/\_,

______,-' .::\__
_,--------' (_ .:::\__
/\_ _/ :::. \_ ':' '-,_
_/\-^/::.'-, __/ :::. :: \_ \
-^-,_/ "-_/:::: \_ :: :. \___ .\
,--^^--/ .::: \ :. : \_ .::\
/ .: | .: .:: _) : :\ ::\
::: .: _,-' | .:\ .::\
.: _,-' .::: \ .:: :\_ ::|_
|' .:: :. | :: ::\ .::\_ .::\
,-^-,::. ::. \ ' '::\ .::\-, ::\
_/ \ ::. | .:'::\ '::\ -'\
,-' \ \ ::\ .::\_ ::
/ : \ \_ .::::'_ ::-_
,' . :: \ .::::^ ::-_
/ : : \
| :: :: \
_/ .:'

CAIET DE CÂNTECE

The travelers’ prayer::

May the road rise to meet you.

May the wind be always at your back.
May the sun shine warm upon your face,
The rains fall soft upon your fields
And, until we meet again,
May God hold you in the palm of His hand.
Realizat de N.Raluca , C.Dragos, P.Radu şi mulţi alţii; pentru. upgrade şi completări
apelaţi la:
versuri@usa.net sau http://members.tripod.com/~versuri

31-August-1998 SOME RIGHTS RESERVED!

INDEX

ABSURDA NINSOARE-112
ACTORUL-36
ADELINA-54
AIURIT ŞI ABURIT-115
AMINTIRE CU HAIDUCI-93
AMORUL CUBIST-138
ANA LUI MANOLE-171
ANDRII POPA-82
ANTIPRIMĂVARA-35
ANXIETATE-155
ARSURĂ-178
AZI TOTUL PARE
SCHIMBAT-24
BALADA BLONDELOR
IUBIRI-177
BALADA FULGERATĂ DE
VÂNT-33
BĂTĂLIA S-A SFÂRŞIT,
SOLDATUL-113
BĂTRÂNUL REFUGIU-19
BILETUL DE TREN-120
BING BANG-67
BUCEGII MEI-6
CAII LIBERI-154
CANA CU VIN-107
CÂND S-O-MPĂRŢIT
NOROCU'-77
CÂNTEC ÎN NOAPTE-157
CÂNTEC PENTRU
PRIETENI-103
CÂNTEC PENTRU TINE-156
CÂNTECUL BUFONULUI-96
CARAVANELE-74
CASTELUL-147
CĂLUGĂRIL DIN VECHIUL
SCHIT - 30
CERBUL-173
CERUL ŞI PĂMÂNTUL-125
CIREŞARII-161
CIREŞUL-63
COLIND-34
COLINDĂ TRISTĂ-122
COLINDUL GUTUII-38
COLINDUL MÂINILOR
TRUDITOARE-43
COPACII FĂRĂ PĂDURE-132
DACĂ AI GHICI-145
DACĂ DRAGOSTE NU E –140
DACĂ VREI SĂ PLECI-133
DE CE?-168
DECEMBRE -150
DELIR-51
DELIRUL-61
DESCHIDE UŞA, CREŞTINE-
121
DIN COPILĂRIE-12
DONA, DONA-153
DOR DE EMINESCU -48
EPILOG-60
FATA DIN CARAIMAN-15
FATA DIN VIS-104
FATA MORGANĂ-166
FATA MUNŢILOR -2
FĂRĂ PETALE-159
FELIA-66
FLOARE DE COLŢ-25
FLORILE DALBE-123
FOCUL VÂNĂT-179
FRUNZA-146
GARA-148
GAŞCA-68
GLOSĂ-31
HAI DIHAI-17
HAI SĂ NE IMAGINĂM-174
IMNUL BUCEGILOR-16
IMNUL DIANEI-1
IMNUL PIETREI CRAIULUI-14
IMPOSIBILA NUNTĂ-118
INIMĂ DE ŢIGANCĂ-69
IUBESC PLOILE-169
IUBIREA CEA MARE-94
IUBIRE-IDEAL-108
IUBITO-55
ÎMI PARE RĂU-59
ÎMPREUNĂ-144
ÎNSERAREA-135
ÎNŢELEGERE-95
ÎNVAŢĂ DE LA TOATE-29
JOC DE COPIL-176
JURĂMÂNT LA PUTNA-47
LA ADIO-37
LA RĂZBOI-39
LA STRÂNS DE FÂN-20
LA UN CEAI-91
LAVINIA-62
LUMINĂ-106
M-A ŢINUT MAMA ACASĂ-7
MAI ŢII MINTE SEARA-N
CARE?-58
M-AM INDRAGOSTIT
NUMAI DE EA-141
MAREA-163
MICA ŢIGANIADĂ-84
MICUL PRINŢ-170
MICUŢA BLONDĂ-52
MI-E DRAGĂ PĂDUREA-26
MIELUL-49
MOARTEA UNUI ALPINIST-11
MUGUR DE FLUIER-83
MUNTELE ALB-22
NINGE-23
NINGE IAR-117
NOAPTE LA MARE,
NOAPTE LA MUNTE-27
NOPŢI-99
NU AM MAI FOST ACASĂ
DEMULT-114
NU-I NIMIC, ASTA E!-90
NUMAI NOI-4
NUMĂRĂTORI DE PLOI-131
NUNTA-78
NUNTA PE CARAIMAN-18
OAMENI DE ZĂPADĂ-151
OCHI NEGRI, OCHI DE
ŢIGAN-85
OCHII CĂPRUI-53
OCHII VERZI-57
ODATĂ AM UCIS O
VRABIE-116
OM BUN-9
OM ÎN AMURG-28
OMUL PĂDURII-75
OSTAŞII LUMINII
COLINDĂ-124
PAT DE FLORI-128
PĂDURE LINIŞTITOARE-10
PĂDURE NEBUNĂ-3
PĂMÂNTUL DEOCAMDATĂ-46
PE CINE ŞI CÂTE CĂRĂRI-8
PIAŢA ROMANĂ NR-100
PLOAIA-136
PLOAIA CARE VA VENI-98
PLOAIE ÎN LUNA LUI
MARTE-139
PROVERBE-97
PUŞTOAICO-65
PUTEREA SĂ ALEGI -40
RÂPA-13
RĂNITUL DINTRE LINII-158
RESEMNARE PATERNA-111
ROMANŢĂ DE TOAMNĂ-5

