DEZINFECIA Dezinfecia reprezint ntrebuinarea diferitelor metode pentru distrugerea formelor adulte i de rezisten a microbilor din aer, de pe obiecte,

tegumente i instrumente.Se folosesc ageni fizici (raze solare, ultraviolete artificiale) i chimici. Dezinfectantul este o substan chimic ce poate distruge microorganismele patogene.Soluia dezinfectant antiseptic este un amestec de lichide bactericide, constituit din cel puin 2 substane, dintre care una este substana dizolvant, iar cealalt este substana dezinfectant. Dezinfectarea ncperilor din unitile sanitare se face cu soluii dezinfectante ca: var cloros, bromocet, etc, avnd concentraii diferite n funcie de scopul pentru care este folosit ncperea respectiv. Se va dezinfecta orice obiect care vine n contact cu omul bolnav: mobilier de lemn, plastic sau fier, sistemul de nclzire i iluminare(radiatoare, becuri, globuri), noptiere, crucioare, brancarde, telefon, ui ferestre, echipament de protecie i de lucru, lenjerie, a obiectelor cu ajutorul crora s-au captat produsele biologice sau dejeciile (plosc, bazinet, tvi renal, sticlue de analize dar n ultima vreme se tinde ca toate acestea s fie de unic folosin sau mcar s fie folosite de un singur pacient pe timpul spitalizrii sale i apoi incinerate). SCOPUL SI TERMINOLOGIA DEZINFECTIEI Prin contaminare, se intelege prezenta agentilor patogeni. Prin infectie se intelege relatia dintre microoganism si macroorganism, adica, patrunderea agentului patogen in tesuturile vii, pe care le paraziteaza. Prin dezinfectie se intelege in mod uzual complexul de masuri care se aplica pentru decontaminare si prin care se urmareste distrugerea, indepartarea sau micsorarea numarului agentilor patogeni si conditionat patogeni de pe diverse elemente ale mediului extern pana la o limita la care prezenta acestora sa nu mai prezinte riscul de producere a unei infectii. Dezinfectia este un proces chimic care elimina organismele microbiene in crestere, dar nu neaparat formele rezistente, sporii. Prin dezinfectant se intelege produsul sau substanta care are capacitatea de a distruge sau neutraliza agentii infectiosi din mediul extern. Prin antisepsie se intelege complexul cu masuri prin care se distrug sau se indeparteaza partial germenii patogeni de la diferitele elemente ale mediului extern la o limita la care prezenta foarte redusa a acestora sa nu mai permita posibilitatea de transmitre si producere a unei infectii. Prin antiseptic se intelege produsul utilizat si metoda care permite realizarea antisepsiei. Prin asepsie se intelege absenta oricarei forme de viata de pe o suprafata. Aseptic este termenul utilizat pentru un obiect pe care nu se gaseste nici o forma de viata. n funcie de scopul urmrit deosebim: 1.Dezinfecia profilactic urmrete prevenirea apariiei i rspndirii bolilor infecto-contagioase. Se aplic n colectivitate. 2.Dezinfecia curent continu urmrete distrugerea germenilor n focare. Se aplic produselor eliminate de bolnavi i purttorilor de germeni. 3.Dezinfecia terminal radical i imediat a ncperilor i a inventarului lor.

METODE DE DEZINFECIE 1.Metode fizice: curenia reprezint ndeprtarea microorganismelor de pe obiecte i tegumente odat cu ndeprtarea prafului i a substanelor organice, fcndu-se o decontaminare de 95-96%, prin splare cu ap i spun sau detergent, cltire, tergere, aspirare, periere, incinerarea obiectelor clcatul mbrcminii i a lenjeriei, fierberea lenjeriei de corp i de pat 30 minute, nclzirea cu vapori de ap sub presiune n etuve a paturilor, saltelelor, pturilor i covoarelor, unde se formeaz vapori de ap ce asigur o temperatur mai mare de 100C, raze ultraviolete emanate de lmpile cu cuartz, dezinfecia prin cldur - umed pasteurizarea - uscat - flambarea

