivire satt rhiar 1ffeo
acesla. Senzalia trcbuie sa [j fOSL insuponabiHi pentru eei eare sunplii obs('ruatie. AstfeL, pi' ballul Constantin Filipesru l-a {illut dOl ani
credcau cu sineclitate di plincipaLelc vaJahe ar fi putul avea Ull La mo~e, leI BucotJ, ru paui de amauti; pc ban ILL Gngorie Ghica la tinu
viitor mai bun. Scnzatia aceasta era agravara ~i de faptul c3 doi ani Indlls in cas a, opril dp a rwiea rata de am, pc vor-nicul
analioui crall sLraini de neam "i chiar I~i foloseau sejuml pc Lron 'oILJlantin BrlliieearlU, de care se temea fil7lddi aresla at/fa relatiuni
pentru spoliere in beneticlUl propriei nat..ii: [arll/lze l(1 Viena. loa tnmlS surghiun ia Caslana."

42 43
Personajul istonc in Iiteratura P~OpllSl~ in loe de concluzie

IN LOC DE CONCLUZlE lA ATATA AMAR DE tu(uror acestor bravl frosopul alb rural anmat sus la lisa Mraieriei ".
iNCORONATll, PARALE ~] TERMONll in acel~i fel sum proieclate in delizoriu calcgorii estetice: "Can
s-tl innopfal bme, s-a dat comanda mperii rfmdurilor, $1 artistul melt,
o jumatatc de vcac dupa ce ~t.ab-ofi\irul colonel Lacustcanu nd/candu-fi' in ptnoare $l sco(tindu-$i ghilara de pI' la gat, a anunial
l~lscne Amintirile. spre srar~itul veacuilli al XIX-lea. simboluril publirultd'
comunitare - aduse periodic in prim-planul existen~ei prin J\>lame semii mai (rum-os!
ceremonialurile pllblice - sunt mai actuale ca niciodata. JHm frumos... nu se p1~lea . ..
Caragialc Ie invcmariaza in ncuitata compozi\ie Un artist, in care Oh despre prefacerea luturor maririlor lume~ti in tina ~i
frizerul, protagonistul schi~ci. organizeaza in fel postmodcm 0 nimicnicie. in istorie ~i in literatura. eel mai bine Ie spune ~i I
replica la ariita amar de incorona~i. parade $i ~cnnonii din aducc din condei Ion Heliade Radulescu intr-o potrivita Orali
letopise\eJe mai vechi ~atl mai noi: {rwfhrii de extract medieval adaptata vremii. a~a cum procedase,
de alliel, ~i iscusitul artist barbier din povestea caragialiana cu
~ArtlSlul meu mll~(l odn.I(( doi (oeO$1 !JC can-7 depT7:1l5ese la betie, $i Inert ~ermonia. Si intr-o parte ~i in alta. istoria cu ale ei alailtri pcstri~e
betie de aleool. {iindcii le dedea boabe ,H griitlTl(c Zllcute-n rom. Am viizul urca din vechimi spre noi. in ritmul p~ilor de mUlilrU ai bravilor
inlr-o dttp-amwz, de lI(lr(~ in {aln !mllliilrel. pe des(rfmapl aceia hell acelora din. fa~ "b(lrblena" deasupra dire\a flutura mandre\ea de
lUria, fiiC(l11d 1/lwtra $i deftlrind OSli4e$le ca dOl mUJcah pe douii ratiin prosop alb. Curat. Aninal sus
pI' dinal11tea unUl ((i/el, allJ }7 (Tel, muwt in bOUl tiP baron pen.lru ro$if Asemenea $i Eliade defiJeaza in pa~ rle m~lru prin tanguiri
oucl. SamltTlLclze sfllfea slu]. cu 0 elm/lt,.,i de hartze in rap, incins (.tI vanitas vaOltatum aduse la Zl:
'lbit: enorma ~j avlind, sf-ll/elegf, 101 aerul se'ver nccesar
sif"apel. .Arlis/ltl IIlI'li sedea jiirillT pesle !Jicior !JI' Irwi(1i Si '" ramanda, "A.,\a I' (umen asia. {ra(ilrrr, mtund.lt ({/ 0 dzma: dinA cu botul/uillin.,
clinlandu-Ie marSul dr' la '48..... ~7 crhld r.u gura eascat(( $1 cu limba seoasii; rtitld noua. cand veche; cfmd
ci111iilii, cand spmto.; cand pinten.atii, cand scalf/a fa; Clind molatii $7
1n frazele urmatoare capata avant caracterilarile impetuoase, 11l.stratfl. cand dala prin l'ulbere $i jmn tmit; clind cu ciomp de malllSe,
descrierea cercmonialuJui alatura verbele de mi~care unor 'and {tL ob/alii, clind eu plciorul go~' cand. 'in PiClOrul b01erulut, uind
epitete "inaU" exprcsivc: ritmul are nerv intrucat "executarea intr-al docolulw; crind elasttell, eand seor(ollSli $1 rozaloaYe de glezne.
tltranului ((i.ntee populat"" con~nc. in sinelc ei. "0 suflare mmiialii~. Call' Cllme nu s-au mai punat de la aflarea lor incoa7 Unde sunf atatea
Urmarea este 0 sedllc~e irez.istibiHi, "m.ii. asczai pc lmll/a alal'un Cll (Izme cavaleresti ee s[iirama capelele invin$ilat $1 tJosalilcrr? Toali! .I-au

comandantul $i-nce/JUl sli-1 acompan le7- batand loba Cll destele pe fttndul dus, loate au pierit, toale nc a1'l1.tarii eii totul e supus pienciunii. ASa pier
paliiriei - fa.rii asia IIU mergea: loba, cu grupete(.e ei i11 c011tratimp, ast loate, fi oamen~ $i animale, Si rcnumiri, $i desnumin. Pzeri.rii na~iuni.
e piperul marsu(ui;" katharsisul public se tncheag-;\ treptat in fa(.a pi.erira tmperiuri, capi de seminiii, caPl de popoare, cap; de 0Slzn, capl de
frizeJ;ei: "droaia de capii de mahala, adunali sci. admire cocos ii, Sf reltglUni $1 I.egiwtat1; purririi UI Sl ins~1 demonz, erol Sl scelerall, proMi
pusesera. deodata la rimd smima $i, apu.ca(i de mt$carea COVii1'$itoare a Sl imposton, s(m~1 $i eretici. Plenra. rutro-pllori., plel'irii cutropili; filosofi #
sunetelor, pomiuj sci, defileu in urtna cocosilOt· de colo pano. (olo Si inapol SO{i$li, saP/ellil S' pedan/i; !{lciitori de bme $1 (ilcatori de rele; fel de fel
S1 iar, Iropamd voiniceSle cu piciurusele lor goal.e pe paveaua lncmsa de amiigrtori $1 fel de fel de amiigili; oom.eni $i 017lul.eii, lupi # miei, utdluri
soarele de uaHi... ". Sunt parodiate simboluri identitare precum $I columbei, cucuviii # priuighetori, bufni/e $i lttrturele, albine $1 tranlori,
drapeluJ. M$I penlru en parada sri {ie deplma, 0 adim de seara - e, (hnui.e $1 gimdac1 de fmilase. "38
binewWlntarr dupa 0 zi de a11,(6! - faw sa fiilfille mandrIL dellSu

44 45
Pcrsonajul iSloric in lileralura pa~oplisl:J. High Romamicism 18 Ion Heliade R:J.dulescu

mGH ROMANTICISM I.A ION HELIADE RADULESCU cullurii noasrre de alunci, aproape neCllnOSCllle cbiar palla a7.i·
exprcsii, aceSlea, ale unui romantism hra-nil dintf-lln amestec
In mod cilldal in progrd.l11l1l Daciei Iilerare nu sC n.:gilse$te un' nebllIl-romantic de refleqii polilologice. tilozofice, mltice,
punet care, aJtfel, caraclcrizeaza morfologia ideolo/{ici romanticc profctice, nebun-speculative ~i mistic-insurc(ponale.
~i anllmc dimensillnea sa metafizica, religioasa. Cli accel1lele ei
filosofico-teologale, ezotericc ~i/sau esoleliosofice, famastic­ laeala, bunaoarii, fclul in care Heliade Radulescu analizeaza,
ml:sianiee, oClllt-speculative. Nicolae ManolesclI in ISLOria critica speculeaza ~i decide in ceea ce privc$£e temeinicia ~i jU5le~ea
nllme~te acea~ta, sa-i spunem, caracteristidi fllndamentala <\ Iegl1erarii inca din vremuri bib/ice. Temeiul specu!ativ s
hleraturii romantice: high romanticism 39 . Concepwl csle preluat inlc:meiaza pe etimologia Cll\rdnlllirn religie, care presupllne
de la Virgil Nemoianu care, la rindul sau, il UliliZea7.:l In acord Cll It'ge.lcgare ~i l'elegare intr-o lrecere amel-ilOare de arg-umenle de
disocicrea Wl1.ceptuala inLrc romanti~mlll inalt ~i eel biedermaier la LIn concept la altul tara spaime. fara precau\ii, intr-o dcplllla
prelent in Iiteralllra critica de peste ocean. Cel dintAi concepl (~l mU1Ul1,ua) Ubenale speculativa:
caractel-izcaza crea{-iile anconlle In lcrne majorc: moant',
divinitale, conditia t{eniullli neinleJes. Dc la Goelhe. Lcrmol1tov in llGn () lege aiJ de bun-ii, sUi n.umm in .\lare de fJ'roJel in capelele
sau Eminescll high romanticism-Ill prClIpl1ne aceaslft an\"crgura unot oameni de elilii, daul. aeeas/a 11U SI' adopl/i de em eompeten{l $i 111
UI dn:ptul lit (clate jmn promulgare(l fl. in l'an 1M 0 legl' 51! promulgrj
filosolica si iSLOrlCa a inspirapei. Opus acesleia ar ti ~a lie
romantismul ceWalt, dcnumil bledermaier. dupa nllmcle unUl 'iacrl unii 1111 0 praelidi $i daea aLtii () raidi La (ea lnal mieli Oflme. Legea
suI de mobila ~i de vialii burghe7a, minor imrucitva, preoCllpat de d,'o<!a/(i (U f7r0l7lulgaTea ct, are 711''0071' de (l Ii sanclionalll, garanlalii in
socIal, de poliliC. de (olclor, cie angajament111 optirnisl-constructiv tonlra Itttulor alaeuriLor ~l gamn(la m, ponle f1 Slgura po,na ce legca nu
inu'-l1n lIncdial amt"liorahil al e-xisten~ei. LiteraturiJe din estul $i se r"lr.flgrl fm11 nor/wile cell' Inaj ne.llnrtlbih, p/ma m, Sf leagii. fl se
centrul Europei au asemene;J lrasatun care vor deveni Telraga astIeL cum nw () pulerI' umflna sa n-o mat poa/a desfacc, pam!
predominame spre ptrioada larzle a rornantiSOllllui. In cultura ceind adlea n1l devine a relege sau 0 Tl'ligzl', as/fel cum s-o recunoasCrl ~i
noa~lrii, litcratura pa~optista cstc prcponderent de facwra
eel Cf! n11 0 proc/ita $i eel ce 0 calca.- ,II rurn rmrarl' soar inrerca spre a 0
biedermaier eu excep\la preocuparilor lui Ion Heliade Radulescu 1iiriibiina sii caza el mai inlai uietimti. ., 40
in dileva m::ui ciclllri de poeme ~i in prozele speculative IsLoria
critid universaJa, BibliceJe, Eehilibru intre antiteze. Prin aceste Tot ceea ce caractcnzea;di romantismul inalt, dc la
compozipi Ion Hcliade Riidulescll este un inainte "esUlor al raclicalismul ideologic la \izionarism, simt cosmic, intcgrarca
creal-ici eminescicne ~i al dimensiunii high romanticism in Conll-ari.iJor, misticism ~ inlcnsilate pasionala poale [1 ilustral Cll
lilcralura noasLrii. Incursiunea care urmeaza este sugerala de Iragmente din scrierile speculative heliade~ti.
scrierile lui Heliade ~i de 0 evocare decadent-romantica a lui Anvcrgura viziunii esle prezenili in chiar ceca ce ar fi sa fie
Maleiu Caragiale in Craii de Curtea Veche despre veacul aI iSloria critica ulllversalii a carei "mlSie" hermenculidi dobande~te
XVIlI·Jea in Gue s-a pHisJIluil un asemenea romantism necanonic dimensi\lni litanlene- Aceasta ar fi sa fie 0 narape a "creallei
cu fundamente antiraponaliste hranile de speculatii metaflzice. u.nltlf'nului, creatUl omulul, etJerl rmenleie inlfirnpla/c piimlint-llLw $1
aventuri hermenelluee, mistico-magice ~i mistagogice Cale\, omi'7Ilm, faptele po-polilor in general, doctrinele, dogmele, n:llgiele lor,
exemplu din opera lui Heliade ilusu'eaza ctiferen~eJe de ton, de leg'lle, imli/u#unile, moravu;rile lor, {fUlIernelf Lor ce deculti din aceslea ".
mod al scriilUlii, de anvergura ale unoI' asemenea proze lcflexive urt{crea iSLOrici C5[C 0 uria~a infrunlare a unar dualiilil-i
~i spcclllcl.tiv-fantaslc, proieclate in perspeclive cva~i-exotice fundamentale. constitutive. de esenta ontologica ~i mClafizidi

46 47
Personajul iSlOnc in Jiteralura p~oplisHI
High Romanticism la Ion Heliade RMulescu

asemenea divinita\ii. Tcmeiurile acestor a[QLcuprinz~lloare


viziuni se regasesc in sirnplilalea cunoa~lerii originare. A mirfUli '"
dinlai a umanilit-ii.
in accca~i dimensiune H R (presturtarea lui Nicolae
M'anolescu pentrU high romanticism) se inscrie ~j lumea pe care
"Cel dantiii oameni n-au tntiirziat. in cursul vie/ti lor, a cuno(ljte fl
o vom survola in randurilc care urmeaza: 0 anexa contextual:i la
via/a, $i moalua, $i catdu~ $1 reeele. fl mi$carea, $i InerJia, $1 vegherea, #
Biblicele lui Heliade. Am putea intitula seqiunea capitolului de
omnul, $i realilatea, fi viml; fi d-aliiturea cu materia inerlii, nemi$cata,
fata: romantismul necanonic din veaculluminilor. E.xisLenra sa a
sa recunoascii $i mi$carea, sa intrevaza spintul mani(estal in lot ce e viu. 'ost sugerata de peregrinarea imaginara invaluili in nostalgie a
in tot Cf! se ml.$rti. M4candu-se din loc in loc, viizand treciind zilele,
lui Mateiu Caragiale care nume~te, in Craii de Curtea Veche,
succedandu-le noptile, n-a intarziat a-# (ace 0 idee rk spa/iu sau loe, $1
veacul al XVIII-lea "cel mai falnie dintre wate". Dupa cum ne
lzmp, despre lumma $i inl1merec. Pretutindenz a viizut 0 dualilafe. .,
ineredin~eaza autom.l crailor, lumea epocii luminilor nu este
numai aceea a rat.ionalismului enciclopedic ~i a avanturilor
Ceea ce "a VclzU(", a~adar. omul eSle chlar aceasli dualitaLe
revolu~onare, ei ~i una iviLa din eu COLUl alte zari iSLorice. VOtu
care eSLe 0 diramida a lumii. Con~tientizarea situarii lumii III
ewui aici de fa~ 0 farama din acest alt veac al XVIII-lea, diferit
dualilate s-a inGimplal odali eu succesiunea "generaliunilor~;
de acela consacrat de ideologia luminilor de factura raponalist­
poziuvista ~i pedagogidi. Lumea paginilor care urmeaza ­
"cu cat Oamentl s-au inmultlt, (U (I,lata observatiunile S-au inmullzt, laolalti eu ideologia, crcdin~ele od orizonturile ei mentale - se
expenenta Nl comunica/, $i n-a (o~l sementie sau popol care sa 111£ regas~te in literatura p~opLista autohtona in caleva scrieri ale
reeunoasea existenea acestei dualita(i. Noi, in secolul noslru, 0
lui Heliade Radulescu, ~a cum am ~i incereal sa aditfun prin cele
recuno~tem asenumea. insa nu ~a de con(w. ca secolil trecuel, ((I primii
cateva citate de dinainte. Asemenea aceslOra, mediile ocuJte ale
oamenl, ca popolti antlchildlii." in consecintii 'Dbseru[md oamenu
veacului luminilor sunt hotarat anti-ra~onalisle, 0 lume a unor
{ueare din dol termeni a (lTU{jrti duahtiili, ]'CCunoswr(I ca., in unele,
in$i ciuda~ care se comporti ~i gandesc romantic inainte ca acest
amamdoi termenii sunt 0 existl7l(.ii, aman dOl sunt pozitiv~ cum loc, timp, curent sa se impuna in spiritualilaLea europeana ~i sa produdi
materie, SPIrit elc.; in altele rnsii, un le1711in e pOl.itiv fl' altul negativ, schimbari mentale de adancime. Secolul luminilor este unul al
unut existznta F altullipsa existentei, cum via/a - momte (lipsa vlettz), martior excese, secolul marilOl- ama.n~ ~i al unor pretin~i savan~
lummii - intunenc (lipsa luminti) etc.
bizari, al lui Casanova ~i Mesmer - eroi prin excelenta romantici
Vom impiirei dara. dualitiiJile in douii: pe eele dantal le vom numl - dar ~i al ~arlatanilor ciudap, al fal$ilor profep de salon, allojelor
paralele, coexistente simpatice, pc cele de al d01lea anlipatice:
masonice $i al socieli~lor oculte in care se practicau magia ~i
Dualztate slmpaticii , Dualitate antipatlcii
trairile mistice i2 . Lumea aceasta descoperea fascina~a Evului
Timp Spatiu Via/a Moa1te (lipsa vielii)
Spirit Matene Mi$care lnereie Medlll. prelungind cre~tinismlll printr-un simbolism sineretic
Actlv Pasit l Lumina Intunenc spre un orizont ezoteric ce se regasea in ocultismul antic,
prinu'~ solidaritate a unor principii metaflzice ie~ite cu totul din
Llb~'Tlale Fatalitate Cald Frig
Drept Datorie Frumos U,{a delimitarea traditionala a iSLoriei europene. Afirmarea acestei
organicitap spirituale a Europei. a unei alte Europe care
Progres Conservatie Adeviir Mmeiuna
COntrazice 0 perspectiva schematica extedoara, incremenita in
etc. Certll1Ldzne Eroare
suceesiunea unor falii iSlorice inataeabilc, se rcgaSe$te in
Bine - Riiu i l
H

perspectivele melodologice moderne ale ~colii istorice franceze

48
9
Personajul istoric in literalUra ~optista lligh Romanticism la [on Heliade Radulescu

e la "Annale,~". Aslfel, in momentlll in care un istoric precum lranscendentale !ii taumarurgice, 0 lume devOlala eu ardoare !ii
Femand Braudel afirma, dupa eel de-al doilea razhai mandial. aphcape comunicarii eu spilitele, prin pseudo$tiin~e nascute in
necesilatea abordarii epocilor istarice din perspecriva existen~ei $edl11~c de spiritism $i de u-atamente magnetiee de felul LelOI ale
lIUOr durale lungi ale istoriei, aceasra op~une de [tlolOfic a lUI Mesmer.
iSLOriei fusese practicata de acest "alll)(mc al XVI/{-lea n, care diuta Numcle Implicate in acest curcm antiraponalist subversiv sunt
atunci. pentrll prima data. idcmitatea nealteralii a unor realitati­ multe ~I amestecate, Mai intii Martines de Pasqualis. un evreu
spirilualc, dincolo dc conven~ionalilatea exterioara a portughez cre$tinat de pc la ineepuwl veaeulul al XVIII-lea. care
delimitarilor ISlorice de tip pozitivisL Jdeea acestor ganditori arne~leca si ncretie Kabala ell scrierile evanghelicc intr-un
cvasinecunoscuti- din vremea luminilor era aceea di intrc lumea manuscris intitulat Tratat despre reintegrarea fiin~elor in
veche $i lumca actuala nll se intinde in primul [(ind a succesiune Dumnezeu. Scrierea a circulal 0 Slltfr de ani prin mcdijle
de rLlplUri, de Calii esen~ial<: ci, mai dcgraba, 0 continuitate care ~alo(ll1clor aristocraticc pana (and a fast tiparil[l, dupa 1860, de
i$i schimba inlap$area. pasu'{ll1dU-~l substanla spiriluala, Pen M,lllllce Mauer.
CI, bunaoara, monolcismul cre$un se regaSe$lC in misterele Flln Martines de Pasqualis, veaeul al XVlll-ica realizeaza 0
anticc grecc$ti sall egiptcne. Dincolo de adevarul acestei legarura simbolica Cll soclelaple secrete din antiehitatea u\nie.
afirmati-i. principiul OlClOdologic este acel~i la noii iSlOlio; Via~a lui explica. in pane, alinitalea aeestuia cu su-avechea lumc
peUlrll ace$tia a realllalt' spiriluala, cultura ~i civilizati-a materiaIa oculUt, eI insll~i [lind un simbol al unoI' raspantil inlre dOlla rase
sc inseriu incr-un limp lunf.{ al iSlOriei, depfu;ind grani~ele impuse vechl. purtatoare ale tlllOr subsu'attlri u'adi\.ional-simhohcc de
de comoditiiple noastre metorlologicc ~i mcntale in Cavoarea mare eomplexir.ate. ~tim, dupa documentele incdite publicale de
unci dinamici organicc a curgerii ISLOrici. Pentru Fernand Mauncc Malter. ca Martine:, de Pasqualis a fost fiul unui izraellt
Braudel, Jacques Lc Coil, Emmanuel Lc Roy Lacluflc san portllghcL care s-a slabilit III Grenoble. TaLal lui Martines, ca Ii
(,eorges Duby, bunaoat-a, lunguJ Ev Mcdiu se regase$le in fiul de altrel, perpetuau in lumea ra\.ionalismului encidopcdic
civilizapa europe-ana prinu'-o extensie rcmarcabila, incepand din lradi~1a simbohc5. rnitica $i magica a III mil semitice. impletil3 eu
sccolele al ITJ-lca $i al IV-lea $i pana wrLiu In vremea marilor o alia, venita dinu--o ascelldenw mitieo-simbolica de obar~ie
revoluti-i industnale din veaeurile al XVlll-lea $i al XIX-lea. launa ~i mediteraneana. Acestei duble situari in traditi-c i se
AflITTlarja aceasta se sprijina $i pe argumente din antropologie, adauga alla, esen\.iala ~i ea: Martines era un catolic eunoscator al
care probeadi faptul ca omul cultural de astazi este suma inv-ataturilor rabinice. Privit din aeeasta perspeetiva, Sllbstralul
organica a unor realita~i culturalc antelioare. Psihanaliz.a crede $i ideatie al u-alattllui De la reintegration ni se deL\'aluie Cll mai
ea ca in noi traic$te, in pulsillnile simbolice aje unlli subco~tient mullii clarilale. in cartca lui Adolphe Franck, La philosophie
individual sau colecuv. omul medieval sau antic. Omul vewi se mystique en France, apfu:ut3. in 1866, ill se spune ca trataLullui
ascunde in cel nou $i ii dctermina cLinlauntru individualitatea. Marunes are la baza 0 hcrmeneutica de natura eabalisticii.
Suntcm asta7.i 3$a, $i nu altfel, pentru ca isloria, toata istoria, a Dlalogurile puse in seama stlntelor persoane alc Veehiului
luat acum chipul nOstru. Testament nu sum altceva decal tli$te irnita~i ale ~a-nul11itelor
Plivitii din aceasta perspectiva, incursiunea propusa prin rflldroschwa: comentarii alegorice ~i misticeale Sfintelor Scripturi
aceste pagini i~i va arata, credem, lIlilitatea. chiar daca lum.ea pc re~lizatc de illvatatii de odinioara ai sinagogilor.
care 0 vom cxplora a pUlUl aparea mullii vrerne ca fiind naiv;i $i In treaga viata a lui de Pasqualis s-a derulal In preajma lojclor
pur-intel nebuna, f) lume praelicand, eu 0 seriozitatc ironizata masQnice, in santll carora ~i-a cxpus doctrinele mistice,
copics de marile splrite ale veacului, experien~(; inedite incercfll1d sa e~rige adep\l pe.ULrtI a forma sene menile sa