ROMANŢĂ ÎNTRE DOUĂ

TRENURI-119
RUGĂ PENTRU PĂRINŢI-45
SALA PAŞILOR PIERDUŢI-175
SĂ TROSNEASCĂ LEMNE-N FOC-105
SĂ-NTOARCEM TIMPUL-134
SĂRACĂ INIMA ME'-76
SCÂNDURA-160
SINGUR ÎN NOAPTE -101
SINGURĂ-149
STRADA POPA NAN-89
STRADA TA-80
STRUNGA-79
SUFLET FĂRĂ CHEI-143
SUNT SĂRAC-21
ŞATRA-73
ŞI DE-AR FI-142
TAINA-109
TANGO ŢIGAN-72
TARDIVE-130
TÂRG DE SCLAVI-110
TĂCUT-152
TE ÎNTREB PE TINE SOARE-86
TEAMA-41
TOTUŞI, IUBIREA-42
TRANDAFIRUL ALBASTRU-167
TREC ŢIGANII-70
TU-127
ŢIGĂNCUŞA-71
ŢURŢURI METALICI-165
ULTIMA ZI-44
UMBRA-129
UN ALT ÎNCEPUT-102
UN OM PE NIŞTE SCĂRI-92
VAGABONZI-56
VARA PROMISĂ-164
VERDE CRUD-172
VINO SĂ DANSĂM, IUBITO-126
VINOVAŢII FĂRĂ VINĂ-88
VIS DE PRIMĂVARĂ-87
VISUL-32
VISUL-137
VOI SUFERI-50
VREMURI-81
VULTURUL-162
ZIUA-64

1.IMNUL DIANEI

Am E Am E
1.Şi-am pornit să reclădim Diana
Am E Am
Un refugiu ars şi părăsit
C E Am
Şi-am lăsat şpriţul şi damigeana
C E A
Şi din Plaiul Foii am pornit.

Am E Am Dm
Am
R: Mamă unde eşti? Bate-mă de vrei
E Am
Dar lasă-mă cu ei !
Mamă unde eşti? Poţi să mă şi baţi
Dar lasă-mă-n Carpaţi !