2.Metode chimice Se folosesc un numr mare de substane chimice cu efect distrugtor asupra microorganismelor patogene ca: formol, fenol, hidroxizi, carbonai de Na i K, clorura de var, cloramina, gama larg a detergenilor.Vor fi utilizate alternativ mai multe substane dezinfectante cum ar fi: - pentru dezinfecia duumelelor din piatr, a materialelor plastice, a lemnului se vor folosi prin alternan una din urmtoarele soluii sod de rufe 5%, var cloros 2%, amestec de soluie apoas de sod caustic hidrod 1% cu soluie de dero, - pentru dezinfecia pereilor acoperii cu faian sau vopsea de ulei se folosesc var cloros 2%, cloramin 2%, bromocet 1%, - mobilierul din lemn i metal se terge cu bromocet 1%, - lenjeria de pat i echipamentul de protecie se dezinfecteaz prin nmuiere n soluie de cloramin 1% timp de 2 ore sau cu soluie de deroform, - mbrcmintea bolnavilor, paturile i saltelele se dezinfecteaz prin vaporizare n spaiu nchis cu formol 3-15 ml sol./ m de aer, - termometrele se dezinfecteaz prin pstrare n soluie de cloramin 2% sau tinctur de iod 1% n alcool etilic, - plotile, scuiptorile i tviele renale se dezinfecteaz prin submersare timp de 2 ore n cloramin 4%, var cloros 4% sau iodoform, - instalaiile sanitare se stropesc cu var cloros 20% - vesela i tacmurile se dezinfecteaz prin submersare n cloramin 1% sau bromocet 1% 2 ore dup splare prealabil. Forma cea mai bun a dezinfeciei terminale este formolizarea cu ajutorul unor aparate care transform soluia de formol 40% n vapori.Se calculeaz cubajul camerei i se socotesc 3-15 ml , n medie 7 ml de soluie de formol 40% pentru fiecare m de spaiu.Formolizarea sub presiune a spaiilor nchise se face folosind autoclave formogene.Pentru controlul eficienei formolizrii se fac recoltri bacteriologice de pe suprafee nainte i dup formolizare, comparndu-se numrul de colonii aprute n fiecare caz.

Metode folosite Mijloace folosite -curenie

Procedee de aplicare Suportul tratat -splare cu ap i spun, -lenjeria, cltire, ndeprtarea prafului -tegumentele pacientului, folosind metode umede, -minile personalului aspirare, periere. medical. diverse suprafee: noptiere, paturi, mese (de operaie, de tratament, din sala de mese, din saloane),alt mobilier, pardoseli. -unele suprafee cum ar fi:masa de operaie, patul pacientului -aerul din ncperi: sli de operaie, de pansamente, saloane, etc. -clcare -lenjeria de pat i de corp -incinerare -deeurile -unele obiecte -lenjeria, tacmurile. -haine, saltele, pturi, covoare. -unele alimente vesela, perne,

-radiaii UV

-cldura uscat

Fizice -cldura umed

-flambare -fierbere -vapori de ap sub presiune -pasteurizare

-tergere 1.Var cloros

-paviment, perei vopsii cu vopsea de ulei soluie 2% -produse patologice n suspensie 20% (sput, urin, fecale) -WC-urile soluie 4-5% -plosca i urinarul n soluie 4% -lenjeria alb n soluie 11,5% -paviment, perei soluie 2% -chiuvete, bi soluie 1% -muamale, jucrii soluie 0,5%

-amestec

-tergere i splare submersiune timp de 2 h I.Soluii oxidante 2.Cloramina -tergere i splare Chimice -splare -submersare 3.Apa oxigenat Soda de rufe II.Soluii hidrolizante III.Soluii care produc coagularea proteinelor IV.Iodoforii -splare -tergere

-plgi soluie 0,5-1% -termometre soluie 2% -plgi soluie 3%

-splare, tergere

-vesela, tacmurile, duumeaua soluie 1-2 % -tegumente, suprafaa mesei de operaie, lampa scialitic alcool de 70

Alcoolul

-badijonare, tergere

-Septozol -Soluie alco- -badijonare olic cu iod Formolul -vaporizare

-tegumente

V.