50 51
r\
Personaiul istoric In litcraltIra pa~optiSI1\
High Romanticism la lon Heliade Rlidulescu

propovaduiasdi rcconcilierea religiilor europcne iotr-una din tot llmpul sccollllui al XIX-lea. Titlul frantllzesc exact aJ
universala ~i absoluta ca insu~i Dumnezeul din care au izvorat.
man usc ri sului estc Traite sur la reintegration des etres dans leur
Acesl sincretism re1igios s-a rnanifestat in Scurtele sale trecet; pritt
premieres proprietees, vertus et puissances spiritueUes et
Paris .,i Lyon. un de a gasit adep{.i ai gaodirii sale. numip ulterior divines. Principilll fundamental care sta la baza studiullli este cel
martinezi~ti, in compara~ie cu martini~tii, adepljj lUi aJ emam1tiei lumii din unitatca divina, situata dincolo de sfera de
Saint-Martin, discipollillui de Pasqualis. Unul dintre maninezigi,
eupnndere a ra~iunii umane. Ideea eSle reluatIL din Kabala, dar ~i
abatele FOllrnie. despre care scriu in car~ile lor Maurice Malter, din leologiile negative su-abatute $i invenlariare tcoretic In
dolphe Franck ~i Auguste Viatte. cercetatori aviza{.i ai acestei Ren~tere de un Nicolaus Cusanus. [n U'atalul lui Martines,
Ilimi. ne poveste$te felullo care Martines de Pasgualis Ie vorbea. dogmei emana~ci divine i se adauga ~i aceea a caderii in pacat,
Senza[.ia pe care p-o lasa textul estc amestccalii, lonul este preZCnlal3. oareCUIl1 diferil de cea crc~tina pl;n suprapunerea ei
emfalic ~i at;\t de siguT. incat n~te rcticen~e, dar $i 0 anum
eu idel preluale din Zohar. cartea misticii cbraice.
simpatie pe care IlU r.i-o POlJ reprrma: ar treblli - Ie spunea el UI Martines de Pa.~qualis ij lIrmeaza un disci pol pe care I-am
viitorilor adepr.i - sa veni~i sa ne vede{.i. SUntem cu tolii oameni $i ammUt deja, un fost IOCOlenem in armata france la, pc nune
extraordinari. Daca ver.i fi ini~iali in lainele Doa.stre, vep primi Saint-Martin. carc I$i va semna carlile in tel ocull sub denumirea
puteri peste fire: de ve~i deschide 0 cane $1 ve~i privi prima (prclJoasa. 3.$a clIm se $i cuvine In asemenca locuri) de Filoloful
pagina, apoi alta din mijloc ~i de la capat ;;i chiar daca vep citi Necunoscul. in arcanele succesiunilor accslOra ini~ialice.
cateva l-anc\uri. veli pricepe inU'eg contimltul ei. Vedet.i mergand Filozotului NecunoscUl ii succcde, in vremea revollll-iei. un
pe strada lOl soiuJ de oameni, ei, bine, oamenil aceia nu ~tiu admirator $i lIcenic de anvergura lui Joseph de Maistre, singurul
pentru ce merg $i unde, dar voi vep ~ti Intotdeallna ~elul dintrc ei care a patruns in con.$tiin~ lilcrara franceza datoriUi. in
drllmuilli nOSlm" (Ad. Franck. 0/). ot.. p. J 2). Martine~ (Ie primul rand, valorii ~ale artistice In preajrna eelor lrei. Martines.
Pasgualis nll ~i-a VaZUl niciodata ViSlil impliniL. OorinlAl lui era sa Saint-Martin ~i Maistrc, gravileaza 0 serie larga. cornpozim $i
devina hicrofantul (preolul) suprem al llllllror societa.tiloT halucinantli de teosofi, mistici contempLativi. ilumilla~i
secrele dm Europa. in realitate. io juml lui nll a aVl.ll prea mllhi cUtrclcrati de \~Lillni, illlminari, exalta.ri, epuanii. enluziasme
adcpl-i: "martinezt$lil"erau pu{.ini ~i prea dezbinap pentnt a forma ctlcemice. lata doar cateva nume: Court de Gebelin, Fabre
o loja distincta. Descurajat ~i cu pJanurile neimplinile, Pasgualis d'Olivet. dom Pernery, Dutoit-Mcmhrini. marchiza de la Croix,
i~i parase~le intT-una din zile prietenii care aDa, dupa multii comele d'Hauterrive, cOntesa Potoka, prin~lll rus GaJi\in, duccsa
vreme, despre vestea moq:ii sale la Pon-au-Prince, in 1779. de Wiirtemberg, contde de Fortia. prin~1I1 Lichtenslein, un
Destinul postum i-a fost insa mult mai favorabiJ, numele sau oarecare Oberlin, madame de BoekEn, Eckharthausen,
devenind u'eplat aprecial ~i cunoscut in lumen societa~or Rodolphe de Salzmann. filozoful de la curtea de Saxa-Meiningen.
secrete. mai ales ca until dintre ucenic.ii sai - Saint-Martin _ va
altul decit Daniel SaLzmann, varul sau $i prietenuJ lui Goethe ~i
eveni 0 autoritate recunoscur:a In curentul gandirii mistico­
Herder.
magice a uiltLmina(ilor" de la sfliqitul veacului al XVIII-lea. Acesl lmportan~ lor in ganclirea europeana nu este deloc minora ~i
Saint-Martin [usese, printTe allele. maesu'ulln ana masoneriei aI IlU tine doar de aspectul pitoresc ~i nebun a1 unui veac marcat
mareJui filosof Joseph de Maislre, prin care numeJe lui de prin excelentii de extravagan\e ~ ltpsa de masurn. Un cercetalOr
Pasqualis intra in lumea larga, exolerica.
at fenomenlllui, Auguste Viatte. sClie, pe la incepuwl veacului
De la Martines de Pasqualis a raffias un manuscris nepublicat
noslru, un sludiu·5 in care radiografiaza similitudinile atitudinale
aproape un secol, ClI toate ca era des disClltal in lojele masonice
C1.1 nonl curent Lilerar din secolul umlalor pt;n adm.ira\.ia pentrtl

52 53
Pcrsonajul istoric in literatura pa~opllsttl
High Romanticism la Ion Heliade Rliduiescu

EvuI Mediu, guslul pentrll mister, cxallarea mistica $i rever;


SfantuJ Pavel, care au aVUI gustul ~i geniullrrovocarh "-~. SpeciJicll
hermeneulice fanlastice, sfidand precall~iile posacc al
discurslllui ~tiintific. Auguste Viane deIimiteaza limpede, ill operei lui Maislre Cste eviclcn\.ial de Cioran prin tr-o radiografie
rela~a romantism-cre$Unism. locul distinct al acestlu area} e.xolismullli in ideile ~i atitudinea lui Joseph de Maisu'e dublate
spirilual specific: fJeeare pcrspcctiva analiticii, fie ea cawlid sau de pCrfOlll1an~a anistiea a fraLei:
proleslantii. motivcaza, in beneficill proprill. aparitia ganditii
..Rldl({ind eea mai tTuirunla problema ta nivel1d paradoxului p la
romantiee. As tfe I "U,nll mid 1'omanlisllLUl ea pe 0 eX/Ires/e rullura!ii
atlimd lemelUn in imn.glSlira roman(}-wlolzca, in ltmp rc IJroleslanth rTl
demllllaletI scamdalului, rnanumd anatema cu 0 cruzime amesler.alii (
cd acesl eumu lzterar expnmci arhet'lpal Tl!1Iolta re!onnt:i ". "~'i unll ~
fervoarea, el tJ. s!iir,~il jrrin a erea 0 opera bogal(i ITI enanmtrtll, un sislern
allil': afirma Viane, "omlt eu bUllet itnnleL sii-I ICl in consulemre p
(are nu (/ i1lCelat jrrin a tU' ~etluee $1 a ne exaspl'T(/, Amploarea $i
aC(!$li dlz/(lenli care lind sti /Jiiriisraseii ale doua btsenCl, pel1tni tl (orma
gn
,lOC[l1'1I1 a {cnlii sale. tJasiuTll'O in wslinel'f'G unor ca 11::.1' gr,u de aparn.l,
illmhuPnflrl'(1 sa in a legilima illJlLSlllta, prl'dilee(ia pmtru (onnularea
un (If lreilea grup, " ~ ACl'astii atitudine are e<l insa~i proprin
Qllfhllanl(i alciilwesr Ino/ilul [llllli spint excfsiv care. nertlladir.smd 5(7­
11lsIifiearl', pe care Auguste Viatte a cxprim[l Lonving:hor
$1 eanlill/wi adversarul, it stril1f$le dinlr-o daui (U adJectlllul",
"Seil'11lismul", Sus tine eI, "(II ,fi, jJrobabil. bpsa llnet zn(rmna{11
l(/mnz(iWare, al( drfnrmal 111lIfl/i lrreme CUJfll.'HUl. IStoririlm, inrf'IJalld
,,,,emenca lumii de subLerana oculIi'! a ilumina\-ilor. fa~ de
dm seeolul al X\1I1I-INl, 1{((..~tUJ IIU ((It eunoscu( df'(rit grit/dir.
care i~i martllrisc~le ,Hal ~labicillnea cal $1 posibila aseendent­
'tl{lOzw/15tri, 071re altrt'lla rrn impins in dnizoriu; de !natz ~Mmii Ctl
spirituala-, Joseph d(' Maislrc sc "rea tin anti-progresisl Intr-Q
leoso(ii pot Ii Imtali aSI!el, numai ((I impor(anla lor nu pOM/' (i negCllii
lunw ~lIbiugala de i1117ii liberale. oferindu-~i IUXlll de a fi un
A (rstl 00 merll (are piirerr II nI$le mam'ael, ii uneon chlf1r $1 pmll (/,f([ rrn,lQ.
pro[cl al u·eculului. expresie a unei supravie~uiri indipa~nale ~i
all atlul tOlu,f1 alala (m'/ii «(Ittl ''1''(1 lIccesara penlru a-I mta i a-I
l aberaille PoNiea sa inlrqine VOil cchivocul ideatic ~i
07111-ana IJe suuesorii Encicl0/Jpdiel ': Aellzatiile adll!>C' iluminaplor deconcertarea: de aceca al,il aclmiraLOrii cal ~i delractorii S~IJ eCI
din scotile teo.~ofrce SUlll, de alLfeI, previzihile ~i hme Ctlno~cutc
rnai invcr;;unap au dificultfq.i. sus~ne Cioran, in <l stabili ell
p~Jna In zilla de as (;lz I $i se refera la cultivarf'<1 igllor<ln~ei siguran~~i dad Maisu'c fac(' eu adevaral apologia calaului ~i a
<lgnostiei.~mlll era aSJlnilat ell a$a ceva) prin re\llvierca lInOf ritboiului sau sc mul~ume;;te sa Ie sublinieze lIlevllabilitatea. La
superstipi milenare. Din aeeM punet de veclere, pozitivismul
reI in ceca ce prive~le rcla~ia sa C1.1 ideologia eelor de la Pan-Royal
eneiclopedist se int;:Unc-?tc In atitudine eu bisel"iea: un abate pc
sau ell Glozofia ierarhiilor de extract calolic ~j aid este dificil de
nume Gregoire, dtat de Viatte, scria In epoea llonatoarcle:
precizat eu limpezime "lmde Sfll.r$e.,~te leorel7aanul, pmtru a llisa loc
"'j')'iiim i7ilr-o tara in care necredmla tzl1ficrt,flina esle concurala de
artizGnalulw", ALltorul nostru practidl, a$adar, lipsa masurii, W
mcredlblla credulilate, chiar $1 a unor oameni de ltu'Te, in Tellentle l1l1
face din aeeasta un principiu poetic in numele druia refuza,
,')'wedenborg, ale lUi {acob Boeh me $1 ale altora asemenea lor sltipcl7l1{i d.
himere", upa cum afirma Cioran. "once camplinlate eu bunul sim! i"n
(alloarea lmUl (anatism brutal, a unci lmpPrlmenle afirmative
el mai de seama reprezentant al acestei (umi marginale eSle mmt(ulo(lse, lipsllii de cellliale, de echilibru $i, adesea, de 0 elem.enlll1·ii
Joseph de Maisr..re. llnul dintre marii seriitori ai literaturii dec.en(rl, Aeeasta mi$eare dezordonala a gandului(asemanatoare
europene, intr-o tradipc a unei gandiri care urea de la ell prin
aceleia a lui Heliade) ne trimile spre temeiurile ultedoare ale
l3erdiaev sall Unamllno. spre zilele de astazi. Emil Cioran ii
gandirii romantiee: in sinele lui Maistre sunt conciliate lurni
dedica lin cscu sllbintituJal semnifieallv Eseu despre gandirea
ireconeiliabile, clIm ar fi imaginea pro[Ctullli din Vecbiul
reacponar.l, a~ezandu-I prinu'e ganditori precum Nietzsche ~i
Testament ell aeeea a oOlului de veaeul a1 XvrU-lea sau,

54
55
Personajul istoric in lireratura p~oplisl1i
Cu pa$opli$tii in triisum
altundeva, spaliul lumu ruse~li cu intlmHalea ocrotitoare ~i
e ii CSle dal sa vada, de acolo de sus, din "lumul lui Sinlr
mondena a salonului aristocratic francez. Spiritul aceslui am are
stefan", ne spune cu anume mirare insopLa de 0 (jrava nota
nevoie de provocari, se hriine~te din exasperari; de aceea scrisul
roeditaliva: "de acolo lliizui cetatea de palm sute d~ mli de suflete. Siirace
sau de pana la revolulie eSle, mal degraba, anodin, lipsit de
suflet.e puse claie peste gramadli" Omul nostrU, ca once alt ardelean
tensiunea paslOnala ~i de furia tonica starnitii de cursul isloriei.
din vremea lui dedal eu treburi culturale, vi7.iteaza Vindobona,
Printre, sa Ie pun em, specificiLalile poetice ale scrisului
adica Viena. Ce vede peregrinul din tum? in primul rand,
acestuia soar putea enumcra tehnica dizolvarii prin exces. Malstre
desigur, peisajlll urban pe care il traduce in regimul imaginar al
se dovede~te p1'iccput In a compromite ~i ceea ce iube$le, ca Si
llOei naturi muntoase de acasa: "easele din Vindobona sunt fnalte ca
eeea ee detesta. Un exemplu ofent de Cioran se reEem la
until, stmde/p ea ne~fe crepatun int1'e sland $i loctLltorii - .\0-(1 spui
apologillc papale ale lui Maistre: "Masa de elogii, avala~ii
despre dan$li - bU,l[(Uie, pede~lnl (pielonal, n.n), ep~tni (dilarc,
{J,rgumente d:lirambice, carlea sa Despre Papa l-a zngrozil chlaT pe
n.n.) ,II 111 triisure de toala specw". Aglomerava urbana este ~i ea
Suveranul Pont:!care a sim/it pericollll unel a~iemen.ea apolOgii. Cu loal prilej de mirare, vindobonenzij .. bu~guie (... ) a$O de indesaf cat
ii. 0 simplii maniera de a liiuda, aceaSla s(ar~C$te jmn a inspira (rica in
cuge(1 aC1tm, aeum, se turtese unii pre alfii, ee totu~i nu .Ie tampl6!,
eel MUdGI, it (ace sri tremure, il obbgii. sa se ascundii. departe de statui
Pe de alla parte, comparapile inu-e lumea bueurc~leana ~i ceo.
care i se inal(d, obtlgandu.l, prin chiar hlperbolele generoase c~ i se adue, vieneza dcsr.ainuie guslul lui Ion penlru senH.area diferen~elor
sa-~i miisoare p'rofma medlOCTllate ~l sa su{ere (...)
semniticalive. Acestea, eomparapile, mcriLa top banii, cllm se
Once apologze s{ar$C$le prm a devem un asasinal dm enluziasm ".
spune, adica inlreg e[ortul de a Ie su-abatc pdn leClura. Tata una
din trl' cle: "caTaclmstlca vi.enenzilar f taC<'Tea. Ei nu Shiga, nu varbesc,
(I "Ulnal zbamiiil' pre Itrade, ea alhinele in alliumf (stupi). Minu.ne
CU PA!;iOPTI~TrrIN TRAsURA cum. alarea lOI/illin (II roful, prp sfradf slramll' $I )(IITf (obscure) ntH
due 'in afeel (stare) sa {aea lannc". Slranie judecaLa, slranie
inca din vremun de demult romanuJ cilator~te plin lume. rnaniera de a vedea cam clIm anume ar (j sa fie conloctJirea in
"Peregrinul' Ion Codru Dl-a~nu, ardcleanul eel plin de expresivirap aglom('ra~ie ora~eneasca: pe so-adele cele "SfTrlmte ~i scuTe" se
involuntare din veacul P<l$Opust, parinlele unui stil tare aspru ~i bun
petree anume "lovi/un cu colu" despre a caror realitate turistul
de stfunit umom), spune vorbe de mare ~i minunara aClualitale. "E dlO tum nu se i"ndoie~le, mirarea lui este alta: adica, se inu'eaha
daima" , spune cilatorul, "La no~ cimd vezi lucrwi noULi a lua pialni in
el, cum cle, lovilurile ell eOlul, nu-i aduc pe eei care Ie sllfem "in
gun;' (Drii.gl~anu, 1956, p. 65 ~i Win.). Sigur ci ne putem intreba, pe
fl{rrt .Iii {aea lanni'. rn sehimb, spre deosebire de [umiearul
buna dreptate, unde ~i de ce 5-a simpt indatorat ardeleanul eel bun
omencsc din Vindobona, "in Bucure~ti eei ce all ceva de ,'amare ,H-fJ
de gura sa~i domoleasca vorbaria cu piau<l impusa de paremiile Slrigci pe podun eu glaJ mare, asunindu-te; mci (Ia Vindobona n.n.)
poporane. Raspunsul ni-l dii. lot el cand ne asigura ca ., ~a # aid aind Doamne (ere~le, nu". in plus de asta "vienenzii Sllnt oameni w.blirei (,
n
ui1Ji sa Ie SUI in lumullui Sant-$teftm gestuJ se impune, dupa cum se
lam (desp1'e ec anume a1' putea fj cuvantlll de pe urma tot
n
cere ~i altul pe care adesea vedem indigna~ pe multe "ob0:tive de all loruI ne deslll~e~(e: ace~tia, ~arii, ar Ii "pescuti de mllTe sarafi ~i
palrimoniu istoni', cind anume peregrini fuc ceea ce a flicut in acele
wen/i, ba $1 teTClUt!i"). Explieatia clIm ca, de ce "mmenzi1 sunl
vrernwi "ecru ~i automl de fa~: "M-am suit ~i Uingii mii allele am sens fi oanumi sub/irei ca tarii" este una sing1.1ra. "de bunii seamii. crL I,
nu.mele meu". Ion Cod.ru Dra~ll, inca mai dihai decat alPi. I$i TlUlremanl1il (hrana) 1/furel den cauza carin(1e1" (a vie\.ii celei scumpe
scrijel~te, pe zidul tumului, nwnele pentru posteritate "cil se putll din Vindobona). Urmarea e ca lOcllitorii de pe malul Dunarii
mal sus $1 mai chiar (clar, n.n.)
SUIIl "5/Jrinteni ea lall(arit", de aceea ~nli.-~i pregeta, lnfreoamd de ceva,

56 57
PersonaJul istorJc in IJlcratura pa~opliSI1\
Cu pa~opti~til in trQsur!\

a merge eu tinc, Cfl sa-It arate": cum ar fi, bunaoara, unde eSt~
Crigore Alexandrescu, ar fi de prisos desClierea uoor asemenca
"'urnul lui Sinl-Sle(an". Desigur C;:l oamenii cu nUlrem3.IllUI mal
apte de viat3 intrucal "!lrea putmi sunt ((lre sri nu $Iie tk clite ari s
pll\-in ll$Urel, mai grcll se l11i~c~i, stall in iatac, cum Sta Ag
a desnod ,Hreangurile. de rfile em sf,nip harnurile $1 cali wi rcl.rnan pe drum
Buzoianll, despre care lun Chica spunea ca "iuhea pett'eemle I'
de III 0 po~lii pima ia alta". lntre timp, vileza de rulare a lui
zia(elunle. Nu-i lipsea ba.l, n1l-i lipsea nunll1, dar mar eu seamc'i it pliit.el
1\egruzzi scade in continuare i'ngrijorator: "eahin. caha am trecul
masa pr w;rM ve/'d<1 eu mif't (ripl, cu pclm ~2tiiutarP' (Chlca. Ill, ] 973
p.434). p"n ROI//(ln, am giisit Badiul, ,Ii am t'l1i'Ilnlal sfrre Tcirgul-Ocnel."
Tot pc atuoci, la rronLiera, formalitii~le Ie amintesc pe celc de
In privinra [rllmllsc!-ilor natUlii, pc care orice peregrin Ie arc asUlZI, Dllmnealui uCOC01211$Ul" 10n Chica poveste.~le inramplarea
in vederc, Ion nu are Limp pentru a;;a ceva, oricum mai dihal
in r1101 dialog-at:
dedil acasa uu puate II niciunde: "De a-In:.ogra[i 1tatum nu e Il7Itpul,
dar 71l((' II allai undetJa 111m j1umoas(i, ((J in aal WI7I at T r-a1lS2lvanlCl,
"La Ilrmjii, un jet df' logof!il ill scurtei.rii lungii de pamlm'u verne ,If'
10 nOl, in leag([mtl rom;;71/II/(.'I." Mat mult, e inllLiI "a zografi nalura
aralli trw/mea cailM.
intrucal "VOl sci/mit, ii spllne excursionisllli desunatarullll
- Ho, hoi $1 O'j1reSle trenul; C17lr S'Lmle!1 dumneavoastrc'i.
sClisorilor sale, "nu sunl"'(l pasllma/i penlnt romanllsm >'1 ptml'rll
mci iTllrl'(lba, npmpimdu-se cu sapca in mana dr ~a tTfI.SUTl't.
ptlonsm, eo 7101 cCM(IG,nll (07'(I,~l7lll, fj,di(fl): pre vai 11 It Vii (armNIi
- \1171( culare, il riispund cu, derliniintlu-mI1Hl1neu' ,II !Jronlllncle.
'lscmcm tUCl1ln VOl sunletl hlf'{1 neciili(r cu rrL,fflgut juiTln de loall' :.ildt,
'cipllan ILl de hal'lt"r(i ICO~I'S~ un pelle dl' !uirlu' dm bm.tl1wr # in~rllln(l
recese (de nc\'ojc) cat/iii sr.! duce!! 0 Fwtii. eu lolul malerwle, bll
Ctl rrel/lIIl1l 2mlr mele. mlHnd vii11/ll erewnul de plumb PI hmbci In
ultramalmflU'.
[waH' bteTfl.,
COncllll.ia e una siugura . rO!n(lI/ll( ~I pltonc penlru VOl
INjhare! dp gi,W/\".
- SI Ulule me/Kett dunmfaY1oas£rrl.
- LII [n,lI.
- Sll 1/ II fie /JPS((' gral/itl[?
Dro$ca in care c~t1atort~lC Crigore Alexanclrcscu este lrasa de - j 11 /VI ntetova.
pt CeLi (Cue all "lIIul(([ g-reulalr I(i rc /iiTClsrii. ~mgUll' (Alexandrescu,
- Dar t)fl~(/POTt avert?
1977, p.294), Vesellli A1ecsandri calatore;;te $i el: .. Ne pamiram p
SCO( jJ(/sapm-lu $1 ,-l aTll.l: ciilJltarwl nu-t ia dlll mcinJ, ,Ie mid t,
lo ~fin{llul soandUt, plzm de t'l'selie ~i de spera1'e. fl.. griimcl.dl!l ca lIai
dansul. it mal inloaree, ~opleSle ceM eu seerelanti Stht, apoi mtra
nOll inlr-o bn~((i de lJm~ov, wrra, 1l1"mimd oblCelUl5ltmrilor sale numlt,
amandol itt cancelmie, tie untk if'S dupt'i 0 ,umtltale de rea~ ell pana
b"~ouence, IlC sWlura ca pe 1I~lc 1Of! de nuci" (Aleesandri, IV, 1974 dupa ureche $i indomd pa,mpmtui pe rute rm-l inapoiflt.(i fll cuvinlele:
P 141). Ciind Costache NegrllZzi, dcputalL11 l~ilor 1£1 1842. I$i - Sii ltmbll ,~iinrjtos, cocrmn$ule!" (Ghica, I, 1967, p. 246 .~i tum.).
exprima dorin~ de a voiaja la Targu-Ocnei surugii se uitft lung $1
se Intreab~l cam ce anume 0 1i facut mU$teriul lor "de-l trimlt ta
J n alt<'i povcstire, formal i liiri Ie vamale sunt in c[\ mai
Oenii" (Alex3ndrescu, 1977, p.294 $i unn.). Pe unna, acec~i,
amanun~le, Ele smulg subiecwlui vamuit incvitabilc retleqii
i'nealeca, chiuie, plesnesc din blce $i pureed" In Ir-un galaj) (urias"
economice de factura surprinzator de ac[uala. Supus
care Wne u lormm doud minule!" Toate opinLirile. bicele, strigatele "inv{'Sllga(lu,nila,." eelor seotoeiLOare Ghica gase~He argumente in
nu-l pOL opri pe voiajorul de la fereastra dro$cii sa recite In barbii favoarca tratatelor de Libel' schimb favorabile globaltzarii
urmatoarele versllri ale Coanci Chlri~: "Of! m/in fratel De aJ eConomiel pe care astiizi 0 respmg, prin capitalcle EUI'opei
pacalel Cu em de po~l(i sa If' pame~tl, I De multri truda, IDr multo
tOffillnitare, junii anarhiSli tare, iala. nll still ca se 11lpLa in
Cluda. ITe vezi cu pO,l/a cii-mblltrr'ine,IU'. Dcsigul ca, vorba lui
favoml. yorba pa.~optista. al111micor realitati care se manifcstau

58
59
Personalul istoric in Jileralura pa?oplislil
'u pa?opli~ii in lnlsurll

din plin pe malllrile Mi!covului. inaimea "globalizarii" economice


Cum spuneam caleva paragrafe mai sus, $i Grigorie
~icomerClalc a cd or dOlla Principale dunarene de dupa Unirea
Alcxandrescu pOmene$le acelea$i dificult~lti ale dnlmului,
din 1859.
acestea apaqin unui banal pe care orlcinc i1 ~Lie prea bine..

