PROVERBE ROMANESTI

Deteptciunea are limite, prostia n-are margini. Prostului tichie de mrgritar i trebuie! E mai prost cine se ia cu prostul. Ce folos c eti frumos, dac eti cpnos. Un prost care casc ochii, nchide gura. Prostul nti o croiete, apoi o gndete. Cinele moare de drum lung i prostul de grija altuia. La prost nu trebuie s i furi valiza, c i-o pierde singur. ara arde, baba se piaptn! Cine alearg dup doi iepuri, nu prinde niciunul. Gndete i apoi acioneaz, nu invers. Dumnezeu i d, dar nu-i bag i-n Dect cu un prost la ctig, mai bine cu un detept la pagub. Dac prostia ar durea, muli s-ar tvli n chinuri. E mai bine s fii detept i s nu fii apreciat dect s fii prost i ncrezut. Mama protilor e mereu gravid. Deteptul fgduiete, iar prostul trage ndejde. Unde nu-i cap, vai de picioare. D-i, Doamne, prostului mintea de apoi. Deteptul nva din greeala altuia, prostul nu nva nici din greeala lui. Zece detepi nu pot s dezlege ce a legat un prost.

nalt ca bradul, prost ca gardul! rostul cere i deteptul adun. Rzbunarea e arma prostului. D-mi, Doamne, puterea tnrului i mintea btrnului. Dac intri n tre, te mnnc porcii. Din beie te trezeti, dar din prostie nu. Prostul dac nu-i fudul, parc nici nu-i prost destul. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere. Lcomia pierde omenia. Cine fur azi un ou, mine va fura un bou. La plcinte nainte, la rzboi napoi. Nu te pune cu prostul, c eti mai prost ca el. Nu muca mna care te hrnete! Cel mai detept cedeaz. Mare este grdina Ta, Doamne, poarta deschis i protii sar gardul.