2. Şi într-o zi cu ploaie şi cu ceaţă

Cu rucsacii-n spate şi vopsea
În alertul nostru pas de raţă
Am atacat-o pe Diana.

3.Scândură lungă, scândură lată

 O cărăm până ne facem mici
Şi echipa noastră cocoşată
Parcă-ar fi o ceată de pitici.

4.Totu-i bine la-nserare

Când cu calde lacrimi ne rugam
O, Ceresc Părinte, îndurare!
Fă mai cald să nu mai îngheţăm.

5.Şi-am ajuns acolo toţi o forţă

Şi-ntr-o scurtă clipă de răgaz
Am aprins a tinereţii torţă
De îndată ce-am ajuns în Crai.

2.FATA MUNŢILOR

C
1.În Piatra Craiului plecat-am iară
Pe-un cal frumos la spate c-o chitară
F C
Şi hoinăream hai-hui prin Piatra Craiului
G C
S-o întâlnesc pe fata munţilor.

2.Şi iată la o cotitură apare

O fată blondă pe un cal călare
I-am spus să stea pe loc să o sărut cu foc
Dar ea n-a vrut şi-n goană a fugit.

3.Priveam năluca-n zare cum dispare

O fată blondă pe un cal călare
Pe cal încălecam, la cal bice-i dădeam
Să o ajung pe fata munţilor.

4.În goană lângă un mic izvor

Stătea întinsă fata munţilor
Şi-o luai pe calul meu şi nu mai ştiu nici eu
De-atâta foc şi dor c-o sărutai.

5.În Piatra Craiului venit-am iară

Cu un rucsac în spate şi-o chitară
Şi hoinăream hai-hui prin Piatra Craiului
Să-i întâlnesc pe cei ce m-au născut.

6.Trecut-au zile lungi şi ani de-atunci

Şi-n Piatra Craiului au apărut
O fată şi-un băiat pe-un cal înaripat
Şi-un cântec vechi de la străbuni lăsat.
3.PĂDURE NEBUNĂ

Em
1.O vară întreagă m-a ţinut pădurea
G
Cu faţa în iarbă şi gândul aiurea
Em
Iar acum în toamnă la plecare
G D Em
Se tânguie că mă rup din inima ei şi o doare.

G
R: Pădure, pădure nebună
Em
În fiecare noapte cu lună
G
Voi rătăci fără ţintă agale
Em G D
Em
Ca o frunză mânată de vânt pe potecile tale.

2.În fiecare noapte de iarnă

Umbra mea albă va veni să se-aştearnă
Ca o ursoaică cu puii ucişi
La umbra stejarilor trădaţi de frunziş.

3.Voi veni în fiecare dimineaţă

Uneori ca o umbră alteori ca o ceaţă
Ori ca o negură, ori ca o brumă
Voi veni, voi veni, nu te mai tângui pădure nebună.

4.NUMAI NOI

Em G D
1.Numai noi, suntem împreună
Em G D
Numai noi sub clarul de lună
G Em D Em
Suntem doi fericiţi în munte
Tu şi eu cuplul fericirii
Eu şi tu vis al împlinirii
Iar în păr porţi doar flori de munte.

G D Am
R: Vom fi singuri prin văi şi pe creste
Din noi doi va rămâne o poveste
 G D B7 Em
Împreună vom fi şi ne vom iubi.

2.Numai noi, câtă poezie

Numai noi, noaptea e târzie
Focul doar mai trosneşte parcă
Sunt al tău, nu mai sunt cuvinte
Eşti a mea, ne iubim pe munte
Pat de flori, şi-mpărţim o soartă.

3.Jos sunt flori, pe cer numai stele

Ne iubim martore-s doar ele
Adormim ca şi doi copii
Numai vis sub clarul de lună
Numai vis, suntem împreună
Amândoi plini de bucurie.

5.ROMANŢĂ DE TOAMNĂ

G Em
1.Nu pot să stau drept merg cu toamna-n piept
C D
Vântu-n toate rănile mă doare
Şi pe orice drum ca un vers postum
Vine frunza în întâmpinare.

R: Şi-am să-ţi scriu scrisori

Pe tulpini de flori
De lumina stelelor pătrunse
Şi-un roman să-ţi scriu
Folosind pe viu sub umbra de nuc
Tincturi de frunze.