"De-abia scapasem de intrebrlrile pazlto-tulU! gram(.el, dind lrei Pt4i "Ar (i de priso.s .sa lJ()Tbesc de slMea po,fliilor: u'iej prea pUlint sunl car,
mal inaillt~ cad in invesLigallunlle unUl alt functionar; lUeSla era omul
sa II'll ~lie de care on 5' desnod $treangurile, «(de aile 0'11 se rlip hmnunle,.
OLcltpc1Ulw, care dupa ce mii in/reba daeii am eeva marfa sau ecua haine
$1 aifl I'm raman pc dmm tU la 0 pO,Hd piinii la alta, int.ru aCMsta 11 U
noua, incepe a-mi scotoC! pnn trtlWra $i jrrin geamanlan. Era consIder,
nl s-a intamplal nimlr 1MI neolneil/uil dedit altara; dar Iri((il1d dcsp're
ca marl' pagubii pentru (mmm Moldovel sew /Jentnl a MuntenU!i dacii
luerunlc UblClnUlle, nu ma pon 0p'n de a spunc in (1cactit eiiteva
o bucata de ea,I'caval, dt' jJO.l/(w sau tlreo s/Idd d(' mc/l11t ar Ii trecut
1I11!(lmmle care ne au. int('resal. (Alexandrescll, 1977, p. 294)
neT.llimUltii dintr-o par!p inLr-alta peste $antul carl! de~piir(.l'a PmlcipaLcle.
h

A,~ in/reba fie' jnoLeC(IOIH${11 .l(l!I pc partuanil SIStC71l1tlU/ {Jamal dadi, ACCldcntele "nitlere" din vn:munle p<l.$opliste n 1I emma \'ie~i
frnn faptlll ai (j /Jlerit bm'iera de pc (jed canld. stabllmdu-se LWmtl
umcne$Li. ele pal a line m.ll dcgraba de implacabillli netenm 'II
schimb rlmtr-o ji(lrte intr-alta, R017uinza a pagulnl u,ia ~I daea ll1t esle
defcqiuni10r vehicolllllll, achea al dro~cii, run caUla drumunlor
Irl(i/ bint, astii.z.1 deeat (tlun(/." (Ghica. I, 1967, P 258 ~i unn)
desfundate sau in~('penill' de gel' sub forma 1I1lor \-aioagc
adverse. Analogunul lor conlemporan Ill! poate fi altul decat
lvlai apoi drumlll ca 0 ispa~ire a unor pacUlc ne5UUle bie!-il cai,
gropile cele din ~osek ~i dereqiumle de la ;}llgrcnajelc djre(~iei
surllgil ncmiIO~I. Injllralunlc bogale pe carc, altllndcv<J.. Ie nOleaza
\'elucolelor de aLI. adidi pivoD, sl!sp(:nsli, allele asemenca pe care
~I GIigore Alex<lnd reseu, noroaiele bogate, l,irguicWe la fiecare Ie n:ga.sim pesle vcacun pe rneleaguriJe nalale atuncl cand,
''jJo$tle'' pcntru caii solit i taw de ofiuallla!-ile prcdlll i10slivului ,.ar:
i1dla, rluIJa etlm <;c martllrise~l(, \'oiaj(lrul.

.. Lct bann-ii. se iSj>riiviJe ra!d(lramul ,~I fI {/lam /Je $leau eu roa/fle In


, m-am flomeni! ClI Iriisura inll~un jJei, Sf nt/Hi'SI' OHa ~i r(im/J~e~e

norOl jHinii la burftl, CIl/l la pa.~ F sun/gii eroi n du-Ie CIt blade la d1l11gt
rt?l roa/e. Pesle zi incepuse !.tIl veinl. Tf're ,f! nomiu{ If tnr,iirlo~a.

'e~icate pc sIlman'.
1'lril7lgandu-se de (rig, inciil inal-inat se Ie/ruse tare C(L fimtl, {onniind 0

up(i patru ore de rarnett' $1 inJuriit un, cruei ,~i rmrruci. sfinti ,Ii

(ale zdruncinatii; watele fiireau. dm hop in hop. amnrdndll-mii la

evanghelll, pe fa opt seara intram in curiea pO${lel de la ,l)mdnLita;


!u'cQ1'e pas at cGllor dmlr-ltn ro{ ;Tltr-altul allrii.wfll. Pim(1 La jumalalea

p'C/oarele [allot· pocneau de dite on' ie$eau dm Izoroltd grof, deio.! ,~i

adrinc. ,Fr'icu.sem 16 Illiometn. POSlel Miirgineni am mers cum (1m 1ller~. dm acolo, dtind inlr-lt1l vagai

(ullinr inghelO/, m-am pomentl Cll Ir!isllYa in/.r-UlI pes, ~e ntpsese osw $1

Acola. dUpii ce In-am nLgal $1 m-am cerla( lJreo doua ceasun Cll
nlmpsese in Lnn rnate. Surugzi des caleCf! nl. .II' u.ilrzrii, detera {ucarl' 1m

((ipllanul de pO$le, (u capllii.lleaSfl $i cu cemJ.$uL. ml .I-a dat de haliir un


uiere de mlmre, ceea ce lmemna cii era CGzlJI gwt!; Imlll dehmru'i
surugl.1l cu ,f(],JP cal in lor dp Opl SCri$1 In podorOJ7ui; ~1 pe eand se n(hm
yauaiul }i ponu pe fuga spre !)O$/rJ so. mute ajulor" (Ghica. I, 1967,
lUCl?a!rlruL de ziw:i r>ram fa M0ll11i(a, alta PO$ttl. Alci. reruz camp let d~' a p.247).
nUl porm 11Iamte. m'Ktullmtul aipllanulUl era conlilngator.
- Cum WI-/i dall Cal, domnule, paratfle ml'le, ea (I~tept din eeas in rcas Peste ani loate acestea devin anuntid nu il1lrulOtul placute;
sii pice fllnerul rusese de La Tangmd; $1 CII omuL Impc'iriitesr 11U e d, inu-e limp confortul Clvilizal-iei c~tiga teren in Romania ~i devine
,~ilLmii, cii-i ~tltL fHipam I
prepunderent fa~a de realit~qile i~LOrice anterioare ale
laLd-md dar 0lml in drum, Domnul $lie ((Ll. ,.
depla~arilor orgamLate, De 'lltfe!. strict referiLOr la acest tapt, Ion

60
61
Personajul IstOrle in lileratura pa\i<lf111stil
Cu p~opl.l~tii in trasura

Chica se exprima lim pede. DrUll1ul de la Bucltre~li la [~j s{, ~1,Ie Ill/aLa nOl, fiicandu-$l emu, la1' uniz, luand /lildii (lira VOle, trallll?
reduce de la catC'va zilt eu dro~ca la nid a z.j cu Lrcnul. La aSta 111,1/(' St' rasuna rampul'. Bardul ii pnve\ite eu simpaue, Ie
Iwllole de
adaug<l\j allt· eateva "amanunte" ale ciUihoriei care IlU sunt nici
fact' scmn ClI mana ~i intra pe data in margin lie implicite ale
azi de neg-Jijat mai ales ca nu Ie gasim in u'cnurilc: pefSonale (I COJl\'Cl1 \iei Cll dro~ca-sce[la, vorbiriJe-polifonice ~j calatoria­
mai inrotdeauna, la nivclul exigen relor de tip Intercity.
spectacol avand proprii spectatori care scamana cu un CUlare
provincial" ru !nCll lw Dumneztiu. carele liind in/reballa leatru de ce
"Azi (scrisoart'a esle datata 20 iunie 1881, n.n.) Ie flul in trenla f(id~>a mm tare deeM 1011, de vreme ce nu in!riugea nimlc, el nispunse cu
9 seam, dUjJr/ re at /Juinzit bine I" rrHlIg1lef., sau la (rBro[ft", ani, 1WIIII/uuiilic en rilllea de nisul celorlaltz ~l mal ales ptmtru ea plrllise uteI'
lir!lplul rOndU(lrll'ul1Ll eare vine ,n (1-( Ilmhrf'(l::.ii (11 r!e,HRlI', fumezl Q r, .,­
i'! .
Igar/i, dvu(i prlnri pIT/r' In. Plme,fl1; arolv IIi bl'i retliul in tirnii. 1(' Intom in calato,ia sa, incvilabtllll i se intampla ,ecrctarlllui vrcmclnic
in l'agon. a/JUI It injci,\ll17 bin" in {(man. i(1 I'UI 1J{[llonul rrr/Hitrli, Ie aJ Oh~te~lii Adun5ri, dumnealui Costache Negruzzl: "Clilll am
hmge~li IJe ((I71(I/W(/I((( rtf 01ll(t'(l rO~le sm~ in vagrJn ttl-pal, r/rmm e, g"l1I7I\ in 71(/Im CellugrIrel. raii .I-au o/ml dr' la sIne. Am il/lll'bar pre
{Ira Iii 7.J'1"(,0 nour, cefl Wn $1, la a/'t dIll1l11Nl(a. Ie de~teNI la Roman. A 1(1
.I Ul Ll,I.,'7l (me r' pnrma? EI Iml rii.lpUllserri ((I dt· mull celii ric jJVJt11 n Ii
aiM ru la/Jle, (11 lUI klp(t'I, dowl, .n 11 eeasuTi, mmul eu minI/I, dUjJrl lrll7g dfCril de.l/ujmatl /Jrin-in valeo PelnrwIl, JI rii Irebwa .Ill /Jlln bOlla
re (1/ pINal dill But!nf511, Ie griSf'~/1 ImIH/mT/a/ lie malul i7lllJril\rl1ll(l( rzl Irrl\l/I"{t (AJcxandrescu, 1977, p.29·1 ~l unn.).
Ba!tltllullll, /(/ fOlfa rnp7fafrl (I (i)!ftL17l1 /m"npal (II Moldol'el, lmd "alllra pc care 0 descoperise Colon 111 LlImea ~oua ~I pc c.lfe
11un.f!:1 donnil. ml/neat ,II or/ilmil, Crlliilrm-a, mancare eu ba(,I7~ rlt (01, o c1cscnc In IllrnaluJ S~IU se lmpunc5i r:lIal(,rilor no~tri lJupa te
Ie-a coslal 80 rip frann £7 ,Jeu, nc/lm 40 rJI' ant nu era a$a. " (l:hica, I, l\t'grllZ7J treee de:: PodnI Iloaiei "Tespnrl /lUll U$or 1IlPlgand prln
19m, p. 245)
bUlIalt liwa!e ~I manoase semrinrllun, j71tO!liiril~1t tit' IIu:lodlOasa umlar
fI otllorw'/ ciorrirln ,1/ it [neoflse:i jn1!peh~. 1m} can () pruul'IIUI rim mnd
Cum allllll1e .In: acesta. ne Splll1f' barclul de 1a Mirc<:~[i, rare, til ((iwl cns/('1U1 Cll riig/l~lllLl gla.( Toatc ar Ii !June ~I f rlllllOaSf:.
111 ,,/In-mblaT('(7 10 Inun(l" arc alatmi doi linen pocl--i $i un June bllC\lria descopcnrii ar Ii pc rna-ura <lmiralului din \'cchll11e,
"gmr!errilv!', ac('.~w .. mJflnd norornm de (l n u fi poel, se i"ngnli r/r t ll/ar
l calfHornl "f-ar Liisa la v dILlc£" reverie" daca l1-ar fj sa lie, iara~i ~i
$i luel Cll el doi harbuji grO,!l ca m de Bel1der ,Ii 0 punga mare pIma d, iar~'I~I, "pumetele bic1U,wn po,tlallOmLlw \f! /trm:'aJecl,' lui lametP"' .5i, mai
tUlun" (Alec'tandri, IV, 1974. p. 141 $i unn.). ConcJuZla s
"pOl, la "OIPeC', la vremea odihnei de peste naapte, "[('gll/orlllel<' rl
impllne de la SlJ1e, odata CC, rlu-j a~a?, " In pnvmta rmil/limlTil Imnct care I-au muucit pe automl poeziei despre rasaritu1 Lunei
lrupe$ti e mult T!lm Im ua/" de a fi cineva glUdeciitor dedil amorewl Ia Tismana, ~ iIldi.t, bictul, sacotea di Dccebal ~j u~tlrea lui au
muzeloT'. Si ell toate di Hstrunemiiturile lm$tei se fmnultea cu cal ea inviat negre~lt sub forma acelol' 111 sec I.e , intnlcat era greu de
inamla jJe jJelr4ul r/r-uTflului de pe malul Btslntil, ell alat cre$lea $1 crezut ca "metemJJiscozuf aeela sa fi rede~teptal pe Traian
mul{rimirea noaslrei". Vnnarea fu ca llIn~tJi Sf' veselesc nevoie ill1paralUI pc care, oricum, ilU l-ar fi lasat inima sa·~i pedeoseasdi
nare, vorhesc toti "deodat(i", se paroese udelaolallii la nh crt ni$' "Irirti miloslHJlTf pc nevl1lovatil ~z debilii sal slriinepoti':
nelnml" iar convorbirea Jar " fe tmtea asamlma [aTa gre$aliJ ru Uti
saba~ lid01!eSr'. Oro~CCl se face scena; vorbuile cele "deoda/cT' par a "jn$ela# in ll1.a.ille Hoas/re, ciiul(lnim un Loc I/l1de .Iii ne pUlem
SC' Illf.'tamorfoza in Lr-o canlare polifoniea ("unut' varbea •. intNI
desP(llJlLbl (]I somnul; un u'mhrar sub cal'e se odl/mise straluata persoan(l
nota scar/iiloare, allul C!l un Ion dl' bas-taille, un al lmlea imitii.nd (un miuistru in Lreeere pe acolo, n.n.) ne SlmJt spte aceaslCl. NI
ulark/P om"l'(ri7'll dnnoazele <I(/dani> re are nbleel a ceinta pnn adll7uin-'): flalam ru. sperall/a cri sub un asemenea acojJeri~ ne vom odtlmi mm bm
caJi'itoria devlIle SpeCI.ClCol, (l?(l ea "Romanll ce In/alneam fla in drum decal am menta; dar aei in((: 0 amtigl1e: avurtim curand !mliqul .lei n,.

62 63
Personajul iSloric in IlIeralulll pa~oplisHI
Cu p~opli~lll In trllsura

incredmfiim cil eei maTi tUmn adesea pe glll1npi; leghioa:ne d.e punci 71
dqrmmd numai dintr-un oeM' (Ghica, 1. 1967, p. 362). ~i acest
au munctt toatri noaptca: socofeam cli Decebal ,fi O$lirea lui, ce credea in ,. Copium de la a 2-a pO,lti' linea cami, "ureo uee" la n umar; ace~Li
metamsic02, au invUlt negre#t sub forma acelor inserte, ca sa 11 erall "de 0 griisime nejJIWultii', mai muIr inca, hranili fiind \\1 in
pedepseasdi, ciici nu tmteam crede eli rerram aceasta din partea anna pUlere. ~ au piimit" calalOrij
lui Tramn, care n-a1' Ii avut nici U?l interes sii-# (aca 0 glumri din
repausul nostru, jJedepsi'ld lliTii milostiviTe pe neoinovafll S1 debilii Sal .. ru liilriituri trredmce de eainii eei mai vestill in Is/one. Contrast
slTiinepofi. h

grasllllet {or eu slablciunea cmlo?", din care aduseriim cu nm numai cmei,


ne {iiru sa intrebrim Jmeina, caci biinuiam ui poate ciipitanul. abuziind
Nici locurile de odihna (ceea ce ar (j sa fie aSlazi Campingurile, de puterea sa, imparte la caIn? nutTimen/ul ce se C!loine eallor; dar eL,
rnoteillrile la margine de drum, sall cmar, vorha lui NicoJae inll'{tgriTld cugetarea noastrri, intra in odaie (aTa sci rrlspunzii. ~l ie$i
Filimon, "ospelunLe", aclica hoteluriJe) nu se rididi. nicidecum la indat<l incarcat etl 0 rondlai: "Ca.! penlru. Caml, - zise - ~tlll dl'. ((1 nu
nivclul european. Ba. dimpolriva. Decalajele de anrnci SUnt lIulnlinC(1 {im; a.,la filii puterl credf' Clil-am ingri4al eu ,Ii ciiliitorii cp tree
decaJajele de astii/;i 1n a~teptarea cailor de sehimb, Ion Cruea mn; iani pentTU cal am (awt mai deuniizl un mporlla rasa, araland
scrllleaza il1lere~at ~i eu sentirncl1luJ zadarniciei "odaw Itmea lor ~l cerand adiiogire La hranrJ.: lara riispunsul ce am pril1nit ".
mosafin" in care loa pOftil, politicos, "((ipttanur, ca sa sc A/ullf! ne Cltl un ordin al easil, /1/ care il dOJenea stmjmc pentru rererea
indi1zea~di ~i sa se odihncasca. Acolo, fa hanlll pO$tei Ul ~I Ii poru?lcea fa nIL 171m dea cre:uimantla mmnunele surugillor, care
51! SlleSC ja-i dovedeascii penlru interesullor C(i sunt call slabl. ((Neputiind
U Pe WI pal-sora, de La soM panii La fereastrii, dormea de-a lungul imbunrltrllr sUmo railor, - umui ciipltanul - ."ui sllesc sri imbuncitiilesc
rrlpitiineasa Cli un coPi{ La san, aliituri cu cuLeU$u/ ciipitanului, care, la pc {/ mea ~i a ciii7lllOT." Sr {/deoiirat. dujJ(j 7'otunjimea obrru.ului sau,
slng<itul de tenor al slIruglU{ui l1le11, saris!! dill !'!fIpomiz, nUl/wi in plilra jUfll'W rinl'Va ((I a desropent pentru aeeasta cel mai bun metod.
papun >i In ciimagl de borangic; pieioare ltl pirioan' m capitiineasa., A~(l, mul(wni{1 de conversa(ta lUI, 11 POJtiriirn ~rJ.natate $1 /}lecariim."
ormeau s(oramd dOl bIer! crihiton, can, ((L $1 Inme, a~teptau sosirea de (Al("xandrcscll, 1977, p.294 ~llIrm.).
mi. 0 raLduui omeneasC<1 ame.stecatti C'1t duhoarf' de oamer/l adunnzti
'TiU-fl pUleai trage sufletulF (Ghica, I, 1967, p. 247) La or~. "ospeluTile" sunl de pomina; la Ciurgiu, bllnaoarii.
calaLOrii, prinu'e carc ~i dumnealui Nicolae Filimon, constata di
A1teon reaJila!-ile pe care Ie giisesc calarorii pc la "po~tie" (adidi la .. ospet' se afla ni.~le .. rolibi situate lii.71ga graJdul calW. de la car,
III aceJe locuri special amenajate in care sc schimbau eaii l'f'YU'a un miTas ingroz.itOT." (Filimon. r. 1975, p. 8 $i urm.).
diligen~ei ell aJt-ii odihnip ~i unde, calalorii, ei in~i~i, pllteau sa-~i Ce tac lllri~Lii in alan sitllape? Suna la son erie; mai apoi, Lice
Lraga sufletul, sa ia ma~a ~all sa ramana pesle noaple, mai ales in Filimon, "sunaram de (II doilea $1 vern portlen.d'. Merita SPllS ca ~i
silua{.ia, [rec\·enta. In care Iipseau eaii odihnit-i pentru schimb) ~i aici, la Giurgiu, forma Linde sa se identifice cu modeIul apusean,
Cum Spllsesem, acele realir.ati sum adesea ciudate, uneori su-anii problema eSle aceea a mult discutalci dilerne maiorcsciene,
de-a dreptul. raCata pc ., capitanul de La a 2-0 po,~te. numita Baciul. pe aceea a fondului Jipsa, sitllalie iSlOrica nemurita in sintagma
nlmuL Statinii'. aceSla "era", oe spune Cligore AJexandresclI, "un formelor lara fond. Pnn ulman~. dupa cum se ~i martunse~te eu
m (oarte glume(' (A1exandrescu. 1977, p.294 ~i urm.) ell un hobby sinccntate maxima scniLOrul: "Cala sa martunsim", murmurii el,
boieresc asemenea lui "Alec.u Chica Barba-Ro$ie" care il avea up, "$i aceasto cii ospelele dm GIUrgiU, in ceea ee priv~te funna, nu s,
Bercea", tlO caine·lup "eu eoada $i w'erhile lalele din Tridiicrna, dobtto !/posibesr intTll mmir de ospekle eele mai bune din E1lmpa". Iadita
fioros $i riiu, care sia ziua ~l noaptea rulrat W U$o lui 5tiipfmu-sdu, . rma, iacata (~i) ilulia ei: .. Cirmd cineoa tab/ele puse Pf' la 1L>lle

64 65
Per~onaiul iSloric in literalura P~OplISI Cu p~opli~lii in trasura

wmerilor, 0 Sa giiseasai pc p0'/11er, pc primul Game/ur, pe ser-llu/. carl "PI! ia /8 J 4 acesle uhte. ca mai loate relelalte, erau Qiter7lut.e ctt
Lll-rci(l Itamele, btl chiclT pc Clceronul S(lU Jervul dl! !'lala, de$l araJul .\CI1nduH de steJar ~~ lIveau !)e dedesu!Jt canalun de lemn ptmtru scwgerell
aresta IIU are nil"! un monument damn de a fi (/(izut," Sa descifram ape/or- A 1mbla illso. pe asem.en.ea pod wi era 0 adevaralii tartura, caCi
scrierea de pe tablcle puse pe u~ile ospel\1lui: prin urmare, /IT/e01? ele erau pli,lC de norOI m(ectat dm cauza necunjlirei canalelor,
alaLUri de "servul care curala hainele", labelul eu servicii sllstine, alteon .Ie rupea rale /I srandurii tocmm eand nenorocitul pedestnt IJunea
l1lineinos desigur. ca "ospelur pune 1£1 dispozitia doriLOrului piriarul pI' dansa ii (ara veste, el se J!1nlea w(undat in nor01 pan a la
"ciccronul salL serllld de !Jio(Il', aeesta ar putea fi un soi de ghid °
IllIJloe sau chiar Sf pOm.e'Tlfa ru manrl scrantl/(I sau un picicrr (rant Sf/'
luristic. odata ee, mal jos, suntem incredin\-<1~i despre uluLililatea mw adaogiim, pe limga acestea, $i lipsa de {elinare il abla ne vom putea
lui: <:I erisla "de~i ora~1l1 acesla nu are 11ICI un monument demn dl' a fi (aa 0 IdRe dR,~fn-e Ins{a sla11? in care se aflau utilile Bllcurl>.$tilar pi! llmp~i
l,(l:l.Ul." ~i ia~ in r.indurilc de mai jos cum scriitorul descifreaza Ilre1(~ . .. (Filiman, II, 1978. p. 64)

fapatl C:l fonml c';[e liPSIl~1 de fond: "deoll'lnrea 1'51e nIL1rIfil di, in
Mpl'lf'l" din Europa, se grise\( lilt mete ~i mdividele. pc cfind ta Clllrgiu, Pt:stc ,lni, adila la millocul jumat3.~i a cloua a veacului al
0(1/(' (lcf~le 1f'7i.licll ff imptm('\( mmtoldauna de (I sill{;urii persoallli, ((m XrX-lea, in timplil domniei lui Carol r. ~i i'naintc chiar de
(arrl indoia/ii, ralri ~ri fie on IlII maim::. de ia Tn'est sall Uflln nl'flIn(. S tnlloduccrea lranl\'a.illllli eu cai in Bllcur~li. un francc2. stabili
(1l'de Ut DI!Jelin?! rim (lrr~t 0117.,1, iTlml('muLI~r ('conomic. (lU imilal (oar, din anjj eincizeci In Romania, este \:orba de lJlysse de Marsillac,
71l!1ll !H' Hm Iwgoll de lvlo"r,/" cael HUm(/! avarot aceta. iJI sarliir~('(I loat d{1 () dcscliere amanlln~ira a lraucului ~i a pre~urilor in ceea e<>
\cT1Jinlll' dnmew((' n~ 0 IJfnormii, ciilia ;1 da mai loale l1wninle nll1111m '0171 lransp0rLul urban in CapilaJii, Un strabunil al
rl/l1l1.\(/lll' IT! dzr(lmwrJll 5etlll/luJincz". LJiscllwa de tip recep\i RATB-llllli ni se revelca72 in r<lndurile de mai jos:
(respecflv lecep~oner) p<> de 0 parle ~i dilator (rcspcctiv ,Ilent)
cit: (('alalL'i, imtituie lin rapon Cd de la \klima ~i caHill. cu "Oamenii rarE' n II au /rtiHln giisese il1 ple/cle pllbilce 505 df' dro,!11
obscrva~ia ea acesta de pe mTna pare cutreierat de vagi plaeeri lrase tip dOl cal ~i wrr cosio 1 Iralic rursa (rfind nu depli.~e,5le 0 jumiil(~It:
sado-rnasochiste. til! OUI) sa!1. 2 {ranrl pc (mi. Drumuf de ta gani in orflf $1 mvers costa :2
mw, 0 lrrdonanlri a polilm impuses~ flropnetal'ilor de birje so (lib;i
"jnt rebrL1'(Lm, in fille. pI' ,llImrztisirnul lwstru portier daca arele (rmum /nfreu lin lInumit Ilwniir de cupeuri la dispozi/llI publleulul, dUpii cm,
Slltlt in adell(i, destznatc pentnl noi; dar llalianul nostl'U. lvand un rzer m (ranc ~( jU1nrltale cursa JI Irei {Taner pe ora. CatetJa siiptr~m(ml, au
de lPOffiZle, ce demonSlrrl mal 100dauna pe ornul degradat $i inHzuliifll, just {laLute $1 erau destul de elegantI', dar apoi (ttl. dispr/'111.t. in general,
raspunsl' tu eel mm par(ect .IringI' rl'ce: SI, sign an. Riispunntl flees omtinilar lIU Ie place sri se inchidii in lriisunle lor; tot1.J..}i, in zilel,
lnsOllt de un J1ml.1 mali/ios, (ricu sri II' u.rre ,Ifmgele in capetilr noastrF:. plaioase sau cand nmge, 0 t:riiSlI,rl/' inclHSii arc (annecul SaIl. apclrle.
Emm aproape a-i da a leclie de educatiune. dar gandindu-ne la Viteza birjrmlor rU$i, dm care ret mal 171 ul(i aparfi71 O1'i.bllei secte a
ronsed71f.ele Cl' ar fi putut sa aiba aceo (aptll, iliiisanim necarcclal sau tlpuvenzlar (eunucij, esle proverbUllli. PnTlnpalele sta{ii de tt'(isun de
mat bme in plata Domnulw. " Inalfi I1mt: PLata Teatrului, .\Irada din vecmlilatea grddmll EIJlScopel,
pIGlet dm (ala iHmlsterulw de Finan/e. inlerseelia Cll strada ZItitan,
in capitala Tarii Romane~Li, pc vremurile lui Andronache Pw(a de legume (ructe (actua/a Pwld a Unrril - n. It',), eoboTflTea de WI
Tuzluc ~j a lui Chir COstea Chiom. dnlmllrue erall desfundale A'[It7"opulwelc. PrOfrrulll1il de triisun de PUlII/, IUnt p~i itt 0 taxa. M 40
l1lai rau decal in camp. de centime pe zi, In bmeficiulfmmiiriei mumcipale.
;ez ((It(, VOl 0 Inisura Cll luna gasesc unele elegante La /Jreturi LlIlr,
600 ,51 1000 de (ranri pI' luna.

66 67
Pcrsonajul istoric in literatura pa~Optisll'l Boierii $i boiena Is 1848

in a(am dro~lilor despre care am vorbzt, exista la Buwre~ti 250 de o mare .. consideraliune" din cauza "talenttdut ce-l dovedeau
cantle sau birje. pe care Ie poti inchiria pentru un drum, ru ora sau cu oamenii ce~tia pe care boierii ji struneau dupa minunalc $i
z.iua, dupil cum amnJeZl cu proprietarul. Areste tnisuri servesc mai ales pI icepllle impllisuri filantropice, cunllnand-i, despaq'Jndu-i,
pentru excu1'Slil~ la tara. Ele ~talioneaz.a la HarlUl Collet" (MarsilIac, educandu-i cind era cazul cu vergile. bOlezandu-i. hotiirfmd ce ~i
1999, p. 127) cllm pana la ob~teasca lor repausare. inainte de toate insa era
taraful prezenl pe la circiume. pc la hore. pe la nun\.i. pe la
inmonnantari. in toale aceste locuri se tiingWa a jale sau piuna
BOIERII ~I BOIERIA LA 1848 de fericire dupa ponmdi ~i placere. Dad!. veneau boierii la mO$ie
"/llutani emu datOli sa lie 7lelipsIIi la Cltrte~. E de Inleles ca
Estc de In~t'lcs fapwl ca boierii din vremuri dllmncaJui Sian, socrul lui .\I[aleiu Caragiale, nu-~i poate struni
oSlreglllamentare 4 \ mai purtau (lJ duio$ic in sullet aminlirilc pluzlunile senlimenlalt:: "FPrlfl/f> vremltn", zice aUlorlll
unor vrcmi aplise. Sa-i (redem. Sa Ie om aHitul; La vremca de Suvenirurilor cootimpurane, "V-ali Iree-ut ~I v-ati uital ca ('(inlecele
dupa somnlll amieZli, sa incercam sa pricepem buimaceala relf b(i/ralle,ytl alJ' lui Barfl11 Liiutarul.' "
placuta care ii cutreiera. Tata imj aduc amirlle de 0 gravura din Fa~ de nearnlll pganilor simpatia pa~optigilor este vadila. in
manllalul de ISLOrie in care cmare ispra\ nic de pnut este nemuril Istona unui galban. Alecsalldri se rat.'lcqlc In delicii descriptive:
pc 0 sofa, slIb doi pila~lJ·i. inlr-un soi de pridvor. Arc 0 barba juna liff<lnca Zamfira. in timp ce culege llori arc nurocul ~ii dea
marc ~i haine largi ~i ell ell multii simpalic il pri\'esc, in sullel mi pesle galbenul pierdllt in larba, tala esle CD (olul deosebita,
se strec:oara un ceva ca un kicf, 0 toropeaHi, un abandon placuL lrasallll;lc ei "HInt gzngn$1: $i bme iln/m"ll1lnte", adaugali la asla
Mull fil-ar fl pc plac: sa J'ellun~ la coslum, la eraval1i. la blugi ~i sa tragt"/imca copilareasdi, apoi "/Oflt{! mlj/[nile ti, «ill/iii 11m sa, glasul
apuc Ull anteriu. sa-ml pelree pesle l11ijloc lin brau ell' ~al. sa ~iilJ" carc "avert lin Ie mai dfOlfhit, un (If') de slilbii/rlC1mc indin/iitoare,
imbrac ~alvarii. con~ul ~i giubeaua, sa-mi su-ecor picioarele io u' () (ISI'mana (ti 0 Clzpriorm'i spn'lltenii 111 II/omen(ul rand sam
rnoJiciunea bland-ocl'lluroarc a papucilor eLI \rar[ul rasLlcit in sus, IJan(itcmll in (OdT;" (Alecsandri. 1994, p. 11 ~i lII'm,) Mal mull
~a sim t ncrol;tor islicul Pf' cre$tt'lUl capului. Putern auzi daca bine inca: "/)(irul Salt Ilfgru fa /Jana (or!mllll f')"rz 'impletil in IOIlI! /mjJodo/Jil
ne ascu{.im atlLld cum bate din palm\: stapana casei pClllrll ca ctl !J(l71 till de mgmt ~i flt flori(ele; ia gal pu.r/a 0 salhr1 de margele rO~1l ~I
"sofi-agiu[ sa aducri dulcetl Ii apa saIl cafele turce~lz". Bine ne pUlcm [be # de mbele. rare salta pe sanu-i la tal paml. jmmlUwd un zinghet
~eza pe sofa turceFe, sa discLltam inuigi galanle. sa judim viSI ~i dellrat ~I striiludnd (el/.U71l sub mzef~ soarflw "
prcferanT Cli polcovnicii n1$i, sa apueam 01 me~te~ug narghileaua t\u acel~i lucru povesle~le galbauuI c1espre pelrecnea sa in
CLl "tumbehlUl aromall(", cima~l~ are de grija ~a avern aIaturi punga UnUl evreu. La sauul Zamfirci sau in punga isr<l.clitului,
$crbenllile $i apa de Ira ndafui. In vrcmurile vechiului rcgim $i ial1i doua locuri care marcheaza prin l>impauc ~i antipatic, prin
\iganii i$i vcdeau rle ale lor in robie, fie care era menit llnui rost. lxaltarc romantioasa ~i sarcasm nemilos, doua modul-i de a
Din randLlrile lor se rccrulau "mgali, varan, hcrghelqrjl. blllO/ali, perecpe ceea ce licem a7.J ca ar fi sa fH~ alterll<1.lca. Lllmea
parCflri, safah(Jn., prii..,liton >all siiceuitori - apni uvcatan, /Juan sau iSI-adi\.ilor CSle impovarata de celc mai ncgre pfl.Gllc ell plltin~a.
(mnzelan', sOfragn, lIizllll, HI1"U6'1i, griidmflT/, I'm I lon, n:.rnan. !Il'l'an, aCeca pganeascii, r1impomva. 0 ciudfllenie a vremii care i~i arc
ldutan". Din l-andul ligancilor, cocoanele 1$1 alcgeau '·(Wltloresr., explicapi prea intortochcale ca sfl Ie dam noi aid de Capal (vezi
~p(U;itaTese, griiniirpse. uu(jilii/'f51' ~i a/Iele" (Sion, II, 1973. p, 75). Andrei Oi~teanu, Imaginea evreului in cultura romana,
\linunale se preZtnta inarnlea ima~napei nm:tslre postrnodernc Humanitas, ~OOl) laCala cum se intiimpla ncnolocirea
Ispravlle larafunlOI lig;lI1e\iti carc sc bucllrall pe buna dreplale de li;alb,inului in pllnga nouilli sail stapin vn:melnic din care VC\ fi

8 69
PersonaJul iSloric In Illeratura pa~oplistll.
BOlenl Sl boicna In 1848
eJibcrat, asemenea InLemni~al-ilor pe nedrepL, de lin jar
m<lntuilor in padure: flU vrea sa r~lmana pc dinafara spirilull1i yremii ~I se inghcsuic la
daraveri scumpc, pentru ca bani, ofl~jcatll~i, arc, A~a $i
provinl--ia1ul lui Negnlzzi. TIll am pt,ltea foane exa<.:l al-ata care
~Galbimul: Dar, dar, pliingp-mii., srumpa mea, langui~le-mii, hma
allume ar fi replica rnoderna a amautului "dm (oada dTOSCl{ care
mea, raei alei inctp pentm 1n111e dU7"mle, liciilo$l!le, chinunle U?U1
se arata m ul\.imii "cu lin cmhue inciiliilal II luL.ea {er('((ltii ". Oricurn
mdll1.l(zt mal mule dertit {uca .Ipaniola; boce~le-mii ~i Ie ingmZB$le,
scmnele disunctiye ale pre7.en~ei sale in capilala ar fi sa fie ",mba
peuint at (II sa nUl val mUl/eir in mom de (iilau, frrecwn em mlmotl
dr UTS, amiiulul ,~1 Clubuellt. AJegoric citindll-i prezent-a In lumea
cr~tl7lil in vrplllC(I P{tgams1nlllui; ai sa cuno~ti, in s!aTj1I, nusimltl accl
cOlllcmporana, am putea socoti aceSlca ca fiind mai degraba
in!lico,\(li a dp!or1l1iml mele '~I rhlplllnelegll171 prw care fit, mandrul $1
~f'mlle simholice ale unci mentalitiil-i ruinate elf' lrecerca Istoriei
slaviilll I{TlL OdlnlOt11I1 amorez, am 1051 despiirfil penlru loldeauna d<
prin care provinlial111 nosLTu i~i afirma disllne!Ja sociala,
podoabele mt'U:. ]\'('1'On ul IS1'o.t'l1l rl! /lui luase in robie md lurhlS<
"T/(ffOnr('(/ r!t' (f fi evghenis dill protipelulas .', fOSl ~I actual, sau cum
deo{amda{rt intI-a {('mill/Ii J/Mgrli ~i 11IIsa, pI! am: el i/ltb-iiznea inc(t a 0
am spulle Hoi in zJlele noaSlre, nomenclatl1rist dcvcnil din
n UllII puugii. ~I figI/O/gaud acasii Ltl dilllJul, dUpii (e mii mUlti Clt
romunisl, tapilcllisl, metamorfozal ell prieepere 5i repede
bucune la 1'1'0 ,~e\(' IOPIl slrcllllero~1 $1 nesp{iLa!l, el mii aSClt!1Se sub 0
srhlmoarc: la fata dIn lucraLOr al celor apaninand de drepl
podea dll! or!{//a IrH, illlr-o oalii ingrop(~t{l in Tl(lsip. Auz.i lu? .. illir-o
otaJilalismlllui, in vestitor al lumii noi, Cum se inrali~eaza t:l
oalii dl' fricul bun, ('II (t loeu/scm in pungz de rniitasii.' eu care Il11 usem
privirii n<:-o spune cu pricepcre lor Coslache NegrulIJ, inn-un
ades('(m lor r!l. 01/01 pl1nLrr Oamlnl .Iii Tnli viid {amd lowl (a.solelor }I
pill17/.7(l!u(ui!' ~oi de scrUl<lrc fi/iognomica a spiritlllul rlUP~1 Slravechl
dpprinrleri care ne inva~ di lrasaturile chipullii dau la \veala pc
an'lea ale !>ullellilui. SeriiloruJ ne incrcdin{eazcl ca dibuirea Cli
L.:1 1810, asplI<lptle halITlanesci Roselti cuprind largi p~lturi ale
ricina nu est\: un lucru din call' arani. dc grf'lI, rlimpOlriv3 ''{i[!:ura
lumii b()ler(;~u, Su IilOlii perccp de indata kitsch-ul. pret('n~la
ui P lemc de ncrll)S('ul ': cel mai adesea eslc "gmI F gras, (l1P {a{II
precar;t, schimonu!)irea $i prcLeo{iile caraghioase ~I lipsite de
in(lf}/1lfl, {avontl IU/O$1 $! must ell Tttsucill'. Ce vrea sa spuna chipul
COn~l1ltL Form.\ I1\ra fond lllaioresciana pare sa riUbali\ Cll mulla
hoicrullil lil1llt~ ne dezvaluie nalura insa~i care, ca "0 miloas(1
vreme inailllC, ca indcleUlicin: a spiriwlui criLic, dumncael nu
mnma~, a "rciJpondll asuprii-I Sl u.n IIU ~·tiu ce care tlorbl'.$le mat tar,
este nicidecllm illYCll{ie JlInimista, Costache Negruzzi, in
orhdhr ispit* dpcal tYriee aliii'. Ce poale fj ci "17IUoaSfL mmnii' a
Fiziologia provin~ialului, reaJizeaza un portret Vill al llllCi
inlesnil privi.lOrului sa vada un 1lU $tiu ce? lli.spundem cu grabire
asemCnea asimJlan grablle care, ill fond. cardctenzeaza, orice
sOcielalea aLhua in prefaceri sllbstan~a.le: hainele, obiceiurile.
ca acel IlU fliu ce eSle nllmele pouivil' pentru un anume criptic
care degraba se ofera cUllo~telii, in a~a fel incal lu, privilorllle,
gesrurile LJ-adcaJa lumea ajul1sa, cea care va fi sa palrunda prUl
indata cuno~Li ~i "gacesli din ce tinut sosesle, S{W din ce b01ta iese",
energie $1 pricepere in lumca buna. Boierul I-inuta~ se remarca
Substantivul din urma da la iveala prirniLivismul ajuns, preteotii.le
plin [elul in care se poarlii in lume. cl vine In "fe]t, yorba lui
nesust.inulc ~i tara miez: a i.c~j in lumina publica din borta esle
Radu Roselli, "illcoto~miillal intr-o growva ~ubii de un" (Negruw, 1,
numele poLrivil pentru eel care apuca sa se i~casca ill Ilime
1974, p, 243 $i urm.). Ponretul vizualizeazi prin detalieri care
pentru a 0 ferici. AI' mai fi de adaugat la semnele diOlai ("fu.brz de
arnestecii llicruri VCChl Cll altele care tradcaza cLolin~ de a u-ai
urs, (Lrniiutul ~i ciubucut) si allele asemenea, date la iveala in
a1lfc1, III pas cu lumea nULLa. EfcClul ar plllea fi astazi acela aI
lumea de azi prin ceea ce fu nemuril de hermcnell~i cu 0
uliirui ins imur;lcat alandala, Cll blugi, adicL~j ~i cravala, un
rnelafol-a, aceea a limbii de lemo, prin care tinulcl!iul se vclde$te in
ameSlCC insupOIl;lbil ascmcnea maimllp,relilor culIlrlli Ills care
cOnLemporancit<ltc prin mestesugul de a vorbi ran~ a spune mai

70
71
ersonaiul iSloric in literalura p~oplisla BOieril ~i boieria Ie 1848

nilllic. Trcbuie sa recuno<l$tem di prop~irea ne-a invrednicit cu zbuciumat inaintea La ca ~i dnd a lor zbatere ar fi fost sa fie doar
asemenea hOlare ale altcriu'll.ii care despan, in csential, eeea ce a ca sa te ara~ tu in deplina ~I faloasa lumina. Sa fie oare demna de
Cost sa tie [urnea la 1848 ~l eeea ce va sa fie, multa vreme tIe a.ici crezare prostia ta solernn-nerostitii? 0, lume!, cum te
inainte, lumea la 1989, Cei de odinioara, cei de azi: doua ineredin~ezi lU cum ca. ale tale sunt toate, ale tale orele, ale tale
societa~i, doua mentalUl;, doua lumi inainte ~I dupa doua dimineple, ale tale cutare frumoase infloriri de vi~ini ~i de gutui
revolulii: (lIllcori) depane, (cateodata) aproape, Ne rcgasim din aceia eu Oori mari, ale tale Loate f.i1o~eniile. Zice Negrum:
peste un veae $i jumatate idcntit<i{J1e, paradigmele, eonstan~ele $i ~Cme e aasta ce a sa deie piste noi cu dro~ca? Sri ne fenm de intalnirea
modificarile, prapast.iile, alteritatile (mai gaca) ireductibile, Cum lui, daca nil. urem sri ~ asurzeasca', ~a :;;i azi te amp, 0 nemilostiva
reacponihn in fa~1. lor? Pill, Costache NegrUl.zi rnarturise$te franc $i mult natanga lume, eutare june tocmai ne asurze~te urechile eu
[apwi ca aeel nu ftiu ce" Ie facp sa ,aX I, cum il ZiiTe$tt'. Binecuvantata a lui mOLOciclet<1 Davidson, nichelata ~i plina de zorzoane;
eliberarc, profunda altcrilate! Noi cei de azi tlu avem eapacilatea junimea se uita la el: fet.i~ele, care a lUI mo~ logolatul B,. care a
aceasta de a slitpani prin superioritatea rasului ceea ce natura, ea lui mO$ logotalul C., cu cizrnulile de piele neagra se preL.intii la
o miloasa mama, a bincYoit sa ne orere din bel$ug, AI GaSUl.1 gros dro~ca Davidson, chieotesc de placere in timp ce alii mo~i
~i gras nu merge doar la teatru, 1111 se mul~um~le sa sc duca doar logofep ~i vomici Cll Meq:anul Te classe se prezintii; bine ~i ei
la «}v!lCUll, ((l sii-$i cumpere och7lan wu larnetii. ru CO"/? SI? Wla seam ambaleadi, nu lasa pe prea multa Illme pe cal-ari pietonale sa-$i
abrii.zni(~te jmn toate laJel1' tcalm/ui', Nu-i estc pe potriva, nu-i duca veacul. c.i degrdba-i h;i<;aie cu ale lor frumoase dro~ti in care.
ajunge niei ave rea ("suba de un, amliulul ,tl riubucut'), nu-I Jacatii, cum arnautuJ din coada e taman perechea dubla de faruri,
mul\1.mlc~te doar fracul, chiar daca "it strange de-ll)le~neJ( ochii' eu fumuriile gcamuri, preapotentele telecomenzi care inchid ~i
toate ca. yorba lui Negruz7.i, .. ('miloml i7lrredin{ea:.ti cii parrii e lal p desehid dro~ca in chiar parcarea de la BRD Socicu: General. Bine
tru/nd .Ifill, brz illC(I rmJa mai larg deral dnpre jurnalul de pre un1!(i, rart ne Slm ~m noi vaz-and pe ai~tia mm se araca ei "ft/flub din lliiswre
in raptlalle (' de bon ton .Ill (if loale cele sl7i.mtcmtl', Si rum tic, fl evghenis din cap pan-in ciilcciie", Toate bune ~i interesante peste
\inll~ul47 dt' az.i, linte$tc spre mull mai mult $i ma.i bine. t:I (i-va, poate, numai ca, vorba alltondui, "sa ne intoarcem la boierul
iara$l ~i iara5i, din nOll ce-a fost $i mull mai mult dcdt amta, in {inuta-(, sa nu-I pierdem din vedere. sa-i stfun prill preajma, sa
lumea boierului {inula~, traficul de influen~a, lobb)l-urile nu-I lasam de izbeli~te. in frigul celos al istoriei eelei mute, sa
denumite cumetrii, ospe~ele cu DJ1ta fixa, baqi$ul gras dat nu-I scapam in fluviul cel foarte mare aJ uit.fuii celei de ob~te, un
arnfUllului eu lulea indUafatii in argtl1l, nevointa de a fi in lumea asemenea fluvill gata, gala e mai toata vremea sa dea peste diguri,
bUlla, mai binc zis. pretenlia mincinoasa de a fi acolo, toatc i~i peste LOate barierele, peste toate cantoanele $i decolmatarile
f{asesc potrivit corespondent in lumea de azi, Pentru ca am intrudit LOllIl se u.ir.a, 0, lume! Nimie nu ramane din parte-p,
amintit de nevoia de madre, c de C1tat Negruzzi cu urrnatoarea decat un morman de vreascuri, inutilita\.i precllm acelea pe care
[raza pilduitoare prin u-ansparentii "El If nepol tUluror baum.llJr man u tolii Ie pUlem gasi prin podUJile caselor celor batrane din
,n TNtI' cu toat{i lUme(l, insti tle$i ne~pune rli .II? sfadesc de la diinslJI rare satul bllnicilor: aeolo (sub fom1a unor cutii impovarate de praf ~i
sii-/ aiM ,~i sct-l prim.eascii, bUl1ul om mucra.~te in hanullw Carol wu a de suluri de panza de paianjen, devenite prin treeerea vremurilor
lui Petru Baca(u, 0, fume!", La rei zicem $i noi, intnltotul ne ~i prin incapa~anata Illcrare a praflllui, postavuri ale
aIaluram striibllnei sale cxclama~ cn iz sapienpal ~j <l$ijderi paianjenilor) acolo, cum zic, yom putea dibui ascuns adevarul de
slrig<iIn: 0, lume nesabuita, mult ere7.!, in toat<l a La inlepenire via{a al pnuta$ului nostru, ~i anume faptul ca "Dupri ce a sfar~1l
metafisiceasca, mull te SUmele$t.i cum ca ale talc sUllt clipele $i anti de rhtltu.ialcI, lIme flcasa'. Desigur ca nevasta pnll~a il
waLe vremurile trecute; cum de nalan!{i pri\'e~ti la lop cei ce s-au a~teapta, $1 cum <l$teptarile ii sunt in~elate. totul se spllibera

72 3
Personajul Istone in literatura pa~optistA Boierii ~i boieria la 1848

indistinct ~i se dllce pe apa samhetei. Vai, vai scumpe cctitorule amamic discrerlitati de disprelul aristocratic al romantismului,
"0 serne alunce." ai putea domnia ta viziona live ~i ~i-ai putea fie el vest sau est-european. Pentrll Max Weber lucrurilc stau,
murmura in barh~l "vred7rice (sunt aces lea loale) de pe-neltd lui dupa cum yeti vedea, ell LOud altfel. Conform viLiunii weberiene,
Hogmth ", prea binecunoscullIl gravor cngle7. carel<: muir ~i eu ~i Tanase Scatiu. ~i Dintl Paturica, aparl-in mai dcgraba unei lumi
iscusin~ au LUgraviL asemcnea intamplari din vremurile dod se are tinrle, c drcpt eu aIte mijloace decat cele ale etlcii prcserise
ispravniCiau burghe2ia bruta la cea dintii illmatate a veacuilli de Benjamin Franklin junelui popor american. spre luminil
liber cugetfllorului VoltaIre. capitalismului. Energia ciocoilor romani. mi$ca civiliza~a
Pe de alta parte, nll sc poale sus~nc nici raptul ca loti boierii autohtona dinspre sensul ei pastoral, incremenit in menadrelc
de vi~ vcche al vremii sanice~c asemenea ace lora din romanele slipraviquirii. carre unul agrar (conform disocicrilor lui
lui DUllill Zamfirescu sau Ion Marin Sadoveanll, in l.imp ce Consl.antin Naica), orientat prepondcrcnt spre 0 eultma a
arcnda~ii ar li sa tie tot ce sc poate inchipui mai rall, adica mai d("7VOlt~lrii,
eficace In sew; capitalist. lad\la figura UIllii boiel- c!l:venil rata cum anume prezinl<'i Max Weber infrllntarca dintre ciocol
ncgu~ator bogat in pro7.a lui Ion Ghica: 1m /el de bOLE" cu ceaqlri ~l 5i boier in plaoul mai brg at dezvoltjrli omenirii:
m.me rO$Il, (II 0 f!:Iubea sOlOasti imbliim/(j (lL !Ia{e $1 in cap cu un ~llc in
palTU col(wi; rlff!,flele bou:ru.lw emu pll7ll' rtf' mete de TUom, de ,Hnaragd "Spmlul capllalist, in ff'l1suI pI' rare l-a711 rial po. l1ii mn aceslui
$1 de dw lila n I Sa bagam de seama dl ceea ec Max Weber soCOLea rrn1re/Jl, {/ lrcbltll ~riII' im/JUI/r; /mntt-n itlplli f!:I'('(l mn/ra tlnUl Unlven
a fi etiea protestanta a spirilului capilalisl pO<ttc li lntrevaLuw in rir (011<' 05tile in A nllrhilale, ra ~i in Ellul Mcdill. n mmlalilate rn. aceea
ehiar in.ffi~\>area acestui boiarin carele ar putea spline, laolalta Cll dm considf'milie r;tfLlC ale fui Benjamin Franklin, care ~Nl criSl2gal ad,
americallul irol1lz.at de Ferdinand Kltrnberger in cartea marelui :wllea inlrPgJ.l.lw pO/Jor, ar (i {OSI pOSl"ris(/ ca ex/rrPfie a aM mai
SOGolog-. clim di din \1te se seoate sell iar din oameni bani (veli m lIrr!arc tgarccnll yr a IWet h/!Sl' lolale de drmnltrllr, (UIlI 111m {(Ie $1
\Vebel~ 1993). :"JlffitC rau penlfu socielale in acest lucru imoral, o~lla.l de regulii gru/J1I.nle sor:iale cm'P sunl ref mOl pit/in integmle 1/1
7.iee Weber. Virtll~iJe capil.alistc de relul PllllCIU ali lill1 i , ale ecmlomw cn.jJilal1Slri modmui sou carf Wlll eel mm j!U(in adrl/Jlale
harniciei, ale l11odcra\iei sunl lItik, pragmatic utile, rlcoarcce act's/nfl. $tllU penlru eei "mslmrlul de ra,~lig~ ar mai fi {oSI nCtunoscul
aluta In afaceri. Boierul aceSla "Em ~leplalla s{atul bOlel'eJC, ~1 de fa SCilI nedezvollol ITl epocill' preca/nlalisle, du/)(j cum S-((. ~jJus de alalea on
dansul depindea realiI.area cugeliirilor palriolicc ale bou:nlor.'· (Ghica, ~au pm/TU nuri sarra ((lme,~ (blfslemala (oame d{' auI') ar fi (ost alUTlCl
1, 1967, p. 350 ~i UrJTI.). Averea lui pune in ~care prograrnul sau ar (i ,n aslii.I.7 mni mIdi in a(ara capilalzsmulw burghez, dca'lt in
politic p~optiSl', mai ales ca balerul nostru "manum bll1lil r.e mai znleriond s{erei specIfic capitalisle, ~a cum iji fnchlpul(! romanlirn
ramaseserri in {ani; 1'[ avea darat/en C1I Tm1gradul ,~i ell Beciul; modemi. Nu in aceasla eonslii deosebirea dmlr(' "spin'tul" rapi/ahst $1 (el
isciilltura. lUi a/unsese sa aibei Irecere chwr $i dmcolo de J,1psra. !rrerClpilabsl, AVidilnte(l mandarinulw chinez, a anstocratului din
$oproanele lui ,n lmlle din pll1l71l~l gemeau de seule, ~alu.l1 ~l aTgmliini. Roma vechf', a mo~il'r11lui modern rez;is{(I fa O'rice com/)(Lr(lfie. $i auri
tot ama1l81 UTI de pe af boim." sarra (ames (l btrynrulw wu barcag1ului napolilan sau chiar
AT fi aici de Hicut 0 disociere intre reveria romantidi a rrpre:z.en lan film' aswtlci ai I.I.7wr meserii asn/lr'indtoare, la fel ((l ~t a
bOJerullii bun de La natura. mai ales dad! e sa fie de vi\.3. mf~I.e$ugaTUlui din ielrile sud-euTOpene sau aswtlcc, se exprimii, dupa
autohwua, care ni sc arata in proza "remii oarecum [erit de rum pori Ie simti {iecare pe IJielea lUl, chiar frltr-un mod cu mull mat
foamea d(; c~ug care il bfmtuie duar pe cioeoiul venetie evr~U /Jercutanl $i, mai ales, mar lipsil de scrupule decat cea a unuz englez; aflat
sall de oliunde altllndeva. r.ste acest crez ideologic departe de "n ncef~l siluatle. Domirw(ia IUlHJ(ffsalii a ltpsel' absolute de scrnpule in
eea ee ar fi sa Lie lumea civiliza~ei europene capilaliste, atat de afinnarea mleresulni lJropriu cu oeaziCl ci4tigulll! de bam a fost speCJlicii

74 75
Boicril !ii boieria la 1848
Personajul istoric In literatura pa~optista

liirilar a alrar dez.voltare bU1ghczo·capitaliste~ - miisurata dupa spectatoJi, in receplori. in in~i care doUim cu sens, pricepem ~i
etaloanele evoluliei occidenlale - e1 reImas ((inapoiata" (Weber, 1993,
D
percepcm defonnat !ii, de aceea, adaugand expresivitati.
p.40), voluntare ~i involuntare, unei lumi care nu se vedea pe sine debe
asa. lara cum perspectiva timpului scurs ill-I ala-tura pe Ion Chica
Boierul nostru este nemilos ca un ci ma tar. ESle un boier noua, Cll coara ca el insu~i fusese martar ~i actor in spectacolul
ciocoil. Un aristocrat convertit la capilalism. Pana;;i ubulca in wre istoriei evocale. To ttl 1 devine istorie. loru1 se schimba in
Sf zdrunema";;i care fllsese "adus(i pentru 0 nunla mare" (... ) "nu-; lIIdistinclul curgerii temporale, dar inainte de orice moda,
(usese pla/Wi ~l sla .amanel in ~opronul seitt; jar inelele din degetc era pentrll di nimic din ceea ce ii eSle ei, madei, specific, nu
marfa de vanzare." in res I 0 llime mai degraba prep~optisla, dcpa~c~te vremea in care se manifesta. Moda ;;i toare ale ei sunt
Cll IOlU} vremelnice, ffll-a mmic arusroric, rara spiritualitalC vadil
oncum cel put,in de aspect exterior antibonjurist, il inso~e$te De
aceSI Midas al rcvoluponarilor: mctafiz.ica, nobil-u·anscendenla. Moda $i ve$mintelc nu sunt
.L1lceva decal expresic fizicfJ. a lrecerii umpului. abia la urma pOL
"in wrlt' {a hannl, ajiroapc de ~cQ1"ii, stau 0 mulfime de ma~alale riobandi eeva care Ie inrude$te, imperceptibil aproape, Cll
infiple in jJe/rrllhll, (It maJrllagll rotWi pe lanWi diinse1e; VUIIn, pump misteru) poc7jei. Tacaca, imbalsamak1. in padumu! delicaL al
intr-o rand /Je C(l/ml, m hrJ(l.mlp In /llana, ip pelreCeau. v1'emea Ctl glum clcsuerudinii. descrierea cuminte naraliv a ceva devcnil exotic
Ji piieiililun ;ul1'(, dansii, (ifUl1'r la 1'{mdul sou !Jovestea eate 0 balJowrei, °
prin confinut: "Pe-alunci {anna i$liculUl?lu era nu.mat (antazie, cum
U lrantealii )cw 0 biilaie Inmti manra/(i de la lum, de la nem/i ScW de /.(/
t'~le astlizl cu j)(i,lanil.e. mal nalte sau. mal scU'rte in pere/i. mat rolunde.
mat gogonete sau mat lugraete, mai Ian sau lIWI mOL, dupa poft a (iecul:
muscali, ~l [iie-eau haz nespus - eil a,w e (arot romiinul, rade de loale ~I
de toll, chwr de necazl~n $1 de nerWlOClil.• [weare lrebuio ~a poartc iillcuL dup(/ teapa lui. • Sehimbarea cste
sesizabila eu u~urin\.<\ in moda ca arart, de 1a ~lic La paHi.rie cste
Scena in care boierul, "coboral dm tn/sura, SUla greOl scam. tln!+l un drum nu nllmai istoric. marcind, bunaoar-a, dislocarea
su!JItOTl de eel dOl {eetOil ~ eSle upic fancu;ora, amintind de scene influcntelor otomanc ell cele apusene, ci $i lLnul al uoor dislocari
asemanalOart din Pajerele mateine, la asta se adau!}' reslul, rnai afundc, in mcntaJitate ~i asta deoarece "Pe-atunel (onna
adica succinte elemente de arhitectura, faprul ca scara casei l~'liculuj ?Iii. era numai 0 lantazie, cum este asta.u cu pei.liiriile, mal nalle
boiere;;ti, uncle se inlalne~te protipendada pentru a punc tara pe sau mai scurle in perett'. Moda esle allceva ~i mull mai mull ca
o calc europcana ~i democratica, uda in pridvar, \~ pridvomL inl1'-o insemnatate sociala. mai coreer SpUS, ea sen'ca ca supon de
sala mare, lltnga "; adallgati apoi, pen tru a innegi tabloul, ~i "(umul lUseqie !ii de proiectic in social, odau ce: "[If!caTe Irebuia sa poart
de tulU7I', care, ivil "dl1l ciubucele ce slugtl.e afmndeau ~l duceau in easci i~ljcul dupii teapa lUI. ~ prozatorul exemplifici detalial cum anume
°
La boien'~ "d-abia liisa sa se ulreasca lumanare de SQU ca1'e ard.ea se rega.se~te teapa insului $i fonna i$licului. Astfel .. Boiezi.i cez lmen
inlr-un felinar atii.rnal de tavan. jn salii, acolo, Lume de loatii mana, ~i eleganli p feciorii de boier mare purtau in cap un glob '·otund de hiir~te
boien mai mi.ci, calemgil, COCOIW-$I ~I sLugt, (eL de (el de i$lire. " (Chica, I, tmci.rie; 1narimea aeelUl balon era apr-oape patru coli in crrcum(eren.lii
1967, p. 350 ~i urm.) ~i atlea La unul din poli 0 gau1'ii pc unde intra capul pana dasupra
Prin ana prozei celei evocatoare palrundcm intr-o lume spnneenelor, ~i la ceLalall pol un fund rk postav de marimea ~ (arma
diferita, Ii Slam in preajma, ii aproximam felu1 de a £1, modul de unui cuib de riindunuii, de Ul1d.e boierul, ple(a7/.du-~ n*l gatul La
a se proiecla in chiar prezemul ei devenit istorie, ~i de a-I proiecla dreapla, pulea SO-$i apuce 4licuL cu palm dege/e.»
inu'-un viitor (atunCl total tllcen) in care nai ne constituim, prin Asta in eeea ce prive;;Lc june~ea boiereasdi.. SenecLutea
chiar statutul pe care-l dohimdim prin trecerea vremii, in aristocratica era altfel: ..BOlen I mm in varst,I purtau ~lic lol alat de

76 77
Pcrsonaju\ istonc Tn litcratura pa~opllstA Boien i ~i boieria la 1848

umflat, daT s(ern nu em intreagi'i, em (iiaLa lIell!d onzonlal, eeva mai SUJ hanger La brcw; bourn! (... ) stall. imprCJurul domuulw C1L bas/oane lunlP
de eercul eel mare, iOr pe atel $es era inlins Uri (und de poslau. I$bcul 111 m('na. NUlnat vod(i ru belzadelele jJUrtau (imd alb (a gugzuman. La
aeesta se lua dm cap cu aJutorul GmILndunn' manzlor". Diferen~ele zzle man. dom1wl imbraca cabamla, care era un fel tle contoi ell.
sun! relativ greu vizibile. manmea i~licului era aeeea~i (" EOlnii reaprawn de fir it nt pro/inm de smnur. La almuri, boieTi; eel man
mai in viirsl(/ purtau i$lic 101 lLinl de umflan; direrita era geomeuia Tnp'rgeau caliin· pc Cal ariipe,rtz awpenli ell har$a mare cusulii eu fir"
podoabei. junetea puna un i~lie rotund, la cei varstnici sfera Chica, I, 1967. p. 350 ~i urm.).
aeesluia nu era intreaga. ea era tfliala neted oritontal, varful
i~lieului devenea ~cs "iar lie acel ,~es era inlms un (tmd de postav·. Dintre preocuparile boterqli, icri ca ~i aLi, un loe de cinste it
Direrita era $i folosin~a: tinercwl eel navalnic "pucandu-$i 111 OCllpau parLidele de vinaLOare ~i ede de eehitatic. Radvancle cde
galulla drea/Jfa., PWf'll ~ii~$i apucI! !$hcuf cu pal/"II dfgell'" in Limp ce incapaLOare si animalcle dinlrc edc mai exu'avagalllc lineau Lac.
varslnicii I$i luau islicnl din cap solemn $1 respomabil ("Isltcu ,l~a cum am mai ~PLts. a ceea ce an regasim in lllmca \~purilor
acesla Sf lua dirt coj) rn niulond amandU1"01 m(lnllorl. IJnsLre\'olu~ionarc Cll ale lor ma~;jni de lux. vile largi ~i
Si deoareee fit'C'.lre "trrbuuI s(i poarte 'SliCIlI (/11/)(1 lea/Hz lni", romenade tranSCufopcne $i transamericanc.
islieul prostimii era altfel. mai mic. mai smeril' "Calem!fli,
CWCOlasn, slugzlr de dwdirrtiluL rall!,f12lor bOlerl!sll ~i negus/rmi ret mmi
"8olnl nO\~(,l1 pI' alwUl emu mm to(i ual1dlun mori ~i calare{i vestl{l:
urlau i$!lr mic. dr lonna unui bal'can intal's rtf. g"m III jos \~i de lin It placeau call m'iibe..~11 $1
rmguTf.:Sli; aveau PO~lallO(lne de cau' $ase $i opt
dzamefnl. TTlllll-mllll de () !1l1Il1/lnlc dr co{ $1 daslI.pra 0 /m"111/ mme In «(l/ roTJUine~/1 lU{1 ca znU'II,
{meau pl1n curlt ~l in (asa ram, IUpl, 11.1"$1.
palm col~lLri, umpllltri rll lilwd'(1r SC/1l prir de rat. .. Ae('la~i lucrll il l'ldllm, corln, prilllghelm1, com, tnt [elul de piisiirir de lighlOGlll! Ca sa
spline ~i Nicolae Filimon: "Islie'ul cu palru col/un (// man'lui n!l {lla Meat catl!u(t r{'lelmtlill, VOl amintz ainil zavaLI (mo{o.~l), eli I

Ier::.t-bn;m piirm (I ,,.(/n/Jlr/ /Wiflrillllrll nob/f'ln fHlI/)I"(/ ((ICluIN rte lilli'll dp 17wn. m lui Cri/;ol1l'-lIndll Chua, pe (Me ii hr(tneG ({l. s""i put

cazadiu a cOJocaruh1ll wbriTf. rare. Ln nindul C/, pr/rea rii rlisf)re/llie$le ~/I II! bala pimri {a muarle rn. ur~il. Cd.nd .Ie dlldeau a,:,Cllumea spedaco(~,
canula C11. roala a bogaswndll1 $i r:alfJa(ul d.. blana a( m-mfMI ului BUCll.1"eJlli to/I alergau La ColwlmG caTe cum puLea, pe jos, calare, in
!lnl$imgiu. (FiJimon, n, 1978. p. 96) ((1m/a, il1 Cflle~eii S(Z1L in ll'leguta: i$lluau merimte de (lcas/i ~l eampul
in ceca cc pnVe$le reswl ve$mintelor, aeestca se Inla~i~eaza dl' la Ubal- panii la P{umblllla prirea un b(llel. Emoll/Lnll,. fOcoandor
oehilor no~ui iOlr-o deplina eurgere policroma, agrementalii eu erau La aaste luple lot alat de tlil ca $i ale damel{)T~palllole La luptele de
vorbe uitate demull. lata 0 imagine de 1'1 cunea domneasea a os taros. • (Ghica , 1. ] 967. p. 362)
epocii prepa~opLisl(, in deserierea de mare vinuozitale a lui Ion
Ghiea: La vreme de iarna. middlc"<:lass-ul din romanul Ciocoii vechi ~
noi i~i trecea VI-cruea mai mult "inch4i tmn case, $Z serile cell! lu.ngi se
oierii cei mari .Ie imhracau Cll cea9m rosil Cll mesi, papuci sau pelTeceau in liiare; abia Jacii muon .Ie a.dlLnau mOl mu4z la 1I.n lac spre It
ciz.me ga{bene de me$tna. Cll baht! (Ism(tl, intoTS in sus $i (ara toe; jJovesli cete re .Ie inliimplttu in reT'cul. restrans a1 mahalalel Sfl 11. spre a fum
anfiriite ern de ghmne,nl, de filmie, calemc1uni1L, mlnie, selimie sa·u inlre ez rontma, manasul $1 cureluso." (Filimon. ll, 1978, p. 98 ~i linn.).
sevai; se fnctngeau La brat!. cu $al de Illd1i: vara, fermenenua scurtii, Proupcndada i~i avea propriile pLaceri. Dad astaLi evghenisita
vara ,~i iama, sC'Urteirii imbltlnitrj (U pacca de samur, singeaf> sau cacom; patlli"a a eelor instari\i nc seruleaz.a din dosul fumuriiLor geamuri
fJe dasujJra, giubea de postau srw, la liiT7Jatori, bini$. La alOlul1 $1 la ale m3$irtilor eelor de lux, apfu<lle de barajele lammiloare ale
ceremonii, jJrolijJendnd(l ,II' 11l'li{il /Jurtau pI! cap KUgiumml de wmuY" ru sislemelor de alarma care nu lasa mai nimic sa rni~te
(undul riP po~trw 1"0$11.; vara, (eregea, si iama, can loS: bas-boierul/Jllrla nmprejurul lor, pe acele vremuri

78 9
Pcrsonaju! iSloric in Iitcralura pa~optistll
Boierii ~i boieria la 1848

"fLlunCl insa, ca $i acum, boieni -$i oamenii cei cu averi mari s, caTe nu le poate da nici a petrecere". lndividualisffiul mercantil,
osibeau foaTte mull de papor in petrecenle lor." Adica "Boierii se neator al lumii celei capilalisle eSle, la rfuldu-i., vituperat prin
primblau in eale-$tt $i butei eu anuri.Le poleite, spre a se deosebi d, a..egorii explicite: in la$i "fiecare wsii e 0 cetatuie inarmatii cu !£p t ,
neguston. Podul Mogo$oaiet $1 al Targulw de Afan:1. emu ceie de olll$ul. in lntregul lui, este asediat de "limbile ascutite ale tuturor
eapetenze preirnbliiri ale boierimii. Mesele ~i petrecerile lor se fiiceau in partizanilor, auit fel1lC1~ti, rat $i Mrbiite$ti. U$uriit(ltea $i vorbele Tele
familii mal multe adunate La un loc; rar 5e intiimpla sa mrinance pI! sunt indeletmctrea. cucoanelor $i lenea, deschisii l.clTOmotelor striizii ~i
gn'idini; dar fi atunci pre(erau griidma lui Scuta, via Briincoveanului llouttiplor Grontce: m.oravurilor, partea barbalilor."
din dealul SPlrii # gradina lui Belu, de langri Viiciir~ti, spre a nu da EroE civilizatori nu lipsese nid din eapit.ala Moldovei: "Ciiteva
prile; llorodului a surprinde ureo nemvHntii a lor $1 a li 5e pierde ersoane imestrate cu ((lrmecele figuni ~i ale spmtului, care au caliitont
fmntr-aceasta prestigil1l. n capitalele man, au trrut sa inlmduca $i in 100$i bon-ten-ul ,II

Boierii Cel tinen, din caura stranselor relallUni ce aveau cu fanariolii marlierele elegante, au vrut sa (orrnez.e salDane alese" de~i a$a eeva este

~l alti venetiei depravali, conlraclaSl-'r6. incci dupe atunci 0 mullinli! de greu de realizal "intr-o societate meschinii $1 plinii de tJOt-bani, C(/ (l

viczuri, contrane cu lotul modultd de vie/uire a boierilor biitnini. Sania noas/ril'. Un f:xemplu este salonul doamnei Elena Stllrza,

mitologicii a lui beizadea C. Caragea, fiieuta In forma carulUl lui "renumit", "urednu de a fi cunoscut $i cercetat de iewm". AceSLa este

ApoUon, $1 eel' $asl! cerbi ce 0 trageau, con/qul eel de postav alh bliini/a ., camplonul b071-ton-uiw ~I ai elegantm eurapene". in od~\ile doamnei

u samur de Mosea, hangerul cel semiinat cu lmlzantuTl f1 gugmmanul ~Iena 4 qtl primll CU toata amabullatea $i gmgti.$iile ccrute pentru a {aC('
de samur cu {undul alh al acestw (romos pnncipe, precum ft ,"oehiele {, onorurile unei case nobill'. Cu toate acestea, locul ell pricina "a {ost
nepre{uite, $alurile $i (eregelele domm/Cl Ralu intorsese aliil dR mull capul ~l este ziime /inta sage/llor neputincioase ale u.nei invidit tare pros t ute"·
juntlor boi.en $1 COCOfme, incat de mulle on vindeau mo$ii de mare prel ca Dum nealor sun l U du~m(lno$it", u potrivnicn", .. calo11lnwtorii
sa lmtteLe luxul $i slrriluczr('(l. acestor prinC1/JI riisipitari.. Riiul poale ai or m teresa I{ . dori nta lor esle .. sa diirame talonul acela prin sarcasm".
i (ost mai m:c daca s-ar (i ()jmt ari; dar triala scandaloasii $i in saloane, protoeolul aminte$te de acela din lumea apuseana,
depravatiunea luand proportiuni mali, in(estarri $i demoralizm"ii pana ell deosebirea di majordomii ~i vale~ij care fojgaie prill casa sunt
un mare grad societatea IntreagiL" eMeriti. Sunt rromi, adidi. in palarul lui voda Caragea, ffiosafirii
se a$eaza pe pawri, mal apoi se ive~le \iganca
Cu simpre romanlidi, Aleeu Russo c.ritidi ~i el clasa suspusa.
Vitupereaza! Nobilii autohlOni de prill r~i i~i mangiie toata "bine imbriicatii $1 /JuTland 0 scurteicii irnbliinitii, cu gulerul r(idical
ziulica eu plaeere "barbile lungt, iar eei mai lineri l~i rasuces °
In SUJ ". Aceasta se prezinta "eu lava plinii de dulcele de toi (eiul; dupli
mustata. In afara atestor ocupapi sunt "nuli perttru societati' dansa venea alta Fzganea tiind 0 tava CU 0 mul(ime de piihiirule cu vutcii.
(Russo, 1974, pp. 192-193 $i urm.). Singurele luemri care ti d~ lzma ~l ciiteva (ar(urii cu mlgdale cura{ite $i cu niiut priijit".
anima sunt, inainte de toate, fumatu} de "ciubuc dupii dubuc',
apoi, aceia$i, iau Mdimineala #. dupa somnul de dupii pram dulce{i Dupa ce toale acestea se arata oaspetiJor lui voda,
(mitlunat obicei!)" , mai apoi sorb" carea turceasca, batJowrindu-$i Cl.L
toata energia moldoveneascii tiganii $i slugile"_ Nu lipsege, vezi bine, "indatii apoi intra cafegiul boieruiu~ imbriicat etl un m.intell
oiei jocul de carli, 0 distracp.e a tinerilor similaril discotecilor ostav negro, cusut cu fir, dar (ara miineei, spre a llisa sri se vaui brat
eontemporane sau cluburilor de joeuri elcctronice. leri, ca $i azl, sale albe prin CQl1la$a de borangic sub(ire $i re(ecato cu bibiluri; mijlocul
iune~ea se aduna $i mai apoi "se G.$eaza metodic in jurul unci mese d, lw, welt $i mliidws, era incins cu un $al de matase viirgatii, ale cc"irut
10C $i merg /)e urmele babaciloT ari. cascii, bliistamimd neviiliimiitorul IG.$i, pxtrenutall atiirnau cu gralie pe $oldul cel stang al pinorulut; potunl Sat

80 81
Personalul ISlOrie in literalUra pa~()ptlst·,
Or~e1e ~i lumea lor

de postav vl-$tmu, CIt lurzectl de fir; IImnelt Cet stacoji1 F (esuL al TO-$tt CU
mtuzTasm conslmetitl il wlTmer/i, ee de energie din nimic ii (riimanlli";
/'u.ndii de ibn.~lln negrn, n~ez.al pc cap [u mrhelana cea mmunalti 4
$i pe cand ne spunem vorbele astea ne t-a~ar in mime ceIe ce Ie
!(ll/,anOlllor, /6(e(l.1I dm aal June ~1;l'Vitor un Canimed care ar (i puivi
spune Peler Cross in "Dilema". nr. 438, din iulie 2001, despre
atata gelozw veclnlor z.ei din OLimpul LUI Omer. El venea C1/ 0 tava d,
faptul ca perioada comunista ~ a lusnl 0 nrnprentli tolal I7£gatillii
argmt in Imina. pe care erau depuse, in za7funle lor de (illgran, "wi
a~upra wlturii wmfme". ~ zice ca ne-a lasat un soi de bleojdeala
multe religene pline de 0 cafea de ArabUi spumoasG ,~i !Jarlumalli; dUPll
ftinuala pe care domnul profesor Lawrenct' E. Harrison, fast
d(msul intTn Clllbw:ciul eu Clubure!e de anlep,ll de 2aS071l1e, dm aU: ciir,
director aJ misiunii CSAlD In America Launa (~i care acum ­
lvlele implule afimat cu lutUll de eel mai ale~ IC$eau ncm de un {urn
iulle 2001 - eslC senior fellow la Harvard Academy for
mirosilOr. lnlmrea :,ucce.nvii a aces lor serl/lton fonna. 0 reprczenlare
International and Area Studies) crede ca hOlarnire$te "dislinrtia
pllorealrii niT/oscand (otme bme Tl!gulele iemrhlei. ca slllf(1 de rasa mare,
il//7I' culturi progresi!.e (progressive culture) ~I cullun stn/ice (static
I Sf' durelill mal intal In belzodca Costache, a/I(II gratial la 10(1 allallt.
ctllhtre)". \{ai aproape de progressive culttlre. cona.~ul Baw se
51-$/ Implil/fa It dal<mlle eu elegal){ii Sl t'X(/Clllale. Teruwuindu-se
lnnacareaa pe data in [ala bolpi accleia rlin buca!..<1.ria cea
reremm17alul cafe/et, mosafi111, en oamel/1 1'1] lrcbun, incepurci a lIorbl
slrftbuna care ii pare ca "samttna (I fi lucru (inrapluit, n n ) demnm
pollt/CCt ~I a dISc uta rk.s/rrr pmUlLite cc se pregiiteall penll11 I(lr(j"
(Fillmoll.II, 1978. p 100) W:niu a lIiizdultulw, znr 1111 de om." PriVlrca "a scormone~te
melanwlica ~i vcde lucruri de mirare' "!n/rclli" cuhniei "!J
mlaunlru S1tr1t nf,r;t1 de rum )I ll/cesc ca I/lnnno'l'a; (orma sa estf'

rotunda ~i bollll'e atal de mdrazn(;a!rl, ea tt! mzn eum de w' tille in aer ,II
ORN;iELE ~l LUMEA LOR
mm ales cum de ~-au In!lttll cu ell'7lu:nturile, ((irci a fi binat !lici de (I!Ja,
l/In de /oel/ri, 1l!C1 de Cltlrelllurc?" \1ai multo turiSlul nostru se la5a
Vasik Alecsandri se prcumblfl prin spapul ciladin ie~ean sa
luprim de rf'lleqiil<- cele inalte, ~e lImpJe de rlletttfiziclIl in cheie
\'ada cum Slam. Z','u e prea bille, ~Ct!tel(Llte :'ldlri', zice barduJ "ce se
fortuna tabilis ~i ia in l-asp,ir i~toria mare pnn eea l11~mlIlI5: ~Un
gasesc in CClct{UZC SU71t toate mal mllltwu maz pUI!1l pttstrale in
alat d01ll71esc, l.calm ItliitOJ man in tiz m'/J {tiTl, cadi' ill rUl7le, cand
inlregww." (Alecsandri. 1994, p. 81 ~i mm.). AJungc langa "Tumul
(/prnapc de ('/ 0 biatif burrilcine. {lira nici un slwl'7/ir IStone, sui p..
C1'admr de deam!JTa jJOTlu" ~i baga de seama cil "poale inc,i SilLJI mu.lta
plC10are dupa sure de (lni! Ce sujel mt/gulilO1' petllru ga~lro7loml! Ce iZ1Jor
tfff'me de rll~r(l elopotelor in lipsa pnle;iloT de riizboaie. "$ocote$te cam
bogat de ule/ adanci asu/JT(/ de$iirliiciunei miiril'e{oT ltunC$ti pent
ce <lnume ar putea fi demn de interes: doar "BlSenca in care sttnt
iloso(i! ..
porlretele a lui Du.ca Vodti ~l a familiei sale" poate fi obiectiv turistic,
Merge(m) mai dcparte. ne ratacim pc la 50cola. in mahala,
accasta "se (lflii inca in bu.na stare # menlli a (i ariilalii. ca una din (ele
acolo ne preumbIam ,. in II'/! douct $iruri de bordeit ee se intind pe
mal n/mente Clf s-au radlcat in Moldova in veacul XVi!". lnteresul i sc
marginile $oselu". Realitatea islorid, via~ cea care se vicruie$te,
anima brusc la vcderea bucararici cdei vechi "re Sf velie aproape de
vorba lui Gore Pirgu, se ~aza in curmezi~ul visanJor, a dorinteIor
dO/JOlni(tl, in dreapla ", cuhnia ii pare a fi "rea mal curioaul F mol
de mai bine, de mai mult. e ,~a ceva ca hoteIul Hilton sau flJ1l1a
zrmd7/lCCt de insiimnat" $i asta din cauza unei boJl-i care e "sprintenii
Solectron In cont.rast Cll cine ~t.ie ce [abrica de harLie gudronata,
~l alcut w/a de trei bolti eleganre, ayezale una asupra allia t'. 0
ramasa In mahalalla industriala a induslriilor de stat "a caTom
pretIUuieste arhitectural ~i pe dal1i se lasa cuprins de entuziasm,
In{atl§are licaloasa. (a industrici slataJe de ali ~i a mahalalei din
se rat.acC$te in admiratic din aceea hiperbolica, se pierde Cll flIea
50cola de atunci) "n1l raspunde 'nlcidecum La Ideea miirealii. ce
a~a ca noi, scepticii de aLi, pe dat<1. murmuram 111 barba ~i zicem.;
ra$ligasem de ora$ul Ja.plor. uind it tH111eam de /)f' varfirl RaP/del".
~!Hijl, mal, ait de Tepede SI! lasii cUlnin~i de Opll1msm jXI§oPtl§til, ce de
Pric~a pentru care uratemia Sf' mstallreaza unde fill t.rebuie suO[

82
83
Personajul iSloric in literalura p~oplista
Or~ele .}l lumea lor

cra~mele cele proasle tinute de "jidolJi slremfero~t. Si ce fae ar Ii putld %ia ell drcpl, ea politieii greei, eel «robia era paladill
sLrem~ero$ii de jidovi? Pai, praclid din greu capitalismuL, fa
Merta/il»; iar in ucolul in care triiim l10i munw esle condlpunea
nego~, industrie, dau credit $i tirnosesc band, numai Illcrllri Tele. bbertii(.ii. Aslazi oneine se simte sal! t'OleJte sa fie om trebuie sa lucreze, sa
Cum privim la e1emcnLul romanesc de la mahaJa, dinlr-o data produca. Omlll pe cm'e averea ercatli de dansul smL ramasa de la pari?lli
eele bune se aduna, rduJ se sub~aza, piere precum 0 bucatii. de °l/JUne in condilwnea de a putea subsista rara d£ a munci eli puterea
ghea~a in canicula verii: falii de strem~ero$enia semita, bralelor lucreaza ru pu.terea mteligenlli; drua nil. sapii ,H nu bate c
locllin~elor aJor nO$lri "se d£osebese pri71 un aer de rochetarie ce IOconul, Sf'dii La 0 altii muncii: dmge eu cuno$lmtele sale 0 Industne, Sf:
mul!.G.7MJle privlrea; fJiirelli lor sun I viirUlli mai cu multO. gri]ii: u§el£, dii la studiul $Iiin(elor, [ilozofie" literiltn; se /cue dllmi.lt, mecanIC sau
obloanele, sliilpit de lenm care se sfmJin stre~ma sunt [reul/i ell. l1t1sip magistrat" (Chica, II, 1970, p, 44)
galban ~i lucesr 1Je!.el de departe; prnpa i71guslii Jl euratii te indcamnti a
Ie Q(bhm pI! dansa, ~l perdel.ele albe ee Sf amtit la [emlTf iii insuflii ladlta aIel cum progres,ive culture covar~e~le ~i.alic culture.
dOlin/a de illl'm i71Launtru. Casele romimllor SWlt mici ~i J)lri{ute fa mite Numai ci problema israelila esle vazulIi d(; lon Ghica ailicl. ea nu
gtllerim. .. ladra clim aici se raSlOaTna daravcra. viziunea de tip lOlrd In cheslillnea de mai sus, munca 101- nll e la fel, e aJlceva:
progressive culture aluneca pc ncsimrile inlr-O static culture,
isracliWi dati buwa $i freamala economic, economiscsc $i "TalelltlLo.wl 'lOStru pletor Origorestu a espus, acum ca/iva ani, Wl
inveslcsc, $i rOl a~a pfma cand, ell lrecerea \Ternii, capra vcclnului lablou in ((n'e, eu JJfmeluL Will maeslrlL, rep-re:zmta un wrmaro, (un
ebrtu devine tap ispa~lTor Terapia resentimcnlelor economice billn): mlLltim~ de ltiram romani, bOrbali fl [emet, vcmd Cal, b01, oi,
prca pupni 0 pricep, Ion Chica ~Lic cum ar fi sa fie aceasta. ClItare poro, piisan. OUti, unt, zanavaturi elc. ~i numai ovreL se vad
ins june, lIll bonjurisl animal de idei capilaJislc se inLOarcc din umpiira'l1d, adel.lar tmns pe fapt. A1' %lce cineva, fa vedereo acestUl
su-ainalale $1 sillgerul culIirescu nu pricepe de ce \'lea eJ sa se Itlhloll, cii in Romania numaj ovreiul cwn/Jiira, num(Li el este
apllcc de pradllqie in lac sa-~i caUle un loc prin canteJariile onsumator? E,roarea ar fi mare, Ovreml fumparii in adevar, dar
domne$u $1 sa se tad bugetar ~i nll ulu'epnnzator. Sa-i ascllitfun cumpiirii nllmcli ea sii vnn.zci a doua zi, ii dacii pictarul Ilostru ar fi
cum sporovaiesc amaodoi. de pardi ar [j slugerul un c1ilarnai lidel :ugrrivlt piJ.rerhea ruestui tabfoll am fi llazut, in PM/a S[irnta Vmen,
sindical la 0 inlreprindere de Slal In sporovfuaJa mitingista eu Oltreiul lIimzcind romanilor dm ora,~ (ceo ee cumpiirase ell 0 zi mai
invesulorul ·prival. Doua lumi: una progressive culture, aha stati inainle de la larani in iannaroe. Oureiu~ in genere, nu esle nin
culture: la fel alllnci, la reI aLi. Sa-i asculilim ~i sa luam aminle. 'oducator, 1~iC'l eonsumator, el este numai precupet: cumparri cfmd
giisqte pc om la 11I;lJOle, co. sa vandii scump. Hr(ma ovretului este /JUlina,
"- Slav/i DomnuLui cli nil. mi-a venit ~i mie in gand sci trimit pe fiul mamiiliga ell. douci-trei [iTe de ceapri sau d£ ustumi: el nu are trebuinta
meu Pat/Lache la Paris! Totdauna am zis cii tinerii (are invata muLt s, de hranii subslanMlii, fiindcii nu se OSterl.eJle muncl71d, nu cheltUlC$l
intarc ctl eapetele 5tricate. Sa vrei sa fit rob ea ilo'ii lui Platon in loc sa. putere 1n~chiularii; nu ehellUleJte cu imbracii1llintea, di.el nu line la
cau/i sa te [aei bOler mare! $tii ee-a lis Anslote~ ii vei sii. te pw pe mundi (Urritenie, leapc1d(l llama de pe dcinsul ~1 ru,\71za dm cap numai cimd e
,5i sii la~i pe pro~ti $i pe neinvalarl sci fie in capul trebilor: deputat i, bueii(ele, OcufJcLliunea lui esclusivCL este a se tine la panda, tmtmd
senatori, minl$tri; sci invarteascli calemurile $i tara, ~i dum"eata sa ehiorc4la punga ~i la neeesilatile mm{mului sarae sau eheltUltor.· triiie~te
dUel sci intorci moam d£ [tiinii ~t sa tragi de wamele plugulw?
din sudoarea ii din nen01'ocirile romiinului muneitor. Pu{ini, [oarte
- De la PltlJon panti astiizl au trecul douiiua. ~i doi de seeoli, in care purim ovrez sunt meseri~L: eroltori, l.idan, dulgheri. liimplan; mul(irnea
IUmRa it lucrunle s-au schimbal. Alunci 1llunea era robie, ,H robia U7lora rea maTf sunt careiumari, e(imritmi., zamfi ~I samso,l'i - nin unul
'a cOllditltJ.nea mdispensabiltl a libertii(,ii altora; atunci !e[ft,rson David plUKar.

84 85
Personajul Istorie in litcnltura pa~oplista O~cle $i lumca lor

Comertul, astfel cum .~f! pract!ca /a nOl, in IDe de a Ii sen'llorul Sttpttl llara~ulJea. privilegiaza ana care, jata, sc ive$te din asemenca
at frroduc!ilmii $i at consuma(lUnii, s-a pirul stifj)(,nu/ ~1 l1Tanu/ eVCldari din omogen.itatca ideii in betcrogencitatea vietii celei de
produr/ilontlui ,f! ron.Hllllfllorulul, intr-atat iural agricultor41, ob~IC. Pana lui Alccsandri capata liLOl, sCliimra se invioreaa,
produ«itorul n051ru rel maz serios, rnunce,W! numm $i numoi ca Sa dt:~cnppa ;:llrage atcn pa: atunci cand ai ce spune $i felul in care
Imineoml lraficul brm /11m; In71~te ~Ie-!)liind cu groaul mornnzl ul crillr spui deville mat performant. ImpulsuJ spre ideologic cade i~tovit
rand nzmf'11i nu-i va plltea seoale /)jata lno$U' din ghearele dimalarului" in bra~ele anei, di\>eul sc retrage $i lasa loc placerii liberc de a
(Ghica. fI, 1970, pp. 468-469) po\'csu. de a arata in scris $i £ISla chiar daca nu-Ii place, chiar dad
ip sunt amipatici subitc(.ii adu;;i in pagina. Sau poate di tocmai
Tarallul merge a~adar fa iannaroc ;;i acolo \inde ovreilllui car, de ,lccea:
se cluce L u maJ'fa "in PW(I Vimta \lmen'~ De ce ntl merge ~aranul
acolo? Prohabil penlru ca IlU <: renlabil ori penlrtl ca nu e "Sil/1Cl'em itwl bOT/em $1, fii1"li (I mai enala In zariaI' do ell ~Cl71(ul ce
obisnuil. ComerpJl nu [rebuie sa fie sen'ilm'lll su!w$ (II !JI"O(llIctiullll~ i /l( Iwgltltli IlTll$ul sluje$le de {cml(iwre, sa ul(iem rare va fi obieclull'l'l
ci Ilurnai al COJiSl/lIUl(lImii. dcoarecc taranul, COl ;;i sus pornenila lIlal rararlfr/S/lC ce nz~e va iTllii?i~o? [. .. J
filbrica, produ( ca ~ii vanda, altrel de ce se l1lal ostenesc. Tirania UlIttle lUI nu )Unl (lll<i deail nl$le lungt.gall'm de eOI1/rastun, f.iingii
comeqlllui fara de pro(\l1cator pretinoe pre[ mk ~I calil3te bllna I ((/WI ml({i )1 /iuiloasii, undf uire$/I !nn/n- ge(zmunle~parll' vro dll.:!iwl

tocmai penrrll ca ('sle srrviloarca conSllmatorlllui Cum anume tit' I!datll g/(imiidl(' UTIli pe5/e altn ,II lucrond inlT'O alrnos{erli /mlll/OaSll,
al plltea cineva mllnCl altfel decat hraruno trancul banllilli este N'.:I () maga:lc m(zre ~l {mm()(lsli cu ferestnl.e lar~ }i lwmnoase, ill rnr
grell rle ~PLJS ~i rleo imagmal. E la fel ca ~i silualia a);la rand curare 5lrciiucCJ( matml~cumill', lrrom.wi, rnslaluri sa/Jate, 7uvaenm (/r (lUT,
domni de pe la lAS - Irrmdc rlc stat - sau de oritlnde din Illmea In(r-ll1l (llt l aHI, tolle!tul de {ucruri de lux. Aproape de aceaslll illiainestl
sallllui ~(' aral;\ v(,l'h;') 1 I;) clllI,iuni r<loiofonic(' si reI' prer mare la II Idi$lfUi ~cri71l(1JI(/ cr: part! ai vOlqlf {/ fiirmii.ca Ireaitoni pn71 blileiril,
grail NUlllai ca cei clill Pi;j~a Sfanta Vinel-j VOl' prel mi, ~i calitate, 111(/77, !Jilllc rIe rarh IU sll'aeal, carel.e stau llt.$lrale pe la/tlli: ric in {eremlrii,
si atunci ovreiul \e confonncaza:;i obliga prorltKatorlll sa ob\illa IU('([I\ mar~av ee-O insufUi. dezgust ~j In care 7,1.11 jlodtl sll'em/uros
rccolte mari ;;i oe caJilatt:, altfeI. daca nll face asa ceva, "Ir(ll(!~, .1/l(Jrule<u.ci JIO./imite rille. VI1lC pe u17nii a bacalie inghesUllii de panere LU
G,flejJuind (ll gmmJi. /nomen/ltl mllc cand nnnenl nu-i T'n /Julea scoale o~covc, cu masline, eu /)IPcn ~. c.l., in Tnljlortli ciirora ~edt' 1m gz ee 7,1.1/ ~
biala mO$ip din gheare/r «Imatarulut. rip untdeiemn, ce priv~/e C7J pliu:ere la {urn ul eiubllculw j(ill,
~a e capltalislnul ~l £Ill altfel. llumai ca, de data aSla, rl/rllaindu·jt' pinlre ciipii(inele de z,ahlir, pmlu piipu~ele de smochme ~i
sCrtltindu-I, Ghica se intoalce dillspre progressive culture inapoi la /mllre 1I7iilunle spanzumte de balta dughenll. Dupli dansn ~e araw
st.atic culture. Oriculn dinamica, progresul, trans!arja de la ()chilur un ~opron de calf'Va saindUl'i pariile, in care stTiiluc~le fa pam
stagnare, de la supravje~uire ~j incremenire la schimbare socialii {uwlui figum neagrii a ltTlUI ~igan {eraTo MIL de 5canleie :boarii
presupune 0 crqtcrc pe ma.sura a diversitiil-ii. a diferenl-ierilor. a impregiurul lui, in vre7ll.e CI' el bllle luconleml w cioca1l1d peste lUlu #
cromaticii rnulticulturale ~i multtetnice. Ora{iele dcvia sub ochii (anneaza un tablou (0.1 51' ponle de pitoresc. Mai de/)([rlJ? 51' rcidldi. 0
ingrijoral-i ai nosLalgicilor pasej~t.i, intor;;i spre trccUlul de mariJ-e a.finea greceasdi plinil de {esU17 mmi, de {'lJ,Slanele, dClT figun serzoase Cl
Si spre santi pur etnie ~i, de areea, moral imbatabil, 0 lume a ,arbe lungz, de CClpete eu eealma/.e, carew slau impr~tiete pc lalrlle de la
Sodomei ;;i Comorei in care domina slrainllJ de neam $i ciocoiul D(~re/l, Fel.egenele de ca{e, clubucile $1 nmghlLele glOaca rolW1 irwimnate
rara cele sfinre Numal ca. dinco]o de sentimente, peste stari ~i ill acea saW ~i fumul de liullun domne~te ill toala nOUl1mea sa. fa/a
ofuri, peste privirile incnJntatc ~i bombineli]c nemulrumite, Ileum 0 sp1leTIP nt'mlascii lipan de 0 tiutlungl11e rmnineascii. Aceas
clivcrsitatca \'ielii urbane da culoarc frazci. sublntinde onrl(1 0 {rziollorl!l(, ('U adeu(iral origznalii $! se poale num! mag(lZla cea.

86 87
Or~elc ~i lumca lor
Personajul istoric in hleratura P~OP(iSIA

mai deschisa dedit loate. {iindca piiTettle ei despre ulita lipse$te11la1 "un smgllr etaj (... ) impiirtit in dOll.a camere -$i un pndvor. lnvelitoarea
intreg. En este impodobitii. in {afii-i cu bucaluri man pline de ltulele, (casei) em de olmu:, tar Ul cele douii punctun unde se llnesc doliile, avea
lmamele, de Imtiun. pin launtru esle tiCSltil de dulapun. in care sunt cate 0 biiWii de fJiimiint smiiltu1la, rtl vlirful in forma de pasiire."
intmse fel de fel de chiseLe cusute Ctl fiT, tot soiul de matanll de mClrgean
sau de chihrimbar $i pnn colturi slau gramiizl de ctubuce de clre.fi $i tk ,radina estC policroma. cu pami fruetiferi ~i 0 mullime de
iasomie. Marla onenlalii ce se vinde intr-insa, a$ez.aTea-i curioasii ~ mai fiori amcnajate in rondouli asemanatoare eclor de astazi: 0 bolta
ales figura caractenstlca a annanulut C8 /rage necontenit ciubuc ia eu vit.a de vie se inalta deasupra. Bra7.dcle eu £Iori
pragul ~ii ii dau una aer slrain din care un zugrav ar putea face ·un
lablou (oarte ongznal. .. "emu jJlme de garoa{e salbatice, ochlul-boulw. lemnul DomnulUl $i
Aiel un rofelM Italian S8 lovl',lte de un cTc4maT jtdov; mal colo un {rrnba-rmelu,lelulw; !aT pe liingii ingrcidirea de Ire.slie a micei griidini $1
oitor franter. se inghlOnte$te cu un ciubotar neamt; mal departe 0 pc /Jrispa {(llelor erau (J$ez.ate lJ mulll me de oale cu magh~ram,
modista jJansiana dci brarul unui ceasorntC(l.T flJiter,Peste lot locul nu indTU$al1ll1 ,~ alte lIon swmpe dupii at lWei. ., Mai mull inca "in umll
ver.i alta decat stniinl ee znoa1tl in lIalun de ]ui.ovime; Insa romani drn coltunle curtn PTa un put (u roata. !cmga care Sf [onnasf' UlI lac dli
negutiton, nu [ .. J" (Alecsandri, 1994. p. 79) pii, ce sen lea dR scii.fdiiloare catorva rate mma1le$tl $i le.\esti. ~

in Bucure~ti LOale seamana cu cele din Ia;;i, mahalalele sunt la lnleriorul casei cste aldituil dill doua camcrt:, una servea
fel, burghezia cste insa mai in largul ei. mai acasa. Sacagiii ~i
diru~ij locUlesc In disule invelite ell nestie din eartierul "drept camara pen In!, CDnSf.l1.JMea prOlI1z.iurulor; zar rea de (L doua.
O~eta.rilor. Nicolae Filimon gase~te acolo 0 casa care "prj dfltmalii jJe11tm loclllntii, era pardositii (pavaltl) eu ciir(imizi slJoile cu
arhlteclum m de ordm otoman $1 p-rin mtca griidmii compusa din rzrbon 1'(L/Hea
rfl$1£ $1 avea dOlUi plLtlln lurt:e$ti a(ojJClite Cll saitele, penu: $l

roditon $1 flOTt, alriigea {OCITle mull biiga1"ea M seama a 'redflonlor. Curtea maralun de of. Aproa!Jc de [ereSIn: em 0 ma~(i de brad, aCOptnlli cu 0
acestei case (. ), ingriiditii. cu uluCI de stCJar asclt1ite la var{ $i {o p(inzii aUHi fU marglnlie de borangzc gaibm. pe core erau puse eatev
inalte, n nu pare sa fie ell adevarat ceva vrednic de luare aminte. ~i fllrti 1Jnt/ peste alta, harlu dl' sms $; a jJlireche de ciilirnii7"i de olamii wr·
J ub aceasta masii SI! vedea un l$li( Inveht i11 hartie groasii. 0 !)iirrche dc'
asia ehiar daea "In partea desprf' fatada ulitel avef! pannaliicun aoblite
~l (/.$ez.ale cu maTe gusr (Filimon. II, 1978, p. 191 ~i Wln.). fume turc~tl de sa[tian ro$U $1 () strachmii cu OIUl.
Pe piiTetele despre nisarit emu douii. /coane (l.~ez.ate pe 0 bucaui de stoft/"
Abia mai apoi luenlrile par sa se Indreple, u~or ~i ca din nimica an15ii dfmsele II' af/a 0 sticltttii (U aghf'm.rnii, un 1/I(lnu7Ichl (buchet) d,
toata, spre memorabiJ. lata: busuwc weat ,II caler'a spice de gnill; inr in [a/a acestor obiect
de-oo/iune era sjHinzuratii u candelii ce ardea neine!?tal. dand 0 lumina
"in mi]loeul ingriidirei era a poana cu dOlLa eanaturi. invelitii Ctl slaM $1 melanrolica. Tavanul acestei caTJ'Uffe era de gnl1Z1 ~I uluci liP
strea,lina. ClJ. ulucz miirunitle, ca sii 0 apere de Jlncaciunea plailor. in stejar, trumos lUCTate. Ldngti un all p<irl!le $i ((1m apraape de l(lvan era
vfLr(ul acelw inveli~ erau doi caprion in forma de sceptru, avand fiecare o culme pe care stpteau atam-ate: un antenu, 0 g'lUbea bliiniLa, nl~t
la estrermtatea de sus aile 1.m (oco$ luera' in lemn (oarte gras. lar pe ceae~lri de $al rO$u $i caleva roChlL Osebit de aceste mobtle ee indlcariim.
a/ada stiilpilor emu sculptati dOl $erpi tznand cate un mar in gurii. n mai era in aceastli ramerii 0 laM de Bra$ov, cateva Urcloare etl apii d
flaUI $1 0 soba oaTha, deasupra c(J.reia era pILla 0 tava cu tacclmlLl dulcelil
$1 al ra[ein. iar in lindele (le jos se vedeau cotroo gheme de [{ma $i 0
Interioru I casei pare a asemenea altora mu)te din
Bueure~tilll vrcrnii, adica domaoarii W {lLIe.•

88 89
Or~ele ~i lumea lor
Personajul istoric in literatura pa~optlsta
f,ti(ilmtr1.1 $1 afarii de poartii 0 ad'll:naturii. de papol din cwsele de lOS
r
A5a se arata ehiului 0 casa a c1asei de mijloe; In C(;ea t~ coJ(n g:um i(l invr1r1eiile si strlim/Jat !inle pehllvanilor $1 alc m(Lsce"innlo
privl:'$te palatul domnt:sc din vremea lui Caragea, aeeSla fuses~ dOl1l ,ltl, Simigill, cu tabialele for SferTce pusc pe cap $1 ru lnpodele de
llf ifeau
7idit /f11!11 La subltoarii, impreunii cu bragagin }i s'aleJ)giil llrT/duli, fl
(Olllrlut w aiunanl $i ru Vilm.atonl de $erbet din rana?', (((11 pw1tW pe
"pI' lont!llnM 51' aflr! tHltlzi rarele lui Bosser ," f'rt2 "romp us ([mlT-un (flflfesun miri Ctt fUT/de stufoase de ibnsim si cami4i de bomng1c sub/m,
si1-de case ell douii r!indun, te inrepeau din ulita lv1ogo$oaiel ~I 5 (are lli5au sa 51' VaT-a pe fllepttlrile ~1 pe /n'a(e/{' lor gOlde figv.ri slmbollce
lennmau dinaintea raselor - genf'miultli Heriiscu, pI' uli{a numitii 1/ ;I1C1llJtate, jJreculIl obicmuwu wniceru, ..
Scoall'l.
A rhll(!1't !l7lJ acrslU/ palat. era vagii ~I nedelermmatii; l'rn 0 r.idire sall *
r;riimridm' de 11wtmal in care se vedcall mOl multf' oraml' de flrhUeclurii,
imilnlr w. Cf all dt' 111m grnmlan ~I mai ?le:regulal. Fa(ada cc pnvea di.11 Sl:lr~il11 aici incursilll1ca noaslr~t prinl n .: "tufecciil, ((mi/util ~I
POdlt! Mngo,wairt ntlro 1/11 ba[rol1 in {O'l'lntl dl' rluo,~c tll.rrl'5t, mobtlal Cli wliim$li" vrel1ui. pnnlrc ale lor arii albaneze, nt: su"ecuram
dWn1wn iI/mli(p la/'f/ate (,1.l rail rea 1"0#1', ;/1 rm-e TII'llM ndesea JmncijJ, clegraba pnnu'e "invrirteliu' >1 ,~tr/imbc1tllnle pehlwmulor $1 ale
dl'\11 l,w W{f'flU(/ $1 riubllrul pnvmd pI' /rcalton IIltlminnloT", u-ccem, la randu-nc. printn: "Slmigiii, eu tablale//' lOT
Pc /)(Ir/m de.llnl' Mnllloin' em WI ~ir de adiii III jar!7ul de dll/il 1[1'1111' Pl.Llt I)e cap $1 (U lnpodelc de lemn fa mbpoara' care tal, mceall,
ciilllgiire,rll, in ((Ire ~rdl'all ulirhii, nefrrii Ii irinlfllill r!OIllI1I'(tl Fundul un groav (ontraSl Ctl cei1aJ~ ClraCl, ell "afll1wrii". Cll ".t!tinuilan'l de
(urtli, WIt /)(lTt('rL drs/Jrt' Hl'1a5w. era consacrat grnldllnlor tindel, bel dm Fanllr" ~i deem laulalta cu Heliade RadulCSCll, a~a ca sa
meau amUl Im-ll de MilSl1' $1 11mbl(l, cn rarr se S/'n)(la domnitoTUI la 11\1 llllam ,avorile lumii acesteia $i felul in care wale se 5curg in
wfemmltili .~I it! preimhllin/r lali', 1(/1' in rata PodulTtl Mogo~oaie2. /II! D
I,raful Istorie\. Nadar:
flmg7llu' aproape dr Ilna surti wi 11 ,en I, rm Ull :ul .n mjJlu, ((77T'inchlden
In il1lreg1lf 5fLU marPle palmi ce compunea re$l'd2n(n., $1 () poaTI(! mar, "A~a l' lll/llea (Isla, (millor, rolundli ca 0 ClZmii:
Illl1l/itii Pa~a CojJusi, (f' rrrllea dc' intTarea Imnelpattl. '. (Filimon. n, ({inti Ctl bowl (u(U/ot, cand ('l/ &J1lT(/ aiseal(! $1 ClI 11mba scoasii:
1978, p. 26 ~i urm.) (and nOU/I, (lind veche; cand (ir/Jllll, aind spar/Ii: cimd /1;1I1mfLlii,
cond scrilcwtii;
Cit prive~te lumea care fojgaia prin palatul domncsc, aceasta ((ind motatii $i iustmtd, cand data pnn pulbere ~i jJri71 tinll; rand cu
aduna laolalm (lura? tip ma./ase, ai.nd cu obwlii, rand cu P1ClOrui gol: crind in P1ClOrul
bOlerulul, Cli.nd intr-ai clocoiului; dmd elasllca, cand scorto
asa
~l
"lot re aveo Bucurl'$tli ml7i inleiigent, rim mai lene~ $i mai depmllat. roulloare de gianI'''.
'alatul era pliT! de boim \'>l de cafemgii de /01 fe/ul. dmlre can janClT1.fJ(i l
.If deosebeau /)1;n (oc!lt'tiiril7 fmbw/.uiui {(rr, prin dew!le camp/im-enle fl
Timi$oara. toamna 2003
/emenele rc fiiceau in drr>al}ta $i in stanga, dar mai (1.l seamG prill
el.eganra (Iey/mmlelor /(liall! dupa ultima modli venilfi dm Fann?'
lnterTOTU/ CUT/ii prezinl(l lIedml 0 panorama (oaTIl' wrioasii $1 variatli:
in ml/lo( stau i1t$irale, raretell> $1 bulcrw boierilor; mm inlolo, vizwi! iw
t'odli jlTrimblrl/l amuisam 1m/m!ratl cu cioltare custlte ru sa.nnii de aur':
dll1fllntel7 unw ralld de od//I numal ru un rand, tU(frrl2l, amiiutH $1
satdrG.$ll 1$1 C1lni((1!1 (Irme[f, ,Huerii:nd prinlre din?1 (lite a a11f albanezii.

91
90
Personajul istoric in lileralura pa~optJst:t
Note
Note
11. Traditia istoridi despre intemeierea statelor romane~ti,
p.159. .
. Paharnicul Costandin Sian. Arhondologia Moldovei,
12. "Singuml elerrumt istorie", ne spune Gheorghe 1 Bratianu.
Amintiri ~i nOle contimporane boierii moldomoldoveni, texl ales
"Wt'fJ i se pare (lUlD. Oneiul, n. n.) a menta 0 atcniie rkosebitii ea tradifte
~i smbilit, glosar $i indice de Rodica ROlanJ; prefa~ de Mircea
(lfionala, este amintirea papei Formosus, personaj real dm a doua
Anghelescu; postfa~. note ~i comentani de Stefan S. Coravei.
pp. 53-54, ~.u. iumiitate a vearulut a.l IX-lea, trimis in Bulgaria la 866 rk Papa Nieolae
I, pentru. a intan leg<itura intre biserica de la Ramo yl (arul Boris, recent
2. Costache Negrllzzi, Opere, I, Pacalele tinerefeloT, eclitic
Irecut la cr~tinism. El in.n~i a ajuns mal ttmiu papri intre anl1
cntiea, ell sLUdill inlrodllcuv, comen tarii ~i variante de Liviu
891-896, iar lilJalitateo lui in Bulgaria cu Patriarhia dill
eonte, EdllW<l Minerva, 1974, p. 108, ~.ll.
~(mst(lntinopol, care a adus in rele dm unflii biserica acestei tfiri in
3. Lucian Baja, Douii secolc de mitologie nationala,
Humanitas, p. 33. depml!mfa arc!.el greci!$tt, liimure~te "treeerea de 10 praTloslattlc la
latmle ", N: ~l-O amintef/f' traditia istoneil a (1'on iw a.nonim
4. Gheorghe Asachi, Opere, II, edil-ie CJilica ~i prefalii de NA
noldoven~ti. Asu/n-a acestei chestlum Onciul a public(/.{ un studw
UrsLI, seria ScJiilOn romani, ediwra Minerva, 1981, pp. 26-27.
dpou.hit, afWnd in aluzia neasteptatii /,/ "Papa FannO!," a ammtl7'C a
5. Ion :\Teclllce, Opere. Edi~e crilld ~tudill Inu'oductiv de
iJlljJre/urdniM, in care romanti din Daaa, ca $t rei din dreapta f)mu'ini,
Gabriel $tr('mpel, EdllUI<l Minen'a, Bllcure~ll, 1982, pp. 161-162.
;m/lflrl<'iseau soarta m~dl11Cloyiior dm imperiul buigar. ..
6. Cf Dictionar de tenneni Iiterari. articoJul LiteratuTa.
Dcspre ae(;Sl personaj gasll11 in istoria papaliUit-ii unnalOarele
Edilu ra Academiei Repllblicii Socialisle Romania. Bueure~ti,
1976, p. 249. r:lnduri: "UnnaFll lui Stf(an a fast Papa FORJ\lfQSUS (891-896). in
l Ta(a .w partlculara el {/ (ost deasupra ancarez mus{ran, tllLSll"l- Si ascetic.
'
. Boris ?\'fihailo\'iti EihenbauID, Uuzia skazului III anrologia Ce
la 30 (lJm/ie 892, I-a infOrmat Cfl impaTfLt pc J.ambrrt, fiut (tli Wido.
este literatura?, Edltura Univers, 1983, p l.
l're.nunea pI' rare spoletanl! I) I'xernlau aSl/pra PCIJlel (( d/!"If('r/tf 10/ mm
8. in Tradlpa istoricil despre intemeierea stalelor romane~ti,
utermrii, (islfel NI Fr!'l7nOSUS l-(I ru.gal in 893 pe regele german Arnul( d
Editur.1 Eminest:lJ. j980, p. 12, ~.1I.
Carinlia (887-899) f(i nnulgii domeniul SfantulU! Petru din rnalml,
9. E vorba de Cronica anonima t1dn~cJisa In lilllba rosa,
Ilriir/a1' fre~ll1Ii". Amulf a dal unnarc cltemiim Papei, a weer;/ in ((nul
descoperilii de Ion Bogdan inu'-un shofnic de la Kiev, III care sprc
894 ltalia de Nord si, inlr-o a doua rampa-nip, (I orupat ROmtl. unde a
deosebire de toale celeJaJlc rela~illnl de aC{'Sl gen. partea care
primil, In (eomane 896, dm pmtea Papet FrmnoSlls (oroana de im,priml.
prive~lc desdilecalUJ MOldovci 5i arHecedeOlcie sale reprezinlii mai
imbolnilllmdu-se !l!Sel, el a [os/ silil s(1 s(' reintoarai in Bat'ann, im
bine de jlUllataH: dll1 lext. Ea poale (i u~or daLalii dllpa randurile
Lambert a pitS d111 nOll mo.na pf pmeJ't! la Roma. Papa Formosus (I munl
de fa sffiq;il, can: privcsc inceputlll dOlllniel lui Bogdan, filiI lui
La eateva wIJl/elmant d7lpci retragerea impiiratului. Prmtl'l.l (aplul a'/ lon
Stefan eel Mare, cieci din anij 1504--1508. Cum aceSl vOlevod era
rhemat inlr-a]ulor 1)(' .4rntll(. el allea sci fie in/oSlI piinc'/ ~i dllpci moa
cliffinatul filllui lUI !,ran al Ul-Iea. man:le cneaz al MoscQvei, se
(Augusl rml1len, Remiglus Baumer. rstoria papiloT. £dilUI<l
explidi de ce "povc~rirea in selin desprc Domnii Moldovene5u", a
arlllepiscopiei 1'01llano-catolicc Bucure.5u, 1996. p. 138) srar~itul
ajuns sa fie trallscrisa laolalui. ell cronieilc rus(;~li din
papei a fast unnat de "cpLebruL /Jro(es purlalln Rorna 111 896 impo/n'l'a
Voskrcsenskaia letopis. (eC Gheorghe I Bditianu, op. cil., p. 156.
admmclw ~ sau. "Aces(a munse la scuTt intemal dupa II/erarM
10. O. Oneill/. Papa Formosus in tradipa noastrii istorica. Lui
impelralului Amulf. Stefan al VJ-lea, rel de-al doilea lmna~ ai pape'
Tilu Maiorcscu omagiu, UULllre~li. 1CJOO, p. 622-623, apud
Gheorghe I. Brati,U1I1, up cil.
(re7ultal al wlci schlsme papale generate de confrunlarea dintre
papalitate ~i imperiaJitale in epoca., n.n.) a pon.mnf tiez.gmpfl.YPa

92
93

..............

Personajullstoric in fitcratura P%optistil


Note
cadavrului si juderarea luz 117 eadntlllnui cor/atiu roman, O{erind (lS//1i<
lin ,l/Jectacol rum/JIll, l'vIortul. im/mimt in vesmintelR papale, em a,WlZa/ PO(/tf. fi sowtitii 0 prelungire (l Transilva7liei.. Aceasfa camcteristicii. mi s
in swuntil papal zar Irez episcopi au (ost siUri sa-l an17.c. in limp Ce unui parr (Mer/abila in loponimie, in onomastiea, in. arganiwrea canadarn!
diacon ii rroenea misiunea ingratiJ de a pleda cauza unui om ce amul/It jnvlriarc, in {olosirea limbi! /atine in rele mm vech! j>eeeti (pti?lciare.
pentru vecle~! care nu SI? mm putea dewinoviill .smgur. Procesul Se soldt'i. /loln/wre ~l municlpale) ea ,n IJC rele mai veehi monede, in sistemul de
a,1rl cum era de aifejJtat, ell rondanmarea dejune/uluz pap(i, 1~ml(l/ii d, rOlld1Lrere a ol'n.selor, C1i pargan caTe su111 Bii.Tgermeistm~ ~I til un ~ollw.
'hiles/area sa. ill mod sunbolz(, ('ad-at/rul a fosl dezbriicat de ve$11Itrl.tek ~i ((Ire e Schultheissul de prmlenientti german(i " (Stefan S. Corovei,
insemnelR papale, n.POI smuls elf pe Iron ,si taTat a/mil dm blsenrli pallii intemeierea Moldovei. Probleme controversate, p. 31). Despr
CIImtmll peterimlOl din ROl1la. unde a {ost ingroj.ml". (Harald aceCa$1 problematica vczi ~i Nieolae SlOicescu, "Desdi.lecat" sau
Zimmt:mlann, Veacul intuneeal. £ditura ;>tiinpJica ~i intcmeiere? 0 veche preocupare a istoriografiei romanc~ti.
£nciclopedica, ] 983, p. 1718.) e~enda ~i adevar istoric in Constituirea st.atelor feudale
13. Harald Zimmermann. op. eil., p. 16. romane~ti, EdiwI<t Academiei RSR, 1980.
14. vezl DanjcJ Vighl, Valon ale traducerti in lumea veche in 21 CL lean Dclumeau. Gradina desfa tiiril or. 0 istorie a
Litcratura in epoca veche romaneasca. Teme flmdmnentaIe, paradisului, cap. AIte tinuturi imaginare, Editura Humanitas.
Eci.illlra Brumar, 1999. 22. c.oro\'ci, 1997, p, 31
1.5 GiLlrescu, ]945, p, 372 ~.\1. 2:~. Gheorghe Asachi. op riL. p, 44, ~.\.I,
16 vezj ~i Alexancll'L1 l. GonJ,<\, Romiinii. ~i Iloarda de Aur. ~4 AmintiriJe colonelului Ucusteanu, publicate ~i adnotatc de
Mill1chen. 1983. I{adu Cru(zescII. ell un comenulliu iSlOric de loan C, Filitti,
17. vezi Stefan !>tcfanesru, «intcmeierea» Tarii Roman~ti ~i a Bllcure$ti. hlOdal-ia pcntnz lireralura $i anit "Regele Carol JI",
oldovci. Tradi(ia «descalecatuluj" din Tra.nsilvania in .5tudii ~i 19~5 pp, 31-32. ~.u.
Arue-olt' cle (stork, ]972, p. 94, 20" Uicllstcaou p 35.
1tl. ~L S. (.orove), intemeierea Moldovei. Problemc 26 U'i.clIsrcanu, pp, 84-85.
onlroversate, Editura Uni\'ersita.r-ii Al. I. euza. L~i, ]997. p, 30. 27 Uieustcanu. p. 108.
.\.u.
28 Coqachc Negnm.i. Opere, I, Pacatele tinereli1or, edi\ie
19. vezi Romulus Vuia, Legenda lui Drago~ - contribufii pentrll
riuca, Cll ~lUdiu il1lroductiv. cornentarii ~i variante de L1Viu
explicarea originei ~i formarli legendei privitoare 1a Intemeierea
Leontc. p. 84.
Moldovei, Univ. din Cluj, Anuarul lnstitutului de Istorie
29. Asaehi, Opere, II, p. 278.
Na{jonala, I, 1922, p, 300 ~i unn. republicat in Studti de
30. A~achi. Opere, n. p. 278.
etnografie ~ folclor, 1, edirie ingrijilil de :--1ihaj Pop ~i loan Serb.
31. Vasile l\lecsandri, Opere, II, Poem, text ales ~i stabilit de
Eclitura Minerva, ] 975, p. 101-109; Mircea Eliade. De la Zalmoxis
G. C. Nicolescu ~i Georget.a Radulescu-Dulghcru. studiu
Ia Genghis-han etc..... introc/uetiv, notc ~i comenr.arii de G. C. Nicolc<;cu. Editura
20. Dm nou trebuic sa speClficam faptul ca, din perspectiva pcntru literatura, 1966, p. 12
iSland, "colonizarea" nu poate Ii nicidecuffi socotita ascmenea 32. Ncgrllzzi, p. 83
acelor<l care au lJrmat malilor descopenri ale NoiJor Indii penu-u 33. Vasile AIecsandri. Opere, IT, Poem, p. 13,pl.
ca, in vremea descaJecatului. "coloni~tii" au fost de aeee~i 34. Costache NegruzzL Opere, I, p. 270.
semin!-ie CLI "al1lOhtonii". Ceca ce ei aduc a(estei fumi Cste un 35 Vasile AIecsandri, Opere VI, Teatru, text ales ~i stabilit,
nansfer de ··((e>..jJerlP1l/fi polltwi,» dOlo17t(l conLla J\.foldova de incepul note ~i variante de Georgeta Radulescll-Dulgheru. Editura
Minerva, 1979, p. 401. ~,u.

94
95
Persooajul istoric 10 literalura pa~oplisHi Note

36. Ion Ghica, Opere, 1, edi~ie ingrijiUi. sludiu introductiv, suedez ii s£itllie~te pe cei ee vor sa dcscopere Cuvantul adevaratei
note $i comentarii de [011 Roman, seria SO'iitori romani, Edirura Tradi~ sa mearga sa-I caule in China ~i in Mongolia, asigurandu-i
pentrtl literalura, 1967. p. 146, $.U. di acolo iI vor gasi. Vizionarul din Uppsala da ~i un exemplll
37. Ion Luca Caragialc, Opere, III. Editura pentru liter.itura. concrel. pomenind despre un francez care a gasit urrne ale
1962, pp. 9-11 .. radipei Cuvantului divin originar la Bagdad, unde franceml
38. Ion Heliade Radulescu, Opere m. edi~ie critica de acela a locuil 0 vreme. Acel~i Cuvant al u-adipei prebiblice poate
Vladimir Drimba eu un studiu introdllctiv de AI. Piru, Ediulla 11 gasit ineifrat alcgorie in Numeri ~i Iostla. Binein~eles cl acestc
Minerva, Bueure~ti. ]975, p. 165. scenarii hermeneutice sunt un adevarat scandal din punclUl de
39. "Cm/cejJlta $l~a aflat cea mal completii elabllT(ZTe de plina astiizi in vedere al Bisericii, deoarece muta originile Tradiliei monoteiste
car-tea lUi Virgil Nemozanu din f 984 inlillllala The Taming Qr in Orientul indepartal. Interpretarea accasta se perpetueaza in
Romcmticism. Prelueind 0 sugeslie Hnla ill 1~lono{!,mfia germana, cartea mediile oculte ~i eteroclilc dogmatic pana in secolul nostru in
dlstinge tm /mill romanllsm, inamte d(: J815, SI un stadnt triniu al U'H.atele lui Papus san Rene Gllenon. De altfel, din acest punet
cu1-entulw, intr-e 1815 $i J 848 (sau mal ineonce). Numtt High de vedere gasim asemanari frapante intre Swedenhorg ~i adep\.ii
Romallticism (H. R.), eel dinliii se dez.vQIui, in tpoca revolu( iel franceu lui Saint-Martin sau Charles de Hesse. Toate all ca impuls
Si n lrnpC11ului, in eatella (an occu1enlalP, wm a1 fi Anglia. Germania originar ace~i nevoie(romanticl) de mister, de minuni, de
Si Franta, ,II psi" 0 ml~care raraeterizatii de radica1.Jsm ideologic, cO(;'1'entii, miracole. Auguste Viatle dteaza fragmentc din Jumalul
{liziO?wnsm. mill (OSmiC, integrarea contrariilO1', misticism Si mtensitale mare~alului BiHow, datal 1789. Ni sc relateaza aid despre 0
paslOnalii. Stadml Ultf'riOT si-a pnrlUl numele de Biedenneie,. camera de meditatie $i rugadune in care se afla 0 icoana a lui lSlls
Romalltic;.s711 (B. R.) cU La un !Jersonal creat pe la fllljlocul secolullll (recut care s-a luminal brusc in timpul cand mare~alul Billow era
de dui z:ian,111 miincheneZl ~i cUsemnimd 11./1 lip cfp filirti71 mIC-bu.rgJua:. cufundat in rugaciune. Mai mult. in jUrlil ei se aratii spirite
Folosit InI(/{ll C1l sens !moTatw, exlnH OPOI 10 !rC!/omene de modli ~ celeste, benefice. Apari~ia lor este tulburata de carre ingerii
mobilier dm penoada RestattraJiez, lmn.ent,l fI [ost, in [ine, prereral demonici care incearca sa risipeascl pacea suOeleasd\. a celui ce
altura penlru. denttml1'ea celm dR al dOlle(l roman/Ism in intrrg'ul stiu" 'se roaga. Mare~a1ul BiBow aillnga treplal aceste spirite demonice
(Nicolae iVlanol<:seu, Iscoria critica a liceraturii romane, £dicura prin rugaciune inve~llnata ~i neobosica, in locullor aratindu-se
Fllnda(..iei Cullllrale Rornane, 1997, p. 168) o clipa figurile lInor I"ngeri ~i sfinp precum loan BotezatontJ sau
40. Ion Heliade Radulcseu. Opere II. Istoria critidi universaHi. profetul !lie.
Biblicele. Echilibru inlre antitcze, edilic ingrijit.'i., prcfa[i, note ~i [n insemnarile lui L1.Valer, intalnim descrierea ~edinwlor in
bibliografie de Mireea Anghelescu, l'nivers cnciclopedic, lojele masoniee din Copenhaga prin care se stabileau comuniclri
Bucure$ti, 2002, p. 188. Cl\ spiritele mortilor prin practici magice, specifice epodi. lata,
41. Idem. eu valoare de excmpliticare, un documenl aparpnand luil
42. Comportamem romantic. guslul penlrU mister $i Lavater, datat 9-12 februarie 1794, reprodus in studiul lui
expenmeIltul ll-airii concrete a saerllilli, dar si al unoI' experieri Auguste Viatte: "1. Lttmma r.are se vede esle - dttpa spusele demne d
dincolo de marginilc permise de autorilatea bisericii estc prezent incredere ale prieteni/Qr //'lei din Gruparea de N()'I'd - de natura [os[aricii,
la Sweden borg - ea sa dam doar un singur cxemplu. ACCSle u-airi de un alb stralucitOT, asemil1liitor luminii stelare. Se rnai aflii acolo un
concrete Sll!1 t inso\.ite de reflcclia teologala. Cuvantul dintfu este nor alb (Xl zapada, inviiluind un perete intreg. Cood aaastii CMfa vine
sacru in viziunea lui Swedenborg pentrll ca cste intemeielor al in conrart cu raJa ~j miiinile eei in coma simt 0 alingere blandii.
lurnii in sDlrit. in t.ratalu! imilulat Apocaljpsis revelata llusticuJ miitiisoasii. Lumina nu este rosie ca ceo pe care eti ctl e:r:peri.enfa in

96 97

.......

Personajul iSloric In literalura p~optisll'i


Note

omuniearea cu L1l1nea de dincolo 0 eOllsiderii ca {rind a SPiritelor rek ,II alJuzurile # nedreptii/ile TUSt$ti. Sistemul lor era de a nu asculta
in$eliilOflre. 2. Orica:re mtrebiir1, numite "Luerari" de cei din loja, incep TllclOdatii 0 jiiluire, ci d-a apuca cu gum inawU!, ca sa. inspire spaimii,
'in .hestioru'i7'i [enne, politicoase $i lipsite de teamii adresaU! lumll ck ca JiilUltorul sa (uga de uamii sa nu pa~ii una ~1 mal rea Meat pricina
incolo. Un riispuns - ciar penlru eunoscatori - vine de indatii printr'-o nlr'U care venea sa se plangii.. Si lata cum procedau. Era por'IJ.ncii
afirrn.a/i£ sau nega,ie tra~Gnte de felul "da-nu ". Riispunsul nu esle straj71ica de la fmpiiralul sa nu supere sudlfii (suPU$i straini), sa nu i.e
lransmis pri.n voce, ci prinlr-un semT/ vizibil, striiluCllor, prezent aeolo in puze wartir, sa nu i.e ceara rechl1.i/lUni etc. Banul Brancoveanu, fiindca
niJlocul LOT. 3. Adeseon riispunsul precede intrebarea, ceea ce era prinape al s(imtului lmperiu Towm, era in idee ea trebuie sa {ze
derrumstreazii cli spmtek cunose gfmdul nerostlt al oamenitor 4. Daca tralat ea un sudit austnac. inlr-o zi se pomenqte ell Bil:TZOf ca-i aduce in
raspunsul este imprecis sau se rezuma in un da sau nu general $1 vag. cuartlr pe mart$alul Dibici, care veneo. la comanda oftirilor, inlocuind pc
(est (apt esle dovadii cii intrebiirik trebuiesc dezvoltate ,n simpli{reate, in biilnlltu[ m.at'C$al Witgenstem. ~i scoate pe Brancoveanu din casele d,
fl.$G (el inClit cel care pune intTebiiri so. oblina rasj)unsuri afinnative 011 sus, inghesuindu-l eu toatli (amllia in cateva becittn. Atins in mandria
negatIVe decISIVe. 5. Uneon parllcipan,u la intalnirea cu dlVinltal, w, Brancoveanu trimlte pc un nepot al lui sa espliee generalulUl
ob,m de la aceasta cuvinte disparate in UT1IIG intrebiiTl[or care se dovedes, altukill situatlunea exeepllonala in care se afla fi sa-t ceara sii fie
mal apol senlmee $1 iT/viilGlUTl coneentraU! din c!liar aeele cuvinle (l$' mi/al. Tiiniirul sol vorbea (ran/~te ea apo. $1 era elocuent; ajuns la
inlr-o ordine stabilitii prm (onsullaTea splrilulUl. De multe 011 asemene, palat. (p. 364) incepe pe un ton oratoric a expune generalului Zaltukzn
vinle k vin in gand ~i pe buze cetor din jurul mesei la tori Odal(l # (ara seo/Jul pentru care era lrimis dupii t'egullw retorice$ll, cu trope, {l[!;Un..
niCl eel mai mic e{mt. 6. ChestionaTea spinletor buTte se pelrece /lira sa geslUTI $t joeuTl de {l1.iollomte; Zaltukm, in loe de a-l asculta pana la
pro'lloace nelini.$tl sau alte tensiuni intenoare in sufletul particlpan/ilor s(ti?'$1l # (N Taspunde in resllune, deodala se i.n{unazii. # bate dl1l PIClor,
din CCluza di nzrnic in $edinlek lor Tm aducea a conjura/i£ urlijl(.oreasca; sfrigiind: «A(ara! ararat P~ol! ce te stt"ambi la mme ..... inuit bietul sol a
mai mutt chiar, acestea petreciindu-se {ara preg(itm religzoase speclGle (U UlI-Q La. (uga Spe71at, uitiind $i exord, 51 naTa/lune.
'XCep/Ul Teculegeni ploase pentru eli to/I cred cO iTl ?nIJlocu.i lor se aflii Se cutremum lumea eand ataea de Za!tttkm El era vestit in loata
Dumnezcu lTlSl.L$i ~ (Auguste Viatte, us sources occuJtes du Rusia pentru vioienfa $i strtimcia sa. Ccmd poruncea eeva, nu inciipea
romantisme, p.123)
llor·bil. lrebuia sa se raea. Dacii cerea cara p,mtru transportu .
43. Les sources occultes du romantisme, Paris, Librairie
IrebumclOase pentru O$tire $i Sf! Tiispundea co. "ilek au murit de epIZOOtl~,
Ancienne Honore Champion.
el raspunMa: (lEi bine. sa se inhame oamem" # bie?ii locuitori era
44. Op. cit., p. 7, pI.
sUpU$i cu biciul cazaeilor sa duea carale inhtimandu-se in lowl boilor.,
5. in Exercices d'admiratioD, GaHimard. p. 11, ~"u. Daca vreun boie7" iTldrii.znea in divan sa [aul ceo. mai mica observa/iune
46. Realit.a~)e dill epoca Regu)amemu)ui Organic slint asupra ureunei masUTl ordonate de diinsul era indata surghlumt.
acoperite de oprobriul revo)u{.ionarilor p~opti~ti. in amintirile Mitrcrpolzlul Grigorie, rlleTgand intr-o Zl la diinsul sii-l roage sa {u mai
lui Ion Ghica lumea aceasta, a~a cum se intampla mai ingaduitor cu er~tinii, el, in loc de a-i Tiispunde, chema indatii pe Banor
intotdeauna clnd avcam de-a face cu literatura aUlcntica, este $1-i ordona sii-l trimita peste grani/a. Peste douiizeci $i pat?11 de ore, a eel
prezentara mai iluan~ata, mai aproape de ceea ee fusese ea ell om stant era dal arara din eparhia lui ,n dltS surg!liun in (undul Ruszei,
adclrdral. in randurile urmatoare figura imposibiHi a unui unde a (ost de{inut cinci am.
oeupant rus se vade~te, in cele din urma, a nu fi eu totul ~a cum Aceia insii caTl cuno~teau bine pe generalul Z(tltukin ~i cari traisera
parea Ia prima vedere: uBfm.n! cu paza.r711eu.1 $1 cu generalu.l Zaltukl7l. elL dansul in intiml!.ate spuneau cli era omul eel mai drejJt, eel mai elnslll
prt$edintele cu deplina (JUlere asujml Pnnclpatelor, {or771au 0 tnmne lot ~1 mm milos, $i co ordinele ee da Ie da cu inima sangerandii. Mulll
o fim~ii sub fimla: (rIa nevmovat, slu]ba!" sub care se orroleau loat aSlgurau ca adresase impiiratului rapor·(.uri s(a$zetoare, asupra slam de

98 99
jale in care se aflau Principalele. ziciind ca purtarea Ru.siei in Principate SIGLE ~I PRESCURTARI BmLIOGRAFlCE
menta reprobarea tumei intregi.
RU#i aveau priuilegiul de a Ii rai, cruzi fi nedrelJli $2 d-a Ii totodatii Alecsrmtbl, 1994: Vasile Alecsandri, Calatorie in Africa (proza, I),
oamenii cei mat buni La suflet # cei mal Pliicu.li; ei pun toale faplele ceie Edipe ingrijitii de GeorgeLa Radulescu-Dulgheru, Prefa{ii de
ne017l.enoase sub firma: « I a net.finovaL. slujba!" cum zicea Sanda Radian, Tabel cronologic de Cornel Regman, Editura
calejki-sovetnikul Bat7.of, care afara din stujba era omul eel mai pliicut, inerva, Bucure$ti, 1994.
sufletul eel rnai bun # mai milostiv, omullui Dumnezeu, cum s-ar zice. Alecsandri IV, 1974: V. Alecsandri, Opere, IV, Text ales ~i
Zalutkin a murit de CiU77Ul, voind sa dovedensca ea boaLa de Care stabilit. note $i variante de Georgeta Radulescu-Dulgheru, scria
mureau soMalil cu miile in curti it pe maidanuri nu era ?lid duma, nili "Scriiton rorwlni" Editura Minel\la, Bucure$ti. 1974.
boala llpicioasa. A fost inlocuit cu un om inteligent, plii.cut # binecrescut Ale."(and,·esCtL, 1977: Gr. Alexandrescu, Poem. Proza, Edirura
generalul conte Pavel Kisselef, un camarad at impamtului. Minerva. Bueure~li, 19
Alexandru" (Ghica, 1,1967 p. 365) Bra udel, f, 1989: I'ernand Braudel, Timpul hunii, vol I.
47. ineredin{fun cititorul (studenrul la umanioare) ci aici Bucure~ti, Editura Meridiane, 1989.
trebuie sa priceapa altfel: in eOIHemporaneitatca imediatii Briitiall.u, 1980: Gheorghe I. Bralianu, Traditia istonca despr
~inura~ul eu pricina este nomenclaruristul, seeurislUl, intemeierea statelor romane~ti, EdiLUra Eminescu, 1980.
ex-ministntl (comunist, neo-comunist sau curtean al panidelor Cantemtr, Hronicul...: Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a
celor democrate: Iibidinos, ~i mincinos, ~i bine motivat in privin{.c'l romano-moldo-vlahilor, text ales ~i SLabilit, Label cronologic.
a ceea ce, imprumutiind 0 vorba filosoficeasca, am purea spune prefa\Il $i note de Stela Torna. Bueurc$u, Editw'a Albatros.
ca ar fi un soi de simt exacerbar de lipul causa sui, ouroboros, alfa Costin, 1979: Miron CosLin, LetopisetuJ Tflrii Moldovei. D
$Iotn.ega, Sfant trup $i hm.nii sit$i Hagz rupea din el) ajuns director de neamul moldovcllilor, edi~ie ingrijitii de P. P. NcgU!cSCll.
band, patron de holding, manager la Slar eu firma capu$a din l3ucurqti, Editura Minerva, 1979.
care, asemenea ncvinovatei insecre de plin curare cabana din Dcitionar, 1976: Diqionar de tenneni literari, arlicollll
fundul ml,mplor, se infruptii din sangele facturat al trupuJui eelui itemtura, EdiLUJ<I Academiei RepllbJieii Socialiste Romania,
baIan (~i rubensian) al firmei de stat, $i sopoara, ~j cumnapea, $i Bllcure$li, L976.
a dumisale fiidl $i al dumisale fiu. Driigu,mnu. 1956: Ion Codru Dragu~nu Peregrinul transilvan,
Editie ingrijira ~i prefatata de ROffiul Muntcanu, ESPLA,
Bucure~ti, 1956.
Eihenbaum, 1983: Boris Mihaiovici Eihenbaum TIuzia skazului
I

in antologia Ce este literatura?, Editura Univers, 1983.


Fiaman, I, 1975: N. Fillmon, Opere, 1, &tipe ingrijita ~i studiu
introdllctiv de Mircea Anghelescu. Note ~i variante de George
BaicuJescu, selia ''Scriitori rom3ni", Edirura Minerva, Bueure~ti, 1975.
Filimon, II, 1978: Nicolae Filimon, Opere, II, editie ingrijitii.
note, glosar ~i bibliografie de Mircea Anghelescu, Edirur
Minerva, seria "Scriitori romani", Bucure~ti, 1978.
Fmnun, Biiumer, 1996: August Franzen, Remigius Baumer, lstoria
papilor, Edicura arhiepiscopiei roman<Xatoliee Bucure~ri, 1996.

100 101
Ghzca, I, 1967: Ion Ghica, Opere, I, edi\ie ingrijita, studiu Raiet, 1979: Dimitrie RaIct, Suvenire ~i impresii de ci1atorie in
imroductiv ~i comemarii, glosar. bibliografie de Ion Roman. seria Romania, Bulgaria, Constantinopole, Edi\ie ingrijitii. prefa~ ~i
"Scriitori romani" Editura pentr11 literatura, Bucure~ti, 1967. note de Mircca Angbelescll, Editura Minerva. BlIcure~ti. 1979.
;hica, 11, 1970: Ion Ghica, Opere, II, Edi\-ie ingrijitii, studiu Rosetti, 1996: Ra.du Rosetti, Amintiri, Eelipe ingrijit:i de Mircea
introductiv, note ~i comentarii. glosar. bibliografie de Ion Roman, Anghelescu, Editura Funda\iei Culturale Romane, Bucure~ti, 1996.
seria "Scriitori romani", Edilllra Minerva, Blicure$ti, 1970. Sian, II, 1973' George Sion, Suvenire contimpurane (n), Editie
Ghlen, /If, 1973: Ion Ghica, Opere, ill, Edil-ie ingrijitii, s[udill ingrijitii de Radu Albala, Editllra Minerva, Bucure~ti. 1973.
introdllctiv note $i comentarii, glosar ~i bibliografie de Ion Roman. $Ie[iinescu, 1972: vezi Stefan $terunesCll, Intemeierea Tarii
seria "Scrutori romani"; Edirunl Minerva, Bucure$ti, 1973. Romane.5ti ~i a Moldovei. Tradi{ia desci1ecaluJui din Transilvania
Gilmscu, /945: ce. Giurescu. [storia RomaniJoI', I, edil-ia a _, in Studii ~i Articole de Istorie, 1972.
rel'azutii ~d adaugita, Fundal-ia Reg-ala j)cntru Liler.llura;;i Artii, Vzglll,1999: vezi Daniel Vighi, Valsori ale traducerii in lumea
BlIcure$ti. 1945. veche in Literatura in epoca romaneasca. Teme fundamentale,
;011'(/, 1983: veLi $i Alcxandnl 1. Gon~, Romanii ~i Hoarda de EclilLlra Bnlll)ar. 1999.
AuI', Munchen, 1983. Weber,1993: Max Weber, Etica protestanta $i spiritul
MOllei, 1997: Sl. S. Gorovei, Intellleierea Mo1dovei. Probleme capitalismuJui, Humanitas, 1993.
controversate, Editura Universitii\-ii AI, r. ClIza, Ia~i, 1997. ZImmerman, 1983: Harald Zimmcnnann, Veacul intunecat,
lean. Delu11Ieall, Paradzs... : cf. Jean Dell1meau, Gradina Editura $ilin\-ifica ~i Enciclopcdica, 1983.
desfatarilor. 0 istorie a paradisului, cap. AIle p.nuturi imaginare,
Edhura Humanitas.
Lucian Boia. Douii secole de mitologie naponaIa, Humanitas.
Mamllac, 1999: Ulysse de Marsillac, Bucure~t.iul in veacul al
XIX-lea, Editura Mcridiane, Bucllre~ti, 1999.
Matrrodin, 1982: Irma Mavrodin, Poietici ~i poetica, Bucure~ti.
Eclitura Univers, 1982.
Neculce, 1982: [on Neculce, Opere, Edipe critica, smdiu
introdllctiv de Gabriel Strempel, Edirura Minerva, Bucure~ti, 1982.
Negruzzi, 1, 1974: Constantin Negruzzi. Opere I, Pacatele
tinerep.1.or, Edi\-ie critica, CLl srudiu introdllctiv, comentarii ~i
variance de Liviu LeoDte, Editura Minerva, Bllcure~ti, 1974.
Paharnicu1 Costandin Sion. Arhondologia Moldovei, Amintiri
~i note contimporane boierii moldoveni, text ales ~i stabilit, glosal'
~i indice de Rodica Rotaru; prefa{.li de Mircea Anghelescu;
postfat<i, note ~i comentarii de Stefan S. Goravei.
Pelimon, 1984: AI. Pelimon, Impresiuni de calalorie in
Romania, Cm'am inainte de Serban Cioculescu, Ecli{ie ingrijita,
note, biobibliografie $i glosar de Dalila-Lucia Arama, Editura
Sport-TUrism, Blicure~ti, 1984.

02 103
BON DE COMANDA

Titlu Autor Nr. ex.


Colectia ..Canon"
Literatura romana postbelicA Nicolae ManolesclI
Vol. l-lIl
~tefan Agopian R. IviincescII
loan Alexandru Ion Balu
Cezar Baltag Mlrcea A. Diaconu
Stefan Bwulescu Monica Spiridoll
Ana Blandiana lulion Boldeo
Nicolac Breban Liviu MaU{a
Emil Brumaru Rodica !lie
Augustin Buzura Ion Simll(
Matci Calinescu Stefan BorMlv
Mircea Cl'lrtMescu Andrei Bodill
Gheorghe Craciun IvIlhaela Ursa
l.eonid Dimov T. $te($i ,. Mu~an
loan Gro~an Nicoleta Clive{
Alexandru lvasiuc Sanda Cordo~
Mircea Ivanescu AI. Cistelecan
Nicolae Manolcscu AlihOi I 'akulovski
Adrian Marino Canst M Papa
Virgil Mazilesc\I lOll BII=era
FAnu$ Neagu Andrei Grlgor
Mircea Nedelciu AI Til. IOllescli
Constantin Noi<.:a Cornel Moroni
Cristian Popescu Horea PoenaI'
Marin Preda Rodica Zan
Eugen Simion Andrei Grlgor
Nichita Sttlnescu lrasile Spiridon
Nicolae Steinhardt Gil Ardelean
Sorin Tile! Daniel l'ighi
George CO$buc Andrei Bodiu
Titu Maiorescu Cornel Moranl
loan Slavici 'ornel Ungureanu
Liviu Rebreanu Ion Simll/
Urmuz Adrian Liictifli§
Antologiile "Aula"
Proza secolului XIX Gabriel Angelescli
Basmul romancsc cult Valentina ROlanl
Antologia poeziei 80 Alexandrll MUftna
Teatru (Caii La fereastrll:
Ultimul Godot) Malei J'i$niec
Poeme alese Em" Brumarll
Poeme alese Florin laru
Poeme alesc rllexandrrl MU$;no
Pocme alese Mircell IwjnesclI
Aceasta este istoria, faptele ~j infapluinle malena pnma a
prozel pa~optiste de Insplratle lstoncil din care vom extrage
figurl ~l tlpologll, in~i obscuri, figun mai conslstente, altele care
ne vor reline atenlia 0 chplta, nu mal mult. Oncull), ar trebUi
spus de la bun inceput ca, la 0 incruntala examlnare esletlca,
prea pu~ne proze, figun, personaje, evenimente ~r strategll
narative raman valida. Cateva excepttl prea blne cunoscute ­
nuvela cu domnllorul lapu~eanu, alta cu Sobieski din opera
lUi Costache Negruzzl, altele, pe ICI, pe colo aparlln mal
degraba postpa~optlsmuIUl. Nu atat valoarea estetica sever
selectala ne indruma pa~1l pe tentorlile prozellslorice a vremii.
cflt mecanisme ale Imaglnarulul. contururi, placen textuale din
zona expreslVltatllor mal degraba Involuntare decat altfel,
savoarea narVtta\i1or eplce, gustul de a detecta umbre in
pelsaje speCifice, lexlc, gesllculatll epice, atmosfera ~i train
romantlce excesive, proslloare ~i vorbe man, a~ecun ~i
product" de raftul dOl. loate in masura sa evoce, chlar dacil
indirect. parabolic, drumul prozel spre slnele el cel impltnrt in
mal mani genulUi. Ace~tla ne vor dliauzi in felul unul Slstem de
referinta subintelas care va face cu putlnla stablhrea genu lui
proxlm ~ a dlferen\el speclfice. Mal 3poi este vorba ~i de un
exercltiu de leclura. altul decat acela incarcat de refennte
extenoare textulul supus dlsectlel, a~dar nu 0 lslone a
receptanl, a dlsectulor, a anahzelor, a evaluartl in tlmp a proze.
Istorice pa~ptlste, a llpunlor de rapOrlare fata de aceasta ~i
nrci macar a destinulul in receplare a unora sau altora dlntre
auloril avu\l in vedere

DANIEL VIGHI realizeaz(J 0 fascmantfJ ~i origina/a


expJorare a universului literaturii cu subiect istoric, Tn epoca
de inceput a acestsia, ctmd avea, Tn principal, funcfia de
catafizator al sent/mentu/ui patriotic, al con~liinrei nationa/e.
Autorul trecs, TnsfJ, dincofo de ideologia timpufui ~i
analizsazfJ personajs/e emb/ematice, dBr ~i t/purils ds
discurs asupra trecutu/ui care. Tn t1mp, au dsvsnit locuri
comune afe gandirii ~i imaginarufui isloric romanesc.
Autori fundamentali - Vasile Alecsandri, Constantin
Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Ion
Ghica - sau autori obscuri asMzi - AI. Pefiman, Radu
Rosetti etc. - sunl recitit/ cu un ochi proaspAt ~i alent, din
perspectiva contemporaneiMtii.