-aerul din ncperi (7ml soluie de formol la fiecare m de spaiu

n prezent sunt utilizate substane dezinfectante noi cum ar fi: Clorhexidin (Hibisol)1% pentru tegumente i mucoase Virkon pentru pavimente, mobilier, lenjerie (eliberator de oxigen activ), non toxic, dezinfectant cu spectru larg

Dezinfectantele se impart in 3 grupe: - High-level solutii care omoara toti agentii microbieni, inclusiv sporii. - Medium-level toate microorganizmele, cu exceptia sporilor. - Low-level solutii care, in concentratiile si la timpul de actiune folosite in practica , nu au efect pe spori, micobacterii, ciupercii si virusi.

MOD DE EFECTUARE A CURATENIEI - se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se deschide geamul pentru a se aerisi - caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor - se face ordine in salon : se aranjeaza halatele, ziarele, revistele - se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant corpul de iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera, masa de scris si scaunele - laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier - se sterg de praf celelalte suprafete orizontale - daca este cazul, in locurile murdarite, se sterg peretii, geamurile, usile. - cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant se streg intrerupatorul electric si balamalele de la usi. - se curata grupul sanitar : oglinda, chiuveta, suportul pentru prosop, suportul pentru hartia igienica si vasul de toaleta cu accesoriile. - se matura umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de gunoi si se curata; se pune in cos un sac mare de plastic. Deseurile provenite din salon se strang in spatiul special destinat colectarii temporare din sectie. - se matura cu matura umeda; Spalarea -Spalarea incepe de la geam catre iesire, mopul se manevreaza in forma literei S; -Se introduce mopul in galeata cu apa cu detergent, se spala pavimentul pe o parte din suprafata si apoi se introduce mopul in galeata cu apa simpla si se clateste, apoi se stoarce; se repeta procedeul pana se termina intreaga suprafata. Clatirea -Urmeaza clatirea: se arunca apa folosita la spalare, se spala bine galetile si apoi se clatesc; se pune apa simpla in galeti si se clateste suprafata in acelasi mod ca la spalare; -Se lasa sa se usuce; -Se spala si clatesc galetile si apoi se pregateste solutia de dezinfectant in galetile curate. Dezinfectia -Urmeaza dezinfectia cu solutie de dezinfectant de suprafete Surfanios Citron doua linguri de dezinfectant la o galeata de 8 litri de apa si se lasa sa actioneze 15 minute; - se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.

ATENTIE ! - exista galeti separate pentru saloane (apa se schimba la fiecare salon), pentru grupuri sanitare se folosesc alte galeti de culoare diferita sau marcate diferit, pentru holuri sunt alte galeti; de asemenea si mopuri separate pentru saloane, grupuri sanitare, holuri; - dupa terminarea curateniei si dezinfectiei, toate galetile si mopurile folosite sunt spalate si dezinfectate, uscate si pastrate in locuri special amenajate; Pentru pereti, geamuri, calorifere, mobilier se respecta aceleasi etape: - spalarea cu apa calda si detergent - clatire - dezinfectie - se pastreaza aceleasi reguli ca la pavimente; ATENTIE ! - se folosesc carpe separate de culori diferite la mobilierul din saloane, alte carpe la chiuvetele din saloane, alte carpe la grupurile sanitare. Personalul care efectueaza curatenia si dezinfectia este obligat sa poarte manusi de unica folosinta nesterile la efectuarea curateniei si dezinfectiei, care vor fi schimbate dupa fiecare manevra. Este obligatorie spalarea si dezinfectia mainilor dupa scoaterea manusilor.

METODE DE IGIENIZARE A SALOANELOR SI SPATIILOR ANEXE Reguli de intretinere a ustensilelor de curatenie. - zilnic, dupa fiecare operatiune de curatenie si la sfarsitul zilei de lucru ustensilele utilizate vor fi spalate, curatate, dezinfectate (decontaminate)si uscate. - personalul care executa operatiunile de curatenie si decontaminare a materialului de curatenie si decontaminare a materialului de curatenie va purta manusi de menaj sau manusi de latex nesterile. - decontaminarea (curatarea si dezinfectia) materialului de curatenie se efectueaza la sfarsitul operatiunii de curatenie pe sectie.