2.Putredul accent a lovit atent

Fiecare fir de iarbă verde
Clipe indigo care încotro
Să avem motive de a ne pierde.

3.Frunze îţi trimit scrise cu grafit

Sau cu movul iernii care vine
Ce să-ţi mai înşir, frunze în delir
Te iubesc şi mă gândesc la tine.

4.Orişiunde merg frunze cad din cer

Şi din clopot ni se-aude mersul
Scriu scrisori pe flori lăcrimând în ploi
Într-un liber schimb cu universul.
6. BUCEGII MEI

Em C
1. Mi-e gândul iar hoinar prin munţi
Em C Em
Prin văi şi chei, Bucegii mei
Şi simt pe căpriori tăcuţi
Păzindu-se uitaţi de zei.

D Em
R: Parfumul florilor de colţ
D Em
Te-ndeamnă pe stâncă să sui
Pe Brană, pe jnepeni, pe Colţi,
Pe Acele Morarului.

2. Soarele încet coboară

Uşor s-a dus înspre apus
Liniştea mă înfioară
Acolo sus, înspre apus.

R2:S-aud izvorul clipocind

Şi vântul ce adie alinare
Şi stele pe boltă se aprind
Nici focul nu l-am uitat.

Usor s-a dus înspre apus

Prin văi şi chei, Bucegii mei.

7.M-A ŢINUT MAMA ACASĂ

C F
1.M-a ţinut mama acasă
G C
Să nu vin la tine
Însă eu am tot rugat-o
Pân' s-a săturat de mine.

R: Nu mai pot
Să mai suport
La munte vreau
Să mă întorc.

2.Dacă ai un ghid nebun

Şi-un nebun să-ţi cânte
 Orice ţi-ar face părinţii
Ai să te întorci la munte.

3.Sâmbătă voi sta acasă

Singur voi petrece
Altfel risc ca să mă treacă
Ai mei pe hrană rece.

3.Poate acuma să mă lege

Să mă bată-n cuie
Am să fug şi-ntotdeauna
Am să mă întorc la munte.

8.PE CINE ŞI CÂTE CĂRĂRI

Ducu Bertzi

G D C
D
1.Pe cine şi câte cărări las în urmă nu-mi pasă
Trec singur prin lume deşi câteodată m-apasă
Sunt vesel chiar dacă ştiu bine că drumul se înfundă
Voi merge spre zare şi n-are decât să se ascundă.

C D G
C
R:Cânt fără să-mi pese că-i cineva să m-asculte
G D C
D
Îmi place doar toamna când umblu prin frunzele multe
G D C D
Visez o iubire ce n-a fost şi nu e
G D C D
G
Deşi tot mai rece şi singur cărarea mă suie.

2.Din cărţi nu rămân cu nimic nu mă învaţă

Decât frumuseţea pădurilor câte-o povaţă
Mi-e sufletul pajişte, inima luncă şi vie
Tristeţile toate din lume mi-s scumpe, să vie.

3.Când beau din întinderi şi gust din încinse izvoare

Nimic nu mă îmbată mai mult decât umeda zare
De oameni mi-e drag când departe de ei ştiu că unde
Şi unde o mână învinsă de febră se-ascunde.

4.Dar nu-i nici lumină şi nu-i nici durere prea aproape

De aceea m-aşez lângă ţărmul cu vise şi ape
De aceea pe cine şi câte cărări las în urmă nu-mi pasă
 Şi-mi plac numai mie şi numai cu florile-n cască.

9.OM BUN
Dan Andrei Aldea

Am E Am
1.Om bun deschide-ne poarta
C Dm E
Dă-ne o coajă şi nu ne goni
Dm Am E Am
În schimb îţi vom alunga tristeţea
Dm E Am
Cu vesele cântece şi ghiduşii.
C G Am

R: Venim de departe şi mergem departe

Tocmai în zare sus la castel
Ne-am oprit aici pe drum ne-a prins noaptea
Dă adăpost unor bieţi menestrei.

2.La castel mâine va fi sărbătoare

Prinţesa-mplineşte ani douăzeci
Vom bea mult vin, vom goli tăvi cu mâncare
Ce va fi acolo, să tot petreci!

3.Noi vom cânta noaptea întreagă

Oaspeţi veseli vor dănţui
Şi-n toiul petrecerii, preţ de o clipă
Om bun şi la tine ne vom gândi.

