CURS NR.

12 ERGONOMIE CONCEPTUL DE LUCRU LA PATRU MINI Conceptul lucrului la patru mini implic colaborarea medic-asistent pe parcursul tuturor timpilor de lucru, pentru reducerea timpului de lucru, creterea eficien ei, reducerea stress-ului terapeutic, cu beneficii pozitive asupra calit ii actului medical. Cheia succesului n cadrul lucrului la patru mini o constituie aplicarea principiilor ergonomice de baz, i anume: -Echipamentul trebuie astfel proiectat nct s minimalizeze micrile inutile. -Att echipa operatorie, ct i pacientul s i desfoare activitatea n pozi ia eznd, ct mai confortabil (se impune un design ergonomic pentru scaunul de tratament i al medicului i asistentei). -Planificarea etapelor de tratament urmeze o secven logic a timpilor de lucru -Plasarea pacientului n pozi ia supin (culcat) -Folosirea tvi elor cu instrumentar pregtite de asistent (preset trays) Lucrul la patru mini Lucrul la patru mini este pe departe cel mai ergonomic mod de a asigura servicii medicale de calitate. Astfel, micrile inutile ale operatorului sunt minimalizate , acesta putndu-se concentra asupra pacientului, crescnd eficien a muncii i scurtndu-se perioada tratamentului. Pentru un efect maxim trebuie s existe un aranjament n spa iul cabinetului favorabil activit ii la patru mini. Astfel, trebuie realizat o selec ie a echipamentului folosit de asistent i plasarea acestuia n apropierea scaunului dentar, unde se desf oar majoritatea manoperelor. Lucrul la patru mini nu se poate desfura cu succes dac echipa medical folosete micri prea multe pentru a accesa instrumentarul. Un aspect important n alegerea aparatului dentar din punct de vedere al ergonomiei l constituie accesibilitatea aparaturii pentru asistent, astfel fiind scutit medicul de micri suplimentare pentru a avea acces la aparatur. Accesul la piesele de mn i alte aparate dinamice trebuie s fie facil n primul rnd pentru asistent i n al doilea rnd pentru medic. Piesele folosite mai des trebuie s fie mai aproape de utilizator. Astfel, turbina trebuie s fie mai aproape de medic dect piesa contraunghi; aspiratorul chirurgical trebuie s fie mai aproape de asistent dect de medic.

n mod ideal, lucrul la patru mini necesit nsuirea tehnicilor operative din pozi ia eznd, att pentru medic ct i pentru asistenta, un bun transfer al instrumentarului ntre asistent i medic, o evacuare eficient a fluidelor orale, precum i controlul septic. Toate acestea trebuiesc efectuate cu ct mai pu in efort, printr-o repartizare judicioas a micrilor. Conceptul lucrului la patru mini poate include n mod didactic patru sub-concepte: 1. Simplificarea muncii 2. Economia de micri 3. Clasificarea micrilor 4. Zonele de activitate. Responsabilit ile asistentei A. Comune cu ale medicului dentist S cunoasc nevoile celuilalt membru al echipei operatorii S dezvolte un protocol standard fa de procedurile de baz S realizeze nevoia repozi ionrii pacientului sau a echipei operatorii S observe micrile pacientului, mai ales fa de manoperele cu grad mare de stress (anestezii prin infiltra ie, extrac ii, excizii) i s evite transferul acestor instrumente n apropierea pacientului pentru a nu se crea accidente Transferul instrumentarului s fie fcut doar n zona de transfer

B. Proprii activit ii asistentei S ntmpine pacientul i s recunoasc nevoile sale S realizeze pregtirea general i local a pacientului, precum i a instrumentarului necesar derulrii actului terapeutic programat S remarce orice schimbare de procedur terapeutic i s asigure instrumentarul suplimentar necesar S se pozi ioneze ct mai aproape de pacient, n stnga acestuia, cu posibilitatea deplasrii n func ie de cadranul la care se lucreaz. S aeze msu a mobil ct mai aproape de scaun S anticipeze nevoile operatorului Cnd realizeaz transferul unui instrument s plaseze partea activ spre arcada creia i este destinat: superior pentru maxilar i n jos pentru mandibul

Schimbul de instrumente s se fac n zona de transfer S ndeprteze resturile de substan (debris) de pe instrumente nainte de a le pozi iona pe tvi S men in aezarea instrumentarului i a materialelor n scven a utilizrii acestora S men in tvi a cu instrumentar n zona de lucru, ct mai curat. n etapa de examinare clinic asistenta va servi medicului trusa de examinare. De

exemplu, oglinda i sonda pot fi servite simultan cu ambele mini, astfel nct operatorul s evite micrile suplimentare. Majoritatea actelor terapeutice necesit anestezie loco-regional. Asistenta pregtete materialele i instrumentarul necesare, servete medicul cu oglinda, pensa cu compres cu alcool, compres usact, preia pensa i servete seringa ncrcat, pregtit i verificat, apoi o preia. Izolarea cmpului operator este efectuat cu ajutorul asistentei: montarea digii, a rulourilor, a canulei de aspita ie, care va fi plasat de asistent n dreptul sursei de ap la turbin, n pozi ie decliv n fundul de sac sau zona lingual, n func ie de zona n care se lucreaz cu turbina. Dac medicul lucreaz n vedere indirect, canula de aspira ie se va orienta la nivelul oglinzii, pentru a permite o bun vizibilitate. Pozi ia canulei i a minii asistentei (de obicei dreapta) nu trebuie s jeneze relizarea micrilor n cadrul zonei de lucru de ctre medic. Sunt situa ii n care asistenta realizeaz aspira ia cu mna stng, iar cu dreapta are oglind, ndeprtnd pr ile moi. Tratamentul odontal implic cunoaterea de ctre asistent toate tipurile de freze, materuiale de obtura ie de baz, definitive i provizorii. Tratamentul endodontic impune cunoaterea tipurilor de ace de canal, pastele de obtura ie radicular, antiseptice de uz endodontic. Tratamentul protetic impune cunoaterea tuturor tipurilor de materiale de amprent, port-amprente, cheie de culori, materiale auxiliare (pentru eviden ierea an ului gingival, pentru nregistrarea ocluziei). Tratamentul parodontal impune cunoaterea tipurilor de scalere utilizate pentru detartrajul cu ultasunete, a chiuretelor parodontale, a instrumentarului de chirurgie parodontal, a antisepticelor specifice i a altor matereiale utilizate n parodontologie. Asistenta trebuie s cunoasc i s efectueze educa ia pentru igiena oral a pacientului parodontopat, eviden ierea depozitelor de plac bacterian cu revelatorii de plac.

Tratamentul ortodontic implic cunoaterea de ctre asistent a timpilor de nregistrare a amprentei n alginat i lingur universal, realizarea izolrii n cazul aplicruu de brackets-uri, precum i realizarea educa iei sanitare a pacien ilor purttori de aparate ortodontice. Protec ia muncii n cabinetul de medicin dentar. Principii Bolile transmisibile. Protec ia mpotriva bolilor transmisibile.

n Romania n anul 2007, din totalul personalului activ cu un loc de munc, 45,64% sunt expui uneia sau mai multor noxe la locul de munc. Prin definitie, boal profesional reprezint afec iunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de agen i nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc;

Organizarea ergonomic a activit ii n cabinetul de medicin dentar include n mod obligatoriu msurile de protec ie a muncii. Obiectivul fundamental al activit ii medicale l constituie Protec ia antimicrobian i antiviral, de care depinde siguran a personalului medical, precum i a pacien ilor. Principii de protec ie: Inlocuirea vestimenta iei de strad de ctre personalul din cabinetul medical cu cea specific: halat de protec ie, masc, mnui, ochelari i bonet. Se recomand schimbarea mtii i a mnuilor dup fiecare pacient. Minile se spal cu ap i spun lichid, se terg cu ervete de hrtie sau se usuca cu aer cald. Mnuile nesterile se dezinfecteaz. Ochelarii de protec ie se dezinfecteaz cu spray dezinfectant de cte ori este necesar Aerul din cabinet, contaminat n urma lucrului se recomand a se dezinfecta cu ajutorul lmpilor cu UV pentru dezinfec ie. Echipamentul medical, suprafe ele, mobilierul din cabinet se dezinfecteaz la sfritul zilei de lucru prin tergere cu substante detergente, apoi cu solu ii dezinfectante cu spectru bactericid, virulicid, sporicid.

Instrumentarul dinamic se dezinfecteaz dup fiecare pacient chimic sau la autoclav. Instrumentarul de tratament se dezinfecteaz dup utilizarea la pacient, prin introducerea n bi de decontaminare, ceea ce mpiedic rspndirea microbilor n cabinet. Imersia se face nti n solu ii detergente, apoi dezinfectante.

Se recomand protec ia foilor de observa ie cu folii de plastic transparente care se pot dezinfecta. Protec ia mpotriva radia iilor ionizante urmresc mrinea distan ei de lucru

fa de sursa de radia ii X, ecranarea acesteia, utilizarea instala iilor de ventilare i filtrare a aerului. Ac iunea nociv a razelor X apare prin acumularea de mici cantit i n timp, att de radia ii directe, ct isecundare, emite de aparat, mobilier, pere i, podea. Riscul pentru medic sau asistent este de a contacta o radiodermit cronic datorit sus inerii filmului cu propriile degete, lucru de evitat prin folosirea unor suporturi speciale de pozi ionare a fimului n cavitatea oral. Pentru persoanele care manipuleaz aparate de radiologie exist sisteme de control dozimetric individual. Sistemele moderne de radioviziografie diminueaz cu mult canitatea de radia ii emis. Protec ia fa de instala iile electrice, de gaze naturale implic respectarea regulilor cuprinse n regulile de protec ie prevzute. Instala iile vor fi verificate periodic de personal specializat. Protec ia vizual urmrete evitarea contactului direct cu: -aerosolii, pulberea, saliva de la pacient -sursele luminoase, de radia ii ultraviolete (lampa de fotopolimerizare), laser -monitoarele computerelor Se recomand respectarea distan ei de lucru corecte, lucrul la 4 mini. Cmpul operator va fi plasat la nivelul cotului operatorului, astfel nct vederea operatorului s fie perpendicular pe cmpul operator, iar iluminarea paralel cu direc ia privirii. Mijlocul direct de protec ie al ochilor l constituie ochelarii. Caracteristici: -s un micoreze cmpul visual -s fie optic neutri

-s permit ventilarea spa iului dintre ei i ochi, -s nu jeneze operatorul n timpul lucrului Rol: de a mpiedica ptrunderea corpilor strini n ochi, de a absorbi radia iile nocive i de a asigura un cmp vizual normal. Protec ia mpotriva pulberilor, gazelor, acizilor o realizeaz masca i ochelarii. Cabinetul va fi dotat cu un sistem eficient de ventila ie, calculat in functie de volumul incaperii cabinetului. No iuni legate de medicina muncii Introducere Primul studiu stiintific referitor la bolile profesionale a fost intocmit in 1700 de catre Dr. Bernardino Ramazzini (1633-1714). Cartea sa numita Bolile Muncitorilor s-a bazat pe problemele de sanatate si bolile aparute n cazul a 54 de profesii diferite. Autorul este considerat a fi precursorul cercetarilor in domeniul muncii si este vazut de multi ca parintele printele medicinei muncii. Conform lui Ramazzini, muncitorii implicati in topirea argintului au prezentat o incidenta mai mare de pierdere a dintilor. Autorul releva de asemenea afectiunile lamentabile cauzate muncitorilor care manevreaza mercur, descriind simptome ca hipersalivaca si ulceratiile gatului. Midorikawa a afirmat ca referintele istorice ale practicii medicinei dentare in companiile mari dateaza inca din 1887, cand a fost construita in Anglia marea cale ferata vestica si cand au fost create companii precum cea nord-americana Ford (1916), sau cea italiana Olivetti (1936). In secolele XIX si XX s-au facut investitii mai mari pentru sanatatea angajatilor si pentru dezvoltarea interactiunii sociale printre muncitori. In 1979, Guimares si Rocha au propus dezvoltarea unui sistem stomatologic pentru companiile mari, medii si mici, care sa ofere asistenta totala angajatilor, referitor la cunoasterea necesitatilor de baza si la planificarea tratamentului. Autorii credeau ca acest sistem va reduce numarul absentelor de la munc, crescand productivitatea muncii. Accidentele de munca datorate cauzelor dentare vor fi reduse sau chiar eliminate si prestigiul intern al companiei va creste ca si ceilalti factori care sunt importanti pentru dezvoltarea companiei. Garrafa (1986) a stabilit obiectivele Stomatologiei Muncii precum: studierea, interpretarea si solutionarea diverselor probleme orale care ating pe toti muncitorii vazuti ca

participanti la procesul de producere si consum al bunurilor, inclusiv proprii lucratori din sectiunea de sanatate. Tot el a separat relevanta bolilor profesionale si accidentelor de munca care afecteaza zona buco-maxilo-faciala, insistand ca medicul dentist sa-si asume responsabilitatea in cautarea ideilor capabile sa imbunatateasca calitatea vietii populatiei. O noua informatie de risc emisa de Administratia Protec iei si Sanatatii Ocupationale (OSHA) alerteaza laboratoarele dentare cum sa previna expunerea la beriliu, care poate cauza boala cronica a beriliului (CBD), adesea o boala fatala de plamani, sau cancer pulmonar. Inhalarea prafului de beriliu la anumite concentratii este extrem de riscanta-uneori mortala si est ngrijorzor faptul ca tehnicienii din laboratoarele dentare continua sa contracteze boala asociata cu expunerea la beriliu. Este important informarea laboratoarelor dentare si a tehnicienilor despre riscul potential si sa le oferim metode efective de prevenire a expunerii la beriliu. Conform standardului OSHA in vigoare pentru beriliu angajatii nu pot fi expusi la mai mult de 2 micrograme de beriliu pe metru cub de aer pentru un program de 8 ore munca n medie. O informatie recenta sugereaza ca aceasta limita de expunere nu este adecvata pentru a preveni aparitia CBD. Bolile profesionale M.S. definete afec iunile musculo-scheletice ca afec iuni ale musculaturii, tendoanelor, nervilor periferici, sistemului vascular, nu ca rezultat direct al unor stri acute sau accidente instantanee. Ele sunt considerate ca fiind induse de munca efectiv, dar i ca o consecin a altor factori. Cele mai frecvente afec iuni musculo-scheletice, consecin a posturii statice prelungite, sunt: - durerea cronic lombar care de multe ori coboar spre regiunea sacral i picior; cauza poate fi contrac ia muscular prelungit (febra muscular, crcei dureroi), reducerea mobilit ii articulare, degenerarea discurilor vertebrale. - sindromul tensiunii gtului: durere, spasme musculare pe musculatura cervical i care iradiaz ntre umr i regiunea occipital, i cteodat d dureri pe unul dintre bra e pn la mn; mai grav, cteodat poate duce la hernia discului vertebral cervical. - mialgia trapezului: durere, spasme musculare n partea superioar a trapezului; lucrul cu mna ridicat. - durerea n jurul ncheieturii minii (maneta dureroas): durere n umr, n zona scapular care sus ine bra ul ridictor i ajunge pn la maneta minii.

Principiile ergonomiei constituie cel mai sigur, mai eficient i mai simplu mod de a munci n cabinetul de medicin dentar i n laboratorul de tehnic dentar. mbunt irea acetora, scop al ergonomiei moderne va duce la creterea senza iei de confort i de bine att pentru pacien i, ct i pentru echipa medic-asistent-tehnician dentar. Totodat astfel sunt prevenite apari ia att a bolilor profesionale, ct i a accidentelor de munc. Cea mai frecvent categorie de boli profesionale o constituie afec iunile musculo-scheletice. n aceast categorie sunt incluse o serie de probleme survenite la nivelul: -musculaturii -nervilor -discurile vertebrale -articula iilor -cartilagiilor -ligamentelor i tendoanelor. Cele mai afectate regiuni sunt de obicei regiunea lombar i extremit ile membrelor. Ceea ce trebuie cunoscut este faptul c o organizare pe principii ergonomice a activit ii personalului din cabinetul dentar, previne apari ia patologiei mai sus amintite. Preven ia pornete de la cunoaterea cauzelor principale ale apari iei afec iunilor de la locul de munc, anume: ederea postural pentru o perioad lung de timp, statul n picioare n pozi ia aplecat, munca n condi ii de stress.