INTRETINEREA CURATENIEI SI DEZINFECTIA SALOANELOR

Bolnavii plasati intr-un mediu curat si dezinfectat zilnic pot sa primeasca servicii de sanatate in conditii de asepsie corecta. - atunci cand acestia sunt internati in spital, saloanele la care sunt repartizati trebuie sa le ofere garantia unui mediu curat din punct de vedere vizual si bacteriologic. Intretinerea zilnica. in realizarea curateniei trebuiesc luate in considerare : ingrijirile curente, interventiile medicale, contaminarea salonului. Se recomanda ca operatiunile de curatenie sa se inceapa cu saloanele mai putin contaminate. in fiecare salon se incepe curatarea obiectelor mai putin murdare si se termina cu obiectele mai putin murdare (cosuri de deseuri si vasul de toaleta).

 in nici o sectie NU se admite existenta ghivecelor cu flori. Vase cu flori taiate NU se admit in sectiile cu risc mare (sectii de N.N, reanimare, hematologie, dializa). in sectiile in care sunt admise vase cu flori taiate, apa din vas se schimba zilnic, iar in apa se adauga o lingurita de hipoclorit de sodium 12,5 % Cl activ; aceasta operatiune nu se executa la chiuveta din salon, ci in incaperi special destinate pregatirii activitatii propriu-zise. Pregatirea materialului si a produselor - carucior pentru curatenie - material pentru spalarea pavimentului - solutie de detergent, dezinfectant - o laveta pentru fiecare salon necesara la maturatul umed. Tehnica - se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se deschide geamul pentru a se aerisi - caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor - se face ordine in salon: se aranjeaza halatele, ziarele, revistele - se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant corpul de iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera, masa de scris si scaunele - laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier - se sterg de praf celelalte suprafete orizontale - daca este cazul, in locurile murdarite, se sterg peretii, geamurile, usile. - cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant se streg intrerupatorul electric si balamalele de la usi. - se curata grupul sanitar : oglinda, chiuveta, suportul pentru prosop, suportul pentru hartia igienica si vasul de toaleta cu accesoriile. - se matura umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de gunoi si se curata; se pune in cos un sac mare de plastic. Deseurile provenite din salon se strang in spatiul special destinat colectarii temporare din sectie. - se spala si dezinfecteaza pavimentul - se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul. Intretinerea curateniei si dezinfectia saloanelor dupa externarea bolnavilor. - in timpul efectuarii curateniei mobilierul ramane in salon - dezinfectia terminala (ciclica) se efectueaza in cazul evolutiei focarelor de infectii nosocomiale dupa ce s-a declarat focarul inchis si s-au externat toti bolnavii pentru care s-a aplicat procedura de izolare functionala (izolare pentru infectii cutanate, digestive, transmise prin sange, respiratorii). - in cadrul operatiunilor de curatare si dezinfectie este important : sa se curete cu detergent, sa se clateasca si sa se utilizeze o solutie de dezinfectant. - se strange lenjeria murdara si se pune in sac impemeabilizat. - se strang si se evacueaza deseurile din cosul de gunoi, cosul din wc, acesta se curata si se dezinfecteaza. - se curata si se dezinfecteaza toate obiectele din salon : patul, salteaua, mesele, noptierele. - se curata si se dezinfecteaza obiectele sanitare din grupul sanitar atasat salonului. Daca este necesar se detartreaza obiectele sanitare, se matura umed, se spala pavimentul si se dezinfecteaza. - persoana care a efectuat curatenia si dezinfectia se spala pe maini si apoi pune lenjerie curata pe pat. - in cadrul intretinerii si curateniei saloanelor se recomanda ca de 2 ori pe an sa se spele peretii placati cu faianta sau vopsiti, jaluzelele de la ferestre.