4.Deschide-ne poarta şi dă-ne o coajă

Ai milă de nişte bieţi menestrei
Veşnic pe drum asta ni-i soarta
Veşnic pe drum căutând un castel.

10.PĂDURE LINIŞTITOARE
Mircea Florian
C G Em
P123212
1.Codrule, măria ta, lasă-mă la umbra grea
Am F
Şi să-mi curgă lumea mea
Dm C
Umbra-i deasă, vântul bate
F G Em
Şi răcoarea mă străbate
 F G Em
Voi gândi la toate cele
G C
Câte-n lună şi in stele
F G Em
O să am doar flori în faţă
G C Am
Şi privirea în verdeaţă.

2.O să fiu atunci cuminte

Şi-o să-mi fii chiar tu părinte
Şi-o să-mi dai îmbrăcăminte
Umbră deasă drept cămaşă
Şi copacii ca o casă
Voi gândi la mândra mea
Şi frunzele-mi vor cădea
Şi la oameni m-oi gândi
Lucrurile toate se vor limpezi.

3.Pădure frumoasă eşti

Să nu mi te veştejeşti
Că doar tu mă linişteşti
Umbra-i deasă, vântul bate
Gândurile-mi sunt furate
Şi gândesc la toate cele
La bătrâni şi la Ilene
O să am doar flori în faţă
Şi privirea în verdeaţă.

11.MOARTEA UNUI ALPINIST

Am E Dm C
1.Ninge peste munte cu melancolie
Am E Dm C
Ninge peste moartea unui alpinist
Ninge peste astre, ninge şi sfârşeşte
Inima ce-mi bate azi în pieptul trist.

Am E
R: Ninge sfânt şi păgân,
Dm C
Numai ochii ne rămân
Am E7 Am E
Despărţirea să ne-o vadă
Căci în munţi noi ne-am stins
Şi-am ajuns de-atâta nins
Nişte oameni de zăpadă.

2.Stânca grea şi dură viaţa i-a răpit

 Duhurile văii casă i-au făcut
Giulgiul îi e zăpada pe care-a iubit-o
Vântul îl jeleşte ca la început.

3.Voi cei ce astăzi dormiţi în munţi

Voi pe care stânca dură v-a învins
O, pustietatea lasă să v-asculte
Iar şoptirea blândă mi se pare plâns.

4.Pulberea uitării ninge pe morminte

Cei legaţi în coardă nu vă vor uita
Către culmea vieţii mergem înainte
Până-n ziua-n care stânca ne-o trăda.

12.DIN COPILĂRIE

C F C
1.Sunt iarăşi pe drum, nu ştiu unde merg
G C
Mă cheamă un munte spre care alerg
C F C
Un munte pe care nu ştiu a-l numi
G C G C
Dar pe care, sunt sigur, îl voi cuceri.

C
F C
R: Căci am plecat de-acasă din copilărie
G
Călărind vagoane în sens interzis
Controlorul sus fără să mă ştie jos
Mi-a cerut legitimaţia de blatist.

2.Sătul sunt de blocuri, de tristul oraş

De gări şi de trenuri, de veselul naş
Mi-am luat un rucsac, un stilou şi-un carnet
Ţigări şi chitara ce cântă încet.

3.Oriunde mă duc am prieteni

Şi văd îi salut şi pornesc iar hai-hui
Nu-mi trebuie mult, mă mulţumesc cu puţin
O coajă de pâine şi-o cană cu vin.

4.Stârnesc o iubire şi-o las cu regret

M-avânt într-o alta şi gestul repet
Mă cheamă iar drumul spre necunoscut
 Când cred c-am sfârşit o iau de la-nceput.

5.Dar ştiu c-o să vină o tainică zi

Să am şi eu o casă, nevastă, copii
Dar şi-atunci când în raft voi vedea
Iar mersul de trenuri din noi voi pleca.

13.RÂPA

Dm C Dm
1.La marginea pantei abrupte
Bb C Dm
La un han s-a oprit un străin
Bb C Dm
Era trist şi avea hainele rupte
Bb C Dm
Şi pe masă o cană cu vin.

2.Un străin ce-nconjoară pământul

Stai la mine rămâi doar un ceas
Să te întorci înapoi nu mai ai unde
Înainte să mergi ţi-a mai rămas.

3.Mi-amintesc de o vară fierbinte

De-o pădure cu muguri pe ram
Mi-amintesc de prieteni şi de iubită
Şi de-o casă cu mama la geam.

4.Am ajuns la un mal pe o stâncă

Să-mi înec tot amarul nu pot
Şi mă-ntreb dacă apa este adâncă
Să mă-nec azi cu jale cu tot.

5. Mi-a răspuns ridicându-se agale

Avea ochii plini de lacrimi şi dor
“Mulţumesc pentru vinul măriei tale
Eu mă duc azi la râpă să mor”.

6. Acum plîng şi nimeni n-aude

Trec printre oameni socot
Înainte să merg nu am unde
Înapoi să mă-ntorc n-are rost.

14.IMNUL PIETREI CRAIULUI

Am G
Am
1.Şi-avem un singur Crai ce-aşteaptă neclintit
 G Am
Cu ale sale creste ce-s roşii-n asfinţit
G
Am
Plecăm sâmbătă seara plecăm toţi împreună
C G Am
Liberi ca să fim sub cerul plin de lună.
Am C G
Am
R: Şi-aş vrea să vii şi tu, să mergem împreună
C G Am
Să împletim acolo a Craiului cunună
G Am
Din garofiţe roşii şi din bujori de munte
C E Am
Din liliac şi flori de colţ cărunte
C E Am E Am
Hei, hai liliac şi flori de colţ cărunte.

2.Să vii să îl străbatem pe ale sale drumuri

Să vezi cum cresc la brazi cu miile de muguri
Să vezi şi jneapănul cum creanga şi-a plecat
Ce vitregă-i natura, ce vânt neîncetat.

3.De pleci din Curmătura traseu pe bandă-albastră

Ajungi în Şeaua Caprei cobori apoi sub creastă
Să treci şi de Găvan, de Padina închisă
De stânca Orgii Mari şi de Diana stinsă.

4.De vrei să ştii ce-i muntele să urci prin Crăpătură

Să treci prin Vârful Turnu, să mângâi stânca dură
Să treci de Ascuţit , Ţimbalele amândouă
De Vf. Şpirlea , Omu când ninge şi când plouă.

5.De mergi înspre Ascunsă , pe Hornul nisipos

E ceaţă şi e iarnă şi vântul e tăios
Să simţi rucsacu-n spate o muncă de Sisif
Iar mâna pe chitară lipindu-se de grif.

6.Pe Lanţuri de te-ncumeţi în nopţi cu luna plină

Şi prin zăpada-naltă să tai poteca lină
Să porţi la tine-n piept trei flori de margarete
Să-ngenunchezi vreodată la crucea unei fete.

7.Când râuri de sudoare ţi-or şiroi pe faţă

Să ai credinţa-n munte şi-ncredere în viaţă
Aicea sus pe munte nimic nu e uşor
Mai bine staţi acasă în poala mamelor.
15.FATA DIN CARAIMAN

D
A
1.Sub cer senin, de soare plin, frumos ca niciodată

D
Urcau spre Caraiman pe Jepi câţiva băieţi şi-o fată;
Având în spate un rucsac, salteaua şi cu cortul
Şi-o pălărie verde-n cap, lăsau în urmă totul;

2.Şi cum urcau aşa pieptiş ajunseră-n pădure

Şi-acolo-au întâlnit un urs ce culegea la mure;
A zis ursul "măi, băieţi" crezând că târgu-i gata
"Vă dau ursoaica mea în schimb, voi daţi-mi mie fata".

3.Au zis băieţii "fugi de-aici, ursoaica ta-i nătângă,

Noi ducem fata-n Caraiman, acolo ea ne cântă";
Şi după drumul lung şi greu ajunseră-n poiană
Şi-acolo fata le făcu o ciorbă şi-o tocană.

4.Şi strânşi în jurul focului de nimeni nu le pasă

Căci ei de dragul muntelui lăsară totu-acasă.
G D A
D
R: Frumoasă-i viaţa sus în munţi când mergi pe o cărare
Puţini în lume sunt ca noi, puţini în lumea mare.

16.IMNUL BUCEGILOR

C
1.Dacă ai un dor ce te frământă
G
Nu căta că-i drum obositor
F
Hai prietene cu min' pe stâncă
G C
Pe cărările Bucegilor.
Pe cărările umblate doar de ciute
Sub aripa Caraimanului
Ai s-auzi poveşti necunoscute
Spuse doar de glasul muntelui.
C
G
R: Când Bucegii dau zvon de piatră şi izvoare
F G C
Oriunde-ai fi răspunde la a lor chemare
Caraimanul, Coştila-ascunsă dup'-un nor
Şi Morarul te vor primi la pieptul lor.
2.Pe platou la mare înălţime
Babele la sfat s-au adunat
Numai Baba Mare stă deoparte
Şi-şi pune întrebări neîncetat.
Oare Sfinxul care tace-ntr-una
Şi priveşte în zări nepăsător
Se iubeşte-n taină cu Bătrâna
Sau le face curte Doamnelor.

3.Jos în Peştera întunecoasă

Stă bătrânul schit uitat de ani
Aici doina-ţi pare mai duioasă
Îngânată de bătrâni ciobani.
Numai stareţul cu barba-i albă
Adâncit în rugăciunea lui
Spune-ncet cu vocea lui domolă
Pravila străveche a muntelui.

4.Pe Morar în nopţi cu lună plină

Sau pe brânele Bucşoiului
Vin scăldate parcă în lumină
Zânele din Valea Cerbului.
Au pe cap cununi de campanulă
Şi în plete flori de colţ de-argint
Capre negre-n colţ de piatră sură
Străjuiesc în noapte locul sfânt.

5.De la Vârful Omu până-n zare

Dunărea albastră poţi s-o vezi
Piatra Craiului şi Piatra Mare
Făgăraşul cu-ale lui zăpezi.
Hoinărind vreodată pe-o cărare
Dac-o cruce-n cale-ai întâlnit
Nu uita să pui măcar o floare
Pentru cel ce muntele-a iubit.

17.HAI DIHAI

D
1.N-o ştii nimeni că m-am dus
A D A
Numa’ or vedea că nu-s
D
Sus e cerul, largă-i lumea
A D A D
Bine c-a-nfrunzit pădurea.
D7 G D
R: Hai, hai, haidi, hai, dihai, dihai
 A D A7 D
Pe sub flori mă legănai, haidi, hai, dihai.
2.Sus e cerul largă-i lumea
Bine c-a-nfrunzit pădurea
N-o şti nimeni că m-am dus
Numai or vedea că nu-s.

18.NUNTA PE CARAIMAN

Am E Am
1.El:Averea mea nu-nseamnă numai bani
Dm G C Am
De nunta noastră-un munte-ţi dăruiesc
Dm G C Am
O casă să ne facem, ca tot omul,
Dm E Am
În care să te duc să te iubesc.
Ea: Iubitul meu te însoţesc oriunde
Pe piscu-nalt al marelui destin
Poteca noastră duce înspre munte
Eşti zeul meu deci ţie mă închin.

Dm G C Am
R: El: Vino iubita mea pe Caraiman (- Iubitul meu)
Dm G C Am
In vârf de munte să ne logodim
Dm G C Am
Mireasa mea vei fi în acest an (- Iubitul meu)
Dm E Am
Şi fericiţi în munte să trăim.
Ea: Du-mă iubitul meu pe Caraiman (-Iubita mea)
În vârf de munte să ne logodim
Mireasa ta voi fi în acest an (-Iubita mea)
Şi fericiţi în munte să trăim.

2.El:Şi-n ziua când vei fi a mea mireasă

Te-mbrac în flori de colţ şi busuioc
Numele tău va umple-a noastră casă
Şi să ne-aduci mereu numai noroc.
Ea:Sus, pe Bucegi, va fi luna de miere
Pe pat de flori de munte ne-om iubi
Vom uita de tot trăind în fericire
Ne-om desfăta când bolta va sclipi.

3.El:Dacă va fi s-avem o blândă viaţă

Un munte de copii să-mi dăruieşti
I-om boteza pe toţi în recea gheaţă
Şi le-om cânta, şi le-om spune poveşti.
Ea:Iubite, vom fi singuri printre stele
Din când în când câte-un rătăcitor
Ne va aduce veşti din cele rele
De cei lăsaţi în urmă ne-o fi dor.

5. Dar hai să nu plătim multă dobândă

Atâtor ani trăiţi fără de rