Sunteți pe pagina 1din 18

Sistemul de gestiune al graficelor

CAPITOLUL 7

SISTEMUL DE GESTIUNE AL GRAFICELOR

7.1. Sistemul de gestiune al graficelor


Utiliz`nd Excel, datele din tabele pot fi reprezentate sub form[ grafic[. Un grafic este
un instrument eficient pentru prezentarea clar[ a datelor, ]ntr-un mod care ofer[ un impact
vizual imediat. Cu alte cuvinte, graficele sunt mai u=or de ]n\eles “dintr-o privire” dec`t
liniile =i coloanele de date. }n Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. Unele din ele sunt
bidimensionale (2D), altele tridimensionale (3D).
Principalele tipuri de grafice sunt:
• Arie - Area
• Bar[ - Bar
• Coloan[ - Column
• Linie - Line
• Circulare - Pie
• Inel - Doughnut
• Radar - Radar
• XY (Dispersate) – Scatter
• Suprafa\[ - Surface
• Cilindru – Cylinder
• Cone – Con
• Piramid – Piramid[
Tipuri de grafice tridimensionale:
• Zon[
• Bar[
• Coloan[
• Linie
• Pl[cint[
• Suprafa\[
Pentru majoritatea tipurilor de grafice, exist[ cel pu\in dou[ variante sau subtipuri.
Un grafic bidimensional este desf[=urat pe dou[ axe:
• axa orizontal[ - axa X, numit[ =i axa categoriilor
• axa valorilor – axa Y, pe care sunt reprezentate seriile de date. O serie de date este un set
de valori care descriu evolu\ia unei m[rimi.
La graficele 3D este utilizat[ pentru a treia dimensiune axa Z.
Un grafic con\ine mai multe obiecte care pot fi selectate =i modificate individual.
Figura urm[toare (figura 7.1) prezint[ unele din aceste obiecte.
Titlu

Axa Y

Legenda

Grafic Axa X

Figura 7.1
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

}n continuare este prezentat[ o descriere sumar[ a principalelor tipuri de grafice.

7.2. Graficele de tip arie - Area


Un grafic arie ilustreaz[ continua schimbare ]n volum a unor serii de date. Acest tip
de grafic ]nsumeaz[ datele din toate seriile individuale pentru a crea linia de v`rf care
cuprinde zona, oferind privitorului o imagine asupra modului ]n care diferitele serii contribuie
la volumul total. Utiliza\i graficul arie pentru cifrele referitoare la v`nz[ri =i la produc\ie,
pentru a ar[ta modul ]n care volumul se modific[ ]n timp =i pentru a eviden\ia cantitatea sau
volumul schimb[rii.

Figura 7.2

7.3. Grafice bară - Bar

Un grafic bar[ este utilizat pentru compararea obiectelor neconectate ]n timp. Acest
tip de grafic nu ofer[ o imagine prea bun[ a evolu\iei ]n timp, el utilizeaz[ bare orizontale
pentru a ar[ta varia\ia pozitiv[ sau negativ[ fa\[ de un punct de referin\[. Barele aflate la
st`nga punctului de referin\[ arat[ o varia\ie negativ[, iar cele din dreapta arat[ o varia\ie
pozitiv[.

Figura 7.3

7.4. Grafice coloană - Column


Graficele coloan[ sunt ]n general folosite pentru a ar[ta varia\ia ]n timp a unor m[rimi
necontinue. Acest tip de diagram[ utilizeaz[ bare verticale pentru a da impresia de m[sur[tori
f[cute la intervale de timp diferite. Graficele coloan[ sunt folosite frecvent pentru comparea
diferitelor elemente prin plasarea lor unele l`ng[ altele.
Asem[n[toare cu graficele coloan[ sunt graficele de tip cilindru, con =i piramid[, numai c[ la
aceste grafice valorile nu mai sunt reprezentate prin coloane ci prin cilindre, conuri, respectiv
piramide.
Sistemul de gestiune al graficelor

Figura 7.4

Asem[n[toare sunt graficele de tip cilindru, con, piramid[. Diferen\a este c[ valorile
nu mai sunt reprezentate prin coloane, ci prin cilindrii, conuri, piramide.

7.5. Grafice linie - Line


Un grafic linie ilustreaz[ evolu\ia unei m[rimi la care intervalele de varia\ie sunt
egale. Dac[ intervalele de varia\ie sunt neegale se va utiliza un grafic (dispersat) XY. Pentru
fiecare serie de date se va ob\ine ]n grafic o linie.