Notiuni de curatenie si dezinfectie. Curatenia = cea mai raspandita metoda de decontaminare utilizata in unitati sanitare prin care se indeparteaza microorganismele de pe suprafete, obiecte sau tegumente odata cu indepartarea prafului si substantelor organice. Aplicarea rationala a metodelor de curatenie a suprafetelor incaperilor, obiectelor si echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98 %, foarte apropiata de cea obtinuta printr-o dezinfectie eficace. Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra tuturor microorganismelor. Dezinfectia = reprezinta procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate microorganismele patogene (distrugere in proportie de 99,99 %) de pe obiectele din mediul inert, cu exceptia sporilor bacterieni. Produse de intretinere pentru curatenie. - intretinerea spatiilor din unitatile sanitare are drept scop realizarea curateniei vizuale, esteticii spatiilor, intretinerea acestora, dar si a dezinfectiei. - actiunile de curatenie trebuie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a suprafetelor. Aceste operatii fizico-chimice se efectueaza cu ajutorul detergentilor. Dezinfectia suprafetelor este asigurata prin aplicarea unui dezinfectant. Pentru intretinerea zilnica a curateniei se recomanda utilizarea de detergenti si detergenti dezinfectanti. Rezultatele operatiilor de curatenie si dezinfectie depind de cunoasterea podusului folosit si de respectarea conditiilor de utilizare ale acestuia. PRODUSE : SAPUNURI : Sapun tare Compozitie: - amestec de saruri alcaline si acizi - efectul este diminuat de apa dura - PH alcalin - nu are putere dezinfectanta Utilizare : - intretinerea suprafetelor cu ceramica, ulei, otel inoxidabil - clatiri obligatorii Atentie! Mentinerea inmuiata a sapunului devine mediu pentru multiplicarea microbilor Clatire dupa utilizare, depozitare pe port-sapun pentru scurgere. Sapun moale sau sapun negru Compozitie: - amestec de saruri alcaline si un numar mare de uleiuri vegetale - alcalinitate scazuta - sub forma vascoasa - nu are putere dezinfectanta Utilizare: - curatare grosiera ( ex. Paviment, gresie ) - se dizolva in apa calda - clatire obligatorie - se depoziteaza si se conserva sub forma vascoasa la adapost de curenti de aer DETERGENTI : Detergenti neutri sau detergenti lichizi universali Compozitie: - putere mare de inmuiere si emulsionare - putere de spumare variabila - nu are putere dezinfectanta Utilizare: - mobilier, paviment, vesela, spalarea manuala a textilelor - dilutie variabila in functie de concentratia detergentului

- clatire obligatorie Detergenti alcalini sau ,, decapanti Compozitie: - apa, agenti de suprafata - lichide transparente sau praf cu miros puternic - indeparteaza murdaria si straturile vechi de ceara depuse pe paviment Utilizare: - in functie de dilutie, spalarea zilnica a pavimentelor - sunt necesare mai multe clatiri Atentie ! - lichidele amoniacale nu se utilizeaza in sectorul alimentar. Detergenti acizi sau ,, detartranti Compozitie: - detergenti + solutii acide puternice - anumiti detartranti combat rugina Utilizare: - curatarea materialelor cu depuneri de piatra - daca produsul este avizat pentru sectorul alimentar se spala vesela si ustensilele de bucatarie. Precautii: - de evitat contactul cu obiecte din otel inoxidabil - nu amestecati niciodata cu alte produse - dilutii diferite in functie de cantitatea de piatra - evitati contactul cu pielea si mucoasele - clatiti abundent ABRAZIVE : - sunt substante minerale de natura calcaroasa sau argiloasa cu granule mai mult sau mai putin fine, detergent, parfum, eventual clor. - sub forma de pulbere, crema sau pasta - actiune mecanica asupra murdariei Utilizare: - curatarea punctuala a suprafetelor dure, obiectelor sanitare, pavimente, cu grija pentru suprafetele emailate. Atentie ! Produsele sunt agresive pentru materiale ,, moi : stratificate, material plastic, suprafete vopsite. MATERIALUL DE INTRETINERE A CURATENIEI - materialul de intretinere a curateniei trebuie utilizat la maximum de eficienta respectand regulile de igiena pentru ca operatiunile de curatenie si dezinfectie sa-si atinga scopul, acela de a elimina microorganismele. - se recomanda ca alegerea materialului de intretinere a curateniei sa se faca pe baza unui studiu la fata locului. Materiale : maturi din PVC, perii, teuri, mopuri - cu ajutorul lor se realizeaza indepartarea prafului si a gunoiului de pe pavimente carucior pentru curatenie - permite aranjarea si transportul tuturor materialelor si produselor de intretinere necesare curateniei zilnice. carucior pentru spalarea pavimentului - permite separarea apei curate si a apei murdare, garanteaza calitatea antimicrobiana a solutiilor de detergent. Se manevreaza usor, este ergonomic,igienic pentru manipulator. Utilizarea sa permite realizarea unei bune spalari. aspirator accesorii manusi de menaj

PROTOCOL DE CURATENIE SI DEZINFECTIE SALI DE TRATAMENT I. CURATENIA SI DEZINFECTIA ZILNICA In fiecare sala de tratament se incepe cu curatarea obiectelor mai putin murdare si se continua cu obiectele murdare (cosuri de deseuri). NU se admite existenta existenta ghivecelor cu flori si vaselor cu flori taiate. - se deschide geamul pentru a se aerisi; - se colecteaza si se evacueaza lenjeria murdara; - se curata si dezinfecteaza:mesele pentru tratament obligatoriu de doua ori pe zi si de cate ori este nevoie, mesele de depozitare temporara a analizelor recoltate de la pacienti - obligatoriu de doua ori pe zi si de cate ori este nevoie, mesele cu instrumentar steril, biroul de scris, corpul de iluminat, scaunele, reflectoarele de la lampile de UV, stativul pentru perfuzie, dulapurile pentru medicamente si instrumentar si alte suprafete verticale; - se curata si dezinfecteaza mesele chirurgicale sau ginecologice cu accesoriile lor, scarita, reflectorul; - intretinerea instalatiei de aspiratie: se evacueaza borcanele de aspiratie, se curata si se dezinfecteaza tubulatura de aspiratie si barbotoarele prin imersare intr-o solutie de dezinfectant; se sterilizeaza in functie de material prin imersare in solutie de sterilizant la rece, se clatesc abundent cu apa sterila si se usuca sau la oxid de etilena sau la autoclav si se mentin pana la utilizare in cutii metalice sterile; se monteaza borcanele de aspiratie curatate si dezinfectate; - se asigura tubulatura si masti de oxigen sterile; - laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier; - se continua cu stergerea prafului de pe restul suprafetelor orizontale:pervazul, partea superioara a dulapurilor; - daca se impune se sterg peretii, geamurile, usile, inclusiv balamalele; - se curata si dezinfecteaza recipientele pentru decontaminarea instrumentarului; - chiuveta pentru spalarea mainilor:se curata si dezinfecteaza oglinda, suportul de prosop, sapuniera, etajera, bateria, cuva cu sifonul chiuvetei; daca este cazul se aplica si detartrant; - se pune sapun, produs antiseptic, prosop hartie; - se evacueaza deseurile periculoase si se inlocuieste recipientul de colectare, se goleste cosul de gunoi si se curata, se inlocuieste sacul de plastic din cos, se matura umed pavimentul de la geam catre usa; - se spala si se dezinfecteaza pavimentul; - se verifica aspectul estetic al salii si se inchide fereastra. DEZINSECIA Dezinsecia reprezint totalitatea operaiilor prin care se urmrete distrugerea insectelor gndaci, nari, mute -, care transmit boli infecioase. Insecticidele sunt substane chimice folosite n dezinsecie i care omoar insectele prin contact direct sau pri ingestie. Insectele ca ageni vectori pot fi: - vectori cu rol pasiv care doar transport germenii musca, gndacul de buctrie pentru boli ca dizenteria, toxiinfeciile alimentare, - gazde intermediare plonia, Dezinfecia se realizeaz prin metode fizice i chimice. Dezinfecia prin metode chimice se face cu: - soluii care se pulverizeaz(omoar insectele pri contact) - soluii pentru momeli alimentare (omoar insectele prin ingestie)

Din categoria insecticidelor fac parte: DDT-ul, HCH-ul (hexaclorciclohexan), lindanul, pedimorul, plotoxul, neguvonul, etc. 1.Dezinsecia slilor de ateptare, a cabinetelor i magaziilor se face astfel: pentru mute se pulverizeaz plotox 40 ml / m, cu remanena de 21 zile, pentru combaterea gndacilor se folosete plotox cu remanena de 14 zile, pentru combaterea plonielor se folosete plotox cu remanena de 2 luni. 2.Dezinfecia n saloanele de bolnavi, slile de tratament i de mese se face astfel: pentru combaterea mutelor se pulverizeaz lindatox soluie 40 ml/m, cu remanen de 1 lun sau se fac momeli alimentare cu neguvon i zahr, pentru combaterea gndacilor se fac pulverizri cu soluie de cimexan, pentru combaterea plonielor se folosete cimexan sau plotox. Metode fizice de dezinfecie: ndeprtarea resturilor alimentare din ncperi aezarea de plase de protecie la ferestre, astuparea fisurilor din perei i podele pstrarea alimentelor n dulapuri speciale i frigidere, golirea noptierelor de alimente zilnic, clcarea rufelor, fierberea rufelor

DERATIZAREA

Deratizarea reprezint totalitatea msurilor de distrugere a roztoarelor care au rol n transmiterea la om a unor boli infecto-contagioase i a infestaiilor parazitare oareci, obolani. Raticidele sunt substane chimice folosite pentru distrugerea roztoarelor. Msurile preventive constau n mpiedicarea accesului roztoarelor la alimente i suprimarea posibilitilor lor de hran i adpost. Metodele de combatere a roztoarelor sunt fizice, biologice i chimice. Metodele fizice constau n folosirea de curse i capcane. Metodele biologice constau n cunoaterea i folosirea n combaterea roztoarelor a dumanilor lor naturali cini, pisici. Metodele chimice constau n folosirea unor substane chimice cu efect raticid, cum ar fi: - efectuarea deratizrii cu antu prin prfuire.Se amestec antu cu talc 2030%, se prfuiete apoi podeaua n benzi late de 20-30 cm, perpendicular pe pereii ncperii.Se pot prepara i momeli cu 1-3 gr antu la 100 gr mlai sau tre, apoi momelile se pun lng sursa de ap sau alimente i se prfuiete n jurul momelii cu praf de antu. - efectuarea deratizrii cu warfarin prin pregtirea de momeli prin amestec de alimente 99,5% i warfarin 0,5%.Aezarea momelii se va face lng sursele de ap i alimente. - efectuarea deratizrii cu past fosforic prin ungerea unor alimente cu past.

COLECTAREA DESEURILOR Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr.185/2003 Norme tehnice privind asigurarea curateniei, dezinfectiei, efectuarea si pastrarea sterilitatii, va informam urmatoarele: NU este permis amestecul produselor folosite la curatenie, al substantelor dezinfectante sau al antisepticelor ! Exista riscul unor reactii chimice periculoase pentru cel care le manipuleaza, precum si riscul de inactivare si incompatibilitate. NU este permisa utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de intretinere a curateniei, pentru dezinfectante si pentru antiseptice. NU este permisa aruncarea ambalajelor goale de la produsele de curatenie, de dezinfectie sau de la antiseptice decat dupa ce au fost curatate sau /si neutralizate. NU este permisa utilizarea de recipiente goale de la produse dezinfectante pentru produsele antiseptice. - flacoanele cu dezinfectante sau antiseptice vor fi etichetate astfel: denumirea produsului, concentratia, data cand a fost preparat, termen de valabilitate. Ordinul 219/2002: privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale

DESEURI NEPERICULOASE : Sunt deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si mediu: Ambalajele materialelor sterile, hartia, resturile alimentare; Flacoane de la solutiile perfuzabile care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice, gipsul necontaminat cu fluide biologice; Saci si ambalaje de material plastic, manusi folosite la curatenie; Recipiente din sticla intacte care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice;

SUNT DESEURI NEPERICULOASE - SE COLECTEAZA IN SACI NEGRI SI SE TRANSPORTA LA RAMPA DE GUNOI A SPITALULUI PENTRU A FI PRELUATE IN SISTEMUL DE COLECTARE DE DESEURI MENAJERE A ORASULUI . DESEURI PERICULOASE: DESEURI ANATOMO-PATOLOGICE Parti anatomice, fetusi, placente, material biopsic din blocurile operatorii Cadavre de animale de laborator SUNT DESEURI INFECTIOASE - SE COLECTEAZA IN SACI GALBENI SI SE TRANSPORTA LA INCINERATORUL SPITALULUI PENTRU A FI INCINERATE

DESEURI INFECTIOASE Deseuri solide sau lichide care contin sau au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice:

Deseuri solide sau lichide care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti sau toxinele microorganismelor Seringi, perfuzoare fara ac, sonde si alte materiale de unica folosinta Recipiente care au continut sange sau alte fluide biologice Campuri operatorii, manusi folosite in acte medicale Sonde si alte materiale de unica folosinta Materiale de laborator folosite, comprese, pansamente, membrane de dializa Pungi din material plastic pentru colectarea urinei

DESEURI INTEPATORE-TAIETOARE Ace, ace cu fir, seringi cu ac, acele de la perfuzoare Catetere, branule, pipete Lame de bisturiu de unica folosinta Sticlarie de laborator si alta sticlarie sparta sau nu, care a venit in contact cu materialul infectios SUNT DESEURI INFECTIOASE - SE COLECTEAZA IN CUTII DE CARTON CU PERETI REZISTENTI SI SE TRANSPORTA LA INCINERATORUL SPITALULUI PENTRU A FI INCINERATE

DESEURI CHIMICE SI FARMACEUTICE Seruri si vaccinuri cu termen de valabilitate depasit, medicamente expirate Reziduuri de substante chimioterapice Reactivi si substante folosite in laboratoare Substante dezinfectante expirate sau deteriorate prin depozitarea necorespunzatoare SE COLECTEAZA IN RECIPIENTE SPECIALE CU MARCAJ ADECVAT PERICOLULUI (INFLAMABIL, COROZIV, TOXIC) SI SE INDEPARTEAZA CONFORM PREVEDERILOR LEGALE PRIVIND DESEURILE CHIMICE PERICULOASE.

COLECTAREA, DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL DESEURILOR MEDICALE Ordinul M.S.F. nr. 219 din 01.04.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale. Deseurile rezultate din activitati medicale sunt toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc in unitatile sanitare. Deseurile nepericuloase - sunt deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si mediu. Deseurile periculoase - sunt deseurile rezultate din activitati medicale care constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea sanitara, in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv cercetarea medicala si producerea, testarea, depozitarea si distributia medicamentelor si produselor biologice. Deseurile anatomo-patologice si parti anatomice - sunt deseurile care includ tesuturile si organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale. Deseurile infectioase - sunt deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange sau alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor.

Deseurile chimice si farmaceutice sunt reprezentate de substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice. Deseurile intepatoare - taietoare - sunt deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere. Deseurile radioactive - sunt deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive. Sistemul de gestionare a deseurilor - reprezinta totalitatea activitatilor de colectare separata la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara, transport si eliminare finala. Depozitarea temporara - este pastrarea pe o perioada limitata de timp a deseurilor ambalate corespunzator, in spatii special destinate si amenajate, pana la preluarea si transportul lor la locul de eliminare finala. Eliminarea finala - reprezinta totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale care vizeaza eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri. Incinerarea deseurilor - arderea deseurilor si instalatii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi inalte de combustie. Depozitarea sanitara - este depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala in locuri special amenajate numite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase. Deseurile periculoase sunt depozitate in depozitul de deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare.

COLECTAREA LA LOCUL DE PRODUCERE Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor este prima etapa in gestionarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. In situatia in care nu se realizeaza separarea pe categorii, intreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri periculoase. Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul. Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare sunt : a) Galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice si farmaceutice) b) Negru - pentru deseurile nepericuloase (deseuri asimilabile cu cele menajere). - pentru deseurile infectioase si taietoare-intepatoare se foloseste pictograma ,, pericol biologic . - pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului : inflamabil, coroziv, toxic. Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbena sau marcati cu galben. Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice scoaterea acestora dupa

umplere, avand pentru aceasta un sistem de inchidere definitiv. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuiesc prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si ulterior la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma ,,pericol biologic Caracteristicile recipientului destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare : - recipientul trebuie sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de inchidere definitive sa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurile intepatoare-taietoare si a mediului - recipientul trebuie inscriptionat in limba romana - recipientul trebuie avizat de M.S., dupa ce a fost supus procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice. In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate in recipientele descrise, seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in interior cu sac din polietilena. Al doilea ambalaj, in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase, este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi. - deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului (inflamabil, coroziv, toxic). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind deseurile chimice periculoase. - deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci de polietilena de culoare neagra, inscriptionati cu ,, Deseuri nepericuloase . In lipsa acestora se pot folosi saci de polietilena transparenti si incolori. - pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare ale sectiei sau laboratorului.