Colectia "Sludii" este coordonata de Alexandru Mu~ina D NIEL VIGHI

© 2003, Editura "AULA"

S.C "ULA MAGNA S.R.L.
a.p. \ 1, c.r. 962, Bra~ov 500610

Telffax' 0268/3 J .86 47

Tel. 0268/32.66.47

www.aula.l.o

Personajul istoric

Redactor: Cozmin3 lIie-Preotcs cu

"-
orectura' autorul

Tehnoredactarc: Viorel Ciama

In
J.S.B.N. 973-8206-96-0
literatura pa~optista
Cartea a api1rut cu sprijinul Ministerului Culturii ~i Cultelor
- monografie tematica ­

AULA

2 003

 SUMAR

1.
Prefa{a la un exercipu de lectul-a 7

Mare~ia lui voda. Regi. Regine. A1pi asemenea ]0

ercmonii ~i ve$unime 31

Tn loe de conclu7ie la "capul" de fa~a 4

n.

High romanlicism la Ion Heliade RadlllesclI

46

ellp~opti~lii in trlsura
" 56

Boierii $1 boicria la 1848

68

Ora$cle $i lumea lor

82

~ote 92

Sigle $i prescllrtari bibliografice " 101

 PREFATA LA UN EXERCITIU DE L£CTURA

Ceea ce scrisese Mihail Kogalniceanu, eu titlul de

recomandare $i limpezirc programatidi in celebrulmanifcst din
paginile "Daciei literare" referilor la folosirea iSLOriei ca sursa de
inspml~e pentlU scrierile literare nu era, la vremea apari~iei
arucolului-program, un subiect nccunoscut ~i exotic. Dimpotriva,
lumea romannca moldo-valaha, $i nu numai, era impregnara de
istorie $i de rcOeqia istorica. Aceasta. isroria, determina
comportamente. stabilea ~i hotara prestigii. de la eel na\.ional,
poporan, la eel al ascenden~elor ~i descenden~elor de t~nnilic in
cawl, desigur, aJ adstocraliei aUlOhlOne. Iadila cum anumc in
opul Arhondologia Moldovei al cinstitului paharnic Costandin
Sion St' dczvaluie postCl'lral-ll traseul sinuos al unci famiJii de
mare 1l11portan~ in ceca ce ar Ei sa fie con~tiinta istoric5. de
neam, de obar$ie $i desLin iSlOlic in comun aSllmal de na~junc
prin emblematica figura $i figuratie istorici a familiei Ghica.
Dintre a1 Ghicu1e~tilorsun

"dOlii IlNmllln: rei infai m'llal1C, (oboricoril~ dm bez(u{p D1l1mtral'lle

Ghiw, liulllll r,ng()re vodii, pe care l-au Ciiia! lltrcii pentru cri fill liat
BUfOl't1Il1 ncmlllor. Sunl nl.$1e siiraci, Cni.ies( cu m~losfenia. fm eel (ll
dOlle, ram sunl man $i putemrn, dill carii este $1 iniil(.imea sa domllul
Grigorc Chlca, (e astliz1 sede IJe sraunul domn/ei, aces/(l-! drept Sulf:llolu,
$1 fizndcii dUPii tiiierea domnului Ghi(a au ver/.ll domn Constantm
Mona., rare era cumnal cu Ghica fi doamna Moroz, (ata Sulj,'7.10Lului,
$1-$1 (Idusese {rap # tleri Ctitiv(! din Tmlgrad la c!lwel7llsealci mee,
Moruz, ra 5(i rii.zbune mo01tea cumnalulta sau all in(lI/...1 pe multi bOleri,
dm (an pe vQrnlcul Bogdan Sl spalariu.L lomta Cuza i-au $1 taiel,' unii
U (U?}f la hanul tiitiJ:rasc in Cram; inlre bOlm ce ave inr.hi$1 era $1 un
qonscantin Deleanu, wnle ave TlU7nal () lata, Miiriu{a, viidut'a laniini.
lnfrico$cindu-l $1 pe acela cu sabra, ca sci scaPI, au fnimil ginere I)
Coslache Sulg!lolu. ce era limiir holtei, (rate CU dO(lmTW tiranulullVIoruz,
$1 i-au dar poreela tiiietului Chico. $i l-au (cicut halman" I

In acest scun fragment de investigape istorica avem de toate,

tot tacamul tellliluc $i toatii vesela gesticulaliei eplce, wate

PersonaJul iSlonc In Ilteratura p~p\lsta
resorturile In stare sa declan$e7e reveria narauvii ~i imaginarul
romantic de spada $i capa. Intai de laate, moq.i, crime sa Ie
spunem pc masura: turcii taie pe .. Gngare Ghica". Mai apoi Yin la
rand "vornictLl Bogdan # spatanul [onila Cuza", ma.i apoi in ccle
1000 de semne tipo ale c.itatului se peu'ec alte fapte de mare $i
cutremuralOare anvergura tipid. imaginarului epic de sorginte
romantica: 0 fa lit, Mariu{.a pe nume, vaduva cinara, frumoasa
adica, ~a se presupunc: a fl, chiar dadi realitalea iSlOddt 301' fi fost
sa fie altlel, este data pJin infrico~llre unw, totu$i, din fericire.
"ran.ar holle1". A~adar "in(rico$iindu-l ~l pc aceta" - adici pe boieruJ
ce domnul avea lnchis pe numele sau Deleanu - "cu sabw.. ca S,·
sc(1)p, au pmmt gmere pe Cost(Lche Sulgilolu. ce era tan<ir holtei, (ral
doamna Ilranulut J\tIaruz".
e ar {j sa fie ill aecst fragment altcevd. dedit istOlie, fapte $i
inffiptuiri pe masura romanclor lui Walter SCOtt sau Alexandre
Dumas amestecat cu suspans de felul acelara din scrierile lui Paul
Feval? R.a7hunarea este ~i ea, aJaturi de scunarca caperelor, un
redutabil mobil al desI<l$urarilor istorice, la Fel inchisoril
lel1cbroasc, surghitlnul in lumi indepart:.Hc sau. oricum, exot.ice l
plin, macar, SOnOrilc1.tea autorita.\.ilor invocate, cum ar {j sa fie
hanul tatarasc de la "Cram ". Accasta este istoria, faplele ~i
intaptulrile: materia prima a prozei pa$optiste de inspirawe
istorica dm care vom extra~e llguri $i upologii, in~i obscuri, figuri
mai eonsistente, altele care ne val' rc\-inc aten\.ia 0 ehpita, nu ma.i
mult. Oricllm, ar trebui spus de la bun inceput ca, la 0 incruntata
examinare estctid, prea purine proze, figuri, personaje,
evenimente ~i slralcgii narative raman valide. Cateva excep~ii
prea bil1e cunascutc - ouvela Cll domnitorul Uipll$neanu, alt.a Cll
SobJeski din ()pera lui Costache Kegruzzi; altele. pe ici, pc colo
apar\.in mai c1egraba postp3.$Optismll!LlI. Nu atar valoarea estetica
sever sclectat.a ne indruma pa~ii pe teritoriile prolel istorice a
vremii, cat mecanisme ale imag-inarului, conturllri. pHiceri
textuale din zona cxpresivit1i~ilor maj degraba involuntare decat
altlel, savaarea naivita\.ilor epice, guslul de a uetecta umble in
peisaje specilicc, lexic, gcsticliiapi epice. atmosfera ~i triiiri
roman Lice excesivc, prostioare ~i vorbe mari, e~eclln $i prodllqii
de rafrul doi, wale in rnasl1ra sa evoce, chiar dad indirect,
8 9
PrefafA la un exercitiu de leClure
parabolic. dru~lll prozei ~s~re .s~ele ei cel i~l~l.inil in rnai ~ar~
genului. Ace$ua ne VOl' calauzl m fclul Until slstem de refenn~
sLlbin~eles care va face eu pUMp stabilirea genuJl1i proxim ~j a
diferen~ej spccifice. Mai apoi este vorba $i de un exerci\.iu d
IcClllr3, altul decat acela indireat de refelil1~e exteriaare textului
supus disec\.iei. <l$adar nll 0 istorie a receprarii, a diseqiilor, a
analilelor, a evaluarii in limp a prozei istorice P3.$optiste, a
tipurilor de raportare fap de aceasla ~j nici macar a destinului in
rceeptare a unora sau alcora dintre a.ucolii avuti in vedere. :'-limie
din toale acesrea nu ar fi sa ne intereseze, ehiar dad., posibil.
ici-colo rdel1n~e "metaJiterare" sa IlU poata 11 cu cowl evitate.
Niadal' 0 lecttlJ"ii care se vrea eliberara de povara celor de
dinaintea sa chiar daca exista riseul sa descoperim teritorii
umblatc, deei7.ii $i judecap intfunpLate. Ne asumfun descalificarea
aceasta in vederea realizarii unlli experiment, chiar daca ~tiin~ific
l'isca(n)t. L.eclura tara predeterminari. Lectllra virgina.
inwnirea textului cu dUland ca ~i Clim nimic n u ar fi exista
iOlre eel dOl, ca $i (um I1lci 0 iSlarie a receplItrii accstuia nu 30r fi
sa fie, Suntem cOI1$tienp insa ca ~a ceva nu c in intrcgime cu
put.in~a ;;i ca e aproape imposibil sa ne aplcdm ochii in pagll1a
diqii, [ie ea cat de aoonima ;;i de hpslta de "indircatun valonc,
prestlgioas~", ignorand un inevitabil bagaj cultural. Nu poti. din
pacate, cit.i inocel1l un rext. Reveria paginilor de [alii esle insa
una a inoeen~ei leclurii in felul de demult al eopilariei, al
oedeterminarii cotale prin chiar eliminarea a oriee s-a scris
despre tcxtele in cauza. "Ahardarea ~limli/jcii~ - ve;;nica obsesle a
hermeneutului - ar [1 sa fie tocmai aceasta: cum este posibil sa
cite;;ti ram predclcrminari? Nu ascllod aid $i 0 alta inten\ie care
s-ar vrea ;;i ea experimeotata. ered ca !ipsa de apedt pentru
lectura a t.inerilor se explid uu doar prin faptu) ca aCUffi. la noi
$i aiurea, televiziunea, muziea. mirajul existen~ei tumultuoasc de
dincolo de pere\.ii bibliotecii, prea pupna alractivitate a
pusuliciei ;;i a ascczei pc care 0 pl'etinde dobandirea stall1tului de
erudit intre erudi\.i1lumii, d.incolo 'deci de Loate aces tea, mai este
_eva anume care indep~lrteaza taoarul cilitor de cit.itul literaulrii
lntre cl $1 tcxtele Itteran: se aila 0 nesfclr$ilIt pletom de text
despre textullitcrar. Nu s(' mai vedc padurea literalllrii din caUla
 Mare\ia lui YodL
Personaj ul istoric in Iiteratura paso[1l1st1!

copaeilor analitici. Liler<llura despre literatura a luat loeul moderni7.llrea Rusiei se petreclI 111 cmar acele vremi sub
in~eleapta. altfel cum?, sa otcarmuire, vorba cronicii. Cat despre
liLeraturii, Nu sunt neaparat impolriva acestui Lip de a exisla a)
lileratllrii. $oar pULea ea in deccniile veaeului ce ne 5la lnainte "Carol XlI, regele sfezilor'. acesta, nestatornic $i necumpanjt. june
melalileralUra sa devina literatura insa~i iar eomentariile despre adica. Mperui.nd sub Pultava rodul tuturcrr trecutelar sale blruml!, abia
Sancho Panza sa iie Ltl aclevarat mai intere5ante decat textu) care sdi.pase ranit in Moldavia La Tighine (Bender). "Vorbe memorabile
i-a dat via~. Ba s-ar ptttea ca sa-I ~I uitiim. ~a cum uit-i in scene scrise simplu sc petree mai apoi in urmatorul paragraf a1
ingredientcle unei inghclale din aceca italieneasca. ramcit in povestiril acesleia intitulaca, asemenea unui anun~ de scoatere la
hedonismnl i'ntim pHl.rii. Nu rna sperie ~i nici IlU ma incligna ucilaJie a unor scene istolice, Regele Poloniei ~i domnul
MoJdaviei. Destinul nenoroeil al regelui sfezilo,- esle acompanial
asemenca perspecuva de viata posibila a literatuni. Orice se
poale in lumea spillluJui atata vreme cat el este cu lotulliber: in de acela al craiului le~ilor. prietenlLl sau, "pre care (Carol, n. n.) il
deplina IUl slI\'cranitate esle de presllplls ~i existenta. in 1111mele
.wise pe lronul Polonll?1, de unde cobarase !1Te A ~igu.sl Eleclorul de
SaxQllia". Coboara AUbTtlst Electoru) de Saxonia ~i urea palatinul
aceleia$i lihcrta\J. hclas $i vaL vai. a abolirJi literalLlrii $i a cititullli,
Stanislav Le~cinski. Ce vre\i alteeva mai desaV<lT$il romantic decal
a inloclIlrii lor cu allCe\ra similar, comparahil. ega! in noblele.
asemenca imampJare eu tlfCU\illri ~i scobor~uri clin demniratile
Sau - de ce nll? - inegal. Si atllnci. vai noua, am avea de-a [ace Cll
IUme$li. Pricina lIrcu~nllui pc treplele tronului le~i1or e
o omcnire incu)t:i.? S-ar putea ca incultllra, a$a cum 0 soeolim noi
fizionomla palatinlllui care fu pc plaeul cllccritorului sved.
azi. sa fie cultura Illmii de maine? Se poale $i asta, ol;ce se poal,
vi Iloru I pierzator de la Pultava a rodlllLli LULUror lreeutclor sale
in perspccuva mlinitelor probabilitiit:i ale vijtorului Spirilllllli (ca
blrulO!-i pe care Ie I;sipi pc drumurile pc care se ratiici, ranit, in
sa vorbim academIc),
Moldavia. la Tighine. lnainle insa de asemenea pierdere va fi sa
Oricum ar Ii sa lie. imi pare ca rnai imponant decal spaimele
lie lntalnirea eelor doi. a unuia in cali tate de cuecriLOr, al
noasrre doar estctiee. mal dihai ar Lrcbui sa ne sperie perspectiva
eluilall ea "depula/ /mnLS de confedl?Tapa Var~avl"l" spre a implini
mortil Spiritu)ui prin a~ezarca pe cre~tetlll sau bimilenar a
porundle craiei lui Carol. in talnirea marcheaza destinul lor
pal.anci accJeia palrate pe care ~i-o aJ?eaza dOClorii honolis causa
Comun'
la vrcmea dccernani, imr-un cuvanl a canoniZc"irii, a mausolcuilli.
a trans[orrnarii lileratllril in mllzeul IjleratUrll in care ciliLUI sa
"Caml viizuse pre paLatinul Stanislav Le,~cinski uind ii [usese trimis
aibe obligaLOriu gustul de tamaie al unoI' evlavii de clinalllte
deputal de con[ederealia Var$avei. Junele palalm plow c1/.{en/amlw
sUule.
sved El avea 0 {l.Zionomie ncrrocitil, era franc, bravo deprins CU ostenelele
$i luhit de vasalii sih Regele svcr.ilor runosciindu-~ zise: "Omul austa
Iml va (i !JUrure prulen .., $i in gum [Ul Carol aceste varbe insemnau:
MARETIA LUI VODA. REG!. REGINE. ALTTI ASEMENEA
~mu aresta va fi rege. Curand dUpii aceasta, se porunci Adunani sii-l
aleagci rege. Ca-rdinalul primat se improli·vea.
Ne asigura Costache Negruzzi cum ca maria sa "Carol XII, regele
- Ce-! lipse$te lui Le~cinskj? il mt1'ebti regele sved.
s(ezilcrr. adusese fpaimii in tot nordul Europa" 2. Noroe. dad noroe
- Sin!, e prea june...
oate fi numjtii a~emenea nestatornici schirnbare a soqji, ca
- E de urasta mea, it cuT77ui Carol poso1TUJTondu-Je; $i butul cardinal
"nebuneaJfa lUI sume(iR se sfiinncI in s[ar$1t de statomica cumpiinire ie#. Sf duse {lcasd. #, nu dupa mult, mW1 de necaz $1 de ru#ne ca zisese
lui Petru I, 'impiimlul R1lSiet". Nu e greu de pricepul de ce anume o dobllocie",
Petru Y, imparatul. larul adidi., are din parLea scriitorulUi pane de
asemenea ca.lifica~ie nobiHi.. ca sa vorbim eu vorbele vremii:

J1
10
PersonaJul Istorie In lileralura pa~optlsta
Nu $tim dad_ tocmai de aeeea muri cardioalul primal, ceea cc
cu siguranj1i putem spune sum faplele care se petreeura mai apoi,
adka tlrearca pe trOll ul Poloniei a lui Stanislav Le~c.inski ah'iluri de
CarLota Opalinska, soa~ sa. mai apoi diderea de aeolo. din
inallimea aceea. din cauza ca regele sved ~bi1'llindu-se, ciLZU puterea
ce sprtjznea pre Stamslav", Urmarea. ascmcnea multor altora
nenumarate. de prin letoplse~ele vcciniJor moldo-valahi, fu ea
"mal multe partuJp sc ndlcaTa ~ August", rivalul la Iron. "TI!lntriind in
Polonia, Ie,HI Sl' unini cu el, iar Stamsfat! se trC1.!Jl' in Pomerania eu 0 mica
f:Vardie (e (lvea. in sffiqil! l~ele cele inCUfCalt; ale destinului reg<tl
r lor arhaica. prcvestes<.. maiestriile de mal cirzill ale crealorului
it purrase pe mal pupn norocitll! Slanislav prill Moldavia lui
Nicolae MavroeordaL. Dcsprc accsta din urma Negruzzj ne spline
ca faeea parte clin ace-a galene de oameni "m·n care Slew (lSC1LTl$1 ill
m}ml, pima ee t!mpul ~i intiimpliinle 11 Kot La lummii". Calitii\.i d
seama impodobesc aeeSI damn al Moldm'ei care se naseu la Fanar
~i fu ercseut "in dlplrmw(w act'f'a greceasca, din ca7'e ades izhuenea man
'ucrurz. mari pome. irueslrat ,n eu duh {tresr, el cunv~lea maz loate limb!
Europel; PrCl bun earmuilor, aspru calra aristocra/l, pre care -$tia a-i Imea
in respect, $1 bland ciitrii. norod", Regele surghiuniL de soart:i ajunge
in mana o~renilor l1loldovcni. mai limpede spus, Slefan, fiul
vorrucuJui Manolad1e Rusel, i1 surprinse pe rege, altaluri de un
pale de o~teni le~i care taeeau multe ~supiiTiiri ~i biintuzri" prin
satele de langa Baeau in aeea ial11a de demull. L-au arestllita~adar
~i I-au adus la micz de noapte inaintea lui vada Mavrocordat ell
care L~cinski se intrep.nu in limba lui Cicero:
"Ofiterul se recomendii ca un france;. in slujba regelui de Stlcdia.
• Dar ce rang az? intreb(L M.avrocordat.
• ]\1.aJ01· sum, riispunse aces la,
- fmo maxim us es, zise pnntul uimbind -$i, sculiindu-se, 'if salula cu
resf)ert, erLCl fl CUlIOSC1l ((i era regele Stanislav, pcnlru cd a [ost vazut pc
talal S(LU Le$cinskl (cu rare acesta semlma [oarle) cand fusese ambasadrYr
liin~d Poarta Olomanii.
Indata porunCl sii-i gateasca gazdii la
T1'es[etitele, unde nindui spre slu]ba sa din insU$i curtenil sai pre
uparul, camara,wl al dotle, l/ola'()ul de copii ,~ pTe eaminarul
Spand{)nie CU 1I.n c(ipllan de o,~l1 ".
12
Miiretia lui Vodit..
Scene de [eJuJ aeesta probeaza harol proz.astic al. aUlOruJui.
Din mai nimielll dialogului se vade~te cultllra eelor doi erai ai sai,
adaugap la asta elegan~a convorbirii. dar ~i a anume polite~e a
gestllritor care a Insotesc. Mai apoi, dincolo de marginile
dialog ului , pr07..::1 se Ci.5terne sadovenian: voda sc aram cetitorilor
pnn cele cateva verbe care. inso\indu-i [iresc domnia. Slim
mijlociLOare eficicnte ale a;;ezarii in rosturi ale guvernarii.
Hospodarul !'.o1avrocorda.t "p011/.nci sa-i gilteasca gazda" ~i, desigur,
'rdndlli" scrvici.ile curcnite rangullli care. enumerate in curgerea
fra~i1or Jde II" "cuparul, camam~ul al doile. vatavul de cop!i ~j pre
rammarul Sjlalldnnie (u un ca/Jltr/?l de o,~ti ".
*
Eroii din istorie se inu·upeaz.a In lileralura din mitologizarea
treelllului, dm tol saiul de aliale ale fic\.iumi ell adevaflu-ile
i~lorice in ~a reI indil. aeeslea de pe urma. se pierd en tOllll in
fanl;l.\me. in perspccuve Lnccto~ate. in fapl, dumnealuJ omu!,
serie ~l rescrie iSloria in funqie de prezenluJ raport:ini lui la
aCt:a~ta -
"Jstoria 5-a des[ii-$uml inlr-un anum.e [el, dar pUlea sa meargii p pe
alte Cal ftiTii rritboiul de Ireu.eCl de am, care a pulvenz.at spatiul german
(# in plus a orienlal expansiunea austriacii. spre Est), isllma modema a
Europel ar Ii rust alta, Daca Gennania $1 A uslro-Ungaria ar (i ea~llgat
Immu[ riizho! mondial (sau daca acest 7-iizhOl nu ~-ar fi declan$at), am
atlea as/lizi probabil () impartire politico-na~ional.ii a EuropeL dt[enla (eu
alat mal mull ell cal al doilea riizhoi mondial a [0.11 consecmta celUl
dmtal). A lie evenimente or (i (Teal 0 alta istorie, Fire~le, istaria nu se [ae,
eu «darri» dar nl.l. se (ace mel cu « scopun ultim.e,'. Imagmareo de istorii
pamiele, t/irtu.ale, se just1/i.ca macar ca ant/dot la len/Mule teleologice.
gata OT'!cand sa se valldeze prin recursul la islorie· ~.
iei e spapul in care, dincola de adevarul istoriei $i de
avfullurile noa.~tre preuns ohieetive, ~Liinlillee, asupra acesteia, se
poale manifesta in deplina legitimitate literatura ca modalitate
13
Personajul istoric in Iiteratura pa~optistl\
de fiqionalizare a treculLllui. De rescriere a lui ~i, prin aceasta, de
reu'aire a sa in preriile imaginarului. Nu altundeva. Si fa~
reten!-ia caraghioasa ca asemenea, totl~i, retriiiri in imaginarul
unei istorii proieclate in mai nimic ar lrebui sa fie adevar sacru
asemenea textelor biblice (vorba unui publicist comentator care,
furat de tiradele rewrice etl care apara manualul unic de istorie,
striga tare norodului cum di acesta, manualul adica, a1' trebui sa
fie Biblia romaniJor de pretutindeni). Cercetarea iSlorid eSle
mai aproape de statum) ei de ~tiinta, adica de indeletnieire
rational-obiectiva, doar in rnasura in care i~i relativizeaza
fopri.ile concluzii in favoarea unei situan plurale a aceswra. Sau
ob,indilc aSlfel. Reslul c literatura. arlidi joaca fiqional3. IswIia
ea ~liin12 este ,~a (eva ar.ata vreme cat se deda comparapci,
iudedi~ilor, confruntarilor cu arhivele de LOale SOillrilc,
riticismului, sceptieismului, non-pasionallllui. Istoria en ~ti.inta
este rece. obiectiva, inrlepartalli in chiar numclc a ceea ce
justifidi in calitatea ei de inlreplindere rational-!iwnl-i-fica. Daca
nll e a~a, atunci e relolica. propaganda. literalura sall articol de
ziar. Ceea ce ne intereseaza pc noi acilea e aceasta din lllma
abordare a isroriei, cea dincolo de rigoare ~i de ~tiin(.ifjcilate.
lacalli, eu titlul de ilusLrare. clescatecalul in proza lUI Asachi ~i
mal apoi, ca predoslovle la jllcarcaua asachiana. analiza celei
dinlai rataClri in preriile, ctlm Ie-am spus, ale imaginarului
dintl'~ su-aveche eronica slavoncasca. 5i i"nrr-una si in cealalta
istoria este pretext al ratacirii de care fu yorba. Dam, mai intii,
etitorului nostrll un manlllt fragment din Asachi. lata-I:
'I1supra aeestar mm{mi damnea. din dinaslia Drago$izilor, principele
lor Drago,f, em'ele pltlnuisl! 1'eZntoa1'cerea in lara. Mal naml.e de a realiza
slramutarea sa cu 0 parte (l poporului, au cautal a sa alea cu Susnuzn,
omnul romano-bulga1' din /vlizla, ,fi sp1'e Inchegareo acestei legciluri
politice, Bogdan, fiul lui Drago~, s-au logodit cu Branda, fiica lui
Susman, indit la anul1352, Caliman, jralele acesluia, s-au insiimnat
a conduce pe Branda la Ma1'am1tTe~ ciitta mrrile ei. Duper 0 pregatire
cuvemlii penlru asemene caliilorie indelungatii, principesa Branda, CtL
unchlul iiI -$i eu un eorft) slriilurtt, soan imba1"Cat pI! Duniire, sfm
ftfJIunge in un port a1 Romanie~ de 111lde avea sa inainleze calaloria la
14
Mare\ia lUI Voda....
!I1omm urer UTI 1.£/i1' lill, ce La inceput abia wrtf/a vanlrelile vasului,
peste Zl .I-aU Im!acul in 0 {orluni"i infrieo~~tii:· eenul ~l f)(il~imtul se
copenr(j de mlunC71C, puterea undelor rumpsa canna, de care fund vasul
lipStl, til rlL'tJOlt (I llIma CU1'S1tluz celUL 1'epede al apelor in((~nitate. Cine
poale df!scne pOl.l{lunea penruloasii $i slarea cea amara in can: se afla
:randa, inW'IJlrett lui Gallman -$1 dlSperarea marinanlm; carii nu aveau
ntcl un milloc de agwlori. A dou.a ZI catra. seara. alinfmdu-sii [errtuna,
Tlastd Iu ImlmVi la mal, ajYroape de guru Sirelultti. "~
Aiu~i la mal, nu multa "reme dupa aceea, [ura ataca\.i.
dragilor. cll: piralii barladeni. Adica din Barlad.
~l iadita acum, spre observ<\l-ie, cealalta Gqionalll.arc, eea
arhetipala, ~i LOt a~a de ratacita de realitalC ca ~i isprava aceasta a
pirtlp.1or clio Barlad la vremea descilecatlllui. in campiile din
preajma gurii Siretului
inaintc insa de a aglUngc noi, yorba asaehiana. la cca dinr.ai
fictionalizare a descalecawlui, a intemeierii stalalitft{.ii la romanr,
sa consemnam Cll titlu de premise teoret.ice cele ce Ie spune Jo
);eculcc la "ZaC/<alo> 1" din 0 sarna de cuvinte romane~ti .
Cronicaml foJose~te aici-$<l 0 c>:presie care marchca7li carll cum
anume ,tr fi sa fie istolia Si cam cum anwne ar u-ebui aceasta sa
~e desparta de lileralUra' "Drago~-vodii, a~a porJestesm oamenn, rum
ca dacii au desciilecat Tara Mold07.m. au desciilecat tfzrgul Sl,.etl UlUl~.
Prin tlmlare sa re(.inem, inainte de toate. aceasta abordare pe
versant literal' a IstorieL Aceasta. Istoria, este ceea ce povestesc
oamenii, nu ceea ce a fost sa se fi incimplat. Reali tate. in cele din
urma, au doar faptele povestite, nu ceJe Intimplate. Aici avem sa
despartim ceea ce trehuie despaJ1iL Paul Valery socotea in veacul
din urma "lileralu-ra deztJoltarea anumitor proprietati ale limbajului" .
Acesllucru se dalOreaZa \.Inei deplinderi specifice: "Vorbim mereu
de lzlm-alura, de carle, de scriilor. Literatura smsii, lip/inta ne-a obirn wi
cu litera. NOI. riirturaTii, vedem doar cuvanlul" 7. Distanta dinrre
faptul estctic $i eel istoric esle greu cllantificabila, dupa cum este
greu de aratat cu siguran~ unde anume incepe literatura ~i unde
slar~e$te simplul inventar de letopise~ care ambi\ioneaza sa dea
seama despre roate dite s-au intfunplat In istorie. Nu acestea ne
15
Personajul istoric in literatura p~oplislll
intereseaza, ei mm ales [elulln care ele devin liLeratura - voluntar
sau involuntar ­ prin faptul ca apar~n lIoui instinct al artisticita~i
in aeeea~i masura in care aparlin unci limpezi - implicite sau
explicite - viziuni despre ce ~i cum anumc este arta. Paradoxul
sta in faptul di nu intotdeauna a ~ti ce este literatura iti
garanteaza pereeptia profunda (~i raftnatii) a acesleia sau (~i mai
evident) erea~ia literara performam.3. estetic. Pe de alea pane, nici
invers nu se poate imagina ci literatorul a1" fi sa fie inocent ca 0
pasa.re care umple diminea~a !=u frllmuse~ea Lrilurilor sale tara sa
perceapa Isa prieeapa/ fapml ell pricina ca pe un ceva <lnume
care, istorie ~i determinabil, se int,{unpla din propria sa vointa.
Dad literatura este "dezvoltarea anumitoT propriet('i/l ale limbajulUl"
atunci Cll necesitate u'ebuie sa ctanl scama despre cum este ea ca
oprietate a limbaJulm dar $i desprc ceea ce rezulci din aceasta
dezvoltare pentrLl di alpi ered ~i marturisesc ca literatura eSle mai
ult deeM atar. Pe de alla parte, lilCratura este ~tiznia llteralum,
fie c.a-i spunem doar me$te~ug, fie ca esLC ea doar re1lectie
launtrica despre cum anume acesta se poate dobandi. Cie ca ea se
manifesta prin orice altceva. de natura unor demersuri
melafaclllaic. la nivelul \11101' aborrHiri direclc, lranzitive,
nicidecum (doar) rcflexive. Efeetiv. definitiv ~i elibcralor. once
abordare poatc da seama despre Iiteratura. Literalura este
oneomitcnL, ~i din celc mai vechi timpuri, ~i povestc dcspre
sinele ei. Libertatea de a gandl ~i libertatea de a construi crealor
discursUli pe tema aceasta (Ce estc literatura?) se afla implicit ~i
explicit (ca Literatura potenpala) in eeca ce Paul Valery a soeotil
a fi dez.voUarea (Inumztor propnetii/l ale limhajului u • Pe de altii parte.
U
marturisim ca abordarea umlateral-~tlinfificii'alileratUlii ca area a
cuvanLlIlui (adid a davoWirii anumltor propneti#l ale limhaJului) nu
ne satisface nevoia de alreeva ~i allfel, nevoia de libertate ~i pohta
ce-o pohtim inlru neastarnpar. Intru giumbll~llleliri
hemleneutice, inlru bucuria de a fi sobri ~i ~turlubatici ca starea
metco in luna lui april. serio~i ~i tenla~i intru plaeerea
"preearita~", lenevo$i in masura in care ne temem $i respeetiim
(inca!) toale ale Hterawrii ca pe sfintele moa~le care stall
dedesllbtul all.arului ~i dau sens $i greutate sacra locului.
16
Mllrclia lui Vodll.
*
Gel dintai desdilecat. Povestea descaleeatului din \ii.rile
romane este un arnestec de mit ~i posibil adevar istorie. Conform
pintei istoricilor ChV. Langlois ~i Ch. Seignobos, citap de
Gheorghe J. Bratianu8 • "tTebuie sa. ne (erim de ispita de a Irata legenda
ea un ameste( de [apte exaete $'l de eron". Ispita de a socoti legenda
eroarr ca ~i aceea de a 0 socon [apt exaet eSle sursa a dezbaterilor
animate din isLOriografia aetuala. in ce ne prive$te. a vom ocoli
penlrll ca intcresul nostru persevereaza itl alte direqii.
onstienp ca Oll este de foLos nimanui (dintre eei interesat-i uc 0
istorie IIUSlICU.a a marilor leme ale lileralurii Ilat.ionalc) sri judeec
in lermenii de mai sus vom da cuvanl,fragmenlclor iluslrativc, Ie
vom lasa pe acestea sa spuna ceea ce au de spus, in a~a fel incal
pare rea noaSlra sa rezulte din (macaI') frccventarea lor
fragmentara ~a cum 0 mijlocesc paginile de rata. Faptul aeesta il
sacotese cu atat mal important en cat pare rea studenltllui (a
oricui) trebuie sa se formeze din confrllntarea personala $i
neingraditii ell aceSlea. lata, inainte de toate. ce spune istoricul
Bral1anu despre lcgenda. despre mit. despre (aptul f.w/.el. in
vremuri medievale. tradil.ia {inea loc de argument isloric, in
asemenea situa~ie litcralllra. mimi, povestea ~i fantezia creatoaTe
e amesteca hOlaralOT:
lstoriogra{za medievalii. ~i in mare parte ~1 acea a Renasterii au atlut
entnt asemenea tradifii un deosebit respect. Genealogiile fan lalste ale
Mer<)'oingzenilor. care fiiceau din regii [ranci urmasi ai luptiitonwr Troiei
(ugiti in Apv..s - paralelii. ce se opunea descend.en(ei mmane din pater
Aeneas ­ (l. aflat 1Ilultii vreme crezare in operele istonce, ~i nu numai in
scrieril.e de acest gen ale Veacului de Mijloc. Ongmlle Con[edera/iez
lVff1ene, in legiituni C'll minunata poveste a arcajului Wilhelm Tell, au
(ost inregzstrate d.e cronic/. dm (/. doua jumatate a veacullu al XV-lea; vom
avea JmlejUl sa reuenim mal pe larg asupra acestui episod caraeteristic,
are a trecur. ca eel.e 1/laj multe tradilii. in litera/UTa clasica a man ual.elor
entru $coli. $1 istonografia alltlea a ellnoscut asemenea tradi/ii
snnilegmdare de lntemeiere $i de incepururi, ineepfmd cu acel.e ale Bibliei
JI aIR poe11U'lor hommel!, ~i eontm11.an.d ell analele pnmitlPe ale Romer,
17

Personajul istoric in litcratura pa~oplist~
sub eel }apte regt. Pana in praglLl e/WCe7. moderne (l istoriei. a/nd ~
i71lllul(.e.5c nem(lJuml cltr1o,,,lm(ele $i 1Zvoarew de in(ormat1l1, paves/iril,
tradteio-nal(J au un t'ost inscmna/ in desCTlffea vrerl!urilor ce nu au liisal
marturlt dorumentare, $i (I eli-ror aminllre nu se piistreazI.I, in mod firesc,
relaeluni mull mai recente dedit rapteie pomerute
4
,
in vechime. ~adar, descaLecatlll este namral milic, lOt a~a clIm
adevaruJ ~ull1\lfic esle natural invaluit in cea~ fiqiunii, Ast.a Illl
il1seamna I1lcidecum ca, astazi, ceea ce ieri era socoUt adevar
istoric sa lit: consideral a~iidcl;, tnvt'sLiga\ia noastra, din ft:ricire,
IlU are a da sarna despre asemcnea obLiga~ii ~i co ns t.rangc l-i , Ceca
ce ne anima, persevereaza allundeva. intcli de toale sUl1lem
Il1tcresa\i sa vedcm Cllm anume se preLima mentallumea veche,
mai apoi sa percepem cum piit.rllnde ca, din aceSl puncl d
vedere, in pagina scrisa ~i, La umla de lOl, de~i. desigur, nu in cetc
de pe llrma, sa vedern cum anume se na~le din intaLnire
men tallilui cu marluria scrna, litcralura.
lala, spre exemplu. int.r-o Cronica anonima din cele ingrijilc
e s]avlsml loan Bogdan ~i re\lnuta ca atare de Gheorghe 1.
BraLianu III anexa sludiului inainle cital, cum ca depanarea in
Limp n1.l CSlC excesiva, poveslea dcsdilecarii dintcli se inlam/J!ti lola
arrulu 6867 (~1359)". Nici depanarea geografidi din care pureed
d(;sdilecalorii nu cste exouca, ace$(Ia "pomll-au din retalea
et7e~iei"" [aplul ca sum doi Era\i poate indmma gindul celui de
azi spre mimI lnlemeietor al Rfunulul despre care cei din
vechime aveau de buna. seama ~liinti numai ca nu putem nici aici
socoti ca fimd sigura intcn\la slabili.rii unui paralelisrn int.re miLUl
prestigios al unei mal; istorii pentru a innobila una care i~i diUla
ascenden\c ilustre pentm a se delimita a~a de un trecul recent ~j
de 0 istol;e plina de frustrari C<1.fe i~i CaUla in aceSl fel 0
compensape pe masura, Asemenea intenpi sum de gasil in
con~Liin\2. prolOiereilor clescalecatori de cullUra ~i ehiliza\.ie
europeana de rit occidental (din aceea Aufklamng) de la Blaj:
ace~tia, in veacul a1 XV1II-lea, VOl' gandi ~i serie in chiar acest fel
din £levoi de pedagogie na\.ionala menita sa u-ezeasdi na\.ia din
somnolen\a-i iSlorica. Un luem esle LOtu;;i cert in paginile
cronlcii aeesleia, ~i anume faplul ea fraUi eei doi erau eroi
18
MID'c{ia lui Vodll...
eponimi (se numesc "Romanu $i Vlahata ') $i "erau de legea
cre,~finescii", eu wale acestea, sbomicul' de [ata are anume
inten\iol1alic.ap, allele decal culuvarca pliicerii de a "b(lsnu!4,
vorba cronicarului. in acceppa lui Dimilrie Oneiul "Pentru
xplirarea rapfelor date - numeie, limba, religia - s-a invenlat, pe temeiul
unei vag! aminti,.i, desfrre o-riginea romana. naratiunea despre frat ii
Roman $1 Vlachala, ea slriibuni omonimi ai romani/D?' sau vlachilor \~i
dpsprl' Im1ta$li lO1' ran piistreazii In Roma, in lupla cu latinii, vechea lor
eredlll(ii ll/1odoxii, pana fa ~ezarea lor Fn Piir(.ile ungurene, pura prin
an(u'ron1.5m ir' arela$! timp Cll lntemeierea principlllului JHoldovei,·IO, in
ceea Cf' priVC$lC scmnilica\ia sinlagmei eroi eponimi cxplicatia 0
gasim, complctA $i pc deplin lamuriware, in Slllruul lui Brauanu:
accsLia (eroii eponimi) erau "wpm de semin(ii $i de n01'oade" ,
ISlOriclll ii ~Jse$lC prezen~i ",~i 1'n analelr popoarelor slrw!,,', Sunt.
ami£llllc .. rronlrew ahr $i polone" in care apar kmarile fipun l('gendan'
ale strdmo~zlm'» popoarrlcr slave, Persorrificali prin ('roii C.eh, Leh, RIlS ,H
Meh, rim rflre se trag prmet/J(llele ramuri ali' lIeamurilo-r de limbii .fl
oMr$lr ~lavii, (.. ) Asemenea aseenden(e mitlet se pot umuiri de nll{el
panli ,n In /1'X/lll Srriptuni. In care msde olnene.$li /mrad de La Ct?1 trei fil
(II flll ,VOl': Sin, Ham $1 fa{e/. F.m de~lul dR !o{Jlc ~ii Sf pmujml1ii ui
«( fra(li Roman $1 V[ar:hala» rru erau dreaf 0 adaplare la 'imjrreiuriirile
romallr$/i, ale arestui mod de a lamun nay/erea $i dcwoflarea po-poa1"t'lor.
deslul rie Obl$null. dupii cum se vede, Fn llechea anallsflrii ~latJ(i, cum e
deaUrel ill loaui ul<Yriografia anlica $! medleualii II, ConfllZia istorica
cste deplina, cei doi frati care "rugeall de gona eTeliciloru in potriva
cre$tinilOrll" au ajuns "fa loculu ce se chiama \feehiulu Riimu ", :1colo
ei "~i-atl :ldllu sie$i alate dupii numeie foro, Romanu, $i $i-au lriillu
traiulu, ei $i neamulu lon./.". in t<:meierea "Veehiulu Rtimu" este
aberant5. iSloric daca nu am socoti faptul ca zidirea cetatii
acesteia este una care ar t.rebui ciuta in cheie dogmaL.ic-cre~tina:
prin .. Verhtulu Riimu" 5i prin zidirea sa trebuie sa pricepcm mai
ales pastrarea credinrei pravoslavnice ~i drept.nlariloare, aceea
care s-a paslral pe dreapta carare; prin vechii ramleni trebuie,
prin urmare, sa In\elegem pc cei care nu s-au abiltut de la
adevarul de credin~a, a;;a cum a fost sa fie acesta pana la Marca
Schisma care a despaqil cele doua biserici, cea onodoxa (a
vechilor ramleni) ;;i eca romano-calOlidi (:1 noilor ramleni),
19
Personajul istoric in Iiteratura pa~optislll
Despar\.irea a avut loc atunci dind "au lreCUlu FIm/1.QSU /Japa de la
pravoslaV2e ia iiitmie". Acest papa a ramas in istQrie prinu--un
pontificat dinu-o vrcme semnificativ denWllim lIcacttl intunccat.
Prezen~a sa in paginile sbornicului este reaJa istOlic. 12, sa
adaugamla accasla ~t altii rcalitatc istorica, faplul ca, atunci, la fel
ca in veacurile de dinamle, "imparatii bizanlmi nu au fer/untat
n1ciodalii sa se cOIlS/aere Il1lgum delmalon legJllrtll at wit/lUI lmpen
-ornan ", $i aSia ,; chUll" $1 dU/Ja fest(tUrarea Impenulw apusean de cal?1
Carol eel iI/Ian!" U De accea c1enumu'ea de vechii ramleni ~i noii
ramleni. u-ebllie dum in aceSl reI. Zidirca Vechiullli Ram de caue
"(mtii Roman ,11 Viacltala" are sens cloar in aceasm paradigma
tiLUdinaHi a credin~ei cre$tine din vremea ace ea. Unnarea
imediam a schismei (,.desp(lr(lrea Lege/lui Hnstosu;) este fapml ca,
lata, "$l-aU zldllll Lalmil 0 now; cctrr.te $1 i-flU /IlLS11 numele Noulu
R,imu". Vechii Ramleni zidesc. a$adar. VechlUl Rfun, cei noi
"Noulu RallUt"; \l1ai mull, ace~lia "au chematu!N Romiin,:m La sine iii
Wlinie". Urmarca pre\~zlbi1a. ·'Romii.nenit n-nu voilu, CI (IU iucejJulU
luptli maTe cu dan~ll H 1m s-au despi17fltu de legea cre~II1le.s('{i ". :;ii in
pcrspecliva vcacurilor te vor vcni LOl a!?a vor ~ta lllcrurile; vechii
ramleni $i noii ramleni .. de atllnn inceice au (os/u mcrcu in l1'IJ/(L lITlli
etl. al/u';. infrumarcil ~c pcuccc thiar ~i in mornCIlllll ill care
.. Vladislavu, craiulll ungureseu ", tare era "ncpotu. de (rale lui Sava,
arhteplSeopulu serbescu ", ii Lbcama pe vechii ~i noii cimleni la
alian~ militara impouiva latalilor, cond~i de "cnizu.lu Nmme/'l";
ace~tia s-au ivit .. dm IJUstille loro de 10 apa P111lului $i de la apa
''vJoldovei'' ~i "au lreculu pest!' mun/li cei inalti dirl Ardelu $I Te-ra
Ingurescii $I au ajttnsu fa apa j\I[or~ului # s-au oprilU aeolo. .. eu
toate ca primejdia prilejuie~te aeeasta alian~ militara cre$tina,
cfedin~ 0 dezbina (0 alta realilate iSLOrica nascuta
ncintamplator din flCpunea pura a craniai). Craiul Vladislav cst
$i el duplicil:ar, de aceasra dala in sem contrar: are, adica,
slabiciune pentru "legea cr~llnescii", aeeea a vechilor nimleni,
inuucal, Hinel el "lIepalv. de (rate lui Sava, arhiepiscopulu serbeseu",
fusese "bolezalu de ddnsulu" $i de aceea "5e tinea de legea crC$lmesea
in iiiuntruLu inimei sele" CU LOale di, "dupa vorbii ~i dupa podeibele
cra18Se~ era lalinU". 0 vcchc aspird\.ie a misionatismului cre~lin ia
chip In aceSl fel: cueerirca "/iiunlru!1I' lnZme/·'. Rcu~llelc vor
20
Mllre\ta lUI Vodl1...
apanjne mai degraba noilor ramleni, a rataei~ilor, dadi socotim
slabiounea lui Grigore Urccbe sall a lui Miron Costin penu'u noii
raml eni ratiiciri, urmare a instnlCpei ~colare in mediul iezuil
polon. Cronicadi nO$lri vor fi fosl inversul nepotului
arhiepiscopului Sava, craJul Vladislav: ace~tia dupa "IJod6be", adica
dura in1ap~are, vor ti fiind orlodoqi etl taate ca "in launtrulu
mimei" VOl' paSHa eel pu\.i.n anume lolcranta falfl de ratacip ~i fill
VOf pri\~ C\l ochi huni "Iupta 1/wre" dintre cele doua biserici.
A![cumva VOl' Li fiincl grew-calolicu ucraincni. cei ruleni $i mai
apoi ardelenii care" s-all ril'spiirtitu de legea cre~tinesca" Cll wale ­
"JUIJn. l,urbii .~i dupii pod6bple ritu,ale" nu erau "iii/im", ci cural
pravosJavnici. ESlC aid 0 alta rcalitale iSlOrica prczenla in
paginile, altrnintrelea n~lslrll~nice, ale cronicii. de data aceasla
raslllmata in fel nea~leplaL
Mal Importantii. <l.\iadar, decal vielOria impoLnva tatalilor
"rm:z.uLur Neiml'/u" esle tlbanda in cealalla batalie care se peuece
lara istov ~i ill para lei <.U cea oSl~ca~di: ra.zboiul neZlGzut al
C/·edintei. Chiur illainlea infrullmrii eu pfiganii "11011 Riimleni au
rimesu In tainc'i crai11Lw Vladislavu scrisOre in carl! .smea «Marelui
CTa!U Ungurescu Vl(ultslavu. Vecllll Ramlem .5'un/ in lUplit (U nOl din
pncma legC1"". Noii r<imleni ravnesc misionar ~i-i dezvaillie
craiului cum ca aLia Iii \'elli~ in ajul:OT ~i-au Lasat in vechiul Rim
.. [emeile $i ro-pll eel Inlel ,. a$a di propun in taina rcgcl ui sa-i Lrimeara
.. pc f'l inamtea I ut uroro celoriJ.-laltz omem in potnva Tiilanlorit, ca
doarii. vorU eiidea cu lo(ii in Iupla ".
Allernativa ("daca Dumnedzeu ii va (en de Tatanj este
descalecatul pe aile mcleaguri (,.,Sii-l la$i in (em ta, fa sa nu se mai
inlOrca in vechiulu. Rirmit.j. Cum in luptii ace~Lia se dovedese
pricepu\.i. $i dobandesc vicloria ma.i dihai decat tori ceilalr.i. craiul
Vladislav (cuooscllra fiind slabkiunea sa din "liiunlrUlu inimei"
penuu legea cre~tineasca a wlehiului sau, arhiepiseopul sarb
Sava) Ie-a dezvaluit acesLOra uneltirea du~manilor ~i trimitind ei
soli acqtia "s-au dusu. [. .. ] ti s-au inlorslt curandu. ti le-au spusu:
celalea neis/ra, vecJutlLit. Rtimu., e daramata, iar pe {emeile $i copiil nO$ln
i-au lualu nOll Ramlem in legea lorit lalmeseii".
Faplul aeesLa. precipitii descalecamI dinaii: aee~tia alunci "s-ou
rugatu. de craiulit Vladlslavu sa nu-i sileseii a /reee La legea lalmisca, ei
21
Personajul istoric in literatura pa~optist~
MArelia lui VodlL.

sa-i lase a lrtii in legea lariJ. crelliniscii. in legea grecescii. fl sii le de,
(art Sf! numBSC romani» (WlJlatL) $i care Te(uzii sa primeascii. «toale
pamenlu de lraiu." All pJimit drept rasplata de la craiu man
taillele biser7ce,5li" de la episertpuL cumanilor, conlmtdind sa {.p pnmeascii
neme~ie .. in Mara7llore/u. inlre apele MOTeful'lli Ii Tisez, loculu c,
«de la n I$le pseudoepiswpl, ({Ire lin ntul grectlor",- din motIve pe care
ehiamii Cr4iL, II (lcolo s-au adwwtti Ii s-au atez.alu RiLmlenii".
papa nu le CUlIO$lea sau socolea IJTe(erabil sa le treadi sub tacere, «laLli,
pierderea dintiii 111 confruntarea ell noii riimlcni. rivalii 10
alalllllgun. cat $1 leulont, impreuna cu alii dreptcredillCtOfl din regalul
raspund printr-o victorie (~i ea) misionam: o$i lriiindu (l£%, all
h

Urlganl't, me IlL dan~li ca sci locuwsca acolo {inlre romant - /1. n.] ,n
inceputu a-(t lua (emel Unguroaice de legea laliniseii fi a I.e inlOree
ast{el, al((itwnd un smgu1" popor C'U porrumiliz romani I... J pnmes(
legea laril cre/tiniscii, fi astu-(elit lraeseu pima asliizi".
sUS-t1lwtllele laine» du/}("i ritul greeesc. Nu e greu de presupus ea itl
Episcopw ell/nat/ilar lreceau nu numaz ungun $1 sa-ii, dar ,H mmam din
AI doilea descaIecaL In legenda eponima a fratilor Roman
'ranslill/mw , S"a creal, in {flul acesla, 0 comumtale de interesc ~i nu tla
V1adlala am avul de-a face cu lin descaJecal dintfii u:-anslat I
paradigma cre~tina; un obicei, acesta, raspandit in lumea vech
fi de miraT!: Ni, in cu.rsul veaeului al XlII-lea, ii liom giisi pe
«sr/lISmall(l", ((l alWlt {ll liiltIntor, alaeiind regalul ungar pe linin
mai ales in cazul u"aducerilor H. Si in cazul de fa~a, realjra~ antic
CarpaItlOlJ 6. Nu f' greu de presupus en ace$li locUltmi ai Transilvamel
sum cre~linate, de data aceasla nu prin voill~a lracludiLOrului ci
(lU adw; CtL ei in spatnu viilomlui principal moldav, elemenle d,
probabil, prin jocul memorici colective, al imaginarului popular
C/tJlliz(l(te. dp organ/zan' {/ vie/Ii la nivelui micil(Jr O'rganisme po/tllee $1
care da scama de ll<l.$lerCa aCCslUr lcgendc. Descalecatlll a) doile
socta/e ex/St('1/le alun(l aiei. A fost un (actor potenralor cu 0 duratii mal
in Moldova se inscrie intr-o masura mai marc decal prima part
lUlIga. [s-(l adliugal. repecle. un altu~ cu 0 ac'tune mal scurtii, dar mat
a Cronicii anonime in slrUClur,l de motive ~i tipologii al
concrntrata Si, {thli indoiaUi, mull mm intensa. «intanrea rela/iilar
celorialLc relatfui ell lem~l similara. Printre aceSlea regasim cec
({lole ill Tum \llvania. pc de 0 parte, sltibirea dcmma/iei lalarilor /a
ce istoriografia noaSlra nume~te /J/"Ocesul mtern. al desdiledi.rii dill
sud $I est de Cmpa&l Sprf ~firsittLl ,Iceolulw al XIII-lea, pe de alta ji{l,11e,
MlInlcnia pnn care sc reahzeaza reUl1lunea "dl(el1telor !ormalmnl
(lU {aeut sa erensrii eUTlmlul de treese (l POPUtn.(iCl dm Trrm.slwama,
/Jolttice dirrtre Duntirf' fl CmpalJ sub un eonduciitor local, anU?
mal ales din partite el mli.rginaje, fa sud fi est de Carpa/i. Defi flU se
voietlodul de La Campulung $1 Arge,5" J5. Dincolo. in Moldova
poale spune ((/ cmlgriirile de popula{ie din Transilvania au determmal
lucrurile Slau ClI [Orul altfel. aici descalecatul este "re;.ultatul ur, 'intemnerea' Tant Romane,5[l ~I a j\tloldovel, ele au p0lenlal tntalzlalea
ucerm din afarii., (J unel ocujJciri a leritonuLui dmtre Carpa{!, Mstru organismeloT polltief de la stUi Si est de Carpali, contribuind La griibi1'ea
Mare, de ciitre un eondueator venIt de peste mun{L". Procesul este d
procesului d.e unificare a lor,,I7.
durata lunga ~i mai complex decal schematismul de mai sus, sau
Fl"ira indow la, aceste trnnsfenm de populafte n-au determinat
~i mai ~i. decal 0 lasa sa se intrevada legendele de prin vechile
nieiodat(i vreun deuchilibrll demografic in inlmOTUl at"wlui earpatic o$i
cronici. I1ustrativ pentru intreg proceslll in canza este urmatorul
aeestei rea/italt de ordin mai general I se va Integra mometllul ultim $i
fragment din srudiul iSloricuJui Stefan S. Gorovei:
detisiv, lrans{erul de fetulalilate transiltJana. wr/, va marca intemeierea
Aceluia~i context (al factorilor poten~tOli, printre car
Slatului prin eeeo ce lradtlw popularii $1 eea croniciireasca au numlt
istoricul a$aZa stlpanirea cwnana $i cea tatara n.n.) l'ii apartill
lreeerile de popula/ie din inlmOTUI arcuLui earpalic spre TCisarit ~ sprl deseiilerat." 18
sus, peste mun/~ tream conslatale inca. de la ineepulul veacului al XIll-lea.
Deosebil de sugestiv, in acest sens, este tm dowment dm 14 noiembri, Cat despre lcgenda lui Drago~. aceasla a avut parle de
1234, nt $tm despre cele ce se petrmw11 in pmaspiit in{zmlata Etmcop£ cercetari amanun\lte In chiar dezvo)tarea ei in stmcturi
a cuman. !lor; aeolo ­ sene papa GrigoTe allX-lea -loeUlesc « ni$te oame1l TTlilico-simbolice 19 • Gheorghe L Bratianu stnlCtureaza rezumativ.

22
,"'
-.)
Pt'lfSonajul istoric in literatura p~opti~ta
pomind de la stlldiul lui Romulus Vuia, principalelc secven~e
epice aLe legendelor despre desdiJeeal. Le reluam La nindul
nostnl:
l.(cDrago~-Vodii, sau [er1Ori de domnt, pleacii La VClnatoare.»
2J<Dau de urma unui zimlYru, care ii duce dincolo, best
;naL~I, adicii In Moldnva. '>
3.«Au ntmenlla apa Moldovei, [{mgii care au ucis l.tmhrul.»
4.«Ao au giisil lawn des[iiliiloare, ciimpii deschise, pc
indriigindu-[e, le aleg de noua patrie.»
5.«Se intorc in Maramur~, la ai lor, pentm ea apoi s6 pl.ece to~i in
noua patne.
Trecem peste sirnbologia vanatorii ~i aceca a implicat,iilof
pnand de simbolica anill1aliera ~i de conota~iLor lor heraldice ­
analizale amanun\.it la ora actuala ­ pentnl a poposi hcrmenellti
in perimelful semantic al punctului pau-u din disoeieril
semanlico-naicltive ale Lui Bditianu ~i Vuia (4. «Ad au gc'i.slt lo
des[iitiitoare, campit descluse, pe care, indreigindu-l.e, I.e aleg de noua
palne.»). Seevcn~ aecaSla apare sllbsecvenla implinirii riluaLe
esen\iale a mitului desdiled.rii (3. «Au nimerit La apa Nloldovm,
langa ca1'C au uris wnbrul.,,). in dimensiunea ei Icgendara, mitiea
$i lransistoriea. deseaJecarea presupune $i pretinde slabilirea
unl.li soi de contract a[ectil) inu'e desdilecawri $1 rinutul dcsdilecat
sau, cum am zice noi astazi. intre eolonizatori ~i pamanml
colonizat%O. in Cronica anon.ima I.Irmaritorii zlmbrului, in frunte
cu "unit bcirbatu cu minte ~I Vltezu cu numele Drago/it ", au ajuns Ja
"msce $esose $1 prea [rumose lown.... Uciderea bOl.lrului se peu'ece La
U termulu unet ape, sub 0 riichitii". Dupa cum vedem locurile sunL
·vasiparadisiace. La fel se arata \-inutul de peste ffiun\.i ~i
pasLOrilor-vanatori-ai-bourului din interpolarea lui Simion
Dascalu: .. uind piistoril din mun(ii ungure,rtl, pogoulnd dupa vo.nai.
au nmnerit la apa Moldovei, 1 1(i:z.iind lown des{tltalB, C"U campI ~chi#,
u ape curatoarB, eu p(Idun dese, $i indriigmd locuL au Lras pre al sai de
fa Maramu1"e$, F pre al~il au indemnaJ de all desciilecat, intaiu supt
munte, mal apoi adiiogiindu-se $1 rrlt~ca.nd i"nawte, nu numai ap
MoldoveI, co 1tlC/ Swelul nu l-flU hOliinil, ce s-au Inlins b(l?/cl. la NIstru.
24
Mw-e\ia lui VodL
p p(lna La mare. Mecanismul psihoLogic care srame$te asemenea
U
relatari esle com lin, se pare, ondror dcscoperitori ai unor
tinuluri necunoscllte, indiferent de dimensiunea caLatoriei sau a
locurilor "descopente". lata un SiDgur exemplu din multele
posibile: scrisoarea pe care Amerigo Vespueci i-o uimite lui
LorenzO de Medici dupa ce redescopera t.a:rmurile Surinamulul
~i ale Braziliei. Evocarea reia nenumaratele c14>ee ale ceea ce s-a
numil ~i s-a crezut a fi paradisul teresuli. Descalecatorul vorbe~le
despre pamanruri primitoare, despre vegetalia luxurianta ~i
millUna\..il1e apelor ell pe~ti. vanat $i frucle. Toatc acestea il
ineredln~eaza ca ar LI sa fie cat se poate de aproape de mull
iSCUlalUI (de teoLogii ~i mill{ile Illnllnate medievale) Paradis
tereslf1l 11
Prill urmare descaleearca eSle impuls afeetiv. In Cronica
anonimci gandul descaleeatorilor de a se ~eza in locurile de peste
mUlllii unde i-a purtal bOlll'lll Le-a venit de la Dumnczeu, numai
eli acest gand de inspiralie divina au este Lipsil de Orlee ternei,
odat.a lC aee$ti vanaton rfnaCl\.i In pustiurilc de dincolo de mun\ii
cei inaLp ai "Maramore$ului" au "povestitu. Iltluroru (('foruLalli d,
(nwl/odell Iml $1 de apele $1 de Iworel.e /?1". Motivul povestlrii acesleia
[teriee este simplu: "fa sa .Ie (t,leu ~i oj aeolo", De altfel, in isroria
oncarei coLonitiiri exisla asernenea povestiri care motiveaza
porninle oamenilor $i deeizia Lor de a apuca pe drumul
oJonizIlrii. Ca <l$a este ne spline cronica in sintagma "$i le-au
PliiClLlu IOlJarii.$iloru lcrru gandulu aces la, ~% au Ilolaratu sa merga si ei
uru[" {usesenI tovarii$ll loru ". Pentru ea sa se implineasca
desdilecatlll, $j rnecanismuL colomnrii sa se puna in m.i~care. este
foane important ca un fapt de via~. 0 experienla Icslfansa La un
numaT rlc oamem sa fie aflata de un numar cat mai Inare, iar
ace~tia sa fie comio$i de adevarul povestirii aeelcia, Aeesl story
intemeielor aqioneaza, in acest caz, in feluJ modern al unei
agen\11 publicital'e. Mal este un motiv care declan$eaza
e~igrarea. $i anllme sporuJ de popuJa{.ic dinrr-o parte $1 "'Justiut"
dtntr-alta. £ste greu de Splls cam c:it an lime ar fi Plltut (j
popula\.ia romaneasea din Maramure$ in epoea desc5.Lecatului, in
s:himb marturii despre pusuetatea (relativi ~i ea, ce-i drept)
~nulurilor colonilale exisla.
25
Personaj ul ISlOrte in Iileratura P~OpliSlii Mare\ia lui VodiL

De fapt. ~i aid, Cronica an 0 nimii, dar ~i aIte letopisclc. sun nfirm a Leea cc ei In~i~i au purur obselva. ~i anume ca tot ceea
dincolo de isrorie, investigalia de fala i$i gase$le mai degral~ c~ Ii se aratii inaime ~este un lee pustiu ii fat'a stapim, de-l domnesc
rostul In radiogralia ~maginarului crea_tor._ P~lst.iul e_~ilc un tO~O! fien~ ~l/)ijs(irile, ~i sc tinde lowl in jos pimii La Duniire, iarii in sus pi17ui
un mod de a Vlwahza u'ecUlul desealecaru de carre cronlta in NlStru de se hotari4te cu 14m IC$aseii, $i este un lee fomte bun d
penlrU a marca a$a, nu absen(.a oamenilor, ei, mai degrabl Mana".
absen\3 staLUlui. DesdiJecarea inseamna aid tocmai <l$a ce\'l Si iatii <l$a, de la acel "loc (oarle bun de Mana", s-a ineeputLOara
trecerea de la pusliul sratal de dinainte la sraralirate care seaman istoria Moldovei. Foarte pulin din perspectiva mitului prestigios
Cll trecerea de la starea de "falina; felina" 1a "desl~linar, al Genezei, foane mult din aceea a pardalnicei de viel-i a
6sfelinarf'", adica de la pamantlll in~elenit la ogorul arae In eee llnTIa$ilor lui Roman ~i Vlachara care se i'ncapatineaza sa creada
cc prive~te ~porul demografie, posibll argument ~i realilat ca mai imponam penrru offiul. aflal sub vremtl1i ~i in vifornita
istorid a eoloni7arii ~i a emigrarilor in Illmea nOll;), ~i in aceSl C'istoliei, cste sa trfuasca in uhna indcsrulara dedil in ispravi
lucrurile sunt, din puncl de vedere iSloric, diferite if cnu1lc. Ca n-a fOSl sa fie a$a CSle 0 alra poveste. una care
desdilecarea Moldovci: "Pmllla sub acesl unghi. apari/I depa~e~le mule smeritele noasue nevointe ~i ne indreapra spre
principalului moldav ca un var( al unci e-oolu/ii demografice ascenMtI.un drum care poale duce oriunde, de La istorie la poltrologie, ~i
toema!inanlldmdEuropaapusemui~zcentralalusesenldevastatedeaiellareveriililerare.Prinurmare.inlelepl este sa socotim
eluma neagrii poat~ fi un miracol sau un pm·adox. Spo1'1d de7llogra ineursiunea de rata incheiara $i sa descaledim in aile raramuri
prm «desaj!.f'ml" a /OSI aprectaJ pentrtt Moldova. la nu mm mull de hcnneneuliee.
100-200 (amihi, dm care muitf' din starea meualli {cee(l re m /JU~
insemna u.n lotal de maximum 2000 de oameni, socotind fl' !)e lIlem '"
(anulilLor respecllVe. cetele m"Jilor. 5Lugile etc]" 2.t
In Cronica anoniUla, dcscalccawrii, odata ajun$i, CaUla Sao! Re\·jn aeum Ja desdilecalul asachian $1 la paves tea Brandei, eea
aJcag-a loc in Tloua tara c5.ci de "iuru imprelu111 era pustiu". iar" ~oflira nunpi ell fedoml prineipeluj Drago$ $i care, vai ei, a SIaqit
La margmt" sc ailau doar "lritan ralaeilon cu tunnele". FmmllSC\Ca 111 llrma Ispravilor pirater~ti ale birHicienilor in eapLivitalea
implete~le eu pust.iClalca. in intcrpolarile dascalului Simi tiitiirasd a prinllllui Haroboe care 0 pierdu la randu-i. Dupa ce
desealeeaLOrii "dadi au UClS { ... J acel bour" mai apoi "intoraindu­ ~.aramure$enii cei aristoerau au aflal cele ce is-au intfunplat
ina/wi" au va7.ut (~i in aeeasra valianra) "Locun deS(a.tfltf'''. Pusu ~lloarci lor regine pe dara hotiicirea mai vechc a desciileciirii in
pare a fi in ~a masura atotsrapinitor incir, singuri fiind "La lo l-Jnllturile de dineolo de mun~ a redevcnil aetua1a, ea sa lie ~a.
UTldl' este acum targul Suceve,", au sim pt ca diu depihrari semll Co~a. un ascel pusuue, "credincios tmtzrei adevaratm religzunz~.
prezen\ei omenc$ti in vagul miros de "fum de (oc", Deco d~nlor a da IIlala rugaczunil $i cuvantuluz pnn (apte"se aseamana
4

scamana eu eel din Cronica anonimii. locul este "despre apa, lUI "Pelru Eremu.a" eel care "odinioara invlt-a papoa7'ele apl/.Sane
padure man untii". desdilecalorii "au pogariit pre mirodenia (umul. pentru ellberare(j Palestinci". Asemenea inainl<l$ului sau "in pietel
fa lowl unde este <twm miiniisttrea Etcanii. • Ceea ce gascsc acol /Ju.bllee in vila pe popoml roman de a lua parte La astii santa espediliune,
pare desprins din aeel~i clecor gener'al paradisiac: "au giislt sPre a alunga pe tiranii impresuriitori din liirile, veehea 17I()~lenire a
prisaal cu stu.pi ,~i un mo~neag biitran de fJiizw SluPll". MO$ r01~an.ilor·. Alelei, zieem $i noi, henneneurul ~i cet.ilorul aces tor
primordial era rus djn ~ra le~asd, el da informapile neceS31 scnen dintr-o Romanie din alte fericite lumi, inexislente
viitorilor eoloni$ti care vrOlau sa $tie, inainre de wale, "re loc asemenca invaziei extraterestrilor din scrierile raposalului
acesla ii de re !liipan asruLld". E~co (numele mO$neagului) I.}-J·G. Wells, alelei zicem, cum de bine wgravea Coma "eu colaTi

26 ~7
 ersonajul istoric in literatura pa~optistA
infocate patimlriie CTC$tinllar; el spunea. de crv.ceie abalute de pe biseTln
discoperite $1 arse, ce se facura a.cum stauie de fiara stilhatice". Acum,
adica awnci, cuvantadle din pie~ele pllblice ale politiilor (or~e.
adidi) romane l~i atinge ~ellli intrllcat, ne asigura Asachi:
"Espunerea acestor facturi produsti inlre poparul roman un simtimiint
in{wriitcm" %s. Urmarea imediata fu "un slrigat ob~lesC «la arme!,,'
carele. zicem ~i noi urmandu-l pe cinstiLLlI scriilOr "au riisunat
polltit ~i pm sale ". Povestea i!li u rmeaza cursul. plllem sa ne
imaginfun aievea felul in care Ujuni miliam se inrolau in oasle"
Ceea ee mai ieri fu idilic $i pastoral deveni altfel intrucat usalem
lueralon de pamiinl schlmba,tt aralul eu spala"; mai mull: "fem.ei. s,
lIiizura chiar apuclind laneea $i prwiixa. cu s£op de a combale.·
Asemenea vestilci intamplari raz.boinice din vechimile Eladei
"Din nobili se intruni 0 eealli l1umllo a Bm1Uiei, ca1'ea sub condue,
,ui Bogdlln forma avangarda oaslei rama.ne. " .A..?a cum se cuvine unci
lllmi in expansiune istorica. pureederea aceea era "plinii
entuzlasm n. Razhoilll esle 0 intimplare primordiala in
milOgeneza na~onaHi. Am mai spus eu alta oca7ie ca in viziunea
CToniearilor annata arhetipala. modelul ei prestigios. era aeela
roman. Pentru Miron Costin "pre acele lIreml in (oata lumea nu erl
alta oasle, nic; mm temeinica, nin mai sllilaloare, nicl mai lrainicci l,
oate lipsele omen~ti ca shtJiloril Ra.mulUl". (Costin. 1984, p. 205 ~i
urm.) Armata cra "toalli bulucuri $; pnntre buluc $i buluc loc de~ertu.
Dispunerea soldaplor In acest fel are propria ral-iune pe care
eronicarul 0 descifreaza corect E nevoie de acel "loc defert Udin tre
bulueuri pentn! ca sa aiba "slobod meidan", cum spune cronicaruL
bulucUlilc proaspete, atunci cand .. ar lrebui sa dea ajuI011l1
bulucu.rilor celor oslemU in riixboiu sau 'infriinte". Strategia milita •
romana consta in buna organizare !Ii disciplina osta~easca:
"Nir.iodala loate bulucurile Fncep rtll.boiu~ ce ceie loemile in {runle ~i al,
ucuri cu mare locmealii $i m~ler$ug s/au in paza aceloro ce (a,
riiz.boiul # a$a lupland mulla lIreme C'lt 0 pmte de o$li, aile Piirti sla gat
net11.1.di(i. [. .. J Cii acea oaste rc sare loala odala, toalii od{lla sa p
riisipe$le. Cu aeeasta tocmala a o$lilor saie ramlerlii au supus loa
lumea. .. in fel aseman~\[or procedea:z.a. in eontemporaneilatea luI
Miron Costin. "ie,Hi $i moseaU, $1 alte neam1l7, CT~tin~li", aee~tia "m
sar odata m lolii la razboiit" Cei care critica acest mod de a purta
28
Mlirelia lui Vodll...
lupta no ~tiu ce zic. pentru ca "o~lile temeinice [' .. J bal un ra::boi, ctl
!/lulu eeasun. cu multe ::ile u. Prin urmare, daca le~ii sau mosealii ar
proceda altfel decat ramlenii ~ ar "slobozi loatli oastea adatii. nici un
1'iizboiiJ. niL (11' lua, ee loate ie-ar piierde". A\;a a punat razboi .. CTaiul
Decheval" ~i I-a pierdllt
u wate acestea luptele romanilor cu dacii nu au fost deloe
u~oare. dupa cum ne asigura ~i Dimitrie Cantemir: uinlr-acel dm'(i
dintiil riixboiu. macar ea daehli (ura birui~i, insa ~i din oastea mmanilar
(carte mulll c~u plcat, lara cei riiniei a/ala au (ost de multi, ((il la
apolhwm ({armGCl$ti. n. n.) $i la (irulici (ehlrulg1, n. n. ) nemairamaind
pandzlituri $-au scos Traian m.esele (felete de masli, n.n.). ~eroelcle ~i
niiframlle $1 li-au dat sa fie legiilurile mnelor slujilore~li. " (Cantemir,
Hroniclll. ... p. 25 ~i urm.) ESle prezem aid un eeva, 0 atmosfera
mioco-Iegendara eare invaluie realitatea lstOrica; ~ijderi, dupa
lcmlinarea razboalelor. infrant fund Deeebal ~i "tliidzmdu-,~l
oamron riu.s,pl~i", a pierdul wata nadejdea ~i ca sa nu cada viti "la
mana lui Traum, smgur sie ~-au (aeul moartea ". Poveslea curge
invaltliLa, cum ziceam. intr-o atmosfera cvasi-mitica: uTraictn. dUPlL
iWOnria m;1lunatli ell (Z(easla, intal cetatea Zarmizoghetusa, 5caullullw
Derheval, (lpudmd (/)Te aceasta mai GpO! au numll-o de pe numele silu
Vlpla Traiana), apoi abaland din matca sa apa Sarghe~tl, i-au af/a
oalii avuliw. care nenumarala era, .$i 0 zidisii Decheval in fundul apii. "
"'
Nimic din wale acestea in razboiul din mitogeneza asachiana.
o circumstanfft favorabila de natura meleorologici:i ("0 negurii
'asrl favora apropierea lor") mai apoi soq.ii biruin~ei sum de alt soi
- Un entuziasm al infruntarii ra.ra $tiin~ militarii, tara strategii.
tara complica\.ii inutile: "aice S8 inciiirti lupla eea ins{mgeralli.
R.omanii ea len cei f/arno:ru:.i se amncanz asupra pagfmllor, C(lri nu erau
frregiitl(i a intampmt! 0 asemene pUlere. n Adaugap la asta $i 0
slabiciune sentimentala in tabal-a cotropitorilor, inexislCnta
aiurea In letopisete, in oricare dintre ele. Haroboe. sarmanul
COnducator al o!ltirilor tatare, este inamoral de aeee~i Branda.
de aid i se trage pieirea, firesc ~ zice:
29
 Personajul istoric in literatura p~oplisu1
"De auzirea numelui Brandel ademeniui la inrepul, custodia l(itar(i
adusdse lui H arobae $IIFe desfrre aflarea C/. ~ aceca ii lndemna a z.hura inlru
in/(impinarea sa. Agzungand apOl la rapa n;'ului, aflii lup/a netl$lepla/(~'
pre tiimu se aviizu lksfrt'e miiri1fl£a j)ericolului, dar, apnm de un lndoil
oe, in tn/rna sa se d~teapta cea de mai nmnle bravura s{ilballca;
recllMma cewle sale imprafliele ~i, fara a cerca vad, 50 repede prin TaU in
aglUtorul acelom ce eombiiteau in paTlea opUS(1. La vederea $efului lor,
talani se infocarii de nou curaj; figura sa monstmoasa # Tecu71oscu/ii prin
'Olful cel cornul domnea inlf'e a1'7llfl$11 lui ca un pm pUlemic inlre arborii
mai miinunti; urletele lui r(ispandeau spaimri impreglur, iar cu sabia cea
giganllc(i. (iieea 0 nuiceliirie inlre junilll£Q romiin((, Inlre care, ~I coperil
cu rane, i$l lksc/usa 0 cale incrunlata caire principii romiim, diei in oarba
ui (une nu vedea C(l dupa dimsuL nu vint!(LU deca/ slrig(lltle de moane si
suspmurile de agonie aJ.e acelor 11Uli &ravi dm OS/(liil srii. •
in aceSl moment al incle~t.arii intra in mitogeneza
"duLoaza numitii Moida, ee in rii.zhel Si la vana/ era companioana
nedespiirplii a lw Dragos. Aceasta, deprins(i a se lupta eu UTSU i l cu
bouni codrulut, injiglilIdu-Si din{lz 51 unghiile In armaS(lT'!ul /atm, il
(aeu sa se intoame pc loe, co frrm (uga sa se mlmluie de dusmanul ee-;
spm/eea manunlaiele. impins de durere, annasanul tana pe Molda cu
smc, inotlind in rau. " Soana inamoratei dipetenij a liirarimii sc
pecellui de "laneea martalii azvorlitii de bmlul cel pu/emie a lui
Drago$". Mai apoi, "un muntean m"ca$, ee se arU71ca inot, if
deseiipii{ani'i in miJloelll TiiuIu~ incat apele sale se inrWiYlL de sangele
(lCelUl ce au viirsat alata sange $I lacriimi ale romaniLor! Un Slrigii/
/Tium(al "Bournl tatm' au peril!" $i sunelele buciumtl.or de amma au
incunostiintat invineerea romana, ce rau deplznit prin stiirpirea aeeLor
talari canl nu s-au putUI mantui cu (uga.
o lemce in care era infipt capuLtui Haroboe so imptanta pe matuL ni:u1ui,
unde Dragos ell oastea sa au iniUfal rugticiuni de mu1?iimire pentru aces!
striilucit cveni71lenl $I spre veaniaz lw aminlire intemeia pe aceL Loc 0 bisericii..
iar tocuL lrium(ului fu denumil Bourenii, care l-au dantut bravulw ~
ce au fost Mus lUI Drago$ CClfrullui Harobae. Dragof ora1Idui a se adopta
eapuL bourulw drep/ stenUl {<mi. Dar $i Molda avu pcmetl. glmim, ciici riiul
in care etl pm eombatarul (u denumi! dupre numeli! c/. n
30
Cercmonii si ve~lmintc
CEREMONII ~I VE~TMINTE
in trCClllclc vremi, ceremoniile publice cupnndeau ~i lumea
$colii. A$a hIla p~Opl. a$a e $j ast.hi. ViitoJUl ~lab-ofit.ir, colonclul
Uicustcanu. In pruncia sa, "La v{mla. de trei ani" marturise~tc cum
di "l-(I U Ims parinlil la invatatum limbei helenice n. ~i in trucat ~colarlll
£acea "progrese dlstinse (sub un pro(esor gyec Spzrea)" la etatea de
pauu ani a 7jS "un cuvanl de (elicila?ie (t:v &yXOJj.JWJ) La ziua anuLul
IIOU 1817 dom1litol1J lui Vodti Caragea in pIma $edinta domneas(ti
dwan) duptl obzemul de atunel. Cuvantul era compu.l de episeopul
ArW'$111 lo~(, wre mci ~1 medlla .2-1.
Tcrmonia se peu'ece In decor istoric. Geslurile SlIlll pc maslll-a:
"Dupii ce am tmllma/ cuvan/ul (aul niri 0 sfialii (eaci pe aeele
tn"l.'1lWr1 rm u IngrOtilori D01llnii cnri aTiea u drpptul de viala ~I d,
moarfl'), m'al11 oprOpwl de dimsul tlTand sa-j apllc mana sa 0 siirul;
dtinslll 17l1-a lnlms degetlll aratiilor; rhyind s(i-l apue au schlmbat. all
deget Sl a"W jUCllndll-sl' (U mme ai-leva seeunde m 'au Intrebat ce vorsr.
Sli-77Il r/tinwzscii? J-am rri~/JUns urI armiisar de eiilrine indata au (hemal
pc ((imrlra$lIl $i au ordonat s(i-mi dea W1 anncisar de ((iltin.t' tim
{!;r"ajdlLn.le domne,stl, in,seullt (U 0 $CO domneaseii $i s{i {tu rondus Q(asti
eiilare insolit de /Jalnl ciohodari in imi(ormii (guarda domncasca).
Ordmul s'au executal la moment. E$ind din sala tronului w slirutanie
$t ur(lnle C1t (/ S(I. tr{le,SI1» ale boeriLm~ am (OSI chemal de Doamna In
harem (arc ml-a zis sri repel euvanlul care rostisem lui Vada, Dupa ce
i-am lennmal 171 'au sarutal $1 ml-a da.1 0 pun.gulitli (U.sulii (.u frr care
°
con{inea suta de ruhlele (rublOla valom 6 lei t/Celll) iar inva,atorulUl
ell 0 luirfte eu 50 mbiele, mvitand pe lat(il meu s(i rna eonduei'i adeseon
Ia Maria Sa.
ArerlSta au (ost eea mai mm-e bu.cune nl via,a mea copilareasC{.i. "
Cal prive~te ~coala propriu-z.isa, accsta a putut fi reluara dupa
ce trecu zavera cea mare a pandurilor eondu~i de Tudor
Vladlmirescu ~i dupa un seurt imerludiu ~colar in mediu
germanic, hat depane in o~uJ Sibill, dincolo de munti. Dupa
CUm se manurise$te viitorul ~lab-ofit.ir:
31
 Personajul istonc in Iitcralura p~oplislA
"La J824 ne-am reintors in tariL Am reineeput studiile lrmbilor
helenir.e ~l germane, cea dinUll la pro(esoTul George [amotu, eta de-a
oua La p(irintele Bodar, ciilug(lr eatoftc $/ preot cu desiillar~itii lltcraturii
$Z (iLol.Ofie. Cu grecuL fn decurs de doi ani am trecut mai mulli auton
claslci, pe Xmo(an, Tucidid, pe Sf Vasile, loan Chrisoslomul, Lucian ~i
allii; eel de-al dozLea, germanul, imz preda $tiinta precum an/metita,
geogra{ia, islana, naturaLa ji allele. La $coala Biiratm, care I'T,
dzrec/ia pro(esurului meu, am dat mai muUe examme il1 jJrezenla
consultlor striiinz, din care de La dow/. am Luat premli. %S
Si ca Inlotdeauna, dincolo de aparen~e1e cercrnoniale. ~e aflii
via\a cu LOate ale ei ~a cum rasar ele din istoric. Turcul se arata
mal ingaduiwr ell doruniile pamalllcne, revolu~onarii pa~opti$ti
se simt mai degraba al~'iluri de seraiurile sultanale decal de
palaluriJe lamlui. 0 schimbarc inceata $i de profunZltne a lSloriei
sc petrece la miJlocul veacului al XIX-lea: urmarea sHibiciunilor
interne ale impcriului otoman. aeesta a sfar~il prin a fi preferabil
apasarii \4riste. Faptul se vadc$te $i in eeremoniallll diplomatic.
u cal mal mull fast ~i eXleriorjzare rituala, ell alat mai plllina
onsistenlii a pUlerii. Aceasla se chellllie~te ceremonial penlnl a
se ascuncle in dasu) ma~Lii care da scnza~ia actan~ilor ca nirnic
(inca) nu s-a sehimbat. Numai eli lacct, incetlumea este aIm. Sc
simLe cum domnul ~i domniile va.lahe dobfuldesc cooUnul ~i
cum, inexarabil ra j'nsa~i trecerea timpuJul, pUlerea oLamana s
lope~te, se hieraLilcaza, capiita WconslSten(.a ~ CUffiulul. Raman
gesturile. riturile eeremonialc, fastul gol. Maria Sa AJexandru
Chlca II ajungc la Calafat. Lacusteanu "dii signaLul promJs pa~el
ussem" de dincolo de \ilrrnul Duoarii pentru a amll1!a vi:Lila
cliplomaLica. Mai apoi lal ceea ce urmeaza pare desprins din alte
cadre vechi. numai ca nimic nu e la Eel, doar gesticulalia.
"Trci anll('isari erau gata sii-; adurii ltl palat; aveau ni,fle valtrapU1;
de catifea rO$U' pima la genunchii calLor $i parsemate eu bucii{i de aU1~
jr(i;nele asemenea, dwgur ea anniisarii Sullanulul nu puteau (i mm
'mpodnbl{l. Vodd nu au 110;1 sii-ncalece ~l am mtmt pe 0 port/I(l. mzca a
cet(/'ll W7'e conducea Lo paLatul pa$ei. La capul scarer iL ~tepta FlUHetTl
pa$a; indata cc s-au ajJropiat Vadii i-au (ii.cuL lrei te1T1enele, Idsand'
3 33
Ceremonii ~i ve~tminte
milnile pano. La gemmchi; Vadii au intors aile trei, liiJiind manile
pana-n piimanl, tar noi cei din suitii nu.mai L-am salulat. Turcul avea
suifa Iwrneroasa ca de 0 suJ.a de pmocme. Apai p~a au mers inainte,
condueand pe Vada inlr-tm chio$c aL palalului. Dupa ee au 5chlmbat
calerHI cuvinte de eticheta eu.. oaspele sau, s-au relras rugiindu-L sa SI! (aea
camad (nOl toti eram in plina unifonnii), Domnul au seos mondiruL #
S-GU im./mlrat cuun pallon.
Ca(elele F cmbucele veneau ru!intrerupt (Voda ne dedese vee sii lmgem
ciuhuc (atii cu M(ln.e! Sa ,1"; cu turcu). Cate trezzeC1 de ciubuce int7"Qu
Moduli'i; toale cu edecurile lu.rrate in briLianturi. zar(urile dela rl!$llle
ra(ea emu de aur ~i Luera/(' in brilicmtun. jn (ine dupa a paliZa de un
ecas au venit CI~haia be:>' ~i nNW poftit la masii.
LeI lI~a de din arara a salel de miincare a$tepta ex viz/TUl. Cu.m s-au
aproplal Dornnul i-au (iicul iari4i trel temenele $i vice-versa, apm au
mlral DomnuL cu latli in sala de manwre. Sala era spalwasa ~i
!lummata a giomo; pe masa 0 mu/time de randeLainun de argint ru cat
opt $1 douasjJrezece lwniiniin (msii lumiiniinle erau de seu). Pc Domn
I-au pus la mijLocuL meser $1 TurcuL la dreapta Mariei Sale, /fIr La stanga
au pm I)e fral?1 Moriei Sale. Eram li1 masa cn la patruuci de persoane;
larallJwile mesei emu tnale de mgmt, 1ttt1T1rtl aeelea ale domnulul crau
de aur; d/Jua tacamun de l('itttari turcf!$l! ,I"edeau ios pe cavoare ,si uintau
C'!t instmmente deosebite de al.e taulanlor nO$lri, de exemlJ/tt vioam, car
5e rhuwu} (<rlu'1nmn" era Cll uce com'de, $! allele.. , Au l'eml apOl oLanu
jJ~1!l (l1$a numi{i) $i jucatt jocuri lUrCe$tl Ctl castamete".26
Parada $i toale striilucirile ei sunt prezcme In scena
incororuirii lui voda Bibeseu pe care istoricul I.e. Fililti Ie
prCZlola vllLOrimii ~i la care reaq.ionarul Uicusleanu va participa
in mul!-imea o$tirii lara sa ~tic ca nu peste mu)r.a vreme ii va fi da
sa ajunga la B~ov, in anu.l 1848, inso~indu-J pe voda prascris.
Cum singur spune, de revo)u!-ionarii de dlncolo de mun\.i:
COalit-ie de "d(lSciUe/i, avoca/I ~! clOcoi rapaCl" a carar ambi\.ie era
aceea de a provoca "0 riislurnare generalii a {aril cu scap de a se urea
pesle rumele boeriLor $1 eclor avu#~ 27. Niciadata ou pol-i $ti ce ip
tezervii iSLOna ascunsa sub faldurile ~ermol1ii1or. A$a $i CLl vod­
Blbescll $i Cll fidclul sau ofi~er. [ntai e sa fie in istorie
CCtenlOnialul, mai apoi deznodamanrul sau ne~teptat.
Pcrsonajul iSlone in titeratura p~optlst~
in vremca inscaunaril, plin~lll Gheorghe Bibescu "ll'U avea inca
varstll de 40 ani im/Jfimfl ", "Natura~, ne spune acela~i Lacusteanu,
"il inzestrase eu rmdte lalenl1m, era literal elL descivriT$trc, mtebgenl ~I
progresist", Iaeam clIm perf'eqiunea se inscauneaza pc lronul
romanesc la 30 Ianualie cand
"Blbescu nottfidi ob~td co a lual franele guvernului care, /)(1 •
,.tunCI, ramiisese lot in nuimtle ccl7mllC(lml81,
insc(iunarea are lor in Illmu la 14/26 rW1.wne, La Curtea lIeche,
HI I J dnnmea(a, Im't ul!(e im/JodlJblte, .Ie des/c1$oarii mrtcgl-ul:
dorobwl/ii agiel, cu ago; doroban(tl vunnciet til' poli/u: ~i deputtl{ii
cor/Jora(lilor; mad ularele j((litllul {fra,~enesc >1 tlOnllClll JJOll!Wt, r(l/{in;
scad1'onul 2, 0 roaui dp pdwtii; steagy:rilc «cele din vech£me ale ({'IiI",
pW1ale de iUlluJrt; drpula{li judl'eelor; t.opw:ul fi ,labia purtate /;c jJem,
'firm; paLru ober-o/llen lLglllotan!t ,H tre1 ~talroJitm aghiotan{1
rrilan; Dommd, cdlart', cu logo{tilul bisericesc. ca Inrwslru de ceremomi:
mlm~trtl; steag'/I/ d(Jmlle~r, l/2 halatIOn eu mUZII'(L stabulUli cmela
domneaSCll eu pldlCnl clU111; escadrollul 6. BoieT'1l a,lIeaplll pe Damn in
urte, tar clentl in Il$1l bISe11C11. l)omnul, illlbnlcat in cost1mllli lu
Hlh{/lu VI tl'aW I. dl'l'lllll' Ill/timantul ill Insmccl AjJOI mll'li in altar
M!lrOpolitul ~i eplsco/m ~IIC /Lnge. [c$irul iari4 in bi,lelial, Sl: l11cmge
sabuz re-I prezerttii ,lIHil(l1"1.d. ,5! se suze in sawn . ..
Caleooala. ccrcmol1lalul \'Olcvodal prcfa~eadl, asemcnca unei
predoslovii lnsangerate, iniaptuin cumplile. clIm lu aceca dill
vremea dommt:i lui Lapll~n(:anu vocla, Si asla dincolo de
gcsuculat,ii ~i de aparenta sa marcl--ie,
"De eu searii se {ii'cuse de $th'e tuturor bOlenlor sa se adune a doua Z1
lind siirbalom-e. la mitrapalle, WIde era sa fie $1 domnul, err sii ascul
llturghw ~l a/)OI Irl VIC .Iii /mim:.easca la C1t11.e. Clmd SOSl Alexandro­
vod;;, sianta SII/.7brJ illcepll.se ~1 bml'rtl emu tOli adunaii. imj)o/nv(l
obiceiulw sau, Lapu$neanul, in Zlua areea, era imlmkal ClL loata pompa
domneasca, Pur/rl (Q/rma Paleologtlvr ~l pf!Sle dulama polonezii de ((Lufeo
st([('oi1e, avea cabanl!(l lurceasca. Nici () anna TlU avea alta dedit UI1 ml(
unghi cu pliisele de IW1'; iar printle btlmbii duliimii se zarea 0 zea d<
sarma, DU/Hi rf' a (l,\cultat sf. Slujbii, S-G eoborat din .Itrana, s-a 11lrhinnl
34
Cercmomi ~i ve~lminte
p~ Itt I((lane ,II, apropiindu-se de mcia sf. loan eel Tloa, Nl jJlef(ll cu mar,
smf'(1'11l1' ~i a samtat moa~lele sjli.nlultd, Spun ca In ml1lutul acela el era
'allfte galben III ((11(/ ,I'; a; mda sfanttllui err fi lres(rrit, ,,28
in alte lacuri ~i vrcmi. de data asta prin prozele asachiene, aile
inl<1mplari ceremoniale ell aile lUlburiiri. "C,e!.e inwl raze ale soarelui
riiwnisf peste muon, r(L1Id V(lSllie !10M, eu Ruxanda It! ru Loatii familw sa,
wmat dl' (I Sllit(i stralual(l, mersa la !Jiseri~a Sf Tnn-[e1YlThi .. in drl.1mul
lor sC: intLlmpla eeva sU<lniu, Armia lui. Tl.l11l1~, pretendent al
dOJl1ni~ei Ruxanda. fiica lui Vasilie Voda Lllplll. eroina de letopisel
~l pcr~()nai in romanck literatUlii naponale. 5<: inra\.i~ca'la cuqii
domnc~ti in felul unui "{elt de prldure inaintandu-se asupm politlel
(orapt/Ill, n 71.)", Asud impodobil:i. sau mascap, O~tcnii lui Tjmu~
par a Ii ('l '/)rid,tl'e 1nl$c{iloare" care se apropie fnaimca stanllllui lac~
de inc hinare, ViitorullQl1ere se aram intrc o~lenii saL "\l' jllmntmJ:.a
dill mi/loml crlri (und in mfiwi in loc de sable WI ram, ru rem' intra in
bw'nrr;, lLntie ~e rlllampmcj de mitropolit $i dR domn. rare {l1ua pe Ruxrmda
de JIIIinii. ,,29 Mai apoi <;{' rinduie ahuul de 1I11ntiL in alai cste ~i
dcsd'uecarea dinilli dill vremea lui Drago~, inchipuili\ de '\sachi:
"L'nniind dl!d pre-lIe Illaiwilt- lTI'lln(ilol' Cmpali, pn'n rod17 TJerg:un',
uncle se(wm slmplloare in((i nu slr{llJatusa, inliiturfmd strinel $I arbon in
cau~11 lor, l!l dl~tI1lSl'1'a pe /(1 Clirhbaba la obar~illi' MoldotlC1 ~I dl' alec il1
iesunll' nlllnoase se riispandira de-a lung;ul raului. Un cllvios diltlgii1- CU
hll({'(1 in manri calarea in!l1wtea ,firulll1, dupa care unnml eete dp annG.$l
~I a/)oi Oflmerll de toata vrh'Sla $i slarea, unzi cazari, allit pt'deytli, In
rlidtJanr (U tele[[ari, in carli ru boi, plme de pojijii ~i de avoi, inlre ((Ire
$edenll mU7IIele ru fil lor $i ru mO~llegii cei l,epulincW$l. in 11 ((from
Intiim/Jmarr llinpau de pc ia rotununle depiirtalc juni ~i femel rll ramwi
fi (11 rUl1/.l71l df' flon, spre 1trarea bunei lor venni, Drago~ a~aii dintai
SWunll/ domnim hi {Iechca cetali; Raia, iar pClfJond parle pc la mO,sii
llrcinlO~e,w. parii' pc arcle dlinmte pentru vrednif1.e ~I credinta, De/mtafli
CO'lnU/litiilllor romanl' lIe71lra apol din IOalll. lara Ia BaUl, spre a reru11OG.$1
pc Dmgo$ de capul~1 domnitfYriullor, [?lIre aceste rleputa!iunl se insemnatl
nUll (1/ 5flm(1 feu rile rrpu.blicllor: Carn/nt/tlng, Dorna, \rrancea,
}folt;r?l/{I'nll, care /mn biirbii(1a $i p07.iriunea lor all sub(ln ul la dan,HI
gllllPl1l1l1 na{lvnal $1 au (o7llurrat Infru lrlIllnCerea dn~manzl(Jr, "~o
35
Personajul iSloric in literatura pa~oplistll
Alteori alaiul este eel al colropitorilor, eI urmeaza in istorie
dupa eel dintcli, al desdilecaLOrilor. inu'-un poem al lui Vasile
Alecsandri. oastea craiului Albert al le~ilor, in vremea domniei
lui ~tefan cel Mare, este "deprinsii la omor~, este 0 "urdie
umeroas(1 de (eare". In frllntea ei. crallli Lehiei "{lieu.l-au un vis
mare", care e, de buna seam a, ~Un 111$ de niiviihre, de-nvingeri
glarioase". in consecin~a, arm.ia le~asca se repcde asupra
Moldovei ca "un ~iOI de (oanl1la be drumun ", un alai spaimos prin
infiti~area sa militara:
"Cu. (UiLl./.ri laJ"[J1 $i grew. eu flmle 11lngi, eu spade
Ce viu lucwu la ~oLdlm ~l-11 tcacii :mghellfall,
Cu anna-Ian l.burdalmci ce veseLrlfchez.eau,
Nlergand 10(1, cal $i oameni. sa calee F sci prade. ·3J
Toal~ ccremonjile. alaillrile, fIe el de nunta sau altfel­
militare, de incoronare. de vizile djplomatice - sunt ~i prilcj de
etalare a ve~mintelor. Acestea expun, dezvalllic aliluwni, se
integxcaza explicit sau nu, unui dialog mUl al obiceiurilor, al
apucaturilor. al virtu\ilor :ii al seaderilor omel1e~ti. Avem
ve~tminle voievodale. Altele din acc1ea boierqli. Toalcle
prostimii. Toale etaleaza, aralii, ilusu·ea:La, circumscriu lexical
lumi exoLicc pnn vechime. Descrienle ha.inelor eclur domnqti.
a celor nobiliare ~i chiar a cclorlalle, simple, ale tiranului Oli ale
negu~LOrului, prolifereaza lexicalinlr-o boga{.ie grell de gasil in
aile locuri. Ruxandra, nefericita doamna a lui vocta Ui.pu~neanu.
se strecoara in cancelaria domneasca. Se apropit: de jil~ul
domnesc "imbracalii C1l loata pompa cuveruta unei SOt1i, (iice $i surl
de domn":
"Peste l.obonul dI! siDra Qunla. puna un bent~el de (elendre~ albasl
bliinit eu samlLr, a caruia ma?liee alanultL dinapol; era innnsa cu ull
rolan de auT, ce se inchta C1l man pa(tale de matoslal, impregwrate I'll
petm scumpe; taT pe gruma1.il el fllama 0 salbii de multe $tl1.lti d,
marglLTitflT, Shrul de samur, pus cam l?Jlr-o paTle, era impodobil ell ttt;
surguct alb $1 sjmjtml eu a floare mare de smaragde. FaTUl ei, ll11ba mod,
de alunc.ea, se impar(ea despleli( pe llllm-ii $i ~patele sale. ,,'z
36
Ceremonii ~i ve~trnjnle
Nobilimea polonezilor cotropitoli este ~i ea caraclerizata
indirect prin cmar lnIaI.i~area alaiului de luptIl, a coloanelor
O1ilitare in care "magnati! mandn, b(itnim $1 ttnen" sc intre{.in
O1onden "vorbind de cai, de tUple, de-amor ~I de femel ". Ace~tia merg
la razbeJ "precum ar merge La slmplII ~Iartiiloare", chiar ~a "merg,
JUC(lndu-~i call ~l lIeseli In/?"f el"; pe dnd dilatoresc in ast fel se lasa
cuprin~i de rarmecele vie~i: dau navaHi in {imnurile moldave ~i
au baga de seama semnele prcvestitoare potrivnice, faplu) di "al
regdui cal tare / Se potlCni ", faptul ca "0 buhna /lpa in ziua mare". Nu
i-au seama la lucrurile acestea dupa cum nu sc inu'eaba, in
mandria lor oarba, "Ce vuiet lung de care, (e IropOI surd de vite, /
'eamrLl de Hl.Jpl1IUn. de glasun nad~lte/ S-aud in sanul noptii pri
neagra-ntunecmte/ Si calni mUIlt! sr-ndreaptli {-rl codnlor desirn.e?". Nu
se intreaba, nu au nid 0 spaima, nu percep diferen~a, nu vad cum
fuge norodul cel nevinoval runaiIllea inaintiirii lor tara griji,
onciene. 1n care ei. cum spusei deja. merg la razbel 'pecum ar
merge ta simplii va1ttlloare" Nu vad:
"Biitram eu (run.lea goalii pwcata spre piimant,
Fe/llel C1t prWUl in brale $1 ple/fle in viint,
CQPllr sp(imuinwtf mfmtind lurme dI! 01
Si fliirao~1 in (ugci ma.lulnd r.ardun de boi.
PI' io~. pc rai. In grnbcl loti piir(Jsindu-~1 ~aI!LI,
FUgind eu valet, lammi, caci i-au ai1trtS para/ul" U
~u vad pentru ca Stint orbip de prcamarire, llita~-va la ale lor
\'e~mll1te ~J-mi ve~i
da drcptate:
"Ei merg, biilimd dm pmlem!... ZburdalnlwloT cfala
StTiiluce de departe in haine powrle:
Duliiml ru jim de aur la pepl impodobll
·5i-nrin ~e r1ljJa(tale dJ' /lealrn nestimalci,
r::lapcp purtimd un vultUT Ji pene la rmiloc,
incol!rimmlc ro~ii de pew de Ma?w,
$i trine (Ulltllte, ~i nrgin.late $ele,
$i fl?71l&/1l CUsuu be wl/un de har.~el.e . ..
37
I'ersonajul istorlc in lileralUra p~optista
Dad ve~lmintele spun ceva des pre (el cue Ie poarca, atunci de
buna seama ca ale llloldovenilor sunt cxpresia unel austerita!-i
vadilc, a unci sancii mai man, a unei civiliLapi, In et'le din urma,
diferile. 0 vadica dimensiune morala se adauga compensaloriu:
modesLia celor care i~i apara saracia, ~i nevoile. ~i neamu!: 0
lema, aceasta. draga romanLicilor al1tohtoni.
",lstret dl1l {ara"r/trl'ngli plee cete inmlZte
Cu arec, bMdp, eoose $1 gh!oagr tlnluit.e.
PUTland erie; u.li de OWP, mmtl'ne-n /7071 cu-wte
.51 barbe /?NtlmSI', (/1 Mrbii(lri lentIl.
Ei merg d.e-a dre/)! pnn (Odn, pI' fungi alHin perdul
p,I\;lla scnlcn~elor ut.: fdul acelora [ l \ capul plecaqi Cli sabm. Sau
:(illin pI' ~ete goede, eu seli11le de le//tn,
$i tl'l'( ill z.bM pnn arbon ((l demo11l de wgt...,
Si llTTWlII Irnnll'lfl2fi dp-tli orlllior mlime. ~
Inlre timp in \ar,l \I1oldov(') sc incimpla tradi\ionala
mobilitare "AcuTn de :('ce :1'" $1 nOPll IOluna,! Dm Intln{l ~I pdT!' La
N!S Inl , pe culme yi pc dealllri'! Lltngl buciwne riisltnii, ddnd tmllle,
:>C1Il1!allm". A-ia sa Ii fO,L atunci, in aeele umpuri? Chmr nadi (lltfel
s-or li petreeuL lucrurilc. rcalilatea iSLOridi 1111 are, de aid, din
aceasta perspeuiva. niei 0 imponan~a. AbsoluL nic.i una. SurHem
in lileraLUra, in mitoloKic, in pruieqii ale unoI' dorinl-i. ale lInor
a.spir.q.ii caue nevinO\~dLa. in cele din unna, dorin~a de a fi altfel,
macar atunei. PrczcllluJ poale fi biClsnic. u'ecUlul 111.1. eredeau
romanLicii p~opLi~ti. 0 secreca ~i. poaLc ca. naiva, clonnLf\ de
pedagogIe a m:amu}ui, lc anima inspira\,ia, una de obar$ic
liberal-pa~optista.care. ieua, plute~Le peste aceste naivical-i. :-\CVOIa
<: victorie. Nevoia de a Le inserie in sensurile unei cullun a
progresului, ~i de a le5i djn aceea a resemnarii. AsLa e, nimic
~lceva. Ofensiva impoLriva istoriei, sau nu, nu Impouiva acesleia
Ci a1tfel. impotriva acelei eUILUrl a re.~emnfuii. a blazarii. a
ve~nicelor infrangen, a lniOliLisml1lui, a sleirii, a ve~nicuilli aicea
~ezum ~i planscm. Dad lHl sc poate aievea de$tepLarea, alUnci
baremi In poem sa vedcll1 ca e Cli puLin~a. Ia ascultal-i pocllIl ce
zlce:
38
Ceremonll $i ve$tminle
'Pe loc tot omul verde ce poartiJ ea/Jul.5lLs
,~i-au samtat adom, ,H-au ascu/tt loporul
.~i-au pnm dm camp Jugarul re-I spnnten ca 0 riuta,
Apm. fiil:ii.rrdu',H cruce, z.iciind un: «Doamne aju/ii!"
Ca ~oim1u de 10 cuibu-I flOWS $i-au luat Zb01'UL "
;\Iu c nimic de im.a\a.l aici a1leeva decaL opLinlismul conSlJUqicl
destinului, nu pe calea "riizhelulw", nici n-ar mai Ii cu puLinta. aceSLa
apaqine lumii acelera, uicidecum lurnii lloastre. AJuel al fi de
inldes ali Ce ar u'ebui sa fadi "Pe loe lol omulllc'I·d.ecepom1ei ca/Julsus ",
inLal de Laate sa nu-~i creeze alibiuri ea sa r.andalcsca prin isLOril: sub
allele. Din <lcdea de fell.ll cum ea am fi fos( (eva grcLl de VUUl ~i
pOllH:nil dad'l n-ar fi [osr .sa fie \ltrcgllle. c1u~manii. migraLOrH,
slI-ainil bdfelii llircii, dU~ll1anii unhrur1, explo'ILCltoril evrel A veniL
1'1 emea S~l cirim mtrel inriemnulLle la oplimismul na\ional din
lllerele p~opusle. Nu Albert cmiul c de imillS, ~i chiar c1aca I-am
ill\lJ1S candva. faptuI acesta nu IlC ajut3 azi cand biuaJia e de allsoi
,~lla lei de aprigfl in aparenLa ei ,subLilitate. "Riiz.belurcu n01 in~mc,
(II nJt'lHalitLllea noastr:l. l)estepwl'ca ,V,La ZII fi sa fie. sa ne SlI'1Jan1
I'elltjlc lltclehlle. duJcea lcncveala orienraJa. uunaoara, pliiccrea
den:sponsabilj7..ihii. voea{.ia runnei ~i a neanlului lota.hLar in LOaLe
di\'t'rsita~lc sale. Nu e l-nboi lI$or aceSla. Tn vcchime. credeau
scnilOrii \'caeului c<:lui P~OpliSl, atcst lucru a fast Cli putin\ii In
m~l~lIl-a in Cal-e, in cele dm lIrma, l1u-i ~'\a? WLul e cu puLin\ii in
consullclille epice in care 1$1On£l este pretext a1 COlbtruq.iilor
narauve, context al fiqionaliziirii, decor a1 fapLei. lSlOria ca decor.
ea ~cena, istolia ca mintllire, ca alean ~i leae aI bolilor prezcntului.
Costache Negruzzi. el ~i ca~ altii asemenea. resu-ange cadrel<:
istolit:i Moldovci la inccpuLlIlile cele fabuloase. la vrcmea
domnjilor de pana la Stefan eel .\1are, simbol al reU;iltei: povestea
de Succes, cum sc spunc ascazi, a cirmuirilor U-ecme.
kDrago~, Jiiullui Bogdan, prinl ruwin, lline la 1352 $1 intem.eiazii
Ilatul Moldovei, slat de oamenl agricob, care ~l petrec vUlto cu
agn.rllliura $1 prl..Wma. PTe drill511l il unneazri mal 1/11tl(i domni buni,
.
c(in 1I111/1a boborului ce ocannul{Lu era bum], J1efimd hlea s/nca/ii d,:
39
PersonajuJ istoric In literatura pa~optista
vitiuri. Romanii Jllb/ ltrm~ii lui DragO$ petree 0 via/c! primltiva, ,II
traiullor tienit, patrzarcal ,H virtuos aduTui. liingii ei pre pribegil lor /Ta/i.
Colonia se miir~le. Riipidea ei spCJrire a/a/a mvidia vecinilar 101"; ei insa
i$i piistreau1 nationalitalca. Fend plugului se preface in lance, $i resping
pUlerea ell putere. A/uno colonia se faa slat, ~1 in((j nu se implinisJ
Jumiitate de wac de la desciileearea lui Drago~, eand Alexandru / dei legi
poparulw sau, infiinteaui 0 ierarhie bismreascii. ~l politicii., zid~te
monas/iri $i eeta/t, !.eager ahanl(i cu Iaghelon, regele Poloniei: Moldavia
Sf: face cunoscutii, ,n impiiratul Bizan{iei lrimite domnz/orului ei hlamida
,~i corona ea unui au[ormto1·.
incii 0 Jum(itate df' lIeae, ~1 Moldova va fi mare Si putemirii..Stefan
zdrobe$te pre Caz17nll polonul, pre Mall~ unguntl, pre Mamar ta/antt,
pre Lobod ,n NelivaLcu cozaw, Si rritmind a Ulll nwi un nngur sCe!Jrru
provmtille "omane, ni'it/cile$te ampra romallllor llala}lI, bate pre Vlad,
sfClTTllii prl' Radld, (arl' (heamii in ajutorul ~ciu pre tum. Aeesta fu
inceplll ul necur71latelllr nlzboatl' Sf a lidilosiel 1mhelm- prin {LI)(lte. stamil
de ambi(U/. lw S/e(r!U $i de m4elza lui Radu. Dar, precwm dUI)(i. un veae
trecut Mill ai, nici St"{a n 11 U-Sl poate implim frumosul plan; tragI' n U11101
oardele lurCe$tl asupra sa, romandate de (alnlcul cuuntor 11
·onstantmopolii. Vitf'nZlIl se bmucste, dar croul nll-Sl pU'rde cumpiil1ll,
$i bii.,·bii/l(l sa srapii patna de pinre. fnsii jJull'rile (UteI' nu riispund
marelui SClll su(lel. Vialcl 1m n-n (os/ deeat un lung riizboi, 0 necurmatri
luplti.. PntnaeCl $i $aptl' de am dOmnl!$ll' $i rincizeci de riizboair are.
Eroul (l imhiitriimt, ((lnm/elite I-a tI riicil w!mgrle. c£rearea i-a POloli!
iU{ealll, nenoroClrea de la Valea·Alhii. I-a sti1lS ambltw. isi Inloare,
pnvirea tris/a asupra pa/nel sale $1 SUSpl1l(i.. Se ui/a la bOleni pre ranI
i-a inal/at $1 I-a imbogiilit: prr7lede vrajba, neunirea, nesa?iul $1 /rddare,
iimlSlind in inimllc lor. "
intr-o dramati7..arc ~chioapa dupa nuvela Sobieski ~ romanu a
lui Costache Ncgruzzi, aliLOrul lui Despot voda imagineaza un
adevaral cult nal.ional allui ,Stefan eel Mare. Dincolo de stangada
implinirii artistice. este ~i asta 0 dovada a nevoii de modele
pozilive intr-o \Teme de rede~teptare. Preamarirea virtu\.ilor nO
este slibiect al unel literaturi valide cstelic ci, mai intoldeauna, a
uneia care linLe~te obiective pedagogice ~i, desigur,
propagandistice. AsIa dad\. socoom. lotu~i. propaganda dorinj.3
o 41
Cert::monll ~l ve~lmmte
de rnai bine ob~tesc. In chiar eel dincai act al dramci Cetacea
eamfUlui, in ptima ei scena. alaturi de personajele piesei in
fundal sum mai mulp "Romani $i rom{me~ care "iTwartesc 0 hard pc
malul piiraului". Nimic mai insuportabil conven\ional decat a:;a
ceva intr-lin moment in care, nu departe, navalesc COlropitorii
le~i sub conduce rea lui Sobieski. regele lor cople~it de glorie,
yorba unui poet contemporan. In fundal, craiul cot.rope~le ~i
b~tina:;ii invanesc hore pe malul paraielor. In acela~i limp, in
prim plan, Galu, Ghe~u ~i Mircea convorbesc dcspre cultul
domnilOl1Jlui. Secven~e caraghioase daca n-ar fI, indaratul lor,
oneslitea inten\.iei:
"GALU: Mandrii zi nIH) dat Dumneziiu de srtrbarea leoanci lui
Stefan-Vodii.'
G/fETU: lvltindrii, feirtale, ~i striilucitii ea num.ele marelUl VO/eYod
{t-o a/JiI.rat lam noastrei, 40 de ani in $iT, eu bra/ul sau celneinvins.'
GALU Asttizi arc sa s-adune tot poparul de pnn muntl $1 de prin vai,
a sa mearga sus, la Cetatea N~am~ului, spre inehmare dinaintea ieoanei
SfantuLw ~tefan, dupa dalma slriimo~aseii.
MJRCEA (mal in (und, pnvind spre d.eaLuri). IrJlli-i Wln vin din
loalP !Jlir/tle, card un, ulrdun. Pardi se cobar tUTTlU" de oi de pI' coastele
Cealtliiului ~ 15
AJlundeva. Jipsa predeterminarii extraestetice, da artei ceea
ce·j al ei. Miza in Despot voda e alta: aventurierul ajuns damn
i1usu-eaza reu~itele unoI' drame romantice similare din literatura
europeana. Ambil.ia viitorului domn este exprimaca !impede.
Memorabil.
"S('ENA 1JI
DESPOT
(se primbla pc seena $1 pnv~te cUo mulfumire imprejurullui)
"A.' .. ialii-mii-n Mold01la.'... mariri, averi, putere
Alri SUnl p'mtea CClUl CC $tie-a ;:ice: vreu.'
'u vreu.'... de-arlLm aju!e-lln in plm noroeut meu
 Personajul istoric Tn IitcralUra pa~opll~l~ Cert:monii ~i v~tmlnle

Eu, sluga-odimoarii lUI larob Emclidul.

"Crind I sc piirea ca punga nu se umplea destul de repedc, avea $I aliI'
Dar nob!1 prin avrintul \'uflPlului ra (:id Ul;
eoarde la arc. Seolea pe aga in uirg C1l caniarul $1 Ctl {alanga; a.cesla
Eu, bUlr;ar de (ITama Jch/mbal in (1111'; I'U,
pmldea (1l ocaua mIra pe vreu1l. brufar, jJe vreun carcitmwr, pe vTeun
Fiu de pesu:rr din C"ela, pUTtal in zbor-ul ml"u
miicelar. II tuinlea cate a suia de nUlele La talpl sau tl ?mluw de uTech
Prin Sprmia. l.ellia, (;ermanza ~i Franta
In IIlI/lowl pze{ci. Voda era sigur ,if isnaful (Ivea sa ali'Tge de la unulla
eu-a mea so/ie, spada, (U SOTa mea, speran{a,
nltul ca Hi {aca rurama, tar pedeapsa inceta indata ce starosteu., veneo
zi vin ~i pun pieia'T'ul pe-acesl piimimt roman
l(1 curle cu WI PU"COI de maJmwdele. Un all ~untP ce giisise frmtanu d.
$1 Zle: Moldovo,-n mme cunoa$le-all(lu stiijJtin!
Oltf era ponmea stropuea din tffeme in vreme ea tOtl negustani sa $,
Den pune-II mml podon!Ji', frumoasn mea 1ll7reasii;
rri{tLw.m /. IlllTf dan~H, Cll sa ntl lie datQrl uml altora. Pe atunn se lua
Sri {aei eu mme-o nlInNi de lJIiz'ndrr'i-m/JiiTiileaJii"
U!Cwiala dr la implini,ile dl' bom. Bzp?iz oamem, spena;i de 11.I.ma ce aT
fi ur1l1al lOui aW11Ienea rii{Ulell pnplle, se adlmau./aceau cisla, ,H (lst/el
Abia mulL rnai L.1.rtiu flgtJra lui SLefan cd Mare I~I va godSl 0 rlWJ dabrindeau 0 Ll11lrinare, caei suma rislei (urgell in /Jtmga
performanta lrdlarc anisLidi in scrisul sadovenian ~i in u'ilogia lui domnfasul.
DeJavraneca. Anvcrg-llI-a domniei nu sLirnulecua Inlotdeauna Crml~Pa mica multii nnagznatze in ase7TUmea matme, dar ~i g(/.si5
inspir<llja care ('stc slIrpali'l de admirapi convenlionale pe cinn ea/illa oameni z(/rfl1leni ran il (lilttau la desavtirrirea ferti/nmlar ltd.
altfel: un voievod sangll1nar (Uipll~neanll) allLll veneLie ~i VorfJa II!czgfa in (ani crl.
aventlllier (DespoL voda) ori celiiJalt - In drama lui Bogdan
Peuiceicu H~deu Razvan ~i Vidra - simbol aJ inzesui'lrii eapabile Belli belp.~l,

sa rl(>p~easdi prejudee~l~ nlsialc. s-au dovedit a fi mulL mai GOlf'SOl gole~l

profir.loiJi artistic. Ew:' aceasta 0 ciud5tenie a acomodalilor anei A[l/I/II ;lIjJllieStl'

Cll subienele el pe care Feodor DosLOievski 0 eOnSlala III J1Unalul
Sall Pf' dnd I~i justilica crea~.I<lunuj pcrwnaJ (bun la rnodul elistie)
in persoana prin\t1lui MI~kin din romanlll Idiotul Lilcratura i~i
g<l.se~te resurse expreslVe mai deg-raba in frecvenrarea unor Ierne ~
personaje negative decal in eelelalte. Satan estf" ma..i la indemana
ereaLOTului dedit ingcrul. Raul este mai expresiv dedi.t cei care i se
impOLJlVCsC. Infcrnul dantesc e mai realizal artistic decat paradisul.
Exista domniLOri care ~j-au gasil degraba lac In proza \'Temii.
Pe langa Alexandru I...apll~ncanll, voda Caragca eStc portreLizal
cu me~te~ug in seneriJc lui ron Chiea. Avaripa $i lacomia
dOrlll1llorullli au ramas de pomina. Ca ~i averea dobandira de
acesla. Senzalia trcbuie sa [j fOSL insuponabiHi pentru eei eare
credcau cu sineclitate di plincipaLelc vaJahe ar fi putul avea Ull
viitor mai bun. Scnzatia aceasta era agravara ~i de faptul c3
analioui crall sLraini de neam "i chiar I~i foloseau sejuml pc Lron
pentru spoliere in beneticlUl propriei nat..ii:
Dt/jill $aJI' {mi domnie, Id a dus cu. dansul la Pisa 0 avere de
lIlillO(f7J(', rLt caTe a Iriilt in bel.$ug .~I a (llutal Elena $i revolu(rn
greceasrii. ·,'6
Raporturite ell domniLOrii funariop ~i. implicit, eXLrema lor
nepopularitate in lumea pa~opLisla a fosL intrepnura ~j de faplul
ca aeestia s-au dcdat pc blnga abuLUfi. ~i la 0 sIstematica oOlimar
a ODolipei. Aeela~j Ion Chiea ll1arturise.~Le!
"Acesl domn inui era niimjJcir.at eu boierii can, nelloind a Ii
rnslrummtele lnii/Jirii lui, ii (aCealL weo impot1ivire satt rhiar 1ffeo
sunplii obs('ruatie. AstfeL, pi' ballul Constantin Filipesru l-a {illut dOl ani
La mo~e, leI BucotJ, ru paui de amauti; pc ban ILL Gngorie Ghica la tinu
doi ani Indlls in cas a, opril dp a rwiea rata de am, pc vor-nicul
'oILJlantin BrlliieearlU, de care se temea fil7lddi aresla at/fa relatiuni
[arll/lze l(1 Viena. loa tnmlS surghiun ia Caslana."

42 43
Personajul istonc in Iiteratura P~OpllSl~
IN LOC DE CONCLUZlE lA ATATA AMAR DE
iNCORONATll, PARALE ~] TERMONll
o jumatatc de vcac dupa ce ~t.ab-ofi\irul colonel Lacustcanu
l~lscne Amintirile. spre srar~itul veacuilli al XIX-lea. simboluril
comunitare - aduse periodic in prim-planul existen~ei prin
ceremonialurile pllblice - sunt mai actuale ca niciodata.
Caragialc Ie invcmariaza in ncuitata compozi\ie Un artist, in care
frizerul, protagonistul schi~ci. organizeaza in fel postmodcm 0
replica la ariita amar de incorona~i. parade $i ~cnnonii din
letopise\eJe mai vechi ~atl mai noi:
~ArtlSlul meu mll~(l odn.I(( doi (oeO$1 !JC can-7 depT7:1l5ese la betie, $i Inert
betie de aleool. {iindcii le dedea boabe ,H griitlTl(c Zllcute-n rom. Am viizul
inlr-o dttp-amwz, de lI(lr(~ in {aln !mllliilrel. pe des(rfmapl aceia hell
lUria, fiiC(l11d 1/lwtra $i deftlrind OSli4e$le ca dOl mUJcah pe douii ratiin
pI' dinal11tea unUl ((i/el, allJ }7 (Tel, muwt in bOUl tiP baron pen.lru ro$if
oucl. SamltTlLclze sfllfea slu]. cu 0 elm/lt,.,i de hartze in rap, incins (.tI
'lbit: enorma ~j avlind, sf-ll/elegf, 101 aerul se'ver nccesar
sif"apel. .Arlis/ltl IIlI'li sedea jiirillT pesle !Jicior !JI' Irwi(1i Si '" ramanda,
clinlandu-Ie marSul dr' la '48..... ~7
1n frazele urmatoare capata avant caracterilarile impetuoase,
descrierea cercmonialuJui alatura verbele de mi~care unor
epitete "inaU" exprcsivc: ritmul are nerv intrucat "executarea
tltranului ((i.ntee populat"" con~nc. in sinelc ei. "0 suflare mmiialii~.
Urmarea este 0 sedllc~e irez.istibiHi, "m.ii. asczai pc lmll/a alal'un Cll
comandantul $i-nce/JUl sli-1 acompan le7- batand loba Cll destele pe fttndul
paliiriei - fa.rii asia IIU mergea: loba, cu grupete(.e ei i11 c011tratimp, ast
e piperul marsu(ui;" katharsisul public se tncheag-;\ treptat in fa(.a
frizeJ;ei: "droaia de capii de mahala, adunali sci. admire cocos ii, Sf
pusesera. deodata la rimd smima $i, apu.ca(i de mt$carea COVii1'$itoare a
sunetelor, pomiuj sci, defileu in urtna cocosilOt· de colo pano. (olo Si inapol
S1 iar, Iropamd voiniceSle cu piciurusele lor goal.e pe paveaua lncmsa de
soarele de uaHi... ". Sunt parodiate simboluri identitare precum
drapeluJ. M$I penlru en parada sri {ie deplma, 0 adim de seara - e,
binewWlntarr dupa 0 zi de a11,(6! - faw sa fiilfille mandrIL dellSu
44
in loe de concluzie
tu(uror acestor bravl frosopul alb rural anmat sus la lisa Mraieriei ".
in acel~i fel sum proieclate in delizoriu calcgorii estetice: "Can
s-tl innopfal bme, s-a dat comanda mperii rfmdurilor, $1 artistul melt,
nd/candu-fi' in ptnoare $l sco(tindu-$i ghilara de pI' la gat, a anunial
publirultd'
J\>lame semii mai (rum-os!
JHm frumos... nu se p1~lea . ..
Oh despre prefacerea luturor maririlor lume~ti in tina ~i
nimicnicie. in istorie ~i in literatura. eel mai bine Ie spune ~i I
aducc din condei Ion Heliade Radulescu intr-o potrivita Orali
{rwfhrii de extract medieval adaptata vremii. a~a cum procedase,
de alliel, ~i iscusitul artist barbier din povestea caragialiana cu
~ermonia. Si intr-o parte ~i in alta. istoria cu ale ei alailtri pcstri~e
urca din vechimi spre noi. in ritmul p~ilor de mUlilrU ai bravilor
acelora din. fa~ "b(lrblena" deasupra dire\a flutura mandre\ea de
prosop alb. Curat. Aninal sus
Asemenea $i Eliade defiJeaza in pa~ rle m~lru prin tanguiri
vanitas vaOltatum aduse la Zl:
"A.,\a I' (umen asia. {ra(ilrrr, mtund.lt ({/ 0 dzma: dinA cu botul/uillin.,
crhld r.u gura eascat(( $1 cu limba seoasii; rtitld noua. cand veche; cfmd
ci111iilii, cand spmto.; cand pinten.atii, cand scalf/a fa; Clind molatii $7
11l.stratfl. cand dala prin l'ulbere $i jmn tmit; clind cu ciomp de malllSe,
'and {tL ob/alii, clind eu plciorul go~' cand. 'in PiClOrul b01erulut, uind
intr-al docolulw; crind elasttell, eand seor(ollSli $1 rozaloaYe de glezne.
Call' Cllme nu s-au mai punat de la aflarea lor incoa7 Unde sunf atatea
(Izme cavaleresti ee s[iirama capelele invin$ilat $1 tJosalilcrr? Toali! .I-au
dus, loate au pierit, toale nc a1'l1.tarii eii totul e supus pienciunii. ASa pier
loate, fi oamen~ $i animale, Si rcnumiri, $i desnumin. Pzeri.rii na~iuni.
pi.erira tmperiuri, capi de seminiii, caPl de popoare, cap; de 0Slzn, capl de
reltglUni $1 I.egiwtat1; purririi UI Sl ins~1 demonz, erol Sl scelerall, proMi
Sl imposton, s(m~1 $i eretici. Plenra. rutro-pllori., plel'irii cutropili; filosofi #
SO{i$li, saP/ellil S' pedan/i; !{lciitori de bme $1 (ilcatori de rele; fel de fel
amiigrtori $1 fel de fel de amiigili; oom.eni $i 017lul.eii, lupi # miei, utdluri
$I columbei, cucuviii # priuighetori, bufni/e $i lttrturele, albine $1 tranlori,
(hnui.e $1 gimdac1 de fmilase. "38
45
Pcrsonajul iSloric in lileralura pa~oplisl:J.
mGH ROMANTICISM I.A ION HELIADE RADULESCU
In mod cilldal in progrd.l11l1l Daciei Iilerare nu sC n.:gilse$te un'
punet care, aJtfel, caraclcrizeaza morfologia ideolo/{ici romanticc
~i anllmc dimensillnea sa metafizica, religioasa. Cli accel1lele ei
filosofico-teologale, ezotericc ~i/sau esoleliosofice, famastic­
ml:sianiee, oClllt-speculative. Nicolae ManolesclI in ISLOria critica
nllme~te acea~ta, sa-i spunem, caracteristidi fllndamentala <\
hleraturii romantice: high romanticism 39 . Concepwl csle preluat
de la Virgil Nemoianu care, la rindul sau, il UliliZea7.:l In acord Cll
disocicrea Wl1.ceptuala inLrc romanti~mlll inalt ~i eel biedermaier
prelent in Iiteralllra critica de peste ocean. Cel dintAi concepl
caractel-izcaza crea{-iile anconlle In lcrne majorc: moant',
divinitale, conditia t{eniullli neinleJes. Dc la Goelhe. Lcrmol1tov
sau Eminescll high romanticism-Ill prClIpl1ne aceaslft an\"crgura
filosolica si iSLOrlCa a inspirapei. Opus acesleia ar ti ~a lie
romantismul ceWalt, dcnumil bledermaier. dupa nllmcle unUl
suI de mobila ~i de vialii burghe7a, minor imrucitva, preoCllpat de
socIal, de poliliC. de (olclor, cie angajament111 optirnisl-constructiv
inu'-l1n lIncdial amt"liorahil al e-xisten~ei. LiteraturiJe din estul $i
centrul Europei au asemene;J lrasatun care vor deveni
predominame spre ptrioada larzle a rornantiSOllllui. In cultura
noa~lrii, litcratura pa~optista cstc prcponderent de facwra
biedermaier eu excep\la preocuparilor lui Ion Heliade Radulescu
in dileva m::ui ciclllri de poeme ~i in prozele speculative IsLoria
critid universaJa, BibliceJe, Eehilibru intre antiteze. Prin aceste
compozipi Ion Hcliade Riidulescll este un inainte "esUlor al
creal-ici eminescicne ~i al dimensiunii high romanticism in
lilcralura noasLrii. Incursiunea care urmeaza este sugerala de
scrierile lui Heliade ~i de 0 evocare decadent-romantica a lui
Maleiu Caragiale in Craii de Curtea Veche despre veacul aI
XVIlI·Jea in Gue s-a pHisJIluil un asemenea romantism necanonic
cu fundamente antiraponaliste hranile de speculatii metaflzice.
aventuri hermenelluee, mistico-magice ~i mistagogice Cale\,
exemplu din opera lui Heliade ilusu'eaza ctiferen~eJe de ton, de
mod al scriilUlii, de anvergura ale unoI' asemenea proze lcflexive
~i spcclllcl.tiv-fantaslc, proieclate in perspeclive cva~i-exotice
46
High Romamicism 18 Ion Heliade R:J.dulescu
cullurii noasrre de alunci, aproape neCllnOSCllle cbiar palla a7.i·
exprcsii, aceSlea, ale unui romantism hra-nil dintf-lln amestec
nebllIl-romantic de refleqii polilologice. tilozofice, mltice,
profctice, nebun-speculative ~i mistic-insurc(ponale.
laeala, bunaoarii, fclul in care Heliade Radulescu analizeaza,
speculeaza ~i decide in ceea ce privc$£e temeinicia ~i jU5le~ea
Iegl1erarii inca din vremuri bib/ice. Temeiul specu!ativ s
inlc:meiaza pe etimologia Cll\rdnlllirn religie, care presupllne
It'ge.lcgare ~i l'elegare intr-o lrecere amel-ilOare de arg-umenle de
la LIn concept la altul tara spaime. fara precau\ii, intr-o dcplllla
(~l mU1Ul1,ua) Ubenale speculativa:
in llGn () lege aiJ de bun-ii, sUi n.umm in .\lare de fJ'roJel in capelele
unot oameni de elilii, daul. aeeas/a 11U SI' adopl/i de em eompeten{l $i 111
UI dn:ptul lit (clate jmn promulgare(l fl. in l'an 1M 0 legl' 51! promulgrj
'iacrl unii 1111 0 praelidi $i daea aLtii () raidi La (ea lnal mieli Oflme. Legea
d,'o<!a/(i (U f7r0l7lulgaTea ct, are 711''0071' de (l Ii sanclionalll, garanlalii in
tonlra Itttulor alaeuriLor ~l gamn(la m, ponle f1 Slgura po,na ce legca nu
se r"lr.flgrl fm11 nor/wile cell' Inaj ne.llnrtlbih, p/ma m, Sf leagii. fl se
Telraga astIeL cum nw () pulerI' umflna sa n-o mat poa/a desfacc, pam!
ceind adlea n1l devine a relege sau 0 Tl'ligzl', as/fel cum s-o recunoasCrl ~i
eel Cf! n11 0 proc/ita $i eel ce 0 calca.- ,II rurn rmrarl' soar inrerca spre a 0
1iiriibiina sii caza el mai inlai uietimti. ., 40
Tot ceea ce caractcnzea;di romantismul inalt, dc la
raclicalismul ideologic la \izionarism, simt cosmic, intcgrarca
Conll-ari.iJor, misticism ~ inlcnsilate pasionala poale [1 ilustral Cll
Iragmente din scrierile speculative heliade~ti.
Anvcrgura viziunii esle prezenili in chiar ceca ce ar fi sa fie
iSloria critica ulllversalii a carei "mlSie" hermenculidi dobande~te
dimensi\lni litanlene- Aceasta ar fi sa fie 0 narape a "creallei
u.nltlf'nului, creatUl omulul, etJerl rmenleie inlfirnpla/c piimlint-llLw $1
omi'7Ilm, faptele po-polilor in general, doctrinele, dogmele, n:llgiele lor,
leg'lle, imli/u#unile, moravu;rile lor, {fUlIernelf Lor ce deculti din aceslea ".
urt{crea iSLOrici C5[C 0 uria~a infrunlare a unar dualiilil-i
fundamentale. constitutive. de esenta ontologica ~i mClafizidi
47
 Personajul iSlOnc in Jiteralura p~oplisHI
High Romanticism la Ion Heliade RMulescu

asemenea divinita\ii. Tcmeiurile acestor a[QLcuprinz~lloare

viziuni se regasesc in sirnplilalea cunoa~lerii originare. A mirfUli '"
dinlai a umanilit-ii.
in accca~i dimensiune H R (presturtarea lui Nicolae
M'anolescu pentrU high romanticism) se inscrie ~j lumea pe care
"Cel dantiii oameni n-au tntiirziat. in cursul vie/ti lor, a cuno(ljte fl
o vom survola in randurilc care urmeaza: 0 anexa contextual:i la
via/a, $i moalua, $i catdu~ $1 reeele. fl mi$carea, $i InerJia, $1 vegherea, #
Biblicele lui Heliade. Am putea intitula seqiunea capitolului de
omnul, $i realilatea, fi viml; fi d-aliiturea cu materia inerlii, nemi$cata,
fata: romantismul necanonic din veaculluminilor. E.xisLenra sa a
sa recunoascii $i mi$carea, sa intrevaza spintul mani(estal in lot ce e viu. 'ost sugerata de peregrinarea imaginara invaluili in nostalgie a
in tot Cf! se ml.$rti. M4candu-se din loc in loc, viizand treciind zilele,
lui Mateiu Caragiale care nume~te, in Craii de Curtea Veche,
succedandu-le noptile, n-a intarziat a-# (ace 0 idee rk spa/iu sau loe, $1
veacul al XVIII-lea "cel mai falnie dintre wate". Dupa cum ne
lzmp, despre lumma $i inl1merec. Pretutindenz a viizut 0 dualilafe. .,
ineredin~eaza autom.l crailor, lumea epocii luminilor nu este
numai aceea a rat.ionalismului enciclopedic ~i a avanturilor
Ceea ce "a VclzU(", a~adar. omul eSle chlar aceasli dualitaLe
revolu~onare, ei ~i una iviLa din eu COLUl alte zari iSLorice. VOtu
care eSLe 0 diramida a lumii. Con~tientizarea situarii lumii III
ewui aici de fa~ 0 farama din acest alt veac al XVIII-lea, diferit
dualilate s-a inGimplal odali eu succesiunea "generaliunilor~;
de acela consacrat de ideologia luminilor de factura raponalist­
poziuvista ~i pedagogidi. Lumea paginilor care urmeaza ­
"cu cat Oamentl s-au inmultlt, (U (I,lata observatiunile S-au inmullzt, laolalti eu ideologia, crcdin~ele od orizonturile ei mentale - se
expenenta Nl comunica/, $i n-a (o~l sementie sau popol care sa 111£ regas~te in literatura p~opLista autohtona in caleva scrieri ale
reeunoasea existenea acestei dualita(i. Noi, in secolul noslru, 0
lui Heliade Radulescu, ~a cum am ~i incereal sa aditfun prin cele
recuno~tem asenumea. insa nu ~a de con(w. ca secolil trecuel, ((I primii
cateva citate de dinainte. Asemenea aceslOra, mediile ocuJte ale
oamenl, ca popolti antlchildlii." in consecintii 'Dbseru[md oamenu
veacului luminilor sunt hotarat anti-ra~onalisle, 0 lume a unor
{ueare din dol termeni a (lTU{jrti duahtiili, ]'CCunoswr(I ca., in unele,
in$i ciuda~ care se comporti ~i gandesc romantic inainte ca acest
amamdoi termenii sunt 0 existl7l(.ii, aman dOl sunt pozitiv~ cum loc, timp, curent sa se impuna in spiritualilaLea europeana ~i sa produdi
materie, SPIrit elc.; in altele rnsii, un le1711in e pOl.itiv fl' altul negativ, schimbari mentale de adancime. Secolul luminilor este unul al
unut existznta F altullipsa existentei, cum via/a - momte (lipsa vlettz), martior excese, secolul marilOl- ama.n~ ~i al unor pretin~i savan~
lummii - intunenc (lipsa luminti) etc.
bizari, al lui Casanova ~i Mesmer - eroi prin excelenta romantici
Vom impiirei dara. dualitiiJile in douii: pe eele dantal le vom numl - dar ~i al ~arlatanilor ciudap, al fal$ilor profep de salon, allojelor
paralele, coexistente simpatice, pc cele de al d01lea anlipatice:
masonice $i al socieli~lor oculte in care se practicau magia ~i
Dualztate slmpaticii , Dualitate antipatlcii
trairile mistice i2 . Lumea aceasta descoperea fascina~a Evului
Timp Spatiu Via/a Moa1te (lipsa vielii)
Spirit Matene Mi$care lnereie Medlll. prelungind cre~tinismlll printr-un simbolism sineretic
Actlv Pasit l Lumina Intunenc spre un orizont ezoteric ce se regasea in ocultismul antic,
prinu'~ solidaritate a unor principii metaflzice ie~ite cu totul din
Llb~'Tlale Fatalitate Cald Frig
Drept Datorie Frumos U,{a delimitarea traditionala a iSLoriei europene. Afirmarea acestei
organicitap spirituale a Europei. a unei alte Europe care
Progres Conservatie Adeviir Mmeiuna
COntrazice 0 perspectiva schematica extedoara, incremenita in
etc. Certll1Ldzne Eroare
suceesiunea unor falii iSlorice inataeabilc, se rcgaSe$te in
Bine - Riiu i l
H

perspectivele melodologice moderne ale ~colii istorice franceze

48
9
Personajul istoric in literalUra ~optista
e la "Annale,~". Aslfel, in momentlll in care un istoric precum
Femand Braudel afirma, dupa eel de-al doilea razhai mandial.
necesilatea abordarii epocilor istarice din perspecriva existen~ei
lIUOr durale lungi ale istoriei, aceasra op~une de [tlolOfic a
iSLOriei fusese practicata de acest "alll)(mc al XVI/{-lea n, care diuta
atunci. pentrll prima data. idcmitatea nealteralii a unor realitati­
spirilualc, dincolo dc conven~ionalilatea exterioara a
delimitarilor ISlorice de tip pozitivisL Jdeea acestor ganditori
cvasinecunoscuti- din vremea luminilor era aceea di intrc lumea
veche $i lumca actuala nll se intinde in primul [(ind a succesiune
de rLlplUri, de Calii esen~ial<: ci, mai dcgraba, 0 continuitate care
i$i schimba inlap$area. pasu'{ll1dU-~l substanla spiriluala, Pen
CI, bunaoara, monolcismul cre$un se regaSe$lC in misterele
anticc grecc$ti sall egiptcne. Dincolo de adevarul acestei
afirmati-i. principiul OlClOdologic este acel~i la noii iSlOlio;
peUlrll ace$tia a realllalt' spiriluala, cultura ~i civilizati-a materiaIa
sc inseriu incr-un limp lunf.{ al iSlOriei, depfu;ind grani~ele impuse
de comoditiiple noastre metorlologicc ~i mcntale in Cavoarea
unci dinamici organicc a curgerii ISLOrici. Pentru Fernand
Braudel, Jacques Lc Coil, Emmanuel Lc Roy Lacluflc san
(,eorges Duby, bunaoat-a, lunguJ Ev Mcdiu se regase$le in
civilizapa europe-ana prinu'-o extensie rcmarcabila, incepand din
sccolele al ITJ-lca $i al IV-lea $i pana wrLiu In vremea marilor
revoluti-i industnale din veaeurile al XVlll-lea $i al XIX-lea.
AflITTlarja aceasta se sprijina $i pe argumente din antropologie,
care probeadi faptul ca omul cultural de astazi este suma
organica a unor realita~i culturalc antelioare. Psihanaliz.a crede $i
ea ca in noi traic$te, in pulsillnile simbolice aje unlli subco~tient
individual sau colecuv. omul medieval sau antic. Omul vewi se
ascunde in cel nou $i ii dctermina cLinlauntru individualitatea.
Suntcm asta7.i 3$a, $i nu altfel, pentru ca isloria, toata istoria, a
luat acum chipul nOstru.
Plivitii din aceasta perspectiva, incursiunea propusa prin
aceste pagini i~i va arata, credem, lIlilitatea. chiar daca lum.ea pc
care 0 vom cxplora a pUlUl aparea mullii vrerne ca fiind naiv;i $i
pur-intel nebuna, f) lume praelicand, eu 0 seriozitatc ironizata
copics de marile splrite ale veacului, experien~(; inedite
50
lligh Romanticism la [on Heliade Radulescu
lranscendentale !ii taumarurgice, 0 lume devOlala eu ardoare !ii
aphcape comunicarii eu spilitele, prin pseudo$tiin~e nascute in
$edl11~c de spiritism $i de u-atamente magnetiee de felul LelOI ale
lUI Mesmer.
Numcle Implicate in acest curcm antiraponalist subversiv sunt
multe ~I amestecate, Mai intii Martines de Pasqualis. un evreu
portughez cre$tinat de pc la ineepuwl veaeulul al XVIII-lea. care
arne~leca si ncretie Kabala ell scrierile evanghelicc intr-un
manuscris intitulat Tratat despre reintegrarea fiin~elor in
Dumnezeu. Scrierea a circulal 0 Slltfr de ani prin mcdijle
~alo(ll1clor aristocraticc pana (and a fast tiparil[l, dupa 1860, de
M,lllllce Mauer.
Flln Martines de Pasqualis, veaeul al XVlll-ica realizeaza 0
legarura simbolica Cll soclelaple secrete din antiehitatea u\nie.
Via~a lui explica. in pane, alinitalea aeestuia cu su-avechea lumc
oculUt, eI insll~i [lind un simbol al unoI' raspantil inlre dOlla rase
vechl. purtatoare ale tlllOr subsu'attlri u'adi\.ional-simhohcc de
mare eomplexir.ate. ~tim, dupa documentele incdite publicale de
Mauncc Malter. ca Martine:, de Pasqualis a fost fiul unui izraellt
portllghcL care s-a slabilit III Grenoble. TaLal lui Martines, ca Ii
fiul de altrel, perpetuau in lumea ra\.ionalismului encidopcdic
lradi~1a simbohc5. rnitica $i magica a III mil semitice. impletil3 eu
o alia, venita dinu--o ascelldenw mitieo-simbolica de obar~ie
launa ~i mediteraneana. Acestei duble situari in traditi-c i se
adauga alla, esen\.iala ~i ea: Martines era un catolic eunoscator al
inv-ataturilor rabinice. Privit din aeeasta perspeetiva, Sllbstralul
ideatie al u-alattllui De la reintegration ni se deL\'aluie Cll mai
mullii clarilale. in cartca lui Adolphe Franck, La philosophie
mystique en France, apfu:ut3. in 1866, ill se spune ca trataLullui
Marunes are la baza 0 hcrmeneutica de natura eabalisticii.
Dlalogurile puse in seama stlntelor persoane alc Veehiului
Testament nu sum altceva decal tli$te irnita~i ale ~a-nul11itelor
rflldroschwa: comentarii alegorice ~i misticeale Sfintelor Scripturi
re~lizatc de illvatatii de odinioara ai sinagogilor.
In treaga viata a lui de Pasqualis s-a derulal In preajma lojclor
masQnice, in santll carora ~i-a cxpus doctrinele mistice,
incercfll1d sa e~rige adep\l pe.ULrtI a forma sene menile sa
51
r\
 Personaiul istoric In litcraltIra pa~optiSI1\
propovaduiasdi rcconcilierea religiilor europcne iotr-una
universala ~i absoluta ca insu~i Dumnezeul din care au izvorat.
Acesl sincretism re1igios s-a rnanifestat in Scurtele sale trecet; pritt
Paris .,i Lyon. un de a gasit adep{.i ai gaodirii sale. numip ulterior
martinezi~ti, in compara~ie cu martini~tii, adepljj lUi
Saint-Martin, discipollillui de Pasqualis. Unul dintre maninezigi,
abatele FOllrnie. despre care scriu in car~ile lor Maurice Malter,
dolphe Franck ~i Auguste Viatte. cercetatori aviza{.i ai acestei
Ilimi. ne poveste$te felullo care Martines de Pasgualis Ie vorbea.
Senza[.ia pe care p-o lasa textul estc amestccalii, lonul este
emfalic ~i at;\t de siguT. incat n~te rcticen~e, dar $i 0 anum
simpatie pe care IlU r.i-o POlJ reprrma: ar treblli - Ie spunea el
viitorilor adepr.i - sa veni~i sa ne vede{.i. SUntem cu tolii oameni
extraordinari. Daca ver.i fi ini~iali in lainele Doa.stre, vep primi
puteri peste fire: de ve~i deschide 0 cane $1 ve~i privi prima
pagina, apoi alta din mijloc ~i de la capat ;;i chiar daca vep citi
cateva l-anc\uri. veli pricepe inU'eg contimltul ei. Vedet.i mergand
pe strada lOl soiuJ de oameni, ei, bine, oamenil aceia nu ~tiu
pentru ce merg $i unde, dar voi vep ~ti Intotdeallna ~elul
drllmuilli nOSlm" (Ad. Franck. 0/). ot.. p. J 2). Martine~ (Ie
Pasgualis nll ~i-a VaZUl niciodata ViSlil impliniL. OorinlAl lui era sa
devina hicrofantul (preolul) suprem al llllllror societa.tiloT
secrele dm Europa. in realitate. io juml lui nll a aVl.ll prea mllhi
adcpl-i: "martinezt$lil"erau pu{.ini ~i prea dezbinap pentnt a forma
o loja distincta. Descurajat ~i cu pJanurile neimplinile, Pasgualis
i~i parase~le intT-una din zile prietenii care aDa, dupa multii
vreme, despre vestea moq:ii sale la Pon-au-Prince, in 1779.
Destinul postum i-a fost insa mult mai favorabiJ, numele sau
devenind u'eplat aprecial ~i cunoscut in lumen societa~or
secrete. mai ales ca until dintre ucenic.ii sai - Saint-Martin _ va
eveni 0 autoritate recunoscur:a In curentul gandirii mistico­
magice a uiltLmina(ilor" de la sfliqitul veacului al XVIII-lea. Acesl
Saint-Martin [usese, printTe allele. maesu'ulln ana masoneriei aI
mareJui filosof Joseph de Maislre, prin care numeJe lui de
Pasqualis intra in lumea larga, exolerica.
De la Martines de Pasqualis a raffias un manuscris nepublicat
aproape un secol, ClI toate ca era des disClltal in lojele masonice
52
High Romanticism la lon Heliade Rlidulescu
din tot llmpul sccollllui al XIX-lea. Titlul frantllzesc exact aJ
man usc ri sului estc Traite sur la reintegration des etres dans leur
premieres proprietees, vertus et puissances spiritueUes et
divines. Principilll fundamental care sta la baza studiullli este cel
aJ emam1tiei lumii din unitatca divina, situata dincolo de sfera de
eupnndere a ra~iunii umane. Ideea eSle reluatIL din Kabala, dar ~i
din leologiile negative su-abatute $i invenlariare tcoretic In
Ren~tere de un Nicolaus Cusanus. [n U'atalul lui Martines,
dogmei emana~ci divine i se adauga ~i aceea a caderii in pacat,
preZCnlal3. oareCUIl1 diferil de cea crc~tina pl;n suprapunerea ei
eu idel preluale din Zohar. cartea misticii cbraice.
UI Martines de Pa.~qualis ij lIrmeaza un disci pol pe care I-am
$i ammUt deja, un fost IOCOlenem in armata france la, pc nune
Saint-Martin. carc I$i va semna carlile in tel ocull sub denumirea
(prclJoasa. 3.$a clIm se $i cuvine In asemenca locuri) de Filoloful
Necunoscul. in arcanele succesiunilor accslOra ini~ialice.
Filozotului NecunoscUl ii succcde, in vremea revollll-iei. un
admirator $i lIcenic de anvergura lui Joseph de Maistre, singurul
dintrc ei care a patruns in con.$tiin~ lilcrara franceza datoriUi. in
primul rand, valorii ~ale artistice In preajrna eelor lrei. Martines.
Saint-Martin ~i Maistrc, gravileaza 0 serie larga. cornpozim $i
halucinantli de teosofi, mistici contempLativi. ilumilla~i
cUtrclcrati de \~Lillni, illlminari, exalta.ri, epuanii. enluziasme
ctlcemice. lata doar cateva nume: Court de Gebelin, Fabre
d'Olivet. dom Pernery, Dutoit-Mcmhrini. marchiza de la Croix,
comele d'Hauterrive, cOntesa Potoka, prin~lll rus GaJi\in, duccsa
de Wiirtemberg, contde de Fortia. prin~1I1 Lichtenslein, un
oarecare Oberlin, madame de BoekEn, Eckharthausen,
Rodolphe de Salzmann. filozoful de la curtea de Saxa-Meiningen.
altul decit Daniel SaLzmann, varul sau $i prietenuJ lui Goethe ~i
Herder.
lmportan~ lor in ganclirea europeana nu este deloc minora ~i
IlU tine doar de aspectul pitoresc ~i nebun a1 unui veac marcat
prin excelentii de extravagan\e ~ ltpsa de masurn. Un cercetalOr
at fenomenlllui, Auguste Viatte. sClie, pe la incepuwl veacului
noslru, un sludiu·5 in care radiografiaza similitudinile atitudinale
C1.1 nonl curent Lilerar din secolul umlalor pt;n adm.ira\.ia pentrtl
53
 Pcrsonajul istoric in literatura pa~opllsttl
High Romanticism la Ion Heliade Rliduiescu

EvuI Mediu, guslul pentrll mister, cxallarea mistica $i rever;

SfantuJ Pavel, care au aVUI gustul ~i geniullrrovocarh "-~. SpeciJicll
hermeneulice fanlastice, sfidand precall~iile posacc al
discurslllui ~tiintific. Auguste Viane deIimiteaza limpede, ill operei lui Maislre Cste eviclcn\.ial de Cioran prin tr-o radiografie
rela~a romantism-cre$Unism. locul distinct al acestlu area} e.xolismullli in ideile ~i atitudinea lui Joseph de Maisu'e dublate
spirilual specific: fJeeare pcrspcctiva analiticii, fie ea cawlid sau de pCrfOlll1an~a anistiea a fraLei:
proleslantii. motivcaza, in beneficill proprill. aparitia ganditii
..Rldl({ind eea mai tTuirunla problema ta nivel1d paradoxului p la
romantiee. As tfe I "U,nll mid 1'omanlisllLUl ea pe 0 eX/Ires/e rullura!ii
atlimd lemelUn in imn.glSlira roman(}-wlolzca, in ltmp rc IJroleslanth rTl
demllllaletI scamdalului, rnanumd anatema cu 0 cruzime amesler.alii (
cd acesl eumu lzterar expnmci arhet'lpal Tl!1Iolta re!onnt:i ". "~'i unll ~
fervoarea, el tJ. s!iir,~il jrrin a erea 0 opera bogal(i ITI enanmtrtll, un sislern
allil': afirma Viane, "omlt eu bUllet itnnleL sii-I ICl in consulemre p
(are nu (/ i1lCelat jrrin a tU' ~etluee $1 a ne exaspl'T(/, Amploarea $i
aC(!$li dlz/(lenli care lind sti /Jiiriisraseii ale doua btsenCl, pel1tni tl (orma
gn
,lOC[l1'1I1 a {cnlii sale. tJasiuTll'O in wslinel'f'G unor ca 11::.1' gr,u de aparn.l,
illmhuPnflrl'(1 sa in a legilima illJlLSlllta, prl'dilee(ia pmtru (onnularea
un (If lreilea grup, " ~ ACl'astii atitudine are e<l insa~i proprin
Qllfhllanl(i alciilwesr Ino/ilul [llllli spint excfsiv care. nertlladir.smd 5(7­
11lsIifiearl', pe care Auguste Viatte a cxprim[l Lonving:hor
$1 eanlill/wi adversarul, it stril1f$le dinlr-o daui (U adJectlllul",
"Seil'11lismul", Sus tine eI, "(II ,fi, jJrobabil. bpsa llnet zn(rmna{11
l(/mnz(iWare, al( drfnrmal 111lIfl/i lrreme CUJfll.'HUl. IStoririlm, inrf'IJalld
,,,,emenca lumii de subLerana oculIi'! a ilumina\-ilor. fa~ de
dm seeolul al X\1I1I-INl, 1{((..~tUJ IIU ((It eunoscu( df'(rit grit/dir.
care i~i martllrisc~le ,Hal ~labicillnea cal $1 posibila aseendent­
'tl{lOzw/15tri, 071re altrt'lla rrn impins in dnizoriu; de !natz ~Mmii Ctl
spirituala-, Joseph d(' Maislrc sc "rea tin anti-progresisl Intr-Q
leoso(ii pot Ii Imtali aSI!el, numai ((I impor(anla lor nu pOM/' (i negCllii
lunw ~lIbiugala de i1117ii liberale. oferindu-~i IUXlll de a fi un
A (rstl 00 merll (are piirerr II nI$le mam'ael, ii uneon chlf1r $1 pmll (/,f([ rrn,lQ.
pro[cl al u·eculului. expresie a unei supravie~uiri indipa~nale ~i
all atlul tOlu,f1 alala (m'/ii «(Ittl ''1''(1 lIccesara penlru a-I mta i a-I
l aberaille PoNiea sa inlrqine VOil cchivocul ideatic ~i
07111-ana IJe suuesorii Encicl0/Jpdiel ': Aellzatiile adll!>C' iluminaplor deconcertarea: de aceca al,il aclmiraLOrii cal ~i delractorii S~IJ eCI
din scotile teo.~ofrce SUlll, de alLfeI, previzihile ~i hme Ctlno~cutc
rnai invcr;;unap au dificultfq.i. sus~ne Cioran, in <l stabili ell
p~Jna In zilla de as (;lz I $i se refera la cultivarf'<1 igllor<ln~ei siguran~~i dad Maisu'c fac(' eu adevaral apologia calaului ~i a
<lgnostiei.~mlll era aSJlnilat ell a$a ceva) prin re\llvierca lInOf ritboiului sau sc mul~ume;;te sa Ie sublinieze lIlevllabilitatea. La
superstipi milenare. Din aeeM punet de veclere, pozitivismul
reI in ceca ce prive~le rcla~ia sa C1.1 ideologia eelor de la Pan-Royal
eneiclopedist se int;:Unc-?tc In atitudine eu bisel"iea: un abate pc
sau ell Glozofia ierarhiilor de extract calolic ~j aid este dificil de
nume Gregoire, dtat de Viatte, scria In epoea llonatoarcle:
precizat eu limpezime "lmde Sfll.r$e.,~te leorel7aanul, pmtru a llisa loc
"'j')'iiim i7ilr-o tara in care necredmla tzl1ficrt,flina esle concurala de
artizGnalulw", ALltorul nostru practidl, a$adar, lipsa masurii, W
mcredlblla credulilate, chiar $1 a unor oameni de ltu'Te, in Tellentle l1l1
face din aeeasta un principiu poetic in numele druia refuza,
,')'wedenborg, ale lUi {acob Boeh me $1 ale altora asemenea lor sltipcl7l1{i d.
himere", upa cum afirma Cioran. "once camplinlate eu bunul sim! i"n
(alloarea lmUl (anatism brutal, a unci lmpPrlmenle afirmative
el mai de seama reprezentant al acestei (umi marginale eSle mmt(ulo(lse, lipsllii de cellliale, de echilibru $i, adesea, de 0 elem.enlll1·ii
Joseph de Maisr..re. llnul dintre marii seriitori ai literaturii dec.en(rl, Aeeasta mi$eare dezordonala a gandului(asemanatoare
europene, intr-o tradipc a unei gandiri care urea de la ell prin
aceleia a lui Heliade) ne trimile spre temeiurile ultedoare ale
l3erdiaev sall Unamllno. spre zilele de astazi. Emil Cioran ii
gandirii romantiee: in sinele lui Maistre sunt conciliate lurni
dedica lin cscu sllbintituJal semnifieallv Eseu despre gandirea
ireconeiliabile, clIm ar fi imaginea pro[Ctullli din Vecbiul
reacponar.l, a~ezandu-I prinu'e ganditori precum Nietzsche ~i
Testament ell aeeea a oOlului de veaeul a1 XvrU-lea sau,

54
55
 Personajul istoric in lireratura p~oplisl1i
altundeva, spaliul lumu ruse~li cu intlmHalea ocrotitoare ~i
mondena a salonului aristocratic francez. Spiritul aceslui am are
nevoie de provocari, se hriine~te din exasperari; de aceea scrisul
sau de pana la revolulie eSle, mal degraba, anodin, lipsit de
tensiunea paslOnala ~i de furia tonica starnitii de cursul isloriei.
Printre, sa Ie pun em, specificiLalile poetice ale scrisului
acestuia soar putea enumcra tehnica dizolvarii prin exces. Malstre
se dovede~te p1'iccput In a compromite ~i ceea ce iube$le, ca Si
eeea ee detesta. Un exemplu ofent de Cioran se reEem la
apologillc papale ale lui Maistre: "Masa de elogii, avala~ii
{J,rgumente d:lirambice, carlea sa Despre Papa l-a zngrozil chlaT pe
Suveranul Pont:!care a sim/it pericollll unel a~iemen.ea apolOgii. Cu loal
ii. 0 simplii maniera de a liiuda, aceaSla s(ar~C$te jmn a inspira (rica in
eel MUdGI, it (ace sri tremure, il obbgii. sa se ascundii. departe de statui
care i se inal(d, obtlgandu.l, prin chiar hlperbolele generoase c~ i se adue,
sa-~i miisoare p'rofma medlOCTllate ~l sa su{ere (...)
Once apologze s{ar$C$le prm a devem un asasinal dm enluziasm ".
CU PA!;iOPTI~TrrIN TRAsURA
inca din vremun de demult romanuJ cilator~te plin lume.
"Peregrinul' Ion Codru Dl-a~nu, ardcleanul eel plin de expresivirap
involuntare din veacul P<l$Opust, parinlele unui stil tare aspru ~i bun
de stfunit umom), spune vorbe de mare ~i minunara aClualitale. "E
daima" , spune cilatorul, "La no~ cimd vezi lucrwi noULi a lua pialni in
gun;' (Drii.gl~anu, 1956, p. 65 ~i Win.). Sigur ci ne putem intreba, pe
buna dreptate, unde ~i de ce 5-a simpt indatorat ardeleanul eel bun
de gura sa~i domoleasca vorbaria cu piau<l impusa de paremiile
poporane. Raspunsul ni-l dii. lot el cand ne asigura ca ., ~a # aid aind
n
ui1Ji sa Ie SUI in lumullui Sant-$teftm gestuJ se impune, dupa cum se
n
cere ~i altul pe care adesea vedem indigna~ pe multe "ob0:tive de
palrimoniu istoni', cind anume peregrini fuc ceea ce a flicut in acele
vrernwi "ecru ~i automl de fa~: "M-am suit ~i Uingii mii allele am sens fi
nu.mele meu". Ion Cod.ru Dra~ll, inca mai dihai decat alPi. I$i
scrijel~te, pe zidul tumului, nwnele pentru posteritate "cil se putll
mal sus $1 mai chiar (clar, n.n.)
56
Cu pa$opli$tii in triisum
e ii CSle dal sa vada, de acolo de sus, din "lumul lui Sinlr
stefan", ne spune cu anume mirare insopLa de 0 (jrava nota
roeditaliva: "de acolo lliizui cetatea de palm sute d~ mli de suflete. Siirace
suflet.e puse claie peste gramadli" Omul nostrU, ca once alt ardelean
din vremea lui dedal eu treburi culturale, vi7.iteaza Vindobona,
adica Viena. Ce vede peregrinul din tum? in primul rand,
desigur, peisajlll urban pe care il traduce in regimul imaginar al
llOei naturi muntoase de acasa: "easele din Vindobona sunt fnalte ca
until, stmde/p ea ne~fe crepatun int1'e sland $i loctLltorii - .\0-(1 spui
despre dan$li - bU,l[(Uie, pede~lnl (pielonal, n.n), ep~tni (dilarc,
n.n.) ,II 111 triisure de toala specw". Aglomerava urbana este ~i ea
prilej de mirare, vindobonenzij .. bu~guie (... ) a$O de indesaf cat
cuge(1 aC1tm, aeum, se turtese unii pre alfii, ee totu~i nu .Ie tampl6!,
Pe de alla parte, comparapile inu-e lumea bueurc~leana ~i ceo.
vieneza dcsr.ainuie guslul lui Ion penlru senH.area diferen~elor
semniticalive. Acestea, eomparapile, mcriLa top banii, cllm se
spune, adica inlreg e[ortul de a Ie su-abatc pdn leClura. Tata una
din trl' cle: "caTaclmstlca vi.enenzilar f taC<'Tea. Ei nu Shiga, nu varbesc,
(I "Ulnal zbamiiil' pre Itrade, ea alhinele in alliumf (stupi). Minu.ne
cum. alarea lOI/illin (II roful, prp sfradf slramll' $I )(IITf (obscure) ntH
due 'in afeel (stare) sa {aea lannc". Slranie judecaLa, slranie
rnaniera de a vedea cam clIm anume ar (j sa fie conloctJirea in
aglom('ra~ie ora~eneasca: pe so-adele cele "SfTrlmte ~i scuTe" se
petree anume "lovi/un cu colu" despre a caror realitate turistul
dlO tum nu se i"ndoie~le, mirarea lui este alta: adica, se inu'eaha
el, cum cle, lovilurile ell eOlul, nu-i aduc pe eei care Ie sllfem "in
fl{rrt .Iii {aea lanni'. rn sehimb, spre deosebire de [umiearul
omencsc din Vindobona, "in Bucure~ti eei ce all ceva de ,'amare ,H-fJ
Slrigci pe podun eu glaJ mare, asunindu-te; mci (Ia Vindobona n.n.)
Doamne (ere~le, nu". in plus de asta "vienenzii Sllnt oameni w.blirei (,
lam (desp1'e ec anume a1' putea fj cuvantlll de pe urma tot
all loruI ne deslll~e~(e: ace~tia, ~arii, ar Ii "pescuti de mllTe sarafi ~i
wen/i, ba $1 teTClUt!i"). Explieatia clIm ca, de ce "mmenzi1 sunl
oanumi sub/irei ca tarii" este una sing1.1ra. "de bunii seamii. crL I,
TlUlremanl1il (hrana) 1/furel den cauza carin(1e1" (a vie\.ii celei scumpe
din Vindobona). Urmarea e ca lOcllitorii de pe malul Dunarii
SUIIl "5/Jrinteni ea lall(arit", de aceea ~nli.-~i pregeta, lnfreoamd de ceva,
57
 PersonaJul istorJc in IJlcratura pa~opliSI1\
Cu pa~opti~til in trQsur!\

a merge eu tinc, Cfl sa-It arate": cum ar fi, bunaoara, unde eSt~
Crigore Alexandrescu, ar fi de prisos desClierea uoor asemenca
"'urnul lui Sinl-Sle(an". Desigur C;:l oamenii cu nUlrem3.IllUI mal
apte de viat3 intrucal "!lrea putmi sunt ((lre sri nu $Iie tk clite ari s
pll\-in ll$Urel, mai grcll se l11i~c~i, stall in iatac, cum Sta Ag
a desnod ,Hreangurile. de rfile em sf,nip harnurile $1 cali wi rcl.rnan pe drum
Buzoianll, despre care lun Chica spunea ca "iuhea pett'eemle I'
de III 0 po~lii pima ia alta". lntre timp, vileza de rulare a lui
zia(elunle. Nu-i lipsea ba.l, n1l-i lipsea nunll1, dar mar eu seamc'i it pliit.el
1\egruzzi scade in continuare i'ngrijorator: "eahin. caha am trecul
masa pr w;rM ve/'d<1 eu mif't (ripl, cu pclm ~2tiiutarP' (Chlca. Ill, ] 973
p.434). p"n ROI//(ln, am giisit Badiul, ,Ii am t'l1i'Ilnlal sfrre Tcirgul-Ocnel."
Tot pc atuoci, la rronLiera, formalitii~le Ie amintesc pe celc de
In privinra [rllmllsc!-ilor natUlii, pc care orice peregrin Ie arc asUlZI, Dllmnealui uCOC01211$Ul" 10n Chica poveste.~le inramplarea
in vederc, Ion nu are Limp pentru a;;a ceva, oricum mai dihal
in r1101 dialog-at:
dedil acasa uu puate II niciunde: "De a-In:.ogra[i 1tatum nu e Il7Itpul,
dar 71l((' II allai undetJa 111m j1umoas(i, ((J in aal WI7I at T r-a1lS2lvanlCl,
"La Ilrmjii, un jet df' logof!il ill scurtei.rii lungii de pamlm'u verne ,If'
10 nOl, in leag([mtl rom;;71/II/(.'I." Mat mult, e inllLiI "a zografi nalura
aralli trw/mea cailM.
intrucal "VOl sci/mit, ii spllne excursionisllli desunatarullll
- Ho, hoi $1 O'j1reSle trenul; C17lr S'Lmle!1 dumneavoastrc'i.
sClisorilor sale, "nu sunl"'(l pasllma/i penlnt romanllsm >'1 ptml'rll
mci iTllrl'(lba, npmpimdu-se cu sapca in mana dr ~a tTfI.SUTl't.
ptlonsm, eo 7101 cCM(IG,nll (07'(I,~l7lll, fj,di(fl): pre vai 11 It Vii (armNIi
- \1171( culare, il riispund cu, derliniintlu-mI1Hl1neu' ,II !Jronlllncle.
'lscmcm tUCl1ln VOl sunletl hlf'{1 neciili(r cu rrL,fflgut juiTln de loall' :.ildt,
'cipllan ILl de hal'lt"r(i ICO~I'S~ un pelle dl' !uirlu' dm bm.tl1wr # in~rllln(l
recese (de nc\'ojc) cat/iii sr.! duce!! 0 Fwtii. eu lolul malerwle, bll
Ctl rrel/lIIl1l 2mlr mele. mlHnd vii11/ll erewnul de plumb PI hmbci In
ultramalmflU'.
[waH' bteTfl.,
COncllll.ia e una siugura . rO!n(lI/ll( ~I pltonc penlru VOl
INjhare! dp gi,W/\".
- SI Ulule me/Kett dunmfaY1oas£rrl.
- LII [n,lI.
- Sll 1/ II fie /JPS((' gral/itl[?
Dro$ca in care c~t1atort~lC Crigore Alexanclrcscu este lrasa de - j 11 /VI ntetova.
pt CeLi (Cue all "lIIul(([ g-reulalr I(i rc /iiTClsrii. ~mgUll' (Alexandrescu,
- Dar t)fl~(/POTt avert?
1977, p.294), Vesellli A1ecsandri calatore;;te $i el: .. Ne pamiram p
SCO( jJ(/sapm-lu $1 ,-l aTll.l: ciilJltarwl nu-t ia dlll mcinJ, ,Ie mid t,
lo ~fin{llul soandUt, plzm de t'l'selie ~i de spera1'e. fl.. griimcl.dl!l ca lIai
dansul. it mal inloaree, ~opleSle ceM eu seerelanti Stht, apoi mtra
nOll inlr-o bn~((i de lJm~ov, wrra, 1l1"mimd oblCelUl5ltmrilor sale numlt,
amandol itt cancelmie, tie untk if'S dupt'i 0 ,umtltale de rea~ ell pana
b"~ouence, IlC sWlura ca pe 1I~lc 1Of! de nuci" (Aleesandri, IV, 1974 dupa ureche $i indomd pa,mpmtui pe rute rm-l inapoiflt.(i fll cuvinlele:
P 141). Ciind Costache NegrllZzi, dcputalL11 l~ilor 1£1 1842. I$i - Sii ltmbll ,~iinrjtos, cocrmn$ule!" (Ghica, I, 1967, p. 246 .~i tum.).
exprima dorin~ de a voiaja la Targu-Ocnei surugii se uitft lung $1
se Intreab~l cam ce anume 0 1i facut mU$teriul lor "de-l trimlt ta
J n alt<'i povcstire, formal i liiri Ie vamale sunt in c[\ mai
Oenii" (Alex3ndrescu, 1977, p.294 $i unn.). Pe unna, acec~i,
amanun~le, Ele smulg subiecwlui vamuit incvitabilc retleqii
i'nealeca, chiuie, plesnesc din blce $i pureed" In Ir-un galaj) (urias"
economice de factura surprinzator de ac[uala. Supus
care Wne u lormm doud minule!" Toate opinLirile. bicele, strigatele "inv{'Sllga(lu,nila,." eelor seotoeiLOare Ghica gase~He argumente in
nu-l pOL opri pe voiajorul de la fereastra dro$cii sa recite In barbii favoarca tratatelor de Libel' schimb favorabile globaltzarii
urmatoarele versllri ale Coanci Chlri~: "Of! m/in fratel De aJ eConomiel pe care astiizi 0 respmg, prin capitalcle EUI'opei
pacalel Cu em de po~l(i sa If' pame~tl, I De multri truda, IDr multo
tOffillnitare, junii anarhiSli tare, iala. nll still ca se 11lpLa in
Cluda. ITe vezi cu pO,l/a cii-mblltrr'ine,IU'. Dcsigul ca, vorba lui
favoml. yorba pa.~optista. al111micor realitati care se manifcstau

58
59
 Personalul istoric in Jileralura pa?oplislil
'u pa?opli~ii in lnlsurll

din plin pe malllrile Mi!covului. inaimea "globalizarii" economice

Cum spuneam caleva paragrafe mai sus, $i Grigorie
~icomerClalc a cd or dOlla Principale dunarene de dupa Unirea
Alcxandrescu pOmene$le acelea$i dificult~lti ale dnlmului,
din 1859.
acestea apaqin unui banal pe care orlcinc i1 ~Lie prea bine..

"De-abia scapasem de intrebrlrile pazlto-tulU! gram(.el, dind lrei Pt4i "Ar (i de priso.s .sa lJ()Tbesc de slMea po,fliilor: u'iej prea pUlint sunl car,
mal inaillt~ cad in invesLigallunlle unUl alt functionar; lUeSla era omul
sa II'll ~lie de care on 5' desnod $treangurile, «(de aile 0'11 se rlip hmnunle,.
OLcltpc1Ulw, care dupa ce mii in/reba daeii am eeva marfa sau ecua haine
$1 aifl I'm raman pc dmm tU la 0 pO,Hd piinii la alta, int.ru aCMsta 11 U
noua, incepe a-mi scotoC! pnn trtlWra $i jrrin geamanlan. Era consIder,
nl s-a intamplal nimlr 1MI neolneil/uil dedit altara; dar Iri((il1d dcsp're
ca marl' pagubii pentru (mmm Moldovel sew /Jentnl a MuntenU!i dacii
luerunlc UblClnUlle, nu ma pon 0p'n de a spunc in (1cactit eiiteva
o bucata de ea,I'caval, dt' jJO.l/(w sau tlreo s/Idd d(' mc/l11t ar Ii trecut
1I11!(lmmle care ne au. int('resal. (Alexandrescll, 1977, p. 294)
neT.llimUltii dintr-o par!p inLr-alta peste $antul carl! de~piir(.l'a PmlcipaLcle.
h

A,~ in/reba fie' jnoLeC(IOIH${11 .l(l!I pc partuanil SIStC71l1tlU/ {Jamal dadi,
frnn faptlll ai (j /Jlerit bm'iera de pc (jed canld. stabllmdu-se LWmtl
schimb rlmtr-o ji(lrte intr-alta, R017uinza a pagulnl u,ia ~I daea ll1t esle
Irl(i/ bint, astii.z.1 deeat (tlun(/." (Ghica. I, 1967, P 258 ~i unn)
lvlai apoi drumlll ca 0 ispa~ire a unor pacUlc ne5UUle bie!-il cai,
surllgil ncmiIO~I. Injllralunlc bogale pe carc, altllndcv<J.. Ie nOleaza
~I GIigore Alex<lnd reseu, noroaiele bogate, l,irguicWe la fiecare
''jJo$tle'' pcntru caii solit i taw de ofiuallla!-ile prcdlll i10slivului ,.ar:
ACCldcntele "nitlere" din vn:munle p<l.$opliste n 1I emma \'ie~i
umcne$Li. ele pal a line m.ll dcgraba de implacabillli netenm 'II
defcqiuni10r vehicolllllll, achea al dro~cii, run caUla drumunlor
desfundate sau in~('penill' de gel' sub forma 1I1lor \-aioagc
adverse. Analogunul lor conlemporan Ill! poate fi altul decat
gropile cele din ~osek ~i dereqiumle de la ;}llgrcnajelc djre(~iei
\'elucolelor de aLI. adidi pivoD, sl!sp(:nsli, allele asemenca pe care
Ie n:ga.sim pesle vcacun pe rneleaguriJe nalale atuncl cand,
i1dla, rluIJa etlm <;c martllrise~l(, \'oiaj(lrul.

.. Lct bann-ii. se iSj>riiviJe ra!d(lramul ,~I fI {/lam /Je $leau eu roa/fle In

, m-am flomeni! ClI Iriisura inll~un jJei, Sf nt/Hi'SI' OHa ~i r(im/J~e~e

norOl jHinii la burftl, CIl/l la pa.~ F sun/gii eroi n du-Ie CIt blade la d1l11gt
rt?l roa/e. Pesle zi incepuse !.tIl veinl. Tf're ,f! nomiu{ If tnr,iirlo~a.

'e~icate pc sIlman'.
1'lril7lgandu-se de (rig, inciil inal-inat se Ie/ruse tare C(L fimtl, {onniind 0

up(i patru ore de rarnett' $1 inJuriit un, cruei ,~i rmrruci. sfinti ,Ii

(ale zdruncinatii; watele fiireau. dm hop in hop. amnrdndll-mii la

evanghelll, pe fa opt seara intram in curiea pO${lel de la ,l)mdnLita;

!u'cQ1'e pas at cGllor dmlr-ltn ro{ ;Tltr-altul allrii.wfll. Pim(1 La jumalalea

p'C/oarele [allot· pocneau de dite on' ie$eau dm Izoroltd grof, deio.! ,~i

adrinc. ,Fr'icu.sem 16 Illiometn. POSlel Miirgineni am mers cum (1m 1ller~. dm acolo, dtind inlr-lt1l vagai

(ullinr inghelO/, m-am pomentl Cll Ir!isllYa in/.r-UlI pes, ~e ntpsese osw $1

Acola. dUpii ce In-am nLgal $1 m-am cerla( lJreo doua ceasun Cll
nlmpsese in Lnn rnate. Surugzi des caleCf! nl. .II' u.ilrzrii, detera {ucarl' 1m

((ipllanul de pO$le, (u capllii.lleaSfl $i cu cemJ.$uL. ml .I-a dat de haliir un

surugl.1l cu ,f(],JP cal in lor dp Opl SCri$1 In podorOJ7ui; ~1 pe eand se n(hm
lUCl?a!rlruL de ziw:i r>ram fa M0ll11i(a, alta PO$ttl. Alci. reruz camp let d~' a
nUl porm 11Iamte. m'Ktullmtul aipllanulUl era conlilngator.
- Cum WI-/i dall Cal, domnule, paratfle ml'le, ea (I~tept din eeas in rcas
sii pice fllnerul rusese de La Tangmd; $1 CII omuL Impc'iriitesr 11U e d,
,~ilLmii, cii-i ~tltL fHipam I
laLd-md dar 0lml in drum, Domnul $lie ((Ll. ,.
uiere de mlmre, ceea ce lmemna cii era CGzlJI gwt!; Imlll dehmru'i
yauaiul }i ponu pe fuga spre !)O$/rJ so. mute ajulor" (Ghica. I, 1967,
p.247).
Peste ani loate acestea devin anuntid nu il1lrulOtul placute;
inu-e limp confortul Clvilizal-iei c~tiga teren in Romania ~i devine
prepunderent fa~a de realit~qile i~LOrice anterioare ale
depla~arilor orgamLate, De 'lltfe!. strict referiLOr la acest tapt, Ion

60
61
 Personajul IstOrle in lileratura pa\i<lf111stil
Chica se exprima lim pede. DrUll1ul de la Bucltre~li la [~j s{,
reduce de la catC'va zilt eu dro~ca la nid a z.j cu Lrcnul. La aSta
adaug<l\j allt· eateva "amanunte" ale ciUihoriei care IlU sunt nici
azi de neg-Jijat mai ales ca nu Ie gasim in u'cnurilc: pefSonale (I
mai inrotdeauna, la nivclul exigen relor de tip Intercity.
"Azi (scrisoart'a esle datata 20 iunie 1881, n.n.) Ie flul in trenla
9 seam, dUjJr/ re at /Juinzit bine I" rrHlIg1lef., sau la (rBro[ft", ani,
lir!lplul rOndU(lrll'ul1Ll eare vine ,n (1-( Ilmhrf'(l::.ii (11 r!e,HRlI', fumezl Q
Igar/i, dvu(i prlnri pIT/r' In. Plme,fl1; arolv IIi bl'i retliul in tirnii. 1(' Intom
in l'agon. a/JUI It injci,\ll17 bin" in {(man. i(1 I'UI 1J{[llonul rrr/Hitrli, Ie
hmge~li IJe ((I71(I/W(/I((( rtf 01ll(t'(l rO~le sm~ in vagrJn ttl-pal, r/rmm e,
{Ira Iii 7.J'1"(,0 nour, cefl Wn $1, la a/'t dIll1l11Nl(a. Ie de~teNI la Roman. A 1(1
aiM ru la/Jle, (11 lUI klp(t'I, dowl, .n 11 eeasuTi, mmul eu minI/I, dUjJrl
re (1/ pINal dill But!nf511, Ie griSf'~/1 ImIH/mT/a/ lie malul i7lllJril\rl1ll(l( rzl
Ba!tltllullll, /(/ fOlfa rnp7fafrl (I (i)!ftL17l1 /m"npal (II Moldol'el, lmd
11un.f!:1 donnil. ml/neat ,II or/ilmil, Crlliilrm-a, mancare eu ba(,I7~ rlt (01,
Ie-a coslal 80 rip frann £7 ,Jeu, nc/lm 40 rJI' ant nu era a$a. " (l:hica, I,
19m, p. 245)
Cum allllll1e .In: acesta. ne Splll1f' barclul de 1a Mirc<:~[i, rare,
111 ,,/In-mblaT('(7 10 Inun(l" arc alatmi doi linen pocl--i $i un June
"gmr!errilv!', ac('.~w .. mJflnd norornm de (l n u fi poel, se i"ngnli r/r t ll/ar
l calfHornl "f-ar Liisa la v dILlc£" reverie" daca l1-ar fj sa lie, iara~i ~i
$i luel Cll el doi harbuji grO,!l ca m de Bel1der ,Ii 0 punga mare pIma d,
tUlun" (Alec'tandri, IV, 1974. p. 141 $i unn.). ConcJuZla s
impllne de la SlJ1e, odata CC, rlu-j a~a?, " In pnvmta rmil/limlTil
lrupe$ti e mult T!lm Im ua/" de a fi cineva glUdeciitor dedil amorewl
muzeloT'. Si ell toate di Hstrunemiiturile lm$tei se fmnultea cu cal ea
inamla jJe jJelr4ul r/r-uTflului de pe malul Btslntil, ell alat cre$lea $1
mul{rimirea noaslrei". Vnnarea fu ca llIn~tJi Sf' veselesc nevoie
nare, vorhesc toti "deodat(i", se paroese udelaolallii la nh crt ni$'
nelnml" iar convorbirea Jar " fe tmtea asamlma [aTa gre$aliJ ru Uti
saba~ lid01!eSr'. Oro~CCl se face scena; vorbuile cele "deoda/cT' par a
SC' Illf.'tamorfoza in Lr-o canlare polifoniea ("unut' varbea •. intNI
nota scar/iiloare, allul C!l un Ion dl' bas-taille, un al lmlea imitii.nd
ulark/P om"l'(ri7'll dnnoazele <I(/dani> re are nbleel a ceinta pnn adll7uin-'):
caJi'itoria devlIle SpeCI.ClCol, (l?(l ea "Romanll ce In/alneam fla in drum
62
Cu p~opl.l~tii in trasura
~1,Ie Ill/aLa nOl, fiicandu-$l emu, la1' uniz, luand /lildii (lira VOle, trallll?
111,1/(' St' rasuna rampul'. Bardul ii pnve\ite eu simpaue, Ie
Iwllole de
fact' scmn ClI mana ~i intra pe data in margin lie implicite ale
COJl\'Cl1 \iei Cll dro~ca-sce[la, vorbiriJe-polifonice ~j calatoria­
spectacol avand proprii spectatori care scamana cu un CUlare
provincial" ru !nCll lw Dumneztiu. carele liind in/reballa leatru de ce
f(id~>a mm tare deeM 1011, de vreme ce nu in!riugea nimlc, el nispunse cu
1WIIII/uuiilic en rilllea de nisul celorlaltz ~l mal ales ptmtru ea plrllise uteI'
r, .,­
i'! .
in calato,ia sa, incvilabtllll i se intampla ,ecrctarlllui vrcmclnic
aJ Oh~te~lii Adun5ri, dumnealui Costache Negruzzl: "Clilll am
g"l1I7I\ in 71(/Im CellugrIrel. raii .I-au o/ml dr' la sIne. Am il/lll'bar pre
.I Ul Ll,I.,'7l (me r' pnrma? EI Iml rii.lpUllserri ((I dt· mull celii ric jJVJt11 n Ii
lrll7g dfCril de.l/ujmatl /Jrin-in valeo PelnrwIl, JI rii Irebwa .Ill /Jlln bOlla
Irrl\l/I"{t (AJcxandrescu, 1977, p.29·1 ~l unn.).
"alllra pc care 0 descoperise Colon 111 LlImea ~oua ~I pc c.lfe
o c1cscnc In IllrnaluJ S~IU se lmpunc5i r:lIal(,rilor no~tri lJupa te
l\t'grllZ7J treee de:: PodnI Iloaiei "Tespnrl /lUll U$or 1IlPlgand prln
bUlIalt liwa!e ~I manoase semrinrllun, j71tO!liiril~1t tit' IIu:lodlOasa umlar
fI otllorw'/ ciorrirln ,1/ it [neoflse:i jn1!peh~. 1m} can () pruul'IIUI rim mnd
til ((iwl cns/('1U1 Cll riig/l~lllLl gla.( Toatc ar Ii !June ~I f rlllllOaSf:.
bllC\lria descopcnrii ar Ii pc rna-ura <lmiralului din \'cchll11e,
iar~'I~I, "pumetele bic1U,wn po,tlallOmLlw \f! /trm:'aJecl,' lui lametP"' .5i, mai
"pOl, la "OIPeC', la vremea odihnei de peste naapte, "[('gll/orlllel<' rl
Imnct care I-au muucit pe automl poeziei despre rasaritu1 Lunei
Ia Tismana, ~ iIldi.t, bictul, sacotea di Dccebal ~j u~tlrea lui au
inviat negre~lt sub forma acelol' 111 sec I.e , intnlcat era greu de
crezut ca "metemJJiscozuf aeela sa fi rede~teptal pe Traian
ill1paralUI pc care, oricum, ilU l-ar fi lasat inima sa·~i pedeoseasdi
"Irirti miloslHJlTf pc nevl1lovatil ~z debilii sal slriinepoti':
"jn$ela# in ll1.a.ille Hoas/re, ciiul(lnim un Loc I/l1de .Iii ne pUlem
desP(llJlLbl (]I somnul; un u'mhrar sub cal'e se odl/mise straluata persoan(l
(un miuistru in Lreeere pe acolo, n.n.) ne SlmJt spte aceaslCl. NI
flalam ru. sperall/a cri sub un asemenea acojJeri~ ne vom odtlmi mm bm
decal am menta; dar aei in((: 0 amtigl1e: avurtim curand !mliqul .lei n,.
63
 Personajul iSloric in IlIeralulll pa~oplisHI
incredmfiim cil eei maTi tUmn adesea pe glll1npi; leghioa:ne d.e punci 71
au munctt toatri noaptca: socofeam cli Decebal ,fi O$lirea lui, ce credea in
metamsic02, au invUlt negre#t sub forma acelor inserte, ca sa 11
pedepseasdi, ciici nu tmteam crede eli rerram aceasta din partea anna
lui Tramn, care n-a1' Ii avut nici U?l interes sii-# (aca 0 glumri din
repausul nostru, jJedepsi'ld lliTii milostiviTe pe neoinovafll S1 debilii Sal
slTiinepofi. h
Nici locurile de odihna (ceea ce ar (j sa fie aSlazi Campingurile,
rnoteillrile la margine de drum, sall cmar, vorha lui NicoJae
Filimon, "ospelunLe", aclica hoteluriJe) nu se rididi. nicidecum la
nivclul european. Ba. dimpolriva. Decalajele de anrnci SUnt
decaJajele de astii/;i 1n a~teptarea cailor de sehimb, Ion Cruea
scrllleaza il1lere~at ~i eu sentirncl1luJ zadarniciei "odaw
mosafin" in care loa pOftil, politicos, "((ipttanur, ca sa sc
indi1zea~di ~i sa se odihncasca. Acolo, fa hanlll pO$tei
U Pe WI pal-sora, de La soM panii La fereastrii, dormea de-a lungul
rrlpitiineasa Cli un coPi{ La san, aliituri cu cuLeU$u/ ciipitanului, care, la
slng<itul de tenor al slIruglU{ui l1le11, saris!! dill !'!fIpomiz, nUl/wi in
papun >i In ciimagl de borangic; pieioare ltl pirioan' m capitiineasa.,
ormeau s(oramd dOl bIer! crihiton, can, ((L $1 Inme, a~teptau sosirea de
mi. 0 raLduui omeneasC<1 ame.stecatti C'1t duhoarf' de oamer/l adunnzti
'TiU-fl pUleai trage sufletulF (Ghica, I, 1967, p. 247)
A1teon reaJila!-ile pe care Ie giisesc calarorii pc la "po~tie" (adidi
III aceJe locuri special amenajate in care sc schimbau eaii
diligen~ei ell aJt-ii odihnip ~i unde, calalorii, ei in~i~i, pllteau sa-~i
Lraga sufletul, sa ia ma~a ~all sa ramana pesle noaple, mai ales in
silua{.ia, [rec\·enta. In care Iipseau eaii odihnit-i pentru schimb) ~i
Cum Spllsesem, acele realir.ati sum adesea ciudate, uneori su-anii
de-a dreptul. raCata pc ., capitanul de La a 2-0 po,~te. numita Baciul. pe
nlmuL Statinii'. aceSla "era", oe spune Cligore AJexandresclI, "un
m (oarte glume(' (A1exandrescu. 1977, p.294 ~i urm.) ell un hobby
boieresc asemenea lui "Alec.u Chica Barba-Ro$ie" care il avea up,
Bercea", tlO caine·lup "eu eoada $i w'erhile lalele din Tridiicrna, dobtto
fioros $i riiu, care sia ziua ~l noaptea rulrat W U$o lui 5tiipfmu-sdu,
64
Cu p~opli~lll In trllsura
dqrmmd numai dintr-un oeM' (Ghica, 1. 1967, p. 362). ~i acest
,. Copium de la a 2-a pO,lti' linea cami, "ureo uee" la n umar; ace~Li
erall "de 0 griisime nejJIWultii', mai muIr inca, hranili fiind \\1 in
pUlere. ~ au piimit" calalOrij
.. ru liilriituri trredmce de eainii eei mai vestill in Is/one. Contrast
grasllllet {or eu slablciunea cmlo?", din care aduseriim cu nm numai cmei,
ne {iiru sa intrebrim Jmeina, caci biinuiam ui poate ciipitanul. abuziind
de puterea sa, imparte la caIn? nutTimen/ul ce se C!loine eallor; dar eL,
inll'{tgriTld cugetarea noastrri, intra in odaie (aTa sci rrlspunzii. ~l ie$i
indat<l incarcat etl 0 rondlai: "Ca.! penlru. Caml, - zise - ~tlll dl'. ((1 nu
lIulnlinC(1 {im; a.,la filii puterl credf' Clil-am ingri4al eu ,Ii ciiliitorii cp tree
mn; iani pentTU cal am (awt mai deuniizl un mporlla rasa, araland
Itmea lor ~l cerand adiiogire La hranrJ.: lara riispunsul ce am pril1nit ".
A/ullf! ne Cltl un ordin al easil, /1/ care il dOJenea stmjmc pentru rererea
Ul ~I Ii poru?lcea fa nIL 171m dea cre:uimantla mmnunele surugillor, care
51! SlleSC ja-i dovedeascii penlru interesullor C(i sunt call slabl. ((Neputiind
imbunrltrllr sUmo railor, - umui ciipltanul - ."ui sllesc sri imbuncitiilesc
pc {/ mea ~i a ciii7lllOT." Sr {/deoiirat. dujJ(j 7'otunjimea obrru.ului sau,
plilra jUfll'W rinl'Va ((I a desropent pentru aeeasta cel mai bun metod.
A~(l, mul(wni{1 de conversa(ta lUI, 11 POJtiriirn ~rJ.natate $1 /}lecariim."
(Al("xandrcscll, 1977, p.294 ~llIrm.).
La or~. "ospeluTile" sunl de pomina; la Ciurgiu, bllnaoarii.
calaLOrii, prinu'e carc ~i dumnealui Nicolae Filimon, constata di
la .. ospet' se afla ni.~le .. rolibi situate lii.71ga graJdul calW. de la car,
l'f'YU'a un miTas ingroz.itOT." (Filimon. r. 1975, p. 8 $i urm.).
Ce tac lllri~Lii in alan sitllape? Suna la son erie; mai apoi, Lice
Filimon, "sunaram de (II doilea $1 vern portlen.d'. Merita SPllS ca ~i
aici, la Giurgiu, forma Linde sa se identifice cu modeIul apusean,
problema eSle aceea a mult discutalci dilerne maiorcsciene,
aceea a fondului Jipsa, sitllalie iSlOrica nemurita in sintagma
formelor lara fond. Pnn ulman~. dupa cum se ~i martunse~te eu
sinccntate maxima scniLOrul: "Cala sa martunsim", murmurii el,
"$i aceasto cii ospelele dm GIUrgiU, in ceea ee priv~te funna, nu s,
!/posibesr intTll mmir de ospekle eele mai bune din E1lmpa". Iadita
. rma, iacata (~i) ilulia ei: .. Cirmd cineoa tab/ele puse Pf' la 1L>lle
65
 Per~onaiul iSloric in literalura P~OplISI
wmerilor, 0 Sa giiseasai pc p0'/11er, pc primul Game/ur, pe ser-llu/. carl
Lll-rci(l Itamele, btl chiclT pc Clceronul S(lU Jervul dl! !'lala, de$l araJul
aresta IIU are nil"! un monument damn de a fi (/(izut," Sa descifram
scrierea de pe tablcle puse pe u~ile ospel\1lui: prin urmare,
alaLUri de "servul care curala hainele", labelul eu servicii sllstine,
l1lineinos desigur. ca "ospelur pune 1£1 dispozitia doriLOrului
"ciccronul salL serllld de !Jio(Il', aeesta ar putea fi un soi de ghid
luristic. odata ee, mal jos, suntem incredin\-<1~i despre uluLililatea
lui: <:I erisla "de~i ora~1l1 acesla nu are 11ICI un monument demn dl' a fi
l,(l:l.Ul." ~i ia~ in r.indurilc de mai jos cum scriitorul descifreaza
fapatl C:l fonml c';[e liPSIl~1 de fond: "deoll'lnrea 1'51e nIL1rIfil di, in
Mpl'lf'l" din Europa, se grise\( lilt mete ~i mdividele. pc cfind ta Clllrgiu,
0(1/(' (lcf~le 1f'7i.licll ff imptm('\( mmtoldauna de (I sill{;urii persoallli, ((m
(arrl indoia/ii, ralri ~ri fie on IlII maim::. de ia Tn'est sall Uflln nl'flIn(. S
(1l'de Ut DI!Jelin?! rim (lrr~t 0117.,1, iTlml('muLI~r ('conomic. (lU imilal (oar,
71l!1ll !H' Hm Iwgoll de lvlo"r,/" cael HUm(/! avarot aceta. iJI sarliir~('(I loat
\cT1Jinlll' dnmew((' n~ 0 IJfnormii, ciilia ;1 da mai loale l1wninle
rl/l1l1.\(/lll' IT! dzr(lmwrJll 5etlll/luJincz". LJiscllwa de tip recep\i
(respecflv lecep~oner) p<> de 0 parle ~i dilator (rcspcctiv ,Ilent)
cit: (('alalL'i, imtituie lin rapon Cd de la \klima ~i caHill. cu
obscrva~ia ea acesta de pe mTna pare cutreierat de vagi plaeeri
sado-rnasochiste.
"jnt rebrL1'(Lm, in fille. pI' ,llImrztisirnul lwstru portier daca arele (rmum
Slltlt in adell(i, destznatc pentnl noi; dar llalianul nostl'U. lvand un rzer
de lPOffiZle, ce demonSlrrl mal 100dauna pe ornul degradat $i inHzuliifll,
raspunsl' tu eel mm par(ect .IringI' rl'ce: SI, sign an. Riispunntl flees
lnsOllt de un J1ml.1 mali/ios, (ricu sri II' u.rre ,Ifmgele in capetilr noastrF:.
Emm aproape a-i da a leclie de educatiune. dar gandindu-ne la
ronsed71f.ele Cl' ar fi putut sa aiba aceo (aptll, iliiisanim necarcclal sau
mat bme in plata Domnulw. "
in capitala Tarii Romane~Li, pc vremurile lui Andronache
Tuzluc ~j a lui Chir COstea Chiom. dnlmllrue erall desfundale
l1lai rau decal in camp.
66
Cu p~opli~lii in trasura
"PI! ia /8 J 4 acesle uhte. ca mai loate relelalte, erau Qiter7lut.e ctt
.\CI1nduH de steJar ~~ lIveau !)e dedesu!Jt canalun de lemn ptmtru scwgerell
ape/or- A 1mbla illso. pe asem.en.ea pod wi era 0 adevaralii tartura, caCi
/IT/e01? ele erau pli,lC de norOI m(ectat dm cauza necunjlirei canalelor,
alteon .Ie rupea rale /I srandurii tocmm eand nenorocitul pedestnt IJunea
piriarul pI' dansa ii (ara veste, el se J!1nlea w(undat in nor01 pan a la
°
IllIJloe sau chiar Sf pOm.e'Tlfa ru manrl scrantl/(I sau un picicrr (rant Sf/'
mw adaogiim, pe limga acestea, $i lipsa de {elinare il abla ne vom putea
(aa 0 IdRe dR,~fn-e Ins{a sla11? in care se aflau utilile Bllcurl>.$tilar pi! llmp~i
Ilre1(~ . .. (Filiman, II, 1978. p. 64)
Pt:stc ,lni, adila la millocul jumat3.~i a cloua a veacului al
XrX-lea, in timplil domniei lui Carol r. ~i i'naintc chiar de
tnlloduccrea lranl\'a.illllli eu cai in Bllcur~li. un francc2. stabili
din anjj eincizeci In Romania, este \:orba de lJlysse de Marsillac,
d{1 () dcscliere amanlln~ira a lraucului ~i a pre~urilor in ceea e<>
nll1111m '0171 lransp0rLul urban in CapilaJii, Un strabunil al
RATB-llllli ni se revelca72 in r<lndurile de mai jos:
"Oamenii rarE' n II au /rtiHln giisese il1 ple/cle pllbilce 505 df' dro,!11
lrase tip dOl cal ~i wrr cosio 1 Iralic rursa (rfind nu depli.~e,5le 0 jumiil(~It:
til! OUI) sa!1. 2 {ranrl pc (mi. Drumuf de ta gani in orflf $1 mvers costa :2
mw, 0 lrrdonanlri a polilm impuses~ flropnetal'ilor de birje so (lib;i
/nfreu lin lInumit Ilwniir de cupeuri la dispozi/llI publleulul, dUpii cm,
m (ranc ~( jU1nrltale cursa JI Irei {Taner pe ora. CatetJa siiptr~m(ml, au
just {laLute $1 erau destul de elegantI', dar apoi (ttl. dispr/'111.t. in general,
omtinilar lIU Ie place sri se inchidii in lriisunle lor; tot1.J..}i, in zilel,
plaioase sau cand nmge, 0 t:riiSlI,rl/' inclHSii arc (annecul SaIl. apclrle.
Viteza birjrmlor rU$i, dm care ret mal 171 ul(i aparfi71 O1'i.bllei secte a
tlpuvenzlar (eunucij, esle proverbUllli. PnTlnpalele sta{ii de tt'(isun de
Inalfi I1mt: PLata Teatrului, .\Irada din vecmlilatea grddmll EIJlScopel,
pIGlet dm (ala iHmlsterulw de Finan/e. inlerseelia Cll strada ZItitan,
Pw(a de legume (ructe (actua/a Pwld a Unrril - n. It',), eoboTflTea de WI
A'[It7"opulwelc. PrOfrrulll1il de triisun de PUlII/, IUnt p~i itt 0 taxa. M 40
de centime pe zi, In bmeficiulfmmiiriei mumcipale.
;ez ((It(, VOl 0 Inisura Cll luna gasesc unele elegante La /Jreturi LlIlr,
600 ,51 1000 de (ranri pI' luna.
67
Pcrsonajul istoric in literatura pa~Optisll'l
in a(am dro~lilor despre care am vorbzt, exista la Buwre~ti 250 de
cantle sau birje. pe care Ie poti inchiria pentru un drum, ru ora sau cu
z.iua, dupil cum amnJeZl cu proprietarul. Areste tnisuri servesc mai ales
pentru excu1'Slil~ la tara. Ele ~talioneaz.a la HarlUl Collet" (MarsilIac,
1999, p. 127)
BOIERII ~I BOIERIA LA 1848
Estc de In~t'lcs fapwl ca boierii din vremuri
oSlreglllamentare 4 \ mai purtau (lJ duio$ic in sullet aminlirilc
unor vrcmi aplise. Sa-i (redem. Sa Ie om aHitul; La vremca de
dupa somnlll amieZli, sa incercam sa pricepem buimaceala
placuta care ii cutreiera. Tata imj aduc amirlle de 0 gravura din
manllalul de ISLOrie in care cmare ispra\ nic de pnut este nemuril
pc 0 sofa, slIb doi pila~lJ·i. inlr-un soi de pridvor. Arc 0 barba
marc ~i haine largi ~i ell ell multii simpalic il pri\'esc, in sullel mi
se strec:oara un ceva ca un kicf, 0 toropeaHi, un abandon placuL
Mull fil-ar fl pc plac: sa J'ellun~ la coslum, la eraval1i. la blugi ~i sa
apuc Ull anteriu. sa-ml pelree pesle l11ijloc lin brau ell' ~al. sa
imbrac ~alvarii. con~ul ~i giubeaua, sa-mi su-ecor picioarele io
rnoJiciunea bland-ocl'lluroarc a papucilor eLI \rar[ul rasLlcit in sus,
~a sim t ncrol;tor islicul Pf' cre$tt'lUl capului. Putern auzi daca bine
ne ascu{.im atlLld cum bate din palm\: stapana casei pClllrll ca
"sofi-agiu[ sa aducri dulcetl Ii apa saIl cafele turce~lz". Bine ne pUlcm
~eza pe sofa turceFe, sa discLltam inuigi galanle. sa judim viSI ~i
prcferanT Cli polcovnicii n1$i, sa apueam 01 me~te~ug narghileaua
CLl "tumbehlUl aromall(", cima~l~ are de grija ~a avern aIaturi
$crbenllile $i apa de Ira ndafui. In vrcmurile vechiului rcgim $i
\iganii i$i vcdeau rle ale lor in robie, fie care era menit llnui rost.
Din randLlrile lor se rccrulau "mgali, varan, hcrghelqrjl. blllO/ali,
parCflri, safah(Jn., prii..,liton >all siiceuitori - apni uvcatan, /Juan sau
(mnzelan', sOfragn, lIizllll, HI1"U6'1i, griidmflT/, I'm I lon, n:.rnan. !Il'l'an,
ldutan". Din l-andul ligancilor, cocoanele 1$1 alcgeau '·(Wltloresr.,
~p(U;itaTese, griiniirpse. uu(jilii/'f51' ~i a/Iele" (Sion, II, 1973. p, 75).
\linunale se preZtnta inarnlea ima~napei nm:tslre postrnodernc
Ispravlle larafunlOI lig;lI1e\iti carc sc bucllrall pe buna dreplale de
8 69
Boierii $i boiena Is 1848
o mare .. consideraliune" din cauza "talenttdut ce-l dovedeau
oamenii ce~tia pe care boierii ji struneau dupa minunalc $i
pI icepllle impllisuri filantropice, cunllnand-i, despaq'Jndu-i,
educandu-i cind era cazul cu vergile. bOlezandu-i. hotiirfmd ce ~i
cllm pana la ob~teasca lor repausare. inainte de toate insa era
taraful prezenl pe la circiume. pc la hore. pe la nun\.i. pe la
inmonnantari. in toale aceste locuri se tiingWa a jale sau piuna
de fericire dupa ponmdi ~i placere. Dad!. veneau boierii la mO$ie
"/llutani emu datOli sa lie 7lelipsIIi la Cltrte~. E de Inleles ca
dllmncaJui Sian, socrul lui .\I[aleiu Caragiale, nu-~i poate struni
pluzlunile senlimenlalt:: "FPrlfl/f> vremltn", zice aUlorlll
Suvenirurilor cootimpurane, "V-ali Iree-ut ~I v-ati uital ca ('(inlecele
relf b(i/ralle,ytl alJ' lui Barfl11 Liiutarul.' "
Fa~ de nearnlll pganilor simpatia pa~optigilor este vadila. in
Istona unui galban. Alecsalldri se rat.'lcqlc In delicii descriptive:
juna liff<lnca Zamfira. in timp ce culege llori arc nurocul ~ii dea
pesle galbenul pierdllt in larba, tala esle CD (olul deosebita,
lrasallll;lc ei "HInt gzngn$1: $i bme iln/m"ll1lnte", adaugali la asla
tragt"/imca copilareasdi, apoi "/Oflt{! mlj/[nile ti, «ill/iii 11m sa, glasul
~iilJ" carc "avert lin Ie mai dfOlfhit, un (If') de slilbii/rlC1mc indin/iitoare,
u' () (ISI'mana (ti 0 Clzpriorm'i spn'lltenii 111 II/omen(ul rand sam
IJan(itcmll in (OdT;" (Alecsandri. 1994, p. 11 ~i lII'm,) Mal mull
inca: "/)(irul Salt Ilfgru fa /Jana (or!mllll f')"rz 'impletil in IOIlI! /mjJodo/Jil
ctl !J(l71 till de mgmt ~i flt flori(ele; ia gal pu.r/a 0 salhr1 de margele rO~1l ~I
[be # de mbele. rare salta pe sanu-i la tal paml. jmmlUwd un zinghet
dellrat ~I striiludnd (el/.U71l sub mzef~ soarflw "
t\u acel~i lucru povesle~le galbauuI c1espre pelrecnea sa in
punga UnUl evreu. La sauul Zamfirci sau in punga isr<l.clitului,
ial1i doua locuri care marcheaza prin l>impauc ~i antipatic, prin
lxaltarc romantioasa ~i sarcasm nemilos, doua modul-i de a
perecpe ceea ce licem a7.J ca ar fi sa fH~ alterll<1.lca. Lllmea
iSI-adi\.ilor CSle impovarata de celc mai ncgre pfl.Gllc ell plltin~a.
aCeca pganeascii, r1impomva. 0 ciudfllenie a vremii care i~i arc
explicapi prea intortochcale ca sfl Ie dam noi aid de Capal (vezi
Andrei Oi~teanu, Imaginea evreului in cultura romana,
Humanitas, ~OOl) laCala cum se intiimpla ncnolocirea
li;alb,inului in pllnga nouilli sail stapin vn:melnic din care VC\ fi
 PersonaJul iSloric In Illeratura pa~oplistll.
BOlenl Sl boicna In 1848
eJibcrat, asemenea InLemni~al-ilor pe nedrepL, de lin jar
m<lntuilor in padure: flU vrea sa r~lmana pc dinafara spirilull1i yremii ~I se inghcsuic la
daraveri scumpc, pentru ca bani, ofl~jcatll~i, arc, A~a $i
provinl--ia1ul lui Negnlzzi. TIll am pt,ltea foane exa<.:l al-ata care
~Galbimul: Dar, dar, pliingp-mii., srumpa mea, langui~le-mii, hma
allume ar fi replica rnoderna a amautului "dm (oada dTOSCl{ care
mea, raei alei inctp pentm 1n111e dU7"mle, liciilo$l!le, chinunle U?U1
se arata m ul\.imii "cu lin cmhue inciiliilal II luL.ea {er('((ltii ". Oricurn
mdll1.l(zt mal mule dertit {uca .Ipaniola; boce~le-mii ~i Ie ingmZB$le,
scmnele disunctiye ale pre7.en~ei sale in capilala ar fi sa fie ",mba
peuint at (II sa nUl val mUl/eir in mom de (iilau, frrecwn em mlmotl
dr UTS, amiiulul ,~1 Clubuellt. AJegoric citindll-i prezent-a In lumea
cr~tl7lil in vrplllC(I P{tgams1nlllui; ai sa cuno~ti, in s!aTj1I, nusimltl accl
cOlllcmporana, am putea socoti aceSlca ca fiind mai degraba
in!lico,\(li a dp!or1l1iml mele '~I rhlplllnelegll171 prw care fit, mandrul $1
~f'mlle simholice ale unci mentalitiil-i ruinate elf' lrecerca Istoriei
slaviilll I{TlL OdlnlOt11I1 amorez, am 1051 despiirfil penlru loldeauna d<
prin care provinlial111 nosLTu i~i afirma disllne!Ja sociala,
podoabele mt'U:. ]\'('1'On ul IS1'o.t'l1l rl! /lui luase in robie md lurhlS<
"T/(ffOnr('(/ r!t' (f fi evghenis dill protipelulas .', fOSl ~I actual, sau cum
deo{amda{rt intI-a {('mill/Ii J/Mgrli ~i 11IIsa, pI! am: el i/ltb-iiznea inc(t a 0
am spulle Hoi in zJlele noaSlre, nomenclatl1rist dcvcnil din
n UllII puugii. ~I figI/O/gaud acasii Ltl dilllJul, dUpii (e mii mUlti Clt
romunisl, tapilcllisl, metamorfozal ell prieepere 5i repede
bucune la 1'1'0 ,~e\(' IOPIl slrcllllero~1 $1 nesp{iLa!l, el mii aSClt!1Se sub 0
srhlmoarc: la fata dIn lucraLOr al celor apaninand de drepl
podea dll! or!{//a IrH, illlr-o oalii ingrop(~t{l in Tl(lsip. Auz.i lu? .. illir-o
otaJilalismlllui, in vestitor al lumii noi, Cum se inrali~eaza t:l
oalii dl' fricul bun, ('II (t loeu/scm in pungz de rniitasii.' eu care Il11 usem
privirii n<:-o spune cu pricepcre lor Coslache NegrulIJ, inn-un
ades('(m lor r!l. 01/01 pl1nLrr Oamlnl .Iii Tnli viid {amd lowl (a.solelor }I
pill17/.7(l!u(ui!' ~oi de scrUl<lrc fi/iognomica a spiritlllul rlUP~1 Slravechl
dpprinrleri care ne inva~ di lrasaturile chipullii dau la \veala pc
an'lea ale !>ullellilui. SeriiloruJ ne incrcdin{eazcl ca dibuirea Cli
L.:1 1810, asplI<lptle halITlanesci Roselti cuprind largi p~lturi ale
ricina nu est\: un lucru din call' arani. dc grf'lI, rlimpOlriv3 ''{i[!:ura
lumii b()ler(;~u, Su IilOlii perccp de indata kitsch-ul. pret('n~la
ui P lemc de ncrll)S('ul ': cel mai adesea eslc "gmI F gras, (l1P {a{II
precar;t, schimonu!)irea $i prcLeo{iile caraghioase ~I lipsite de
in(lf}/1lfl, {avontl IU/O$1 $! must ell Tttsucill'. Ce vrea sa spuna chipul
COn~l1ltL Form.\ I1\ra fond lllaioresciana pare sa riUbali\ Cll mulla
hoicrullil lil1llt~ ne dezvaluie nalura insa~i care, ca "0 miloas(1
vreme inailllC, ca indcleUlicin: a spiriwlui criLic, dumncael nu
mnma~, a "rciJpondll asuprii-I Sl u.n IIU ~·tiu ce care tlorbl'.$le mat tar,
este nicidecllm illYCll{ie JlInimista, Costache Negruzzi, in
orhdhr ispit* dpcal tYriee aliii'. Ce poale fj ci "17IUoaSfL mmnii' a
Fiziologia provin~ialului, reaJizeaza un portret Vill al llllCi
inlesnil privi.lOrului sa vada un 1lU $tiu ce? lli.spundem cu grabire
asemCnea asimJlan grablle care, ill fond. cardctenzeaza, orice
sOcielalea aLhua in prefaceri sllbstan~a.le: hainele, obiceiurile.
ca acel IlU fliu ce eSle nllmele pouivil' pentru un anume criptic
care degraba se ofera cUllo~telii, in a~a fel incal lu, privilorllle,
gesrurile LJ-adcaJa lumea ajul1sa, cea care va fi sa palrunda prUl
indata cuno~Li ~i "gacesli din ce tinut sosesle, S{W din ce b01ta iese",
energie $1 pricepere in lumca buna. Boierul I-inuta~ se remarca
Substantivul din urma da la iveala prirniLivismul ajuns, preteotii.le
plin [elul in care se poarlii in lume. cl vine In "fe]t, yorba lui
nesust.inulc ~i tara miez: a i.c~j in lumina publica din borta esle
Radu Roselli, "illcoto~miillal intr-o growva ~ubii de un" (Negruw, 1,
numele poLrivil pentru eel care apuca sa se i~casca ill Ilime
1974, p, 243 $i urm.). Ponretul vizualizeazi prin detalieri care
pentru a 0 ferici. AI' mai fi de adaugat la semnele diOlai ("fu.brz de
arnestecii llicruri VCChl Cll altele care tradcaza cLolin~ de a u-ai
urs, (Lrniiutul ~i ciubucut) si allele asemenea, date la iveala in
a1lfc1, III pas cu lumea nULLa. EfcClul ar plllea fi astazi acela aI
lumea de azi prin ceea ce fu nemuril de hermcnell~i cu 0
uliirui ins imur;lcat alandala, Cll blugi, adicL~j ~i cravala, un
rnelafol-a, aceea a limbii de lemo, prin care tinulcl!iul se vclde$te in
ameSlCC insupOIl;lbil ascmcnea maimllp,relilor culIlrlli Ills care
cOnLemporancit<ltc prin mestesugul de a vorbi ran~ a spune mai

70
71
 ersonaiul iSloric in literalura p~oplisla
nilllic. Trcbuie sa recuno<l$tem di prop~irea ne-a invrednicit cu
asemenea hOlare ale altcriu'll.ii care despan, in csential, eeea ce a
Cost sa tie [urnea la 1848 ~l eeea ce va sa fie, multa vreme tIe a.ici
inainte, lumea la 1989, Cei de odinioara, cei de azi: doua
societa~i, doua mentalUl;, doua lumi inainte ~I dupa doua
revolulii: (lIllcori) depane, (cateodata) aproape, Ne rcgasim
peste un veae $i jumatate idcntit<i{J1e, paradigmele, eonstan~ele $i
modificarile, prapast.iile, alteritatile (mai gaca) ireductibile, Cum
reacponihn in fa~1. lor? Pill, Costache NegrUl.zi rnarturise$te franc
[apwi ca aeel nu ftiu ce" Ie facp sa ,aX I, cum il ZiiTe$tt'. Binecuvantata
eliberarc, profunda altcrilate! Noi cei de azi tlu avem eapacilatea
aceasta de a slitpani prin superioritatea rasului ceea ce natura, ea
o miloasa mama, a bincYoit sa ne orere din bel$ug, AI GaSUl.1 gros
~i gras nu merge doar la teatru, 1111 se mul~um~le sa sc duca doar
la «}v!lCUll, ((l sii-$i cumpere och7lan wu larnetii. ru CO"/? SI? Wla seam
abrii.zni(~te jmn toate laJel1' tcalm/ui', Nu-i estc pe potriva, nu-i
ajunge niei ave rea ("suba de un, amliulul ,tl riubucut'), nu-I
mul\1.mlc~te doar fracul, chiar daca "it strange de-ll)le~neJ( ochii' eu
toate ca. yorba lui Negruz7.i, .. ('miloml i7lrredin{ea:.ti cii parrii e lal p
tru/nd .Ifill, brz illC(I rmJa mai larg deral dnpre jurnalul de pre un1!(i, rart
in raptlalle (' de bon ton .Ill (if loale cele sl7i.mtcmtl', Si rum tic,
\inll~ul47 dt' az.i, linte$tc spre mull mai mult $i ma.i bine. t:I (i-va,
iara$l ~i iara5i, din nOll ce-a fost $i mull mai mult dcdt amta, in
lumea boierului {inula~, traficul de influen~a, lobb)l-urile
denumite cumetrii, ospe~ele cu DJ1ta fixa, baqi$ul gras dat
arnfUllului eu lulea indUafatii in argtl1l, nevointa de a fi in lumea
bUlla, mai binc zis. pretenlia mincinoasa de a fi acolo, toatc i~i
f{asesc potrivit corespondent in lumea de azi, Pentru ca am
amintit de nevoia de madre, c de C1tat Negruzzi cu urrnatoarea
[raza pilduitoare prin u-ansparentii "El If nepol tUluror baum.llJr man
,n TNtI' cu toat{i lUme(l, insti tle$i ne~pune rli .II? sfadesc de la diinslJI rare
sii-/ aiM ,~i sct-l prim.eascii, bUl1ul om mucra.~te in hanullw Carol wu a
lui Petru Baca(u, 0, fume!", La rei zicem $i noi, intnltotul ne
aIaluram striibllnei sale cxclama~ cn iz sapienpal ~j <l$ijderi
slrig<iIn: 0, lume nesabuita, mult ere7.!, in toat<l a La inlepenire
metafisiceasca, mull te SUmele$t.i cum ca ale talc sUllt clipele $i
waLe vremurile trecute; cum de nalan!{i pri\'e~ti la lop cei ce s-au
72
BOieril ~i boieria Ie 1848
zbuciumat inaintea La ca ~i dnd a lor zbatere ar fi fost sa fie doar
ca sa te ara~ tu in deplina ~I faloasa lumina. Sa fie oare demna de
crezare prostia ta solernn-nerostitii? 0, lume!, cum te
ineredin~ezi lU cum ca. ale tale sunt toate, ale tale orele, ale tale
dimineple, ale tale cutare frumoase infloriri de vi~ini ~i de gutui
din aceia eu Oori mari, ale tale Loate f.i1o~eniile. Zice Negrum:
~Cme e aasta ce a sa deie piste noi cu dro~ca? Sri ne fenm de intalnirea
lui, daca nil. urem sri ~ asurzeasca', ~a :;;i azi te amp, 0 nemilostiva
$i mult natanga lume, eutare june tocmai ne asurze~te urechile eu
a lui mOLOciclet<1 Davidson, nichelata ~i plina de zorzoane;
junimea se uita la el: fet.i~ele, care a lUI mo~ logolatul B,. care a
lui mO$ logotalul C., cu cizrnulile de piele neagra se preL.intii la
dro~ca Davidson, chieotesc de placere in timp ce alii mo~i
logofep ~i vomici Cll Meq:anul Te classe se prezintii; bine ~i ei
ambaleadi, nu lasa pe prea multa Illme pe cal-ari pietonale sa-$i
duca veacul. c.i degrdba-i h;i<;aie cu ale lor frumoase dro~ti in care.
Jacatii, cum arnautuJ din coada e taman perechea dubla de faruri,
fumuriile gcamuri, preapotentele telecomenzi care inchid ~i
desehid dro~ca in chiar parcarea de la BRD Socicu: General. Bine
ne Slm ~m noi vaz-and pe ai~tia mm se araca ei "ft/flub din lliiswre
fl evghenis din cap pan-in ciilcciie", Toate bune ~i interesante peste
poate, numai ca, vorba alltondui, "sa ne intoarcem la boierul
{inuta-(, sa nu-I pierdem din vedere. sa-i stfun prill preajma, sa
nu-I lasam de izbeli~te. in frigul celos al istoriei eelei mute, sa
nu-I scapam in fluviul cel foarte mare aJ uit.fuii celei de ob~te, un
asemenea fluvill gata, gala e mai toata vremea sa dea peste diguri,
peste LOate barierele, peste toate cantoanele $i decolmatarile
intrudit LOllIl se u.ir.a, 0, lume! Nimie nu ramane din parte-p,
decat un morman de vreascuri, inutilita\.i precllm acelea pe care
u tolii Ie pUlem gasi prin podUJile caselor celor batrane din
satul bllnicilor: aeolo (sub fom1a unor cutii impovarate de praf ~i
de suluri de panza de paianjen, devenite prin treeerea vremurilor
~i prin incapa~anata Illcrare a praflllui, postavuri ale
paianjenilor) acolo, cum zic, yom putea dibui ascuns adevarul de
via{a al pnuta$ului nostru, ~i anume faptul ca "Dupri ce a sfar~1l
anti de rhtltu.ialcI, lIme flcasa'. Desigur ca nevasta pnll~a il
a~teapta, $1 cum <l$teptarile ii sunt in~elate. totul se spllibera
3
Personajul Istone in literatura pa~optistA
indistinct ~i se dllce pe apa samhetei. Vai, vai scumpe cctitorule
"0 serne alunce." ai putea domnia ta viziona live ~i ~i-ai putea
murmura in barh~l "vred7rice (sunt aces lea loale) de pe-neltd lui
Hogmth ", prea binecunoscullIl gravor cngle7. carel<: muir ~i eu
iscusin~ au LUgraviL asemcnea intamplari din vremurile dod se
ispravniCiau burghe2ia bruta la cea dintii illmatate a veacuilli
liber cugetfllorului VoltaIre.
Pe de alta parte, nll sc poale sus~nc nici raptul ca loti boierii
de vi~ vcche al vremii sanice~c asemenea ace lora din romanele
lui DUllill Zamfirescu sau Ion Marin Sadoveanll, in l.imp ce
arcnda~ii ar li sa tie tot ce sc poate inchipui mai rall, adica mai
eficace In sew; capitalist. lad\la figura UIllii boiel- c!l:venil
ncgu~ator bogat in pro7.a lui Ion Ghica: 1m /el de bOLE" cu ceaqlri ~l
m.me rO$Il, (II 0 f!:Iubea sOlOasti imbliim/(j (lL !Ia{e $1 in cap cu un ~llc in
palTU col(wi; rlff!,flele bou:ru.lw emu pll7ll' rtf' mete de TUom, de ,Hnaragd
$1 de dw lila n I Sa bagam de seama dl ceea ec Max Weber soCOLea
a fi etiea protestanta a spirilului capilalisl pO<ttc li lntrevaLuw in
ehiar in.ffi~\>area acestui boiarin carele ar putea spline, laolalta Cll
americallul irol1lz.at de Ferdinand Kltrnberger in cartea marelui
SOGolog-. clim di din \1te se seoate sell iar din oameni bani (veli
\Vebel~ 1993). :"JlffitC rau penlfu socielale in acest lucru imoral,
7.iee Weber. Virtll~iJe capil.alistc de relul PllllCIU ali lill1 i , ale
harniciei, ale l11odcra\iei sunl lItik, pragmatic utile, rlcoarcce
aluta In afaceri. Boierul aceSla "Em ~leplalla s{atul bOlel'eJC, ~1 de fa
dansul depindea realiI.area cugeliirilor palriolicc ale bou:nlor.'· (Ghica,
1, 1967, p. 350 ~i UrJTI.). Averea lui pune in ~care prograrnul
politic p~optiSl', mai ales ca balerul nostru "manum bll1lil r.e mai
ramaseserri in {ani; 1'[ avea darat/en C1I Tm1gradul ,~i ell Beciul;
isciilltura. lUi a/unsese sa aibei Irecere chwr $i dmcolo de J,1psra.
$oproanele lui ,n lmlle din pll1l71l~l gemeau de seule, ~alu.l1 ~l aTgmliini.
tot ama1l81 UTI de pe af boim."
AT fi aici de Hicut 0 disociere intre reveria romantidi a
bOJerullii bun de La natura. mai ales dad! e sa fie de vi\.3.
autohwua, care ni sc arata in proza "remii oarecum [erit de
foamea d(; c~ug care il bfmtuie duar pe cioeoiul venetie evr~U
sall de oliunde altllndeva. r.ste acest crez ideologic departe de
eea ee ar fi sa Lie lumea civiliza~ei europene capilaliste, atat de
74
Boierii ~i boieria la 1848
amamic discrerlitati de disprelul aristocratic al romantismului,
fie el vest sau est-european. Pentrll Max Weber lucrurilc stau,
dupa cum yeti vedea, ell LOud altfel. Conform viLiunii weberiene,
~i Tanase Scatiu. ~i Dintl Paturica, aparl-in mai dcgraba unei lumi
are tinrle, c drcpt eu aIte mijloace decat cele ale etlcii prcserise
de Benjamin Franklin junelui popor american. spre luminil
capitalismului. Energia ciocoilor romani. mi$ca civiliza~a
autohtona dinspre sensul ei pastoral, incremenit in menadrelc
slipraviquirii. carre unul agrar (conform disocicrilor lui
Consl.antin Naica), orientat prepondcrcnt spre 0 eultma a
d("7VOlt~lrii,
rata cum anume prezinl<'i Max Weber infrllntarca dintre ciocol
5i boier in plaoul mai brg at dezvoltjrli omenirii:
"Spmlul capllalist, in ff'l1suI pI' rare l-a711 rial po. l1ii mn aceslui
rrn1re/Jl, {/ lrcbltll ~riII' im/JUI/r; /mntt-n itlplli f!:I'('(l mn/ra tlnUl Unlven
rir (011<' 05tile in A nllrhilale, ra ~i in Ellul Mcdill. n mmlalilate rn. aceea
dm considf'milie r;tfLlC ale fui Benjamin Franklin, care ~Nl criSl2gal ad,
:wllea inlrPgJ.l.lw pO/Jor, ar (i {OSI pOSl"ris(/ ca ex/rrPfie a aM mai
m lIrr!arc tgarccnll yr a IWet h/!Sl' lolale de drmnltrllr, (UIlI 111m {(Ie $1
o~lla.l de regulii gru/J1I.nle sor:iale cm'P sunl ref mOl pit/in integmle 1/1
ecmlomw cn.jJilal1Slri modmui sou carf Wlll eel mm j!U(in adrl/Jlale
act's/nfl. $tllU penlru eei "mslmrlul de ra,~lig~ ar mai fi {oSI nCtunoscul
SCilI nedezvollol ITl epocill' preca/nlalisle, du/)(j cum S-((. ~jJus de alalea on
~au pm/TU nuri sarra ((lme,~ (blfslemala (oame d{' auI') ar fi (ost alUTlCl
sau ar (i ,n aslii.I.7 mni mIdi in a(ara capilalzsmulw burghez, dca'lt in
znleriond s{erei specIfic capitalisle, ~a cum iji fnchlpul(! romanlirn
modemi. Nu in aceasla eonslii deosebirea dmlr(' "spin'tul" rapi/ahst $1 (el
!rrerClpilabsl, AVidilnte(l mandarinulw chinez, a anstocratului din
Roma vechf', a mo~il'r11lui modern rez;is{(I fa O'rice com/)(Lr(lfie. $i auri
sarra (ames (l btrynrulw wu barcag1ului napolilan sau chiar
rrpre:z.en lan film' aswtlci ai I.I.7wr meserii asn/lr'indtoare, la fel ((l ~t a
mf~I.e$ugaTUlui din ielrile sud-euTOpene sau aswtlcc, se exprimii, dupa
rum pori Ie simti {iecare pe IJielea lUl, chiar frltr-un mod cu mull mat
/Jercutanl $i, mai ales, mar lipsil de scrupule decat cea a unuz englez; aflat
"n ncef~l siluatle. Domirw(ia IUlHJ(ffsalii a ltpsel' absolute de scrnpule in
afinnarea mleresulni lJropriu cu oeaziCl ci4tigulll! de bam a fost speCJlicii
75

Personajul istoric In literatura pa~optista
liirilar a alrar dez.voltare bU1ghczo·capitaliste~ - miisurata dupa
etaloanele evoluliei occidenlale - e1 reImas ((inapoiata" (Weber, 1993,
D
p.40),
Boierul nostru este nemilos ca un ci ma tar. ESle un boier
ciocoil. Un aristocrat convertit la capilalism. Pana;;i ubulca in wre
Sf zdrunema";;i care fllsese "adus(i pentru 0 nunla mare" (... ) "nu-;
(usese pla/Wi ~l sla .amanel in ~opronul seitt; jar inelele din degetc era
marfa de vanzare." in res I 0 llime mai degraba prep~optisla,
oncum cel put,in de aspect exterior antibonjurist, il inso~e$te De
aceSI Midas al rcvoluponarilor:
"in wrlt' {a hannl, ajiroapc de ~cQ1"ii, stau 0 mulfime de ma~alale
infiple in jJe/rrllhll, (It maJrllagll rotWi pe lanWi diinse1e; VUIIn, pump
intr-o rand /Je C(l/ml, m hrJ(l.mlp In /llana, ip pelreCeau. v1'emea Ctl glum
Ji piieiililun ;ul1'(, dansii, (ifUl1'r la 1'{mdul sou !Jovestea eate 0 balJowrei,
U lrantealii )cw 0 biilaie Inmti manra/(i de la lum, de la nem/i ScW de /.(/
muscali, ~l [iie-eau haz nespus - eil a,w e (arot romiinul, rade de loale ~I
de toll, chwr de necazl~n $1 de nerWlOClil.•
Scena in care boierul, "coboral dm tn/sura, SUla greOl scam. tln!+l
su!JItOTl de eel dOl {eetOil ~ eSle upic fancu;ora, amintind de scene
asemanalOart din Pajerele mateine, la asta se adau!}' reslul,
adica succinte elemente de arhitectura, faprul ca scara casei
boiere;;ti, uncle se inlalne~te protipendada pentru a punc tara pe
o calc europcana ~i democratica, uda in pridvar, \~ pridvomL inl1'-o
sala mare, lltnga "; adallgati apoi, pen tru a innegi tabloul, ~i "(umul
de tulU7I', care, ivil "dl1l ciubucele ce slugtl.e afmndeau ~l duceau in easci
°
La boien'~ "d-abia liisa sa se ulreasca lumanare de SQU ca1'e ard.ea
inlr-un felinar atii.rnal de tavan. jn salii, acolo, Lume de loatii mana,
boien mai mi.ci, calemgil, COCOIW-$I ~I sLugt, (eL de (el de i$lire. " (Chica, I,
1967, p. 350 ~i urm.)
Prin ana prozei celei evocatoare palrundcm intr-o lume
diferita, Ii Slam in preajma, ii aproximam felu1 de a £1, modul de
a se proiecla in chiar prezemul ei devenit istorie, ~i de a-I proiecla
inu'-un viitor (atunCl total tllcen) in care nai ne constituim, prin
chiar statutul pe care-l dohimdim prin trecerea vremii, in
76
Boicril !ii boieria la 1848
spectatoJi, in receplori. in in~i care doUim cu sens, pricepem ~i
percepcm defonnat !ii, de aceea, adaugand expresivitati.
voluntare ~i involuntare, unei lumi care nu se vedea pe sine debe
asa. lara cum perspectiva timpului scurs ill-I ala-tura pe Ion Chica
noua, Cll coara ca el insu~i fusese martar ~i actor in spectacolul
istoriei evocale. To ttl 1 devine istorie. loru1 se schimba in
lIIdistinclul curgerii temporale, dar inainte de orice moda,
pentrll di nimic din ceea ce ii eSle ei, madei, specific, nu
dcpa~c~te vremea in care se manifesta. Moda ;;i toare ale ei sunt
Cll IOlU} vremelnice, ffll-a mmic arusroric, rara spiritualitalC vadil
mctafiz.ica, nobil-u·anscendenla. Moda $i ve$mintelc nu sunt
.L1lceva decal expresic fizicfJ. a lrecerii umpului. abia la urma pOL
riobandi eeva care Ie inrude$te, imperceptibil aproape, Cll
misteru) poc7jei. Tacaca, imbalsamak1. in padumu! delicaL al
clcsuerudinii. descrierea cuminte naraliv a ceva devcnil exotic
°
prin confinut: "Pe-alunci {anna i$liculUl?lu era nu.mat (antazie, cum
t'~le astlizl cu j)(i,lanil.e. mal nalte sau. mal scU'rte in pere/i. mat rolunde.
mat gogonete sau mat lugraete, mai Ian sau lIWI mOL, dupa poft a (iecul:
[weare lrebuio ~a poartc iillcuL dup(/ teapa lui. • Sehimbarea cste
sesizabila eu u~urin\.<\ in moda ca arart, de 1a ~lic La paHi.rie cste
un drum nu nllmai istoric. marcind, bunaoar-a, dislocarea
influcntelor otomanc ell cele apusene, ci $i lLnul al uoor dislocari
rnai afundc, in mcntaJitate ~i asta deoarece "Pe-atunel (onna
l~'liculuj ?Iii. era numai 0 lantazie, cum este asta.u cu pei.liiriile, mal nalle
sau mai scurle in perett'. Moda esle allceva ~i mull mai mull ca
insemnatate sociala. mai coreer SpUS, ea sen'ca ca supon de
lUseqie !ii de proiectic in social, odau ce: "[If!caTe Irebuia sa poart
i~ljcul dupii teapa lUI. ~ prozatorul exemplifici detalial cum anume
se rega.se~te teapa insului $i fonna i$licului. Astfel .. Boiezi.i cez lmen
~i eleganli p feciorii de boier mare purtau in cap un glob '·otund de hiir~te
tmci.rie; 1narimea aeelUl balon era apr-oape patru coli in crrcum(eren.lii
~i atlea La unul din poli 0 gau1'ii pc unde intra capul pana dasupra
spnneenelor, ~i la ceLalall pol un fund rk postav de marimea ~ (arma
unui cuib de riindunuii, de Ul1d.e boierul, ple(a7/.du-~ n*l gatul La
dreapla, pulea SO-$i apuce 4licuL cu palm dege/e.»
Asta in eeea ce prive;;Lc june~ea boiereasdi.. SenecLutea
aristocratica era altfel: ..BOlen I mm in varst,I purtau ~lic lol alat de
77
 Pcrsonaju\ istonc Tn litcratura pa~opllstA
umflat, daT s(ern nu em intreagi'i, em (iiaLa lIell!d onzonlal, eeva mai SUJ
de eercul eel mare, iOr pe atel $es era inlins Uri (und de poslau. I$bcul
aeesta se lua dm cap cu aJutorul GmILndunn' manzlor". Diferen~ele
sun! relativ greu vizibile. manmea i~licului era aeeea~i (" EOlnii
mai in viirsl(/ purtau i$lic 101 lLinl de umflan; direrita era geomeuia
podoabei. junetea puna un i~lie rotund, la cei varstnici sfera
aeesluia nu era intreaga. ea era tfliala neted oritontal, varful
i~lieului devenea ~cs "iar lie acel ,~es era inlms un (tmd de postav·.
Direrita era $i folosin~a: tinercwl eel navalnic "pucandu-$i 111
galulla drea/Jfa., PWf'll ~ii~$i apucI! !$hcuf cu pal/"II dfgell'" in Limp ce
varslnicii I$i luau islicnl din cap solemn $1 respomabil ("Isltcu
acesla Sf lua dirt coj) rn niulond amandU1"01 m(lnllorl.
Si deoareee fit'C'.lre "trrbuuI s(i poarte 'SliCIlI (/11/)(1 lea/Hz lni",
islieul prostimii era altfel. mai mic. mai smeril' "Calem!fli,
CWCOlasn, slugzlr de dwdirrtiluL rall!,f12lor bOlerl!sll ~i negus/rmi ret mmi
urlau i$!lr mic. dr lonna unui bal'can intal's rtf. g"m III jos \~i de lin
dzamefnl. TTlllll-mllll de () !1l1Il1/lnlc dr co{ $1 daslI.pra 0 /m"111/ mme In
palm col~lLri, umpllltri rll lilwd'(1r SC/1l prir de rat. .. Ae('la~i lucrll il
spline ~i Nicolae Filimon: "Islie'ul cu palru col/un (// man'lui
Ier::.t-bn;m piirm (I ,,.(/n/Jlr/ /Wiflrillllrll nob/f'ln fHlI/)I"(/ ((ICluIN rte
cazadiu a cOJocaruh1ll wbriTf. rare. Ln nindul C/, pr/rea rii rlisf)re/llie$le
canula C11. roala a bogaswndll1 $i r:alfJa(ul d.. blana a( m-mfMI ului
!lnl$imgiu. (FiJimon, n, 1978. p. 96)
in ceca cc pnVe$le reswl ve$mintelor, aeestca se Inla~i~eaza
oehilor no~ui iOlr-o deplina eurgere policroma, agrementalii eu
vorbe uitate demull. lata 0 imagine de 1'1 cunea domneasea a
epocii prepa~opLisl(, in deserierea de mare vinuozitale a lui Ion
Ghiea:
oierii cei mari .Ie imhracau Cll cea9m rosil Cll mesi, papuci sau
ciz.me ga{bene de me$tna. Cll baht! (Ism(tl, intoTS in sus $i (ara toe;
anfiriite ern de ghmne,nl, de filmie, calemc1uni1L, mlnie, selimie sa·u
sevai; se fnctngeau La brat!. cu $al de Illd1i: vara, fermenenua scurtii,
vara ,~i iama, sC'Urteirii imbltlnitrj (U pacca de samur, singeaf> sau cacom;
fJe dasujJra, giubea de postau srw, la liiT7Jatori, bini$. La alOlul1 $1 la
ceremonii, jJrolijJendnd(l ,II' 11l'li{il /Jurtau pI! cap KUgiumml de wmuY" ru
(undul riP po~trw 1"0$11.; vara, (eregea, si iama, can loS: bas-boierul/Jllrla
78
Boien i ~i boieria la 1848
hanger La brcw; bourn! (... ) stall. imprCJurul domuulw C1L bas/oane lunlP
111 m('na. NUlnat vod(i ru belzadelele jJUrtau (imd alb (a gugzuman. La
zzle man. dom1wl imbraca cabamla, care era un fel tle contoi ell.
reaprawn de fir it nt pro/inm de smnur. La almuri, boieTi; eel man
Tnp'rgeau caliin· pc Cal ariipe,rtz awpenli ell har$a mare cusulii eu fir"
Chica, I, 1967. p. 350 ~i urm.).
Dintre preocuparile boterqli, icri ca ~i aLi, un loe de cinste it
OCllpau parLidele de vinaLOare ~i ede de eehitatic. Radvancle cde
incapaLOare si animalcle dinlrc edc mai exu'avagalllc lineau Lac.
,l~a cum am mai ~PLts. a ceea ce an regasim in lllmca \~purilor
IJnsLre\'olu~ionarc Cll ale lor ma~;jni de lux. vile largi ~i
romenade tranSCufopcne $i transamericanc.
"8olnl nO\~(,l1 pI' alwUl emu mm to(i ual1dlun mori ~i calare{i vestl{l:
It placeau call m'iibe..~11 $1
rmguTf.:Sli; aveau PO~lallO(lne de cau' $ase $i opt
«(l/ roTJUine~/1 lU{1 ca znU'II,
{meau pl1n curlt ~l in (asa ram, IUpl, 11.1"$1.
l'ldllm, corln, prilllghelm1, com, tnt [elul de piisiirir de lighlOGlll! Ca sa
n!l {lla Meat catl!u(t r{'lelmtlill, VOl amintz ainil zavaLI (mo{o.~l), eli I
lilli'll dp 17wn. m lui Cri/;ol1l'-lIndll Chua, pe (Me ii hr(tneG ({l. s""i put
~/I II! bala pimri {a muarle rn. ur~il. Cd.nd .Ie dlldeau a,:,Cllumea spedaco(~,
BUCll.1"eJlli to/I alergau La ColwlmG caTe cum puLea, pe jos, calare, in
((1m/a, il1 Cflle~eii S(Z1L in ll'leguta: i$lluau merimte de (lcas/i ~l eampul
dl' la Ubal- panii la P{umblllla prirea un b(llel. Emoll/Lnll,. fOcoandor
erau La aaste luple lot alat de tlil ca $i ale damel{)T~palllole La luptele de
os taros. • (Ghica , 1. ] 967. p. 362)
La vreme de iarna. middlc"<:lass-ul din romanul Ciocoii vechi ~
noi i~i trecea VI-cruea mai mult "inch4i tmn case, $Z serile cell! lu.ngi se
pelTeceau in liiare; abia Jacii muon .Ie a.dlLnau mOl mu4z la 1I.n lac spre It
jJovesli cete re .Ie inliimplttu in reT'cul. restrans a1 mahalalel Sfl 11. spre a fum
inlre ez rontma, manasul $1 cureluso." (Filimon. ll, 1978, p. 98 ~i linn.).
Proupcndada i~i avea propriile pLaceri. Dad astaLi evghenisita
patlli"a a eelor instari\i nc seruleaz.a din dosul fumuriiLor geamuri
ale m3$irtilor eelor de lux, apfu<lle de barajele lammiloare ale
sislemelor de alarma care nu lasa mai nimic sa rni~te
nmprejurul lor, pe acele vremuri
9
Pcrsonaju! iSloric in Iitcralura pa~optistll
"fLlunCl insa, ca $i acum, boieni -$i oamenii cei cu averi mari s,
osibeau foaTte mull de papor in petrecenle lor." Adica "Boierii se
primblau in eale-$tt $i butei eu anuri.Le poleite, spre a se deosebi d,
neguston. Podul Mogo$oaiet $1 al Targulw de Afan:1. emu ceie de
eapetenze preirnbliiri ale boierimii. Mesele ~i petrecerile lor se fiiceau in
familii mal multe adunate La un loc; rar 5e intiimpla sa mrinance pI!
gn'idini; dar fi atunci pre(erau griidma lui Scuta, via Briincoveanului
din dealul SPlrii # gradina lui Belu, de langri Viiciir~ti, spre a nu da
prile; llorodului a surprinde ureo nemvHntii a lor $1 a li 5e pierde
fmntr-aceasta prestigil1l.
Boierii Cel tinen, din caura stranselor relallUni ce aveau cu fanariolii
~l alti venetiei depravali, conlraclaSl-'r6. incci dupe atunci 0 mullinli! de
viczuri, contrane cu lotul modultd de vie/uire a boierilor biitnini. Sania
mitologicii a lui beizadea C. Caragea, fiieuta In forma carulUl lui
ApoUon, $1 eel' $asl! cerbi ce 0 trageau, con/qul eel de postav alh bliini/a
u samur de Mosea, hangerul cel semiinat cu lmlzantuTl f1 gugmmanul
de samur cu {undul alh al acestw (romos pnncipe, precum ft ,"oehiele {,
nepre{uite, $alurile $i (eregelele domm/Cl Ralu intorsese aliil dR mull capul
juntlor boi.en $1 COCOfme, incat de mulle on vindeau mo$ii de mare prel ca
sa lmtteLe luxul $i slrriluczr('(l. acestor prinC1/JI riisipitari.. Riiul poale ai or
i (ost mai m:c daca s-ar (i ()jmt ari; dar triala scandaloasii $i
depravatiunea luand proportiuni mali, in(estarri $i demoralizm"ii pana
un mare grad societatea IntreagiL"
Cu simpre romanlidi, Aleeu Russo c.ritidi ~i el clasa suspusa.
Vitupereaza! Nobilii autohlOni de prill r~i i~i mangiie toata
ziulica eu plaeere "barbile lungt, iar eei mai lineri l~i rasuces
mustata. In afara atestor ocupapi sunt "nuli perttru societati'
(Russo, 1974, pp. 192-193 $i urm.). Singurele luemri care ti
anima sunt, inainte de toate, fumatu} de "ciubuc dupii dubuc',
apoi, aceia$i, iau Mdimineala #. dupa somnul de dupii pram dulce{i
(mitlunat obicei!)" , mai apoi sorb" carea turceasca, batJowrindu-$i Cl.L
toata energia moldoveneascii tiganii $i slugile"_ Nu lipsege, vezi bine,
oiei jocul de carli, 0 distracp.e a tinerilor similaril discotecilor
eontemporane sau cluburilor de joeuri elcctronice. leri, ca $i azl,
iune~ea se aduna $i mai apoi "se G.$eaza metodic in jurul unci mese d,
10C $i merg /)e urmele babaciloT ari. cascii, bliistamimd neviiliimiitorul IG.$i,
80
Boierii ~i boieria la 1848
caTe nu le poate da nici a petrecere". lndividualisffiul mercantil,
neator al lumii celei capilalisle eSle, la rfuldu-i., vituperat prin
a..egorii explicite: in la$i "fiecare wsii e 0 cetatuie inarmatii cu !£p t ,
olll$ul. in lntregul lui, este asediat de "limbile ascutite ale tuturor
partizanilor, auit fel1lC1~ti, rat $i Mrbiite$ti. U$uriit(ltea $i vorbele Tele
sunt indeletmctrea. cucoanelor $i lenea, deschisii l.clTOmotelor striizii ~i
llouttiplor Grontce: m.oravurilor, partea barbalilor."
EroE civilizatori nu lipsese nid din eapit.ala Moldovei: "Ciiteva
ersoane imestrate cu ((lrmecele figuni ~i ale spmtului, care au caliitont
n capitalele man, au trrut sa inlmduca $i in 100$i bon-ten-ul ,II
marlierele elegante, au vrut sa (orrnez.e salDane alese" de~i a$a eeva este
greu de realizal "intr-o societate meschinii $1 plinii de tJOt-bani, C(/ (l
noas/ril'. Un f:xemplu este salonul doamnei Elena Stllrza,
"renumit", "urednu de a fi cunoscut $i cercetat de iewm". AceSLa este
., camplonul b071-ton-uiw ~I ai elegantm eurapene". in od~\ile doamnei
~Iena 4 qtl primll CU toata amabullatea $i gmgti.$iile ccrute pentru a {aC('
onorurile unei case nobill'. Cu toate acestea, locul ell pricina "a {ost
~l este ziime /inta sage/llor neputincioase ale u.nei invidit tare pros t ute"·
Dum nealor sun l U du~m(lno$it", u potrivnicn", .. calo11lnwtorii
m teresa I{ . dori nta lor esle .. sa diirame talonul acela prin sarcasm".
in saloane, protoeolul aminte$te de acela din lumea apuseana,
ell deosebirea di majordomii ~i vale~ij care fojgaie prill casa sunt
eMeriti. Sunt rromi, adidi. in palarul lui voda Caragea, ffiosafirii
se a$eaza pe pawri, mal apoi se ive~le \iganca
"bine imbriicatii $1 /JuTland 0 scurteicii irnbliinitii, cu gulerul r(idical
°
In SUJ ". Aceasta se prezinta "eu lava plinii de dulcele de toi (eiul; dupli
dansa venea alta Fzganea tiind 0 tava CU 0 mul(ime de piihiirule cu vutcii.
d~ lzma ~l ciiteva (ar(urii cu mlgdale cura{ite $i cu niiut priijit".
Dupa ce toale acestea se arata oaspetiJor lui voda,
"indatii apoi intra cafegiul boieruiu~ imbriicat etl un m.intell
ostav negro, cusut cu fir, dar (ara miineei, spre a llisa sri se vaui brat
sale albe prin CQl1la$a de borangic sub(ire $i re(ecato cu bibiluri; mijlocul
lw, welt $i mliidws, era incins cu un $al de matase viirgatii, ale cc"irut
pxtrenutall atiirnau cu gralie pe $oldul cel stang al pinorulut; potunl Sat
81
 Personalul ISlOrie in literalUra pa~()ptlst·,
Or~e1e ~i lumea lor

de postav vl-$tmu, CIt lurzectl de fir; IImnelt Cet stacoji1 F (esuL al TO-$tt CU
mtuzTasm conslmetitl il wlTmer/i, ee de energie din nimic ii (riimanlli";
/'u.ndii de ibn.~lln negrn, n~ez.al pc cap [u mrhelana cea mmunalti 4
$i pe cand ne spunem vorbele astea ne t-a~ar in mime ceIe ce Ie
!(ll/,anOlllor, /6(e(l.1I dm aal June ~1;l'Vitor un Canimed care ar (i puivi
spune Peler Cross in "Dilema". nr. 438, din iulie 2001, despre
atata gelozw veclnlor z.ei din OLimpul LUI Omer. El venea C1/ 0 tava d,
faptul ca perioada comunista ~ a lusnl 0 nrnprentli tolal I7£gatillii
argmt in Imina. pe care erau depuse, in za7funle lor de (illgran, "wi
a~upra wlturii wmfme". ~ zice ca ne-a lasat un soi de bleojdeala
multe religene pline de 0 cafea de ArabUi spumoasG ,~i !Jarlumalli; dUPll
ftinuala pe care domnul profesor Lawrenct' E. Harrison, fast
d(msul intTn Clllbw:ciul eu Clubure!e de anlep,ll de 2aS071l1e, dm aU: ciir,
director aJ misiunii CSAlD In America Launa (~i care acum ­
lvlele implule afimat cu lutUll de eel mai ale~ IC$eau ncm de un {urn
iulle 2001 - eslC senior fellow la Harvard Academy for
mirosilOr. lnlmrea :,ucce.nvii a aces lor serl/lton fonna. 0 reprczenlare
International and Area Studies) crede ca hOlarnire$te "dislinrtia
pllorealrii niT/oscand (otme bme Tl!gulele iemrhlei. ca slllf(1 de rasa mare,
il//7I' culturi progresi!.e (progressive culture) ~I cullun stn/ice (static
I Sf' durelill mal intal In belzodca Costache, a/I(II gratial la 10(1 allallt.
ctllhtre)". \{ai aproape de progressive culttlre. cona.~ul Baw se
51-$/ Implil/fa It dal<mlle eu elegal){ii Sl t'X(/Clllale. Teruwuindu-se
lnnacareaa pe data in [ala bolpi accleia rlin buca!..<1.ria cea
reremm17alul cafe/et, mosafi111, en oamel/1 1'1] lrcbun, incepurci a lIorbl
slrftbuna care ii pare ca "samttna (I fi lucru (inrapluit, n n ) demnm
pollt/CCt ~I a dISc uta rk.s/rrr pmUlLite cc se pregiiteall penll11 I(lr(j"
(Fillmoll.II, 1978. p 100) W:niu a lIiizdultulw, znr 1111 de om." PriVlrca "a scormone~te
melanwlica ~i vcde lucruri de mirare' "!n/rclli" cuhniei "!J
mlaunlru S1tr1t nf,r;t1 de rum )I ll/cesc ca I/lnnno'l'a; (orma sa estf'

rotunda ~i bollll'e atal de mdrazn(;a!rl, ea tt! mzn eum de w' tille in aer ,II
ORN;iELE ~l LUMEA LOR
mm ales cum de ~-au In!lttll cu ell'7lu:nturile, ((irci a fi binat !lici de (I!Ja,
l/In de /oel/ri, 1l!C1 de Cltlrelllurc?" \1ai multo turiSlul nostru se la5a
Vasik Alecsandri se prcumblfl prin spapul ciladin ie~ean sa
luprim de rf'lleqiil<- cele inalte, ~e lImpJe de rlletttfiziclIl in cheie
\'ada cum Slam. Z','u e prea bille, ~Ct!tel(Llte :'ldlri', zice barduJ "ce se
fortuna tabilis ~i ia in l-asp,ir i~toria mare pnn eea l11~mlIlI5: ~Un
gasesc in CClct{UZC SU71t toate mal mllltwu maz pUI!1l pttstrale in
alat d01ll71esc, l.calm ItliitOJ man in tiz m'/J {tiTl, cadi' ill rUl7le, cand
inlregww." (Alecsandri. 1994, p. 81 ~i mm.). AJungc langa "Tumul
(/prnapc de ('/ 0 biatif burrilcine. {lira nici un slwl'7/ir IStone, sui p..
C1'admr de deam!JTa jJOTlu" ~i baga de seama cil "poale inc,i SilLJI mu.lta
plC10are dupa sure de (lni! Ce sujel mt/gulilO1' petllru ga~lro7loml! Ce iZ1Jor
tfff'me de rll~r(l elopotelor in lipsa pnle;iloT de riizboaie. "$ocote$te cam
bogat de ule/ adanci asu/JT(/ de$iirliiciunei miiril'e{oT ltunC$ti pent
ce <lnume ar putea fi demn de interes: doar "BlSenca in care sttnt
iloso(i! ..
porlretele a lui Du.ca Vodti ~l a familiei sale" poate fi obiectiv turistic,
Merge(m) mai dcparte. ne ratacim pc la 50cola. in mahala,
accasta "se (lflii inca in bu.na stare # menlli a (i ariilalii. ca una din (ele
acolo ne preumbIam ,. in II'/! douct $iruri de bordeit ee se intind pe
mal n/mente Clf s-au radlcat in Moldova in veacul XVi!". lnteresul i sc
marginile $oselu". Realitatea islorid, via~ cea care se vicruie$te,
anima brusc la vcderea bucararici cdei vechi "re Sf velie aproape de
vorba lui Gore Pirgu, se ~aza in curmezi~ul visanJor, a dorinteIor
dO/JOlni(tl, in dreapla ", cuhnia ii pare a fi "rea mal curioaul F mol
de mai bine, de mai mult. e ,~a ceva ca hoteIul Hilton sau flJ1l1a
zrmd7/lCCt de insiimnat" $i asta din cauza unei boJl-i care e "sprintenii
Solectron In cont.rast Cll cine ~t.ie ce [abrica de harLie gudronata,
~l alcut w/a de trei bolti eleganre, ayezale una asupra allia t'. 0
ramasa In mahalalla industriala a induslriilor de stat "a caTom
pretIUuieste arhitectural ~i pe dal1i se lasa cuprins de entuziasm,
In{atl§are licaloasa. (a industrici slataJe de ali ~i a mahalalei din
se rat.acC$te in admiratic din aceea hiperbolica, se pierde Cll flIea
50cola de atunci) "n1l raspunde 'nlcidecum La Ideea miirealii. ce
a~a ca noi, scepticii de aLi, pe dat<1. murmuram 111 barba ~i zicem.;
ra$ligasem de ora$ul Ja.plor. uind it tH111eam de /)f' varfirl RaP/del".
~!Hijl, mal, ait de Tepede SI! lasii cUlnin~i de Opll1msm jXI§oPtl§til, ce de
Pric~a pentru care uratemia Sf' mstallreaza unde fill t.rebuie suO[

82
83
 Personajul iSloric in literalura p~oplista
cra~mele cele proasle tinute de "jidolJi slremfero~t. Si ce fae
sLrem~ero$ii de jidovi? Pai, praclid din greu capitalismuL, fa
nego~, industrie, dau credit $i tirnosesc band, numai Illcrllri Tele.
Cum privim la e1emcnLul romanesc de la mahaJa, dinlr-o data
eele bune se aduna, rduJ se sub~aza, piere precum 0 bucatii. de
ghea~a in canicula verii: falii de strem~ero$enia semita,
locllin~elor aJor nO$lri "se d£osebese pri71 un aer de rochetarie ce
mul!.G.7MJle privlrea; fJiirelli lor sun I viirUlli mai cu multO. gri]ii: u§el£,
obloanele, sliilpit de lenm care se sfmJin stre~ma sunt [reul/i ell. l1t1sip
galban ~i lucesr 1Je!.el de departe; prnpa i71guslii Jl euratii te indcamnti a
Ie Q(bhm pI! dansa, ~l perdel.ele albe ee Sf amtit la [emlTf iii insuflii
dOlin/a de illl'm i71Launtru. Casele romimllor SWlt mici ~i J)lri{ute fa mite
gtllerim. .. ladra clim aici se raSlOaTna daravcra. viziunea de tip
progressive culture aluneca pc ncsimrile inlr-O static culture,
isracliWi dati buwa $i freamala economic, economiscsc $i
inveslcsc, $i rOl a~a pfma cand, ell lrecerea \Ternii, capra vcclnului
ebrtu devine tap ispa~lTor Terapia resentimcnlelor economice
prca pupni 0 pricep, Ion Chica ~Lic cum ar fi sa fie aceasta. ClItare
ins june, lIll bonjurisl animal de idei capilaJislc se inLOarcc din
su-ainalale $1 sillgerul culIirescu nu pricepe de ce \'lea eJ sa se
apllcc de pradllqie in lac sa-~i caUle un loc prin canteJariile
domne$u $1 sa se tad bugetar ~i nll ulu'epnnzator. Sa-i ascllitfun
cum sporovaiesc amaodoi. de pardi ar [j slugerul un c1ilarnai lidel
sindical la 0 inlreprindere de Slal In sporovfuaJa mitingista eu
invesulorul ·prival. Doua lumi: una progressive culture, aha stati
culture: la fel alllnci, la reI aLi. Sa-i asculilim ~i sa luam aminle.
"- Slav/i DomnuLui cli nil. mi-a venit ~i mie in gand sci trimit pe fiul
meu Pat/Lache la Paris! Totdauna am zis cii tinerii (are invata muLt s,
intarc ctl eapetele 5tricate. Sa vrei sa fit rob ea ilo'ii lui Platon in loc sa.
cau/i sa te [aei bOler mare! $tii ee-a lis Anslote~ ii vei sii. te pw pe mundi
,5i sii la~i pe pro~ti $i pe neinvalarl sci fie in capul trebilor: deputat i,
senatori, minl$tri; sci invarteascli calemurile $i tara, ~i dum"eata sa
dUel sci intorci moam d£ [tiinii ~t sa tragi de wamele plugulw?
- De la PltlJon panti astiizl au trecul douiiua. ~i doi de seeoli, in care
IUmRa it lucrunle s-au schimbal. Alunci 1llunea era robie, ,H robia U7lora
'a cOllditltJ.nea mdispensabiltl a libertii(,ii altora; atunci !e[ft,rson David
84
Or~ele .}l lumea lor
ar Ii putld %ia ell drcpl, ea politieii greei, eel «robia era paladill
Merta/il»; iar in ucolul in care triiim l10i munw esle condlpunea
bbertii(.ii. Aslazi oneine se simte sal! t'OleJte sa fie om trebuie sa lucreze, sa
produca. Omlll pe cm'e averea ercatli de dansul smL ramasa de la pari?lli
°l/JUne in condilwnea de a putea subsista rara d£ a munci eli puterea
bralelor lucreaza ru pu.terea mteligenlli; drua nil. sapii ,H nu bate c
IOconul, Sf'dii La 0 altii muncii: dmge eu cuno$lmtele sale 0 Industne, Sf:
dii la studiul $Iiin(elor, [ilozofie" literiltn; se /cue dllmi.lt, mecanIC sau
magistrat" (Chica, II, 1970, p, 44)
ladlta aIel cum progres,ive culture covar~e~le ~i.alic culture.
Numai ci problema israelila esle vazulIi d(; lon Ghica ailicl. ea nu
lOlrd In cheslillnea de mai sus, munca 101- nll e la fel, e aJlceva:
"TalelltlLo.wl 'lOStru pletor Origorestu a espus, acum ca/iva ani, Wl
lablou in ((n'e, eu JJfmeluL Will maeslrlL, rep-re:zmta un wrmaro, (un
billn): mlLltim~ de ltiram romani, bOrbali fl [emet, vcmd Cal, b01, oi,
poro, piisan. OUti, unt, zanavaturi elc. ~i numai ovreL se vad
umpiira'l1d, adel.lar tmns pe fapt. A1' %lce cineva, fa vedereo acestUl
Itlhloll, cii in Romania numaj ovreiul cwn/Jiira, num(Li el este
onsumator? E,roarea ar fi mare, Ovreml fumparii in adevar, dar
cumpiirii nllmcli ea sii vnn.zci a doua zi, ii dacii pictarul Ilostru ar fi
:ugrrivlt piJ.rerhea ruestui tabfoll am fi llazut, in PM/a S[irnta Vmen,
Oltreiul lIimzcind romanilor dm ora,~ (ceo ee cumpiirase ell 0 zi mai
inainle de la larani in iannaroe. Oureiu~ in genere, nu esle nin
'oducator, 1~iC'l eonsumator, el este numai precupet: cumparri cfmd
giisqte pc om la 11I;lJOle, co. sa vandii scump. Hr(ma ovretului este /JUlina,
mamiiliga ell. douci-trei [iTe de ceapri sau d£ ustumi: el nu are trebuinta
de hranii subslanMlii, fiindcii nu se OSterl.eJle muncl71d, nu cheltUlC$l
putere 1n~chiularii; nu ehellUleJte cu imbracii1llintea, di.el nu line la
(Urritenie, leapc1d(l llama de pe dcinsul ~1 ru,\71za dm cap numai cimd e
bueii(ele, OcufJcLliunea lui esclusivCL este a se tine la panda, tmtmd
ehiorc4la punga ~i la neeesilatile mm{mului sarae sau eheltUltor.· triiie~te
din sudoarea ii din nen01'ocirile romiinului muneitor. Pu{ini, [oarte
purim ovrez sunt meseri~L: eroltori, l.idan, dulgheri. liimplan; mul(irnea
rea maTf sunt careiumari, e(imritmi., zamfi ~I samso,l'i - nin unul
plUKar.
85
 Personajul Istorie in litcnltura pa~oplista
Comertul, astfel cum .~f! pract!ca /a nOl, in IDe de a Ii sen'llorul Sttpttl
at frroduc!ilmii $i at consuma(lUnii, s-a pirul stifj)(,nu/ ~1 l1Tanu/
produr/ilontlui ,f! ron.Hllllfllorulul, intr-atat iural agricultor41,
produ«itorul n051ru rel maz serios, rnunce,W! numm $i numoi ca Sa
Imineoml lraficul brm /11m; In71~te ~Ie-!)liind cu groaul mornnzl ul crillr
rand nzmf'11i nu-i va plltea seoale /)jata lno$U' din ghearele dimalarului"
(Ghica. fI, 1970, pp. 468-469)
Tarallul merge a~adar fa iannaroc ;;i acolo \inde ovreilllui car,
se cluce L u maJ'fa "in PW(I Vimta \lmen'~ De ce ntl merge ~aranul
acolo? Prohabil penlru ca IlU <: renlabil ori penlrtl ca nu e
obisnuil. ComerpJl nu [rebuie sa fie sen'ilm'lll su!w$ (II !JI"O(llIctiullll~
ci Ilurnai al COJiSl/lIUl(lImii. dcoarecc taranul, COl ;;i sus pornenila
filbrica, produ( ca ~ii vanda, altrel de ce se l1lal ostenesc. Tirania
comeqlllui fara de pro(\l1cator pretinoe pre[ mk ~I calil3te bllna
tocmai penrrll ca ('sle srrviloarca conSllmatorlllui Cum anume
al plltea cineva mllnCl altfel decat hraruno trancul banllilli este
grell rle ~PLJS ~i rleo imagmal. E la fel ca ~i silualia a);la rand curare
domni de pe la lAS - Irrmdc rlc stat - sau de oritlnde din Illmea
sallllui ~(' aral;\ v(,l'h;') 1 I;) clllI,iuni r<loiofonic(' si reI' prer mare la
grail NUlllai ca cei clill Pi;j~a Sfanta Vinel-j VOl' prel mi, ~i calitate,
si atunci ovreiul \e confonncaza:;i obliga prorltKatorlll sa ob\illa
rccolte mari ;;i oe caJilatt:, altfeI. daca nll face asa ceva, "Ir(ll(!~,
G,flejJuind (ll gmmJi. /nomen/ltl mllc cand nnnenl nu-i T'n /Julea scoale
biala mO$ip din gheare/r «Imatarulut.
~a e capltalislnul ~l £Ill altfel. llumai ca, de data aSla,
sCrtltindu-I, Ghica se intoalce dillspre progressive culture inapoi la
st.atic culture. Oriculn dinamica, progresul, trans!arja de la
stagnare, de la supravje~uire ~j incremenire la schimbare socialii
presupune 0 crqtcrc pe ma.sura a diversitiil-ii. a diferenl-ierilor. a
cromaticii rnulticulturale ~i multtetnice. Ora{iele dcvia sub ochii
ingrijoral-i ai nosLalgicilor pasej~t.i, intor;;i spre trccUlul de mariJ-e
Si spre santi pur etnie ~i, de areea, moral imbatabil, 0 lume a
Sodomei ;;i Comorei in care domina slrainllJ de neam $i ciocoiul
rara cele sfinre Numal ca. dinco]o de sentimente, peste stari ~i
ofuri, peste privirile incnJntatc ~i bombineli]c nemulrumite,
clivcrsitatca \'ielii urbane da culoarc frazci. sublntinde
86
O~cle $i lumca lor
llara~ulJea. privilegiaza ana care, jata, sc ive$te din asemenca
eVCldari din omogen.itatca ideii in betcrogencitatea vietii celei de
ob~IC. Pana lui Alccsandri capata liLOl, sCliimra se invioreaa,
dt:~cnppa ;:llrage atcn pa: atunci cand ai ce spune $i felul in care
spui deville mat performant. ImpulsuJ spre ideologic cade i~tovit
in bra~ele anei, di\>eul sc retrage $i lasa loc placerii liberc de a
po\'csu. de a arata in scris $i £ISla chiar daca nu-Ii place, chiar dad
ip sunt amipatici subitc(.ii adu;;i in pagina. Sau poate di tocmai
de ,lccea:
"Sil/1Cl'em itwl bOT/em $1, fii1"li (I mai enala In zariaI' do ell ~Cl71(ul ce
i /l( Iwgltltli IlTll$ul sluje$le de {cml(iwre, sa ul(iem rare va fi obieclull'l'l
lIlal rararlfr/S/lC ce nz~e va iTllii?i~o? [. .. J
UlIttle lUI nu )Unl (lll<i deail nl$le lungt.gall'm de eOI1/rastun, f.iingii
I ((/WI ml({i )1 /iuiloasii, undf uire$/I !nn/n- ge(zmunle~parll' vro dll.:!iwl
tit' I!datll g/(imiidl(' UTIli pe5/e altn ,II lucrond inlT'O alrnos{erli /mlll/OaSll,
N'.:I () maga:lc m(zre ~l {mm()(lsli cu ferestnl.e lar~ }i lwmnoase, ill rnr
5lrciiucCJ( matml~cumill', lrrom.wi, rnslaluri sa/Jate, 7uvaenm (/r (lUT,
In(r-ll1l (llt l aHI, tolle!tul de {ucruri de lux. Aproape de aceaslll illiainestl
II Idi$lfUi ~cri71l(1JI(/ cr: part! ai vOlqlf {/ fiirmii.ca Ireaitoni pn71 blileiril,
111(/77, !Jilllc rIe rarh IU sll'aeal, carel.e stau llt.$lrale pe la/tlli: ric in {eremlrii,
IU('([I\ mar~av ee-O insufUi. dezgust ~j In care 7,1.11 jlodtl sll'em/uros
.1/l(Jrule<u.ci JIO./imite rille. VI1lC pe u17nii a bacalie inghesUllii de panere LU
o~covc, cu masline, eu /)IPcn ~. c.l., in Tnljlortli ciirora ~edt' 1m gz ee 7,1.1/ ~
rip untdeiemn, ce priv~/e C7J pliu:ere la {urn ul eiubllculw j(ill,
rl/rllaindu·jt' pinlre ciipii(inele de z,ahlir, pmlu piipu~ele de smochme ~i
/mllre 1I7iilunle spanzumte de balta dughenll. Dupli dansn ~e araw
()chilur un ~opron de calf'Va saindUl'i pariile, in care stTiiluc~le fa pam
{uwlui figum neagrii a ltTlUI ~igan {eraTo MIL de 5canleie :boarii
impregiurul lui, in vre7ll.e CI' el bllle luconleml w cioca1l1d peste lUlu #
(anneaza un tablou (0.1 51' ponle de pitoresc. Mai de/)([rlJ? 51' rcidldi. 0
a.finea greceasdi plinil de {esU17 mmi, de {'lJ,Slanele, dClT figun serzoase Cl
,arbe lungz, de CClpete eu eealma/.e, carew slau impr~tiete pc lalrlle de la
D(~re/l, Fel.egenele de ca{e, clubucile $1 nmghlLele glOaca rolW1 irwimnate
ill acea saW ~i fumul de liullun domne~te ill toala nOUl1mea sa. fa/a
Ileum 0 sp1leTIP nt'mlascii lipan de 0 tiutlungl11e rmnineascii. Aceas
onrl(1 0 {rziollorl!l(, ('U adeu(iral origznalii $! se poale num! mag(lZla cea.
87

Personajul istoric in hleratura P~OP(iSIA
mai deschisa dedit loate. {iindca piiTettle ei despre ulita lipse$te11la1
intreg. En este impodobitii. in {afii-i cu bucaluri man pline de ltulele,
lmamele, de Imtiun. pin launtru esle tiCSltil de dulapun. in care sunt
intmse fel de fel de chiseLe cusute Ctl fiT, tot soiul de matanll de mClrgean
sau de chihrimbar $i pnn colturi slau gramiizl de ctubuce de clre.fi $i tk
iasomie. Marla onenlalii ce se vinde intr-insa, a$ez.aTea-i curioasii ~ mai
ales figura caractenstlca a annanulut C8 /rage necontenit ciubuc ia
pragul ~ii ii dau una aer slrain din care un zugrav ar putea face ·un
lablou (oarte ongznal. ..
Aiel un rofelM Italian S8 lovl',lte de un cTc4maT jtdov; mal colo un
oitor franter. se inghlOnte$te cu un ciubotar neamt; mal departe 0
modista jJansiana dci brarul unui ceasorntC(l.T flJiter,Peste lot locul nu
ver.i alta decat stniinl ee znoa1tl in lIalun de ]ui.ovime; Insa romani
negutiton, nu [ .. J" (Alecsandri, 1994. p. 79)
in Bucure~ti LOale seamana cu cele din Ia;;i, mahalalele sunt la
fel, burghezia cste insa mai in largul ei. mai acasa. Sacagiii ~i
diru~ij locUlesc In disule invelite ell nestie din eartierul
O~eta.rilor. Nicolae Filimon gase~te acolo 0 casa care "prj
arhlteclum m de ordm otoman $1 p-rin mtca griidmii compusa din rzrbon
roditon $1 flOTt, alriigea {OCITle mull biiga1"ea M seama a 'redflonlor. Curtea
acestei case (. ), ingriiditii. cu uluCI de stCJar asclt1ite la var{ $i {o
inalte, n nu pare sa fie ell adevarat ceva vrednic de luare aminte. ~i
asia ehiar daea "In partea desprf' fatada ulitel avef! pannaliicun aoblite
~l (/.$ez.ale cu maTe gusr (Filimon. II, 1978, p. 191 ~i Wln.).
Abia mai apoi luenlrile par sa se Indreple, u~or ~i ca din nimica
toata, spre memorabiJ. lata:
"in mi]loeul ingriidirei era a poana cu dOlLa eanaturi. invelitii Ctl
strea,lina. ClJ. ulucz miirunitle, ca sii 0 apere de Jlncaciunea plailor. in
vfLr(ul acelw inveli~ erau doi caprion in forma de sceptru, avand fiecare
la estrermtatea de sus aile 1.m (oco$ luera' in lemn (oarte gras. lar pe
a/ada stiilpilor emu sculptati dOl $erpi tznand cate un mar in gurii. n
Interioru I casei pare a asemenea altora mu)te din
Bueure~tilll vrcrnii, adica
88
Or~elc ~i lumca lor
"un smgllr etaj (... ) impiirtit in dOll.a camere -$i un pndvor. lnvelitoarea
(casei) em de olmu:, tar Ul cele douii punctun unde se llnesc doliile, avea
cate 0 biiWii de fJiimiint smiiltu1la, rtl vlirful in forma de pasiire."
,radina estC policroma. cu pami fruetiferi ~i 0 mullime de
fiori amcnajate in rondouli asemanatoare eclor de astazi: 0 bolta
eu vit.a de vie se inalta deasupra. Bra7.dcle eu £Iori
"emu jJlme de garoa{e salbatice, ochlul-boulw. lemnul DomnulUl $i
{rrnba-rmelu,lelulw; !aT pe liingii ingrcidirea de Ire.slie a micei griidini $1
pc /Jrispa {(llelor erau (J$ez.ate lJ mulll me de oale cu magh~ram,
indTU$al1ll1 ,~ alte lIon swmpe dupii at lWei. ., Mai mull inca "in umll
drn coltunle curtn PTa un put (u roata. !cmga care Sf [onnasf' UlI lac dli
pii, ce sen lea dR scii.fdiiloare catorva rate mma1le$tl $i le.\esti. ~
lnleriorul casei cste aldituil dill doua camcrt:, una servea
"drept camara pen In!, CDnSf.l1.JMea prOlI1z.iurulor; zar rea de (L doua.
dfltmalii jJe11tm loclllntii, era pardositii (pavaltl) eu ciir(imizi slJoile cu
1'(L/Hea
rfl$1£ $1 avea dOlUi plLtlln lurt:e$ti a(ojJClite Cll saitele, penu: $l
maralun de of. Aproa!Jc de [ereSIn: em 0 ma~(i de brad, aCOptnlli cu 0
p(inzii aUHi fU marglnlie de borangzc gaibm. pe core erau puse eatev
fllrti 1Jnt/ peste alta, harlu dl' sms $; a jJlireche de ciilirnii7"i de olamii wr·
J ub aceasta masii SI! vedea un l$li( Inveht i11 hartie groasii. 0 !)iirrche dc'
fume turc~tl de sa[tian ro$U $1 () strachmii cu OIUl.
Pe piiTetele despre nisarit emu douii. /coane (l.~ez.ate pe 0 bucaui de stoft/"
an15ii dfmsele II' af/a 0 sticltttii (U aghf'm.rnii, un 1/I(lnu7Ichl (buchet) d,
busuwc weat ,II caler'a spice de gnill; inr in [a/a acestor obiect
de-oo/iune era sjHinzuratii u candelii ce ardea neine!?tal. dand 0 lumina
slaM $1 melanrolica. Tavanul acestei caTJ'Uffe era de gnl1Z1 ~I uluci liP
stejar, trumos lUCTate. Ldngti un all p<irl!le $i ((1m apraape de l(lvan era
o culme pe care stpteau atam-ate: un antenu, 0 g'lUbea bliiniLa, nl~t
ceae~lri de $al rO$u $i caleva roChlL Osebit de aceste mobtle ee indlcariim.
mai era in aceastli ramerii 0 laM de Bra$ov, cateva Urcloare etl apii d
flaUI $1 0 soba oaTha, deasupra c(J.reia era pILla 0 tava cu tacclmlLl dulcelil
$1 al ra[ein. iar in lindele (le jos se vedeau cotroo gheme de [{ma $i 0
domaoarii W {lLIe.•
89

Personajul istoric in literatura pa~optlsta
A5a se arata ehiului 0 casa a c1asei de mijloe; In C(;ea t~
privl:'$te palatul domnt:sc din vremea lui Caragea, aeeSla fuses~
7idit
"pI' lont!llnM 51' aflr! tHltlzi rarele lui Bosser ," f'rt2 "romp us ([mlT-un
si1-de case ell douii r!indun, te inrepeau din ulita lv1ogo$oaiel ~I 5
lennmau dinaintea raselor - genf'miultli Heriiscu, pI' uli{a numitii 1/
Scoall'l.
A rhll(!1't !l7lJ acrslU/ palat. era vagii ~I nedelermmatii; l'rn 0 r.idire sall
r;riimridm' de 11wtmal in care se vedcall mOl multf' oraml' de flrhUeclurii,
imilnlr w. Cf all dt' 111m grnmlan ~I mai ?le:regulal. Fa(ada cc pnvea di.11
POdlt! Mngo,wairt ntlro 1/11 ba[rol1 in {O'l'lntl dl' rluo,~c tll.rrl'5t, mobtlal Cli
dWn1wn iI/mli(p la/'f/ate (,1.l rail rea 1"0#1', ;/1 rm-e TII'llM ndesea JmncijJ,
dl'\11 l,w W{f'flU(/ $1 riubllrul pnvmd pI' /rcalton
Pc /)(Ir/m de.llnl' Mnllloin' em WI ~ir de adiii III jar!7ul de dll/il
ciilllgiire,rll, in ((Ire ~rdl'all ulirhii, nefrrii Ii irinlfllill r!OIllI1I'(tl Fundul
(urtli, WIt /)(lTt('rL drs/Jrt' Hl'1a5w. era consacrat grnldllnlor tindel,
meau amUl Im-ll de MilSl1' $1 11mbl(l, cn rarr se S/'n)(la domnitoTUI la
wfemmltili .~I it! preimhllin/r lali', 1(/1' in rata PodulTtl Mogo~oaie2. /II! D
flmg7llu' aproape dr Ilna surti wi 11 ,en I, rm Ull :ul .n mjJlu, ((77T'inchlden
In il1lreg1lf 5fLU marPle palmi ce compunea re$l'd2n(n., $1 () poaTI(! mar,
Illl1l/itii Pa~a CojJusi, (f' rrrllea dc' intTarea Imnelpattl. '. (Filimon. n,
1978, p. 26 ~i urm.)
Cit prive~te lumea care fojgaia prin palatul domncsc, aceasta
aduna laolalm
"lot re aveo Bucurl'$tli ml7i inleiigent, rim mai lene~ $i mai depmllat.
'alatul era pliT! de boim \'>l de cafemgii de /01 fe/ul. dmlre can janClT1.fJ(i l
.If deosebeau /)1;n (oc!lt'tiiril7 fmbw/.uiui {(rr, prin dew!le camp/im-enle fl
/emenele rc fiiceau in drr>al}ta $i in stanga, dar mai (1.l seamG prill
el.eganra (Iey/mmlelor /(liall! dupa ultima modli venilfi dm Fann?'
lnterTOTU/ CUT/ii prezinl(l lIedml 0 panorama (oaTIl' wrioasii $1 variatli:
in ml/lo( stau i1t$irale, raretell> $1 bulcrw boierilor; mm inlolo, vizwi! iw
t'odli jlTrimblrl/l amuisam 1m/m!ratl cu cioltare custlte ru sa.nnii de aur':
dll1fllntel7 unw ralld de od//I numal ru un rand, tU(frrl2l, amiiutH $1
satdrG.$ll 1$1 C1lni((1!1 (Irme[f, ,Huerii:nd prinlre din?1 (lite a a11f albanezii.
90
Or~ele ~i lumea lor
f,ti(ilmtr1.1 $1 afarii de poartii 0 ad'll:naturii. de papol din cwsele de lOS
r
coJ(n g:um i(l invr1r1eiile si strlim/Jat !inle pehllvanilor $1 alc m(Lsce"innlo
dOl1l ,ltl, Simigill, cu tabialele for SferTce pusc pe cap $1 ru lnpodele de
llf ifeau
/f11!11 La subltoarii, impreunii cu bragagin }i s'aleJ)giil llrT/duli, fl
(Olllrlut w aiunanl $i ru Vilm.atonl de $erbet din rana?', (((11 pw1tW pe
(flflfesun miri Ctt fUT/de stufoase de ibnsim si cami4i de bomng1c sub/m,
(are lli5au sa 51' VaT-a pe fllepttlrile ~1 pe /n'a(e/{' lor gOlde figv.ri slmbollce
;I1C1llJtate, jJreculIl obicmuwu wniceru, ..
*
Sl:lr~il11 aici incursilll1ca noaslr~t prinl n .: "tufecciil, ((mi/util ~I
wliim$li" vrel1ui. pnnlrc ale lor arii albaneze, nt: su"ecuram
clegraba pnnu'e "invrirteliu' >1 ,~tr/imbc1tllnle pehlwmulor $1 ale
IIltlminnloT", u-ccem, la randu-nc. printn: "Slmigiii, eu tablale//' lOT
1[1'1111' Pl.Llt I)e cap $1 (U lnpodelc de lemn fa mbpoara' care tal, mceall,
un groav (ontraSl Ctl cei1aJ~ ClraCl, ell "afll1wrii". Cll ".t!tinuilan'l de
bel dm Fanllr" ~i deem laulalta cu Heliade RadulCSCll, a~a ca sa
11\1 llllam ,avorile lumii acesteia $i felul in care wale se 5curg in
I,raful Istorie\. Nadar:
"A~a l' lll/llea (Isla, (millor, rolundli ca 0 ClZmii:
({inti Ctl bowl (u(U/ot, cand ('l/ &J1lT(/ aiseal(! $1 ClI 11mba scoasii:
(and nOU/I, (lind veche; cand (ir/Jllll, aind spar/Ii: cimd /1;1I1mfLlii,
cond scrilcwtii;
((ind motatii $i iustmtd, cand data pnn pulbere ~i jJri71 tinll; rand cu
(lura? tip ma./ase, ai.nd cu obwlii, rand cu P1ClOrui gol: crind in P1ClOrul
bOlerulul, Cli.nd intr-ai clocoiului; dmd elasllca, cand scorto
asa
~l
roulloare de gianI'''.
Timi$oara. toamna 2003
91
 Personajul istoric in lileralura pa~optJst:t
Note
Note
11. Traditia istoridi despre intemeierea statelor romane~ti,
p.159. .
. Paharnicul Costandin Sian. Arhondologia Moldovei,
12. "Singuml elerrumt istorie", ne spune Gheorghe 1 Bratianu.
Amintiri ~i nOle contimporane boierii moldomoldoveni, texl ales
"Wt'fJ i se pare (lUlD. Oneiul, n. n.) a menta 0 atcniie rkosebitii ea tradifte
~i smbilit, glosar $i indice de Rodica ROlanJ; prefa~ de Mircea
(lfionala, este amintirea papei Formosus, personaj real dm a doua
Anghelescu; postfa~. note ~i comentani de Stefan S. Coravei.
pp. 53-54, ~.u. iumiitate a vearulut a.l IX-lea, trimis in Bulgaria la 866 rk Papa Nieolae
I, pentru. a intan leg<itura intre biserica de la Ramo yl (arul Boris, recent
2. Costache Negrllzzi, Opere, I, Pacalele tinerefeloT, eclitic
Irecut la cr~tinism. El in.n~i a ajuns mal ttmiu papri intre anl1
cntiea, ell sLUdill inlrodllcuv, comen tarii ~i variante de Liviu
891-896, iar lilJalitateo lui in Bulgaria cu Patriarhia dill
eonte, EdllW<l Minerva, 1974, p. 108, ~.ll.
~(mst(lntinopol, care a adus in rele dm unflii biserica acestei tfiri in
3. Lucian Baja, Douii secolc de mitologie nationala,
Humanitas, p. 33. depml!mfa arc!.el greci!$tt, liimure~te "treeerea de 10 praTloslattlc la
latmle ", N: ~l-O amintef/f' traditia istoneil a (1'on iw a.nonim
4. Gheorghe Asachi, Opere, II, edil-ie CJilica ~i prefalii de NA
noldoven~ti. Asu/n-a acestei chestlum Onciul a public(/.{ un studw
UrsLI, seria ScJiilOn romani, ediwra Minerva, 1981, pp. 26-27.
dpou.hit, afWnd in aluzia neasteptatii /,/ "Papa FannO!," a ammtl7'C a
5. Ion :\Teclllce, Opere. Edi~e crilld ~tudill Inu'oductiv de
iJlljJre/urdniM, in care romanti din Daaa, ca $t rei din dreapta f)mu'ini,
Gabriel $tr('mpel, EdllUI<l Minen'a, Bllcure~ll, 1982, pp. 161-162.
;m/lflrl<'iseau soarta m~dl11Cloyiior dm imperiul buigar. ..
6. Cf Dictionar de tenneni Iiterari. articoJul LiteratuTa.
Dcspre ae(;Sl personaj gasll11 in istoria papaliUit-ii unnalOarele
Edilu ra Academiei Repllblicii Socialisle Romania. Bueure~ti,
1976, p. 249. r:lnduri: "UnnaFll lui Stf(an a fast Papa FORJ\lfQSUS (891-896). in
l Ta(a .w partlculara el {/ (ost deasupra ancarez mus{ran, tllLSll"l- Si ascetic.
'
. Boris ?\'fihailo\'iti EihenbauID, Uuzia skazului III anrologia Ce
la 30 (lJm/ie 892, I-a infOrmat Cfl impaTfLt pc J.ambrrt, fiut (tli Wido.
este literatura?, Edltura Univers, 1983, p l.
l're.nunea pI' rare spoletanl! I) I'xernlau aSl/pra PCIJlel (( d/!"If('r/tf 10/ mm
8. in Tradlpa istoricil despre intemeierea stalelor romane~ti,
utermrii, (islfel NI Fr!'l7nOSUS l-(I ru.gal in 893 pe regele german Arnul( d
Editur.1 Eminest:lJ. j980, p. 12, ~.1I.
Carinlia (887-899) f(i nnulgii domeniul SfantulU! Petru din rnalml,
9. E vorba de Cronica anonima t1dn~cJisa In lilllba rosa,
Ilriir/a1' fre~ll1Ii". Amulf a dal unnarc cltemiim Papei, a weer;/ in ((nul
descoperilii de Ion Bogdan inu'-un shofnic de la Kiev, III care sprc
894 ltalia de Nord si, inlr-o a doua rampa-nip, (I orupat ROmtl. unde a
deosebire de toale celeJaJlc rela~illnl de aC{'Sl gen. partea care
primil, In (eomane 896, dm pmtea Papet FrmnoSlls (oroana de im,priml.
prive~lc desdilecalUJ MOldovci 5i arHecedeOlcie sale reprezinlii mai
imbolnilllmdu-se !l!Sel, el a [os/ silil s(1 s(' reintoarai in Bat'ann, im
bine de jlUllataH: dll1 lext. Ea poale (i u~or daLalii dllpa randurile
Lambert a pitS d111 nOll mo.na pf pmeJ't! la Roma. Papa Formosus (I munl
de fa sffiq;il, can: privcsc inceputlll dOlllniel lui Bogdan, filiI lui
La eateva wIJl/elmant d7lpci retragerea impiiratului. Prmtl'l.l (aplul a'/ lon
Stefan eel Mare, cieci din anij 1504--1508. Cum aceSl vOlevod era
rhemat inlr-a]ulor 1)(' .4rntll(. el allea sci fie in/oSlI piinc'/ ~i dllpci moa
cliffinatul filllui lUI !,ran al Ul-Iea. man:le cneaz al MoscQvei, se
(Augusl rml1len, Remiglus Baumer. rstoria papiloT. £dilUI<l
explidi de ce "povc~rirea in selin desprc Domnii Moldovene5u", a
arlllepiscopiei 1'01llano-catolicc Bucure.5u, 1996. p. 138) srar~itul
ajuns sa fie trallscrisa laolalui. ell cronieilc rus(;~li din
papei a fast unnat de "cpLebruL /Jro(es purlalln Rorna 111 896 impo/n'l'a
Voskrcsenskaia letopis. (eC Gheorghe I Bditianu, op. cil., p. 156.
admmclw ~ sau. "Aces(a munse la scuTt intemal dupa II/erarM
10. O. Oneill/. Papa Formosus in tradipa noastrii istorica. Lui
impelralului Amulf. Stefan al VJ-lea, rel de-al doilea lmna~ ai pape'
Tilu Maiorcscu omagiu, UULllre~li. 1CJOO, p. 622-623, apud
Gheorghe I. Brati,U1I1, up cil.
(re7ultal al wlci schlsme papale generate de confrunlarea dintre
papalitate ~i imperiaJitale in epoca., n.n.) a pon.mnf tiez.gmpfl.YPa

92
93

..............

 Personajullstoric in fitcratura P%optistil
cadavrului si juderarea luz 117 eadntlllnui cor/atiu roman, O{erind (lS//1i<
lin ,l/Jectacol rum/JIll, l'vIortul. im/mimt in vesmintelR papale, em a,WlZa/
in swuntil papal zar Irez episcopi au (ost siUri sa-l an17.c. in limp Ce unui
diacon ii rroenea misiunea ingratiJ de a pleda cauza unui om ce amul/It
pentru vecle~! care nu SI? mm putea dewinoviill .smgur. Procesul Se soldt'i.
a,1rl cum era de aifejJtat, ell rondanmarea dejune/uluz pap(i, 1~ml(l/ii d,
'hiles/area sa. ill mod sunbolz(, ('ad-at/rul a fosl dezbriicat de ve$11Itrl.tek ~i
insemnelR papale, n.POI smuls elf pe Iron ,si taTat a/mil dm blsenrli pallii
CIImtmll peterimlOl din ROl1la. unde a {ost ingroj.ml". (Harald
Zimmt:mlann, Veacul intuneeal. £ditura ;>tiinpJica ~i
£nciclopedica, ] 983, p. 1718.)
13. Harald Zimmermann. op. eil., p. 16.
14. vezl DanjcJ Vighl, Valon ale traducerti in lumea veche in
Litcratura in epoca veche romaneasca. Teme flmdmnentaIe,
Eci.illlra Brumar, 1999.
1.5 GiLlrescu, ]945, p, 372 ~.\1.
16 vezj ~i Alexancll'L1 l. GonJ,<\, Romiinii. ~i Iloarda de Aur.
Mill1chen. 1983.
17. vezi Stefan !>tcfanesru, «intcmeierea» Tarii Roman~ti ~i a
oldovci. Tradi(ia «descalecatuluj" din Tra.nsilvania in .5tudii ~i
Arue-olt' cle (stork, ]972, p. 94,
1tl. ~L S. (.orove), intemeierea Moldovei. Problemc
onlroversate, Editura Uni\'ersita.r-ii Al. I. euza. L~i, ]997. p, 30.
.\.u.
19. vezi Romulus Vuia, Legenda lui Drago~ - contribufii pentrll
riuca, Cll ~lUdiu il1lroductiv. cornentarii ~i variante de L1Viu
explicarea originei ~i formarli legendei privitoare 1a Intemeierea
Leontc. p. 84.
Moldovei, Univ. din Cluj, Anuarul lnstitutului de Istorie
29. Asaehi, Opere, II, p. 278.
Na{jonala, I, 1922, p, 300 ~i unn. republicat in Studti de
30. A~achi. Opere, n. p. 278.
etnografie ~ folclor, 1, edirie ingrijilil de :--1ihaj Pop ~i loan Serb.
31. Vasile l\lecsandri, Opere, II, Poem, text ales ~i stabilit de
Eclitura Minerva, ] 975, p. 101-109; Mircea Eliade. De la Zalmoxis
G. C. Nicolescu ~i Georget.a Radulescu-Dulghcru. studiu
Ia Genghis-han etc.....
20. Dm nou trebuic sa speClficam faptul ca, din perspectiva
iSland, "colonizarea" nu poate Ii nicidecuffi socotita ascmenea
acelor<l care au lJrmat malilor descopenri ale NoiJor Indii penu-u
ca, in vremea descaJecatului. "coloni~tii" au fost de aeee~i
semin!-ie CLI "al1lOhtonii". Ceca ce ei aduc a(estei fumi Cste un
nansfer de ··((e>..jJerlP1l/fi polltwi,» dOlo17t(l conLla J\.foldova de incepul
94
Note
PO(/tf. fi sowtitii 0 prelungire (l Transilva7liei.. Aceasfa camcteristicii. mi s
parr (Mer/abila in loponimie, in onomastiea, in. arganiwrea canadarn!
jnvlriarc, in {olosirea limbi! /atine in rele mm vech! j>eeeti (pti?lciare.
/loln/wre ~l municlpale) ea ,n IJC rele mai veehi monede, in sistemul de
rOlld1Lrere a ol'n.selor, C1i pargan caTe su111 Bii.Tgermeistm~ ~I til un ~ollw.
((Ire e Schultheissul de prmlenientti german(i " (Stefan S. Corovei,
intemeierea Moldovei. Probleme controversate, p. 31). Despr
aceCa$1 problematica vczi ~i Nieolae SlOicescu, "Desdi.lecat" sau
intcmeiere? 0 veche preocupare a istoriografiei romanc~ti.
e~enda ~i adevar istoric in Constituirea st.atelor feudale
romane~ti, EdiwI<t Academiei RSR, 1980.
21 CL lean Dclumeau. Gradina desfa tiiril or. 0 istorie a
paradisului, cap. AIte tinuturi imaginare, Editura Humanitas.
22. c.oro\'ci, 1997, p, 31
2:~. Gheorghe Asachi. op riL. p, 44, ~.\.I,
~4 AmintiriJe colonelului Ucusteanu, publicate ~i adnotatc de
I{adu Cru(zescII. ell un comenulliu iSlOric de loan C, Filitti,
Bllcure$ti. hlOdal-ia pcntnz lireralura $i anit "Regele Carol JI",
19~5 pp, 31-32. ~.u.
20" Uicllstcaou p 35.
26 U'i.clIsrcanu, pp, 84-85.
27 Uieustcanu. p. 108.
28 Coqachc Negnm.i. Opere, I, Pacatele tinereli1or, edi\ie
introc/uetiv, notc ~i comenr.arii de G. C. Nicolc<;cu. Editura
pcntru literatura, 1966, p. 12
32. Ncgrllzzi, p. 83
33. Vasile AIecsandri. Opere, IT, Poem, p. 13,pl.
34. Costache NegruzzL Opere, I, p. 270.
35 Vasile AIecsandri, Opere VI, Teatru, text ales ~i stabilit,
note ~i variante de Georgeta Radulescll-Dulgheru. Editura
Minerva, 1979, p. 401. ~,u.
95
Persooajul istoric 10 literalura pa~oplisHi
36. Ion Ghica, Opere, 1, edi~ie ingrijiUi. sludiu introductiv,
note $i comentarii de [011 Roman, seria SO'iitori romani, Edirura
pentrtl literalura, 1967. p. 146, $.U.
37. Ion Luca Caragialc, Opere, III. Editura pentru liter.itura.
1962, pp. 9-11 ..
38. Ion Heliade Radulescu, Opere m. edi~ie critica de
Vladimir Drimba eu un studiu introdllctiv de AI. Piru, Ediulla
Minerva, Bueure~ti. ]975, p. 165.
39. "Cm/cejJlta $l~a aflat cea mal completii elabllT(ZTe de plina astiizi in
car-tea lUi Virgil Nemozanu din f 984 inlillllala The Taming Qr
Romcmticism. Prelueind 0 sugeslie Hnla ill 1~lono{!,mfia germana, cartea
dlstinge tm /mill romanllsm, inamte d(: J815, SI un stadnt triniu al
cu1-entulw, intr-e 1815 $i J 848 (sau mal ineonce). Numtt High
Romallticism (H. R.), eel dinliii se dez.vQIui, in tpoca revolu( iel franceu
Si n lrnpC11ului, in eatella (an occu1enlalP, wm a1 fi Anglia. Germania
Si Franta, ,II psi" 0 ml~care raraeterizatii de radica1.Jsm ideologic, cO(;'1'entii,
{liziO?wnsm. mill (OSmiC, integrarea contrariilO1', misticism Si mtensitale
paslOnalii. Stadml Ultf'riOT si-a pnrlUl numele de Biedenneie,.
Romalltic;.s711 (B. R.) cU La un !Jersonal creat pe la fllljlocul secolullll (recut
de dui z:ian,111 miincheneZl ~i cUsemnimd 11./1 lip cfp filirti71 mIC-bu.rgJua:.
Folosit InI(/{ll C1l sens !moTatw, exlnH OPOI 10 !rC!/omene de modli ~
mobilier dm penoada RestattraJiez, lmn.ent,l fI [ost, in [ine, prereral
altura penlru. denttml1'ea celm dR al dOlle(l roman/Ism in intrrg'ul stiu"
(Nicolae iVlanol<:seu, Iscoria critica a liceraturii romane, £dicura
Fllnda(..iei Cullllrale Rornane, 1997, p. 168)
40. Ion Heliade Radulcseu. Opere II. Istoria critidi universaHi.
Biblicele. Echilibru inlre antitcze, edilic ingrijit.'i., prcfa[i, note ~i
bibliografie de Mireea Anghelescu, l'nivers cnciclopedic,
Bucure$ti, 2002, p. 188.
41. Idem.
42. Comportamem romantic. guslul penlrU mister $i
expenmeIltul ll-airii concrete a saerllilli, dar si al unoI' experieri
dincolo de marginilc permise de autorilatea bisericii estc prezent
la Sweden borg - ea sa dam doar un singur cxemplu. ACCSle u-airi
concrete Sll!1 t inso\.ite de reflcclia teologala. Cuvantul dintfu este
sacru in viziunea lui Swedenborg pentrll ca cste intemeielor al
lurnii in sDlrit. in t.ratalu! imilulat Apocaljpsis revelata llusticuJ
96
.......
Note
suedez ii s£itllie~te pe cei ee vor sa dcscopere Cuvantul adevaratei
Tradi~ sa mearga sa-I caule in China ~i in Mongolia, asigurandu-i
di acolo iI vor gasi. Vizionarul din Uppsala da ~i un exemplll
concrel. pomenind despre un francez care a gasit urrne ale
radipei Cuvantului divin originar la Bagdad, unde franceml
acela a locuil 0 vreme. Acel~i Cuvant al u-adipei prebiblice poate
11 gasit ineifrat alcgorie in Numeri ~i Iostla. Binein~eles cl acestc
scenarii hermeneutice sunt un adevarat scandal din punclUl de
vedere al Bisericii, deoarece muta originile Tradiliei monoteiste
in Orientul indepartal. Interpretarea accasta se perpetueaza in
mediile oculte ~i eteroclilc dogmatic pana in secolul nostru in
U'H.atele lui Papus san Rene Gllenon. De altfel, din acest punet
de vedere gasim asemanari frapante intre Swedenhorg ~i adep\.ii
lui Saint-Martin sau Charles de Hesse. Toate all ca impuls
originar ace~i nevoie(romanticl) de mister, de minuni, de
miracole. Auguste Viatle dteaza fragmentc din Jumalul
mare~alului BiHow, datal 1789. Ni sc relateaza aid despre 0
camera de meditatie $i rugadune in care se afla 0 icoana a lui lSlls
care s-a luminal brusc in timpul cand mare~alul Billow era
cufundat in rugaciune. Mai mult. in jUrlil ei se aratii spirite
celeste, benefice. Apari~ia lor este tulburata de carre ingerii
demonici care incearca sa risipeascl pacea suOeleasd\. a celui ce
'se roaga. Mare~a1ul BiBow aillnga treplal aceste spirite demonice
prin rugaciune inve~llnata ~i neobosica, in locullor aratindu-se
o clipa figurile lInor I"ngeri ~i sfinp precum loan BotezatontJ sau
profetul !lie.
[n insemnarile lui L1.Valer, intalnim descrierea ~edinwlor in
lojele masoniee din Copenhaga prin care se stabileau comuniclri
Cl\ spiritele mortilor prin practici magice, specifice epodi. lata,
eu valoare de excmpliticare, un documenl aparpnand luil
Lavater, datat 9-12 februarie 1794, reprodus in studiul lui
Auguste Viatte: "1. Lttmma r.are se vede esle - dttpa spusele demne d
incredere ale prieteni/Qr //'lei din Gruparea de N()'I'd - de natura [os[aricii,
de un alb stralucitOT, asemil1liitor luminii stelare. Se rnai aflii acolo un
nor alb (Xl zapada, inviiluind un perete intreg. Cood aaastii CMfa vine
in conrart cu raJa ~j miiinile eei in coma simt 0 alingere blandii.
miitiisoasii. Lumina nu este rosie ca ceo pe care eti ctl e:r:peri.enfa in
97

 Personajul iSloric In literalura p~optisll'i
omuniearea cu L1l1nea de dincolo 0 eOllsiderii ca {rind a SPiritelor rek ,II
in$eliilOflre. 2. Orica:re mtrebiir1, numite "Luerari" de cei din loja, incep
'in .hestioru'i7'i [enne, politicoase $i lipsite de teamii adresaU! lumll ck
incolo. Un riispuns - ciar penlru eunoscatori - vine de indatii printr'-o
afirrn.a/i£ sau nega,ie tra~Gnte de felul "da-nu ". Riispunsul nu esle
lransmis pri.n voce, ci prinlr-un semT/ vizibil, striiluCllor, prezent aeolo in
niJlocul LOT. 3. Adeseon riispunsul precede intrebarea, ceea ce
derrumstreazii cli spmtek cunose gfmdul nerostlt al oamenitor 4. Daca
raspunsul este imprecis sau se rezuma in un da sau nu general $1 vag.
(est (apt esle dovadii cii intrebiirik trebuiesc dezvoltate ,n simpli{reate, in
fl.$G (el inClit cel care pune intTebiiri so. oblina rasj)unsuri afinnative 011
negatIVe decISIVe. 5. Uneon parllcipan,u la intalnirea cu dlVinltal,
ob,m de la aceasta cuvinte disparate in UT1IIG intrebiiTl[or care se dovedes,
mal apol senlmee $1 iT/viilGlUTl coneentraU! din c!liar aeele cuvinle (l$'
inlr-o ordine stabilitii prm (onsullaTea splrilulUl. De multe 011 asemene,
vinle k vin in gand ~i pe buze cetor din jurul mesei la tori Odal(l # (ara
niCl eel mai mic e{mt. 6. ChestionaTea spinletor buTte se pelrece /lira sa
pro'lloace nelini.$tl sau alte tensiuni intenoare in sufletul particlpan/ilor
din CCluza di nzrnic in $edinlek lor Tm aducea a conjura/i£ urlijl(.oreasca;
mai mutt chiar, acestea petreciindu-se {ara preg(itm religzoase speclGle (U
'XCep/Ul Teculegeni ploase pentru eli to/I cred cO iTl ?nIJlocu.i lor se aflii
Dumnezcu lTlSl.L$i ~ (Auguste Viatte, us sources occuJtes du
romantisme, p.123)
43. Les sources occultes du romantisme, Paris, Librairie
IrebumclOase pentru O$tire $i Sf! Tiispundea co. "ilek au murit de epIZOOtl~,
Ancienne Honore Champion.
el raspunMa: (lEi bine. sa se inhame oamem" # bie?ii locuitori era
44. Op. cit., p. 7, pI.
5. in Exercices d'admiratioD, GaHimard. p. 11, ~"u.
46. Realit.a~)e dill epoca Regu)amemu)ui Organic slint
acoperite de oprobriul revo)u{.ionarilor p~opti~ti. in amintirile
lui Ion Ghica lumea aceasta, a~a cum se intampla mai
intotdeauna clnd avcam de-a face cu literatura aUlcntica, este
prezentara mai iluan~ata, mai aproape de ceea ee fusese ea ell
adclrdral. in randurile urmatoare figura imposibiHi a unui
oeupant rus se vade~te, in cele din urma, a nu fi eu totul ~a cum
parea Ia prima vedere: uBfm.n! cu paza.r711eu.1 $1 cu generalu.l Zaltukl7l.
prt$edintele cu deplina (JUlere asujml Pnnclpatelor, {or771au 0 tnmne lot
o fim~ii sub fimla: (rIa nevmovat, slu]ba!" sub care se orroleau loat
98
Note
alJuzurile # nedreptii/ile TUSt$ti. Sistemul lor era de a nu asculta
TllclOdatii 0 jiiluire, ci d-a apuca cu gum inawU!, ca sa. inspire spaimii,
ca JiilUltorul sa (uga de uamii sa nu pa~ii una ~1 mal rea Meat pricina
nlr'U care venea sa se plangii.. Si lata cum procedau. Era por'IJ.ncii
straj71ica de la fmpiiralul sa nu supere sudlfii (suPU$i straini), sa nu i.e
puze wartir, sa nu i.e ceara rechl1.i/lUni etc. Banul Brancoveanu, fiindca
era prinape al s(imtului lmperiu Towm, era in idee ea trebuie sa {ze
tralat ea un sudit austnac. inlr-o zi se pomenqte ell Bil:TZOf ca-i aduce in
cuartlr pe mart$alul Dibici, care veneo. la comanda oftirilor, inlocuind pc
biilnlltu[ m.at'C$al Witgenstem. ~i scoate pe Brancoveanu din casele d,
sus, inghesuindu-l eu toatli (amllia in cateva becittn. Atins in mandria
w, Brancoveanu trimlte pc un nepot al lui sa espliee generalulUl
altukill situatlunea exeepllonala in care se afla fi sa-t ceara sii fie
mi/al. Tiiniirul sol vorbea (ran/~te ea apo. $1 era elocuent; ajuns la
palat. (p. 364) incepe pe un ton oratoric a expune generalului Zaltukzn
seo/Jul pentru care era lrimis dupii t'egullw retorice$ll, cu trope, {l[!;Un..
geslUTI $t joeuTl de {l1.iollomte; Zaltukm, in loe de a-l asculta pana la
s(ti?'$1l # (N Taspunde in resllune, deodala se i.n{unazii. # bate dl1l PIClor,
sfrigiind: «A(ara! ararat P~ol! ce te stt"ambi la mme ..... inuit bietul sol a
UlI-Q La. (uga Spe71at, uitiind $i exord, 51 naTa/lune.
Se cutremum lumea eand ataea de Za!tttkm El era vestit in loata
Rusia pentru vioienfa $i strtimcia sa. Ccmd poruncea eeva, nu inciipea
llor·bil. lrebuia sa se raea. Dacii cerea cara p,mtru transportu .
sUpU$i cu biciul cazaeilor sa duea carale inhtimandu-se in lowl boilor.,
Daca vreun boie7" iTldrii.znea in divan sa [aul ceo. mai mica observa/iune
asupra ureunei masUTl ordonate de diinsul era indata surghlumt.
Mitrcrpolzlul Grigorie, rlleTgand intr-o Zl la diinsul sii-l roage sa {u mai
ingaduitor cu er~tinii, el, in loc de a-i Tiispunde, chema indatii pe Banor
$1-i ordona sii-l trimita peste grani/a. Peste douiizeci $i pat?11 de ore, a eel
om stant era dal arara din eparhia lui ,n dltS surg!liun in (undul Ruszei,
unde a (ost de{inut cinci am.
Aceia insii caTl cuno~teau bine pe generalul Z(tltukin ~i cari traisera
elL dansul in intiml!.ate spuneau cli era omul eel mai drejJt, eel mai elnslll
~1 mm milos, $i co ordinele ee da Ie da cu inima sangerandii. Mulll
aSlgurau ca adresase impiiratului rapor·(.uri s(a$zetoare, asupra slam de
99
 jale in care se aflau Principalele. ziciind ca purtarea Ru.siei in Principate
menta reprobarea tumei intregi.
RU#i aveau priuilegiul de a Ii rai, cruzi fi nedrelJli $2 d-a Ii totodatii
oamenii cei mat buni La suflet # cei mal Pliicu.li; ei pun toale faplele ceie
ne017l.enoase sub firma: « I a net.finovaL. slujba!" cum zicea
calejki-sovetnikul Bat7.of, care afara din stujba era omul eel mai pliicut,
sufletul eel rnai bun # mai milostiv, omullui Dumnezeu, cum s-ar zice.
Zalutkin a murit de CiU77Ul, voind sa dovedensca ea boaLa de Care
mureau soMalil cu miile in curti it pe maidanuri nu era ?lid duma, nili
boala llpicioasa. A fost inlocuit cu un om inteligent, plii.cut # binecrescut
generalul conte Pavel Kisselef, un camarad at impamtului.
Alexandru" (Ghica, 1,1967 p. 365)
47. ineredin{fun cititorul (studenrul la umanioare) ci aici
trebuie sa priceapa altfel: in eOIHemporaneitatca imediatii
~inura~ul eu pricina este nomenclaruristul, seeurislUl,
ex-ministntl (comunist, neo-comunist sau curtean al panidelor
celor democrate: Iibidinos, ~i mincinos, ~i bine motivat in privin{.c'l
a ceea ce, imprumutiind 0 vorba filosoficeasca, am purea spune
ca ar fi un soi de simt exacerbar de lipul causa sui, ouroboros, alfa
$Iotn.ega, Sfant trup $i hm.nii sit$i Hagz rupea din el) ajuns director de
band, patron de holding, manager la Slar eu firma capu$a din
care, asemenea ncvinovatei insecre de plin curare cabana din
fundul ml,mplor, se infruptii din sangele facturat al trupuJui eelui
baIan (~i rubensian) al firmei de stat, $i sopoara, ~j cumnapea, $i
a dumisale fiidl $i al dumisale fiu.
100
SIGLE ~I PRESCURTARI BmLIOGRAFlCE
Alecsrmtbl, 1994: Vasile Alecsandri, Calatorie in Africa (proza, I),
Edipe ingrijitii de GeorgeLa Radulescu-Dulgheru, Prefa{ii de
Sanda Radian, Tabel cronologic de Cornel Regman, Editura
inerva, Bucure$ti, 1994.
Alecsandri IV, 1974: V. Alecsandri, Opere, IV, Text ales ~i
stabilit. note $i variante de Georgeta Radulescu-Dulgheru, scria
"Scriiton rorwlni" Editura Minel\la, Bucure$ti. 1974.
Ale."(and,·esCtL, 1977: Gr. Alexandrescu, Poem. Proza, Edirura
Minerva. Bueure~li, 19
Bra udel, f, 1989: I'ernand Braudel, Timpul hunii, vol I.
Bucure~ti, Editura Meridiane, 1989.
Briitiall.u, 1980: Gheorghe I. Bralianu, Traditia istonca despr
intemeierea statelor romane~ti, EdiLUra Eminescu, 1980.
Cantemtr, Hronicul...: Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a
romano-moldo-vlahilor, text ales ~i SLabilit, Label cronologic.
prefa\Il $i note de Stela Torna. Bueurc$u, Editw'a Albatros.
Costin, 1979: Miron CosLin, LetopisetuJ Tflrii Moldovei. D
neamul moldovcllilor, edi~ie ingrijitii de P. P. NcgU!cSCll.
l3ucurqti, Editura Minerva, 1979.
Dcitionar, 1976: Diqionar de tenneni literari, arlicollll
itemtura, EdiLUJ<I Academiei RepllbJieii Socialiste Romania,
Bllcure$li, L976.
Driigu,mnu. 1956: Ion Codru Dragu~nu Peregrinul transilvan,
Editie ingrijira ~i prefatata de ROffiul Muntcanu, ESPLA,
Bucure~ti, 1956.
Eihenbaum, 1983: Boris Mihaiovici Eihenbaum TIuzia skazului
I
in antologia Ce este literatura?, Editura Univers, 1983.
Fiaman, I, 1975: N. Fillmon, Opere, 1, &tipe ingrijita ~i studiu
introdllctiv de Mircea Anghelescu. Note ~i variante de George
BaicuJescu, selia ''Scriitori rom3ni", Edirura Minerva, Bueure~ti, 1975.
Filimon, II, 1978: Nicolae Filimon, Opere, II, editie ingrijitii.
note, glosar ~i bibliografie de Mircea Anghelescu, Edirur
Minerva, seria "Scriitori romani", Bucure~ti, 1978.
Fmnun, Biiumer, 1996: August Franzen, Remigius Baumer, lstoria
papilor, Edicura arhiepiscopiei roman<Xatoliee Bucure~ri, 1996.
101
 Ghzca, I, 1967: Ion Ghica, Opere, I, edi\ie ingrijita, studiu Raiet, 1979: Dimitrie RaIct, Suvenire ~i impresii de ci1atorie in
imroductiv ~i comemarii, glosar. bibliografie de Ion Roman. seria Romania, Bulgaria, Constantinopole, Edi\ie ingrijitii. prefa~ ~i
"Scriitori romani" Editura pentr11 literatura, Bucure~ti, 1967. note de Mircca Angbelescll, Editura Minerva. BlIcure~ti. 1979.
;hica, 11, 1970: Ion Ghica, Opere, II, Edi\-ie ingrijitii, studiu Rosetti, 1996: Ra.du Rosetti, Amintiri, Eelipe ingrijit:i de Mircea
introductiv, note ~i comentarii. glosar. bibliografie de Ion Roman, Anghelescu, Editura Funda\iei Culturale Romane, Bucure~ti, 1996.
seria "Scriitori romani", Edilllra Minerva, Blicure$ti, 1970. Sian, II, 1973' George Sion, Suvenire contimpurane (n), Editie
Ghlen, /If, 1973: Ion Ghica, Opere, ill, Edil-ie ingrijitii, s[udill ingrijitii de Radu Albala, Editllra Minerva, Bucure~ti. 1973.
introdllctiv note $i comentarii, glosar ~i bibliografie de Ion Roman. $Ie[iinescu, 1972: vezi Stefan $terunesCll, Intemeierea Tarii
seria "Scrutori romani"; Edirunl Minerva, Bucure$ti, 1973. Romane.5ti ~i a Moldovei. Tradi{ia desci1ecaluJui din Transilvania
Gilmscu, /945: ce. Giurescu. [storia RomaniJoI', I, edil-ia a _, in Studii ~i Articole de Istorie, 1972.
rel'azutii ~d adaugita, Fundal-ia Reg-ala j)cntru Liler.llura;;i Artii, Vzglll,1999: vezi Daniel Vighi, Valsori ale traducerii in lumea
BlIcure$ti. 1945. veche in Literatura in epoca romaneasca. Teme fundamentale,
;011'(/, 1983: veLi $i Alcxandnl 1. Gon~, Romanii ~i Hoarda de EclilLlra Bnlll)ar. 1999.
AuI', Munchen, 1983. Weber,1993: Max Weber, Etica protestanta $i spiritul
MOllei, 1997: Sl. S. Gorovei, Intellleierea Mo1dovei. Probleme capitalismuJui, Humanitas, 1993.
controversate, Editura Universitii\-ii AI, r. ClIza, Ia~i, 1997. ZImmerman, 1983: Harald Zimmcnnann, Veacul intunecat,
lean. Delu11Ieall, Paradzs... : cf. Jean Dell1meau, Gradina Editura $ilin\-ifica ~i Enciclopcdica, 1983.
desfatarilor. 0 istorie a paradisului, cap. AIle p.nuturi imaginare,
Edhura Humanitas.
Lucian Boia. Douii secole de mitologie naponaIa, Humanitas.
Mamllac, 1999: Ulysse de Marsillac, Bucure~t.iul in veacul al
XIX-lea, Editura Mcridiane, Bucllre~ti, 1999.
Matrrodin, 1982: Irma Mavrodin, Poietici ~i poetica, Bucure~ti.
Eclitura Univers, 1982.
Neculce, 1982: [on Neculce, Opere, Edipe critica, smdiu
introdllctiv de Gabriel Strempel, Edirura Minerva, Bucure~ti, 1982.
Negruzzi, 1, 1974: Constantin Negruzzi. Opere I, Pacatele
tinerep.1.or, Edi\-ie critica, CLl srudiu introdllctiv, comentarii ~i
variance de Liviu LeoDte, Editura Minerva, Bllcure~ti, 1974.
Paharnicu1 Costandin Sion. Arhondologia Moldovei, Amintiri
~i note contimporane boierii moldoveni, text ales ~i stabilit, glosal'
~i indice de Rodica Rotaru; prefa{.li de Mircea Anghelescu;
postfat<i, note ~i comentarii de Stefan S. Goravei.
Pelimon, 1984: AI. Pelimon, Impresiuni de calalorie in
Romania, Cm'am inainte de Serban Cioculescu, Ecli{ie ingrijita,
note, biobibliografie $i glosar de Dalila-Lucia Arama, Editura
Sport-TUrism, Blicure~ti, 1984.

02 103
 BON DE COMANDA

Titlu Autor Nr. ex.

Colectia ..Canon"
Literatura romana postbelicA Nicolae ManolesclI
Vol. l-lIl
~tefan Agopian R. IviincescII
loan Alexandru Ion Balu
Cezar Baltag Mlrcea A. Diaconu
Stefan Bwulescu Monica Spiridoll
Ana Blandiana lulion Boldeo
Nicolac Breban Liviu MaU{a
Emil Brumaru Rodica !lie
Augustin Buzura Ion Simll(
Matci Calinescu Stefan BorMlv
Mircea Cl'lrtMescu Andrei Bodill
Gheorghe Craciun IvIlhaela Ursa
l.eonid Dimov T. $te($i ,. Mu~an
loan Gro~an Nicoleta Clive{
Alexandru lvasiuc Sanda Cordo~
Mircea Ivanescu AI. Cistelecan
Nicolae Manolcscu AlihOi I 'akulovski
Adrian Marino Canst M Papa
Virgil Mazilesc\I lOll BII=era
FAnu$ Neagu Andrei Grlgor
Mircea Nedelciu AI Til. IOllescli
Constantin Noi<.:a Cornel Moroni
Cristian Popescu Horea PoenaI'
Marin Preda Rodica Zan
Eugen Simion Andrei Grlgor
Nichita Sttlnescu lrasile Spiridon
Nicolae Steinhardt Gil Ardelean
Sorin Tile! Daniel l'ighi
George CO$buc Andrei Bodiu
Titu Maiorescu Cornel Moranl
loan Slavici 'ornel Ungureanu
Liviu Rebreanu Ion Simll/
Urmuz Adrian Liictifli§
Antologiile "Aula"
Proza secolului XIX Gabriel Angelescli
Basmul romancsc cult Valentina ROlanl
Antologia poeziei 80 Alexandrll MUftna
Teatru (Caii La fereastrll:
Ultimul Godot) Malei J'i$niec
Poeme alese Em" Brumarll
Poeme alese Florin laru
Poeme alesc rllexandrrl MU$;no
Pocme alese Mircell IwjnesclI
 Aceasta este istoria, faptele ~j infapluinle malena pnma a
prozel pa~optiste de Insplratle lstoncil din care vom extrage
figurl ~l tlpologll, in~i obscuri, figun mai conslstente, altele care
ne vor reline atenlia 0 chplta, nu mal mult. Oncull), ar trebUi
spus de la bun inceput ca, la 0 incruntala examlnare esletlca,
prea pu~ne proze, figun, personaje, evenimente ~r strategll
narative raman valida. Cateva excepttl prea blne cunoscute ­
nuvela cu domnllorul lapu~eanu, alta cu Sobieski din opera
lUi Costache Negruzzl, altele, pe ICI, pe colo aparlln mal
degraba postpa~optlsmuIUl. Nu atat valoarea estetica sever
selectala ne indruma pa~1l pe tentorlile prozellslorice a vremii.
cflt mecanisme ale Imaglnarulul. contururi, placen textuale din
zona expreslVltatllor mal degraba Involuntare decat altfel,
savoarea narVtta\i1or eplce, gustul de a detecta umbre in
pelsaje speCifice, lexlc, gesllculatll epice, atmosfera ~i train
romantlce excesive, proslloare ~i vorbe man, a~ecun ~i
product" de raftul dOl. loate in masura sa evoce, chlar dacil
indirect. parabolic, drumul prozel spre slnele el cel impltnrt in
mal mani genulUi. Ace~tla ne vor dliauzi in felul unul Slstem de
referinta subintelas care va face cu putlnla stablhrea genu lui
proxlm ~ a dlferen\el speclfice. Mal 3poi este vorba ~i de un
exercltiu de leclura. altul decat acela incarcat de refennte
extenoare textulul supus dlsectlel, a~dar nu 0 lslone a
receptanl, a dlsectulor, a anahzelor, a evaluartl in tlmp a proze.
Istorice pa~ptlste, a llpunlor de rapOrlare fata de aceasta ~i
nrci macar a destinulul in receplare a unora sau altora dlntre
auloril avu\l in vedere

DANIEL VIGHI realizeaz(J 0 fascmantfJ ~i origina/a

expJorare a universului literaturii cu subiect istoric, Tn epoca
de inceput a acestsia, ctmd avea, Tn principal, funcfia de
catafizator al sent/mentu/ui patriotic, al con~liinrei nationa/e.
Autorul trecs, TnsfJ, dincofo de ideologia timpufui ~i
analizsazfJ personajs/e emb/ematice, dBr ~i t/purils ds
discurs asupra trecutu/ui care. Tn t1mp, au dsvsnit locuri
comune afe gandirii ~i imaginarufui isloric romanesc.
Autori fundamentali - Vasile Alecsandri, Constantin
Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Ion
Ghica - sau autori obscuri asMzi - AI. Pefiman, Radu
Rosetti etc. - sunl recitit/ cu un ochi proaspAt ~i alent, din
perspectiva contemporaneiMtii.