Factorii de risc pentru apari ia afec iunilor musculo-scheletice, care sunt lua i n discu ie n majoritatea studiilor de ergonomie sunt: -repeti ia (micrile pe care le repet o articula ie sau grup de muchi ntr-un interval de timp) -for a (efortul mecanic sau fizic depus pentru realizarea unei activit i) -stressul mecanic -postura -vibra iile (micrile vibratorii ale piesei de mn se apropie de cele exercitate n timpul ofatului) -frigul -stressul extrinsec.

Echipa stomatologica prezinta un risc ridicat al problemelor de gat si spate din cauza zonei de lucru i accesului dificil la cmpul operator. Aceste restrictii de lucru il obliga frecvent pe clinician sa-si asume pozitii de lucru stresante pentru realizarea unui bun acces si a unei bune vizibilitati in interiorul cavitatii orale. In plus, procedurile dentare sunt deobicei lungi si cer o mai mare concentrare in timpul lucrului. Durerea de spate este una din cele mai comune si mai suparatoare probleme. Durerile de spate au fost citate ca fiind cel de al doilea motiv comun al absentelor de la serviciu in populatia industriala a Statelor Unite. S-a afirmat ca cea mai comuna localizare a durerilor printre dentisti si tehnicienii dentari este in zona vertebrelor cervicale si lombare. Forma coloanei vertebrale, modificarile datorate varstei, musculatura slaba, practica pozitionala, miscarile, tehnicile de ridicare, si stresul mecanic au fost identificate ca factori care contribuie la durerile de gat si de spate in general. Un investigator s-a concentrat pe durerile de gat si de spate printre dentisti si ajutoarele acestora. Studiul a evidentiat ca stresul, practicile pozitionale (indoirea si rasucirea incercand sa obtii un acces si o vizibilitate mai buna in cavitatea orala), ca si programul de lucru prelungit, conduc la oboseala. Diversi investigatori au aratat ca greselile comune de pozitie printre dentisti si ajutoarele acestora sunt intinderea si/sau indoirea si rasucirea excesiva a gatului, indoirea inainte din mijloc, ridicarea umerilor, si indoirea sau rasucirea generala a spatelui. Dentistii si igienitii sunt supusi unui risc crescut de boli musculo-scheletice legate de munca, comparativ cu populatia generala. Aceste boli se pot manifesta prin durere si disfunctionalitate a gatului, spatelui, mainilor si degetelor. S-a estimat ca afectiunile musculoscheletice legate de munca apar la 54% pana la 93% din dentistii profesionisti, cele mai frecvente afectiuni aparand in coloana vertebrala (gat si spate), umeri, coate si maini. La igieniti s-au raportat intr-un studiu dureri de gat asociate lucrului intr-o pozitie indoita a gatului, si simptomele gatului au fost raportate la 72% din cele 94 de persoane supuse investiga iei (varsta medie: 46 de ani). Factorii responsabili pentru afectiunile musculoscheletice legate de munca la lucratorii din domeniul sanatatii dentare includ miscarile si pozitiile repetate si/sau nenaturale. Un risc crescut al afectiunilor musculo-scheletice si al bolilor se stie ca exista la oamenii angajati in ocupatii implicand miscari si pozitii manuale neindemanatice repetate. Afectiunile degetelor si mainilor sunt mult mai frecvente cu miscarile repetate care in plus necesita si aplicarea unei presiuni; detartrajul manual, planarea radacinii, si utilizarea de ace manuale pentru terapia endodontica sunt exemple care plaseaza clinicianul la risc. O examinare amanuntita a dentistilor a gasit ca 62% se plang de una sau

mai multe afectiuni musculo-scheletice, si o examinare amanuntita a igienitilor a gasit ca riscul afectarii degetelor creste odata cu marirea timpului de lucru al clinicianului