Modul de organizare al statului

Malta este o republica parlamentara. Palamentul cuprinde presedintele Maltei, Speaker domnul, vicepresedintele precum si membri Parlamentului. Dr. George Abela este presedintele Malte si seful tarii. El a fost ales presedinte al Republicii la 4 aprilie 2009, in urma unei rezolutii parlamentare, care a aprobat in unanimitate numirea sa ca al optulea presedinte al Maltei. Numirea sa a marcat o dezvoltare in istoria constitutional a Maltei, pentru prima oara in 36 de ani presedintele a fost ales unanim de ambele partide politice reprezentate in Parlament si pentru prima data a fost desemnat de govern un presedinte cu inclinatii politice diferite. Speaker domnu este presedintele Camerei Reprezentatilor. Michael Frendo este actualul presedinte ales la 29 aprilie 2010. El a fost un membru al Camerei Reprezentatilor din 1987 si a servit ca ministru al Afacerilor Externe intre 2004 2008. Dr. Lawrance Gonzi a preluat functia de prim ministru la data de 23 martie 2004. El a fost mai tarziu reales la alegerile din 2008 si a stabilit continuarea transformarii Insulei Malteze intr-o tara europeana, moderna si dinamica. Prim-ministrul este seful guvernului precum si membru al Parlamentului; constitutional, este responsabil pentru angajarea secretarilor permanenti precum si acordarea de consultanta presedintelui privind numirea ministrilor, membrilor sistemului judiciar si al altor organism constitutionale. Cabinetul maltez este selectat din randul membrilor Camerei Reprezentantilor. Cabinetul actual este format din 11 ministere printre care: Ministerul justitiei, dialogului si familiei, Ministerul Gozo, Ministerul de concurenta loiala, afaceri mici si consumatori. Judiciarul maltez este format din judecatori si magistrati desemnati sa stea in superioare si inferioare. Acestia au depus juramant si de asemenea trebuie sa respecte pe deplin Codul de etica pentru membrii sitemului judiciar, consolidand astfel increderea in administratia justitiei.

Constitutia malteza a fost adoptata la 21 septembrie 1964 si a reprezinta ordinea juridical a tarii. Orice lege sau actiune ce incalca constitutia este considerata nula, exista un sistem in 3 nivele pentru ca un amendament sa treaca. Aceasta a fost modificata de 24 de ori cel mai recent in 2007. Malta are un sistem de guvernare local din 1993 bazat pe Carta europeana a autonomiei locale. Exista in prezent 68 de consili locale (54 in Malta si 14 in Gozo), 16 catune ce fac parte din consiliile mai mari, au propriul comitet de administratie. Nu exista niveluri intermediare intre administratia publica locala si guvernul national iar nivelurile de 6 raioane servesc in primul rand in scopuri statistice. Fiecare consiliu este alcatuit dintr-un numar de consilieri intre 5 si 11 in functie de numarul populatiei ce o reprezinta, un primar si un viceprimar ce sunt alesi de catre si din Consilieri. Secretarul executive, ce este ales de consiliu, este directorul executive, financiar si administrative al consiliului. Consilierii sunt alesi o data la 4 ani prin vot unic transferabil. Datorita reformei recente a sistemului, nu vor avea loc alegeri pana in 2012 din momentul in care alegerile vor avea loc o data la 2 ani alternative pentru jumatate din consilii. Consiliile locale sunt responsabile pentru intretinerea generala si infrumusetarea localitatii (inclusive reparatiile drumurilor nonarteriale).

Geografia Republica Malta este o tara insular din Europa de Sud, aceasta fiind un arhipelag in central Marii Mediterane, la 93 de km sud de Sicilia, Italia si la 288 de km nord de Tunisia. Arhipelagul Malta se compune din insulele Malta, Gozo, Comino si Cominitto (nelocuita).Are o suprafata de 316 km2 fiind unul dintre cele mai mici si mai dens populate state din lume. Numeroasele neregularitati ale coastelor insulelor formeaza golfuri, capuri si peninsula determinand conditii natural propice pentru a crea porturi de calitate. Intregul peisaj al insulelor este caracterizat de coline joase avand campii terasate. Punctul de altitudine maxima al insulelor cu 253 m este Ta Dmejrek pe Insula Malta. Lungimea coastei inslulei este de 196.8 km (nu include 56.01 km pentru insula Gozo).
2

Raurile tarii sunt putine, scurte, cu debite scazute (mai mari doar iarna). In insula Gozo se afla raul Qala tad-Dwejra. Capitala Maltei Valletta, are o populatie de peste 100.000 locuitori si este o aezare din secolul XVI, cu multe cldiri din timpul Cavalerilor Sfntului Ioan al Ierusalimului, conductorii de lung durat a oraului. Este numit dup fondatorul su, Grandmaster Jean de la Vallette. n maltez este cunoscut n limbajul colocvial ca il-Belt, nsemnnd oraul.

Istorie Malta a fost ocupata intre anii 218-395 d.Hr. pe rand de fenicieni, greci, romani. Din anul 395 pana in anul 870 a fost sub ocupatia Imperiului Bizantin. Din anul 870 a fost cucerita de arabi. In anul 1090 este cucerita de normanzi care o ataseaza regatului Siciliei. In anul 1530 imparatul Carol al V-lea a cedat aceste insule stancoase din Marea Mediterana Ordinului militar si caritabil Sf. Ioan de Ierusalim. Din momentul in care s-a stabili in Malta, ordinul si-a schimbat denumirea in Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta. Cavalerii s-au opus cu succes invaziilor otomane, pana cand Malta a fost cucerita de Napoleon in 1798. Doi ani mai tarziu, Franta a fost nevoita sa cedeze insulele malteze Marii Britaniii, care a infiinta aici o baza militara aeronavala functionala in timpul ambelor razboaie mondiale. Maltezii au platit scump pentru gazduirea bazei britanice in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, cand avioanele germane si italiene au bombardat insulele cateva luni in sir Malta a ramas sub dominatie britanica pana in 1964, iar ultimile trupe britanice s-au retras in 1979. Din anul 1974, Malta a devenit republica parlamentara. Timp de 23 de ani (1964-1987), principala forta politica malteza a fost Partidul Muncii. Acesta a dus o politica consecventa indreptata impotriva Bisericii Catolice, care si-a vazut confiscate bunurile imobiliare in 1983. In anul 2004, Malta, impreuna cu alte 10 state, a fost acceptata in Uniunea Europeana.

Cultura

Cel mai faimos maltez a fost Jean Parisot de la Vallette, marele maestro al Ordinului Monaho-cavaleresc al Ioanitilor, care a respins asediul unei armate otomane de 30.000 de soldati in anul 1565. Giuseppe Cal este pictor, sa nascut in Valletta din parinti napolitani a urmat academia delle Belle Arti in Naples sub indrumarea lui Giuseppe Mancinelli. A o un artist remarcant, aprope fiecare biserica din Malta detine o lucrare de-a sa iar el a fost poreclit ix-xitan Tal-pinzell
(Diavolul cu pensula).

Marjanu Vella poet nascut la Tas-Sliema, Malta 1927, el a publicat mai multe opere printre care: Iasomnie rosie in 1958, Barci de hartie in 1962 si o serie de poeme Ziduri de tara 1975.

Populatia Malta numara circa 409,836 locuitori, pe o suprafata redusa, rezultnd astfel o densitate a populatiei ridicata, de 1.317 locuitori pe kilometrul patrat. Astfel, Malta este tara cu cea mai mare densitate din Europa si a treia tara ca densitate din lume. 94 % din populatie locuieste n mediul urban. Structura pe varste: 0 - 14 ani: 15.7% (barbati 32,829/femei 31,198) 15 - 64 ani: 68.5% (barbati 142,006/femei 137,803) 65 ani si peste: 15.8% (barbati 28,305/femei 36,192) Varsta medie: Barbati 39.1 ani Femei 41.7 ani Rata de crestere a populatiei: 0.359% Natalitate: 10.31 nateri/1.000 locuitori Mortalitate: 8.72 decese/1.000 locuitori Rata mortalitatii in maternitate: 8 decese/100.000 nscui vii Rata mortalitii infantile: Baieti: 4,08 decese/1.000 nscui vii Fete: 3.2 decese/1.000 nscui vii Rata migrare: 2 migranti/1.000 locuitori
4

Rata de fertilitate: 1.53 nscut/femeie Durata medie de viata: Total: 79.85 ani Barbati: 77.57 ani Femei: 82.26 ani
HIV / SIDA - decese: Mai puin de 100 / an

Piata fortei de munca Politica sociala

Economie Malta i produce doar 20% din totalul de alimente, e recunoscut pentru resursele limitate de ap potabil i are puine surse de energie intern. Mai mult, poziionarea geografic a Maltei ntre Uniunea European i Africa o transform ntr-o int pentru imigraiile ilegale ceea ce reprezint un factor de tensiune pentru resursele politice i prghiile economice interne. Malta a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2008 pe fondul unei creteri a serviciilor industriale din ultimii ani. Cu toate acestea, 2008 2009 a reprezentat o perioada dificil pentru Malta, reuind s se salveze de la un scenariu dezastruos n urma crizei economice mondiale n mare parte datorit sectorului industrial care este centrat n mare parte pe piaa imobiliara autohton i aceasta nu este una cu datorii foarte mari. La nivel local, prejudiciul cel mai semnificativ l-a nregistrat sistemul bancar maltez, care a reuit ns a se aduce pe linia de plutire n urma practicilor de gestionare a riscurilor. Totui, declinul economic mondial urmat de creterea preurilor la energie electric i ap potabil au produs pierderi mari pentru economia Maltei care este dependent de comerul extern, de cel de fabricaie n mod special sectorul electronic i farmaceutic i de turism. Previziunile s-au ameliorat ntre timp, 2010 fiind anul ieirii din recesiune nregistrnd un PIB n cretere cu 2% (asta dup ce avusese o scdere de 1.2% n 2009). PIB 10.89 miliarde dolari (estimare 2011), locul 149 in lume
5

PIB pe cap de locuitor 25,600 dolari (estimare 2011), locul 53 in lume. PIB ponderea sectoarelor de activitate: agricultura - 1.7%, industrie - 17.4%, servicii: 80.9%. Datoria publica 71,9% din PIB (estimare 2011), locul 31 in lume. Rata inflatiei 2,7% (estimare 2011), locul 46 in lume. Rezerva valutara si rezerva de aur: 522 milioane dolari (estimare 31 decembrie 2010), locul 121 in lume. Agricultura - produse: cartofi, conopid, struguri, gru, orz, citrice, ardei verde, ou, carne de porc, lapte, psri de curte, flori tiate. Industrie: turism, electronice, construcii i reparaii nave, construcii, produse alimentare i buturi, produse farmaceutice, nclminte, mbrcminte, tutun, servicii de aviaie, servicii financiare, servicii de tehnologie informaional.

Comert exterior Exporturi: 3.635 miliarde dolari (estimare 2011) Bunuri exportate: maini electrice, aparate mecanice, pete i crustacee, produse farmaceutice, materiale tiprite. Exporturi state partenere: Germania 13.3%, Singapore 12.5%, Frana 11.4%, SUA 9.4%, Hong Kong 6.5%, Marea Britanie 5.9%, Italia 4.8% (estimare 2009).

Mediul inconjurator Insulele malteze sunt dens populate insa resursele de apa potabila sunt foarte mici. Din 1980 rezervele de apa potabila au fost foarte dependente de desalinizarea apei sarate. Principala provocare este managementul apei astfel incat sa asigure cererile prioritare de apa mentinand in acelas timp viabilitatea sistemelor acvifere.

Calitatea apelor subterane este foarte variabila, problema cea mai frecventa fiind expunerea contaminarii cu nitrati si cloruri. Probleme privind infrastructura:

Dezvoltarea capacitatii de desalinizare suplimentare; Dezvoltarea unui sistem de irigatii si a unui sistem de depozitare cu o capacitate suficienta; Reducerea pierderilor ce se ridica pana la 30% in reteaua urbana de alimentare cu apa; Cresterea recoltarii apei de ploaie in special in zonele urbane;

Dezvoltare regionala Directive europene, calendarul privind punerea in aplicare a directivei cadrului apei: 2009 Primul plan de gestionare a bazinului hidrografic finalizat si publicat. Programul de masuri necesare in vederea indeplinirii obiectivelor de mediu ale directive finalizate; 2012 Programul de masuri sa fie pe deplin operational. Programul de lucru pentru productia celui de-al doilea bazin hidrografic; 2013 Revizuirea analizei caracteristicilor si a impactului bazinelor hidrografice pe cartiere. Revizuirea analizei economice a utilizarii apei. Sinteza provizorie a problemelor importante de gospodarire a apelor; 2014 Publicarea celui de-al doilea plan privind managementul bazinului hidrografic pentru consultarea publica; 2015 Realizarea obiectivelor de mediu specificate in planul de management al primului bazin hidrografic. Planul de gestionare celui de-al doilea bazin hidrografic finalizat si publicat cu programul de masuri revizuit;

2012 Realizarea obiectivelor de mediu specificate in planul de gestionare celui de-al doilea bazin hidrografic. Planul celui deal treilea bazin hidrografic ce urmeaza a fi publicat ; 2027 Realizarea obiectivelor de mediu specificate in planul celui de-al treilea bazin hidrografic. Planul celui de-al patrulea bazin hidrografic ce urmeaza a fi publicat.

Prioritati nationale de dezvoltare Principalele prioritati in ce priveste politicile legate de apa: Alimentarea cu apa potabila a populatiei in conditii de siguranta si securitate; Aprovizionarea fiabila cu apa pentru a sprijini o economie durabila; Protejarea mediului dependent de apa.

Restabilirea alimentarii publice cu apa din surse acvifere si eliminarea volatilitatii in alimentarea cu apa subterana. Mentinerea unei reserve strategice pentru a minimiza riscurile sociale si economice. Realizarea unui statut bun privind angajamentele fata de Uniunea Europeana.