Figura 7.5

7.6. Grafice circulare - Pie


}ntr-un grafic circular se eviden\iaz[ m[rimea p[r\ilor ]n raport cu ]ntregul. }ntr-un
astfel de grafic se poate reprezenta o singur[ serie de date. Pentru a scoate mai bine ]n
eviden\[ valorile pe care le reprezint[, sectoarele din grafic pot fi scoase ]n afara cercului.
Pentru a scoate ]n afar[ un sector dintr-un grafic circular, se aplic[ un clic pe suprafa\a
sectorului pentru a selecta ]ntregul grafic, apoi un al doilea clic pentru a selecta numai
sectorul, dup[ care se trage sectorul ]n afara cercului. Se elibereaz[ butonul mouse-ului atunci
c`nd sectorul este pozi\ionat ]n locul dorit.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

Figura 7.6

7.7. Grafice inel - Doughnut


La fel ca =i graficele circulare, graficele inel scot ]n eviden\[ m[rimea p[r\ilor dintr-
un ]ntreg. Deosebirea este c[ structura diagramelor inel permite reprezentarea mai multor
serii de date. Fiecare inel concentric con\ine datele dintr-o serie de date.

Figura 7.7

7.8. Grafice radar - Radar


Fiecare categorie (fiecare etichet[ care ar fi afi=at[ pe axa X la un grafic ]n dou[
dimensiuni) are propria ax[. Punctele de date sunt plasate de-a lungul acestor axe. Un grafic
radar rezult[ prin unirea punctelor de date care au aceea=i semnifica\ie pe toate axele.

Figura 7.8

7.9. Grafice XY (Dispersate) - Scatter


Un grafic XY (Dispersat) este asem[n[tor cu unul linie, numai c[ ilustreaz[ evolu\ia
unor m[rimi la care intervalele de varia\ie nu sunt egale.
Sistemul de gestiune al graficelor

Figura 7.9

7.10. Crearea unui grafic


O metod[ pentru realizarea automat[, pas cu pas, a unei diagrame pornind de la datele
din foaia de calcul este folosirea aplica\iei Chart Wizard. Graficele se pot crea ]n foaia de
calcul curent[ sau se pot plasa ]ntr-o nou[ foaie de calcul din registrul curent.

Foaia de calcul urm[toare (figura 7.10) con\ine v`nz[rile dintr-o libr[rie pentru c`teva
articole, pe durata unei s[pt[m`ni.

Figura 7.10

Pe baza acestui tabel se pot construi dou[ grafice


Primul grafic (figura 7.11) con\ine trei serii de date: v`nz[rile pentru creioane, caiete

=i pixuri. Pentru fiecare zi valorile fiec[rei serii sunt reprezentate prin bare colorate ]n mod
diferit. Barele de aceea=i culoare fac parte din aceea=i serie.

Figura 7.11
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

Al doilea grafic (figura 7.12) con\ine cinci serii de date: v`nz[rile efectuate luni, mar\i,
miercuri, joi =i vineri. }n grafic sunt reprezentate v`nz[rile efectuate ]n fiecare zi pentru
fiecare articol.

Figura 7.12

Dac[ analiz[m modul ]n care sunt generate seriile constat[m c[ la primul grafic seriile
sunt generate pe linii, la al doilea grafic seriile sunt generate pe coloane. Deci, ]n func\ie de
cum se genereaz[ seriile se ob\in grafice diferite.
Dac[ num[rul de linii este mai mare dec`t num[rul de coloane Excel va ]ncerca s[
genereze seriile pe coloane, altfel va genera seriile pe linie. Acesta este modul ]n care Excel
]ncearc[ automat s[ genereze graficele, dar modul ]n care se se vor genera seriile poate fi
specificat de c[tre utilizator.

Primul pas ]n crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de calcul. Pentru
selectarea datelor se vor respecta urm[toarele reguli:
• Datele pentru grafic trebuie s[ fie introduse ]n linii =i coloane, care nu trebuie nep[rat s[
fie adiacente(celulele nediacente se selecteaz[ \in`nd ap[sat[ tasta <Ctrl>
>).
• Etichetele (textele) ce vor fi folosite ]n grafic vor fi plasate primele linii =i primele
coloane ale tabelului.
Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4.
Dup[ selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. Pe ecran va apare
prima fereastr[ din Chart Wizard – Step 1 of 4 (figura 7.13).
Din aceast[ fereastr[ se va selecta tipul graficului. }n fereastr[ exist[ dou[ butoane:
Standard Types =i Custom Types. C`nd este selectat butonul Standard Types apare o list[
cu toate tipurile standard de grafice. Pentru fiecare tip de grafic exist[ mai multe subtipuri.
Dac[ este selectat butonul Custom Types apare o list[ de grafice predefinite. Din una din
cele dou[ liste se selecteaz[ tipul de grafic dorit.
Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloan[ (Column).

}n partea de jos a ferestrei apar trei butoane:


Next – pentru a trece la pasul urm[tor.
Back – pentru a reveni la pasul anterior.
Finish – se creaz[ graficul folosind op\iunile selectate p`n[ la acel moment.
Cancel – se renun\[ la crearea graficului
Sistemul de gestiune al graficelor

figura 7.14 – caseta Chart Wizard – Step 1 of 4

Se selecteaz[ butonul Next pentru a trece la urm[toarea fereastr[ din ChartWizard – Step 2
of 4.
Aceast[ caset[ de dialog are dou[ butoane ]n partea de sus a casetei. Se selecteaz[
butonul Data range. Pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.14):

Figura 7.14 - ChartWizard – Step 2 of 4


Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

}n caseta Data range este afi=at domeniul de celule din care se va genera graficul. Dac[ nu
apare domeniul corect, se poate introduce alt domeniu (cu ˆ ]n fa\[).
Din lista de op\iuni Series in se selecteaz[ Rows dac[ seriile de date se vor genera pe linii =i
Columns dac[ seriile de date se vor genera pe coloane.
Pentru exemplul nostru ]n Data range trebuie s[ avem domeniul = A1:F4.
Vom genera seriile pe linie, deci se selecteaz[ op\iunea Rows.
Se selecteaz[ butonul Series. Pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.15):

Figura 7.15 – Step 2 of 4 – Chart Source Data

}n lista Series sunt afi=ate seriile de date ale graficului. Dac[ se selecteaz[ o serie ]n
caseta text Name apare sau numele seriei, sau celula care con\ine numele seriei, iar ]n caseta
Values este afi=at domeniul de valori din care se genereaz[ seria.
Pentru exemplul nostru, dac[ select[m seria caiete, ]n caseta Name va apare =Sheet1!$A$3
(A3 este celula care con\ine numele seriei), iar ]n caseta Values va apare =
Sheet1!$B$3:$F$3 (setul de valori din care se genereaz[ seria).
}n caseta text Category(x) axis labels se introduce domeniul care con\ine informa\iile
ce vor fi afi=ate pe axa x (a categoriilor).
}n cazul nostru ]n aceast[ caset[ apare = Sheet1!$B$1:$F$1. Aceste celule con\in zilele
s[pt[m`nii ce vor fi afi=ate pe axa x.
O serie poate fi =tears[ dac[ atunci c`nd este selectat[ se apas[ pe butonul Remove.
Pentru a ad[uga o serie nou[ se apas[ pe butonul Add; ]n caseta Name se scrie numele seriei,
iar ]n caseta Values valorile care genereaz[ seria.
}n casetele Name, Values =i Category(x) axis labels celulele sau domeniile trebuie
s[ aib[ specificate ]n fa\[ =i numele foii de calcul (numele foii de calcul este separat de
referin\ele celulelor prin !).
Se apas[ pe butonul Next.
Pe ecran apare caseta de dialog Step 3 of 4 - Chart Options.
Sistemul de gestiune al graficelor

Aceast[ caset[ de dialog are ]n partea de sus mai multe butoane din care pot fi setate diferite
caracteristici ale graficului.

Butonul Axes
C`nd este ap[sat acest buton apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.16):

Figura 7.16

• Dac[ este selectat[ op\iunea Category(x) axis ]n grafic vor fi afi=ate informa\iile de pe
axa X, ]n caz contrar pe axa X nu se va afi=a nimic.
• Dac[ este selectat[ op\iunea Value(y) axis ]n grafic vor fi afi=ate informa\iile de pe axa
Y, ]n caz contrar pe axa Y nu se va afi=a nimic.

Butonul Titles
C`nd este ap[sat acest buton pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.17):

Figura 7.17
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

}n caseta Chart title se introduce titlul graficului.


}n caseta Category(x) axis se introduce titlul axei x.
}n caseta Category(y) axis se introduce titlul axei y.
}n cazul ]n care graficul are dou[ axe X sau Y, ]n urm[toarele dou[ casete text se introduc
titlurile asociate acestora.

Butonul Gridlines
C`nd acest buton este ap[sat, pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.18):

Figura 7.18
}n aceast[ caset[ se specific[ dac[ sunt afi=ate sau nu liniile de re\ea. Liniile de re\ea
sunt linii orizontale =i verticale dispuse pe ]ntreaga suprafa\[ a graficului. Ele sunt folosite
pentru a citi mai u=or valorile de pe grafic. Exist[ dou[ tipuri de linii de re\ea:
• Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe.
• Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de re\ea ]ntre intervalele principale de
pe axe.
Dac[ trebuie afi=ate liniile de re\ea principale se vor marca casetele Major Gridlines,
dac[ trebuie afi=ate liniile de re\ea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines.

Butonul Legend
La ap[sarea acestui buton pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.19):

Figura 7.19
Sistemul de gestiune al graficelor

Dac[ op\iunea Show Legend este setat[, graficul va avea ata=at[ o legend[. Pozi\ia ]n grafic
a legendei se stabile=te cu una din op\iunile din domeniul Placement.
Op\iune Locul de plasare a legendei
Bottom }n partea de jos a graficului
Corner }n col\ul din dreapta-sus al graficului
Top }n partea de sus a graficului
Right }n partea dreapt[ a graficului
Left }n partea st`ng[ a graficului

Butonul Data labels


La ap[sarea acestui buton pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.20):

Figura 7.20
Folosind una din op\iunile din domeniul Data labels, barelor din grafic li se pot asocia ni=te
etichete. Aceste etichete pot con\ine fie valorile punctelor de date din grafic, fie categoria pe
care o reprezint[.

Butonul Data Table


C`nd acest buton este ap[sat, pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.21):

Figura 21
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

Dac[ op\iunea Show Data Table este setat[, sub grafic va fi afi=at tabelul pe baza c[ruia este
construit graficul.
Se apas[ pe butonul Next.
Pe ecran apare caseta de dialog Step 4 of 4 - Chart Location (figura 7.22).

Figura 7.22 – caseta de dialog Step 4 of 4 - Chart Location

}n aceast[ caset[ de dialog se specific[ unde va fi plasat graficul.


Dac[ este selectat[ op\iunea As new sheet - graficul se va crea ]ntr-o nou[ foaie de calcul al
c[rei nume este specificat ]n caseta text al[turat[.
Dac[ este selectat[ op\iunea As object in - se va crea ]n foaia de calcul specificat[ ]n caseta
text al[turat[.
Se apas[ pe butonul Finish.

7.11. Mutarea şi dimensionarea unui grafic

Dup[ crearea unui grafic, acesta poate fi m[rit sau mic=orat sau poate fi mutat ]n alt[
pozi\ie ]n foaia de calcul.
Pentru a dimensiona un grafic:
1. Se selecteaz[ graficul aplic`nd un clic deasupra lui. }n jurul graficului vor apare mici
p[trate negre, numite puncte de selectare.
2. Se plaseaz[ cursorul mouse-ului deasupra unui punct de selectare. Cursorul ]=i va
modifica forma – va c[p[ta forma unei s[ge\i cu dou[ v`rfuri.
3. Se aplic[ un clic =i se trage de acest cursor pentru a m[ri sau mic=ora graficul. Pentru a
modifica dimensiunile graficului ]n mod propor\ional se va \ine ap[sat[ tasta <Shift> > ]n
timp ce se trage de unul din punctele de selectare din col\uri.
Pentru a muta un grafic ]n alt[ pozi\ie a foii de calcul:
1. Se selecteaz[ graficul aplic`nd un clic deasupra lui. }n jurul graficului trebuie s[ apar[
punctele de selectare.
2. Se aplic[ un clic ]n interiorul graficului =i se trage graficul ]n noua pozi\ie. }n timpul
acestei opera\ii cursorul ia forma unei cruci cu s[ge\i.

7.12. Modificarea tipului de grafic


La crearea unui grafic se selecteaz[ un anumit tip de grafic. Dup[ finalizarea graficului,
tipul acestuia poate fi modificat ]n modul urm[tor:
1. Se selecteaz[ graficul.
2. Din bara de instrumente Chart se selecteaz[ butonul Chart Type.
3. Din lista care apare se selecteaz[ tipul de grafic dorit.
Sistemul de gestiune al graficelor

Tipul de grafic se poate modifica =i cu ajutorul op\iunilor din meniu.


1. Se selecteaz[ graficul.
2. Se aplic[ un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului, =i din meniul care apare se
selecteaz[ op\iunea Chart Type.
Pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.23),

Figura 7.23
asem[n[toare cu caseta de dialog din care se stabile=te tipul graficului la crearea lui. Se
selecteaz[ tipul de grafic dorit.
3. Se selecteaz[ butonul OK.

7.13. Opţiuni pentru afişarea tridimensională


Pentru a modifica unghiurile, ]n[l\imea =i perspectiva tipului de grafic se folose=te
comanda 3-D View care apare ]n meniul rapid afi=at la aplicarea uniu clic pe butonul din
dreapta al mouse-ului.
Pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.24):

Figura 7.24 – caseta de dialog 3-D View


Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

Butoanele pentru ]n[l\ime (Elevation) controleaz[ nivelul relativ la care este v[zut[
diagrama. Pentru a modifica valoarea existent[ se pot folosi cele dou[ butoane sau se poate
introduce o nou[ valoare ]n caseta Elevation.
Butoanele pentru rota\ie controleaz[ unghiul de afi=are al diagramei ]n jurul unei axe
verticale. O alt[ probabilitate de modificare a valorii existente este introducerea noului unghi
]n caseta Rotation.
Dac[ op\iunea Right Angle Axis nu este selectat[, ]n caseta de dialog apar =i
butoanele pentru perspectiv[. Aceste butoane sunt folosite pentru a stabili profunzimea ]n
care este prezentat graficul. }n acela=i scop este folosit[ =i valoarea introdus[ ]n caseta
Perspective.
Dac[ op\iunea Auto Scaling este selectat[, cele dou[ dimensiuni ale graficului (baza
=i ]n[l\imea) se vor stabili automat de c[tre Excel.
Dac[ op\iunea Auto Scaling nu este selectat[, se activeaz[ caseta text Height ]n care
se specific[ raportul ]n[l\ime/ baz[ ]n procente.
Se selecteaz[ butonul OK.

7.14. Modificarea caracteristicilor unui grafic

Aproape orice parte a unui grafic Excel poate fi formatat[. Aceast[ flexibilitate ofer[
un control total asupra aspectului graficului creat. Se pot modifica culorile, ha=urile, fonturile
diferitelor elemente dintr-un grafic. Pentru a putea fi formatat, orice element din grafic
trebuie ]nt`i selectat. Selectarea se face foarte u=or cu ajutorul mouse-ului aplic`nd un clic
peste elementul respectiv, dup[ ce graficul a fost selectat. Dup[ selectarea elementului dorit
se apas[ butonul din dreapta al mouse-ului =i se aplic[ comanda Format ‡ numele
elementului selectat. }n func\ie de obiectul selectat pe ecran apare o caset[ de dialog care, ]n
general, ]n partea superioar[ are mai multe butoane. Din aceste casete de dialog se selecteaz[
caracteristicile graficului.

7.15. Aplicaţie – grafice tip plăcintă


Foaia de calcul urm[toare (figura 7.25) con\ine cheltuielile pe care le face o firm[
pentru a-=i face reclam[.

Figura 7.25
S[ se reprezinte ]ntr-un grafic structura acestor cheltuieli.
Cel mai potrivit tip de grafic pentru a reprezenta structura acestor cheltuieli este
graficul Pie.
S[ calcul[m ]n coloana C c`t la sut[ din valoarea total[ reprezint[ fiecare tip de
cheltuial[. }n celula C4 vom introduce formula =B4/B$8 (cheltuielile/cheltuielile totale) =i
Sistemul de gestiune al graficelor

copiem formula ]n domeniul C5:C7. Pentru ca numerele s[ fie afi=ate sub form[ de procent,
le select[m =i le format[m de tip procent.
Pentru construirea graficului:
1. Se selecteaz[ zona A4:B7.
2. Se apas[ pe butonul Chart Wizard.
3. Se alege un grafic de tip Pie. Se selecteaz[ un subtip de grafic care s[ afi=eze =i
procentele.
4. Avem o singur[ serie de date ]n domeniul B4:B7. Deci seria se va genera pe coloan[
=i domeniul de valori este B4:B7.
Din celulele specificate ]n Category(x) axis labels se vor extrage numele sectoarelor.
Deci ]n cazul nostru complet[m cu A4:A7.
Se ob\ine urm[torul grafic (figura 7.26):

Figura 7.26
Dup[ construirea graficului compar[m procentele din coloana C cu procentele din
dreptul sectoarelor. Constat[m c[ sunt exact acelea=i valori.
Deci fiecare sector reprezint[ un procent dintr-un ]ntreg.

7.16. Aplicaţie – grafice de tip linie

Foaia de calcul urm[toare (figura 7.27) con\ine valoarea v`nz[rilor efectuate ]n


perioada 1994-1998 de o firm[ distribuitoare de produse soft.

Figura 7.27
Pentru a ilustra tedin\ele de varia\ie ]n timp se va folosi un grafic de tip linie (nu XY
pentru c[ intervalele de timp sunt egale).
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

Pentru a crea graficul:


1. Se selecteaz[ domeniul A3:F6
2. Se selecteaz[ butonul Chart Wizard.
3. Se selecteaz[ un grafic de tip Line.
4. }n grafic vom avea trei serii de date, pentru v`nz[rile de Excel, a doua pentru
v`nz[rile de Word, a treia pentru Power Point.
Deci seriile se vor genera pe linie.
Avem trei serii:
1. Excel - ]n domeniul B4:F4
2. Word - ]n domeniul B5:F5
3. Power Point - ]n domeniul B6:F6
Pe axa x trebuie afi=a\i anii. Deci ]n Category(x) axis labels complet[m = B3:F3.
Se va ob\ine urm[torul grafic (figura 7.28):

Figura 7.28

7.17. Aplicaţie – grafice Stacked Line


Foaia de calcul urm[toare (figura 7.29) con\ine num[rul de calculatoare asamblate
]ntr-o fabric[ ]n trei intrvale de timp: de la ora 8 la ora 16 =i de la ora 16 la ora 24, de luni
p`n[ vineri.

Figura 7.29
S[ se reprezinte ]ntr-un grafic num[rul total de calculatoare asamblate la sf`r=itul fiec[rei
perioade.
La sf`r=itul perioadei 8-16 num[rul total de calculatoare asamblate este egal cu suma dintre
num[rul de calculatoare asamblate ]n intervalul 0-8 cu cele asamblate ]n intervalul 8-16, iar la
sf`r=itul zilei trebuie ]nsumate calculatoarele asamblate ]n cele trei perioade.
Cel mai potrivit tip de grafic este Stacked Line. La acest tip de grafic linia pentru o serie se
genereaz[ adun`nd =i valorile din seriile precedente.
Pentru a crea graficul:
Sistemul de gestiune al graficelor

1. Se selecteaz[ domeniul A1:F4


2. Se selecteaz[ butonul Chart Wizard.
3. Select[m un grafic de tip linie =i ca subtip un grafic Stacked Line.
4. }n grafic avem trei serii de date:

0 - 800 ]n B2:F2
800 – 1600 ]n B3:F3
1600 - 2400 ]n B4:F4

Seriile sunt generate pe linie.


Pe axa x vor fi afi=ate zilele s[pt[m`nii, deci ]n Category(x) axis labels vom introduce
domeniul = B1:F1.
Se va ob\ine urm[torul grafic (figura 7.30).

Figura 7.30

7.18. Aplicaţie –grafice de tip xy dispersate (Scater)

Foaia de calcul urm[toare (figura 7.31) con\ine nivelul stocurilor pentru articolele realizate de
o fabric[ de ]nc[l\[minte pe durata unei linii.

Figura 7.31
S[ se reprezinte sub form[ grafic[ nivelul stocurilor pentru cele trei articole.
Deoarece datele sunt distribuite inegal trebuie aleas[ o diagram[ xy =i nu una de tip linie.
Pentru a crea graficul:
1. Se selecteaz[ domeniul A1:I4
2. Se selecteaz[ un grafic de tip xy
3. Seriile de date se vor genera pe linie.
4. Vom avea 3 serii:
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

Sandale B2:I2
Adida=i B3:I3
Pantofi B4:I4
Pe axa x vor fi afi=ate zilele, deci ]n Category(x)Axis Labels vom avea = B2:I1
Se va ob\ine urm[torul grafic (figura 7.32):

Figura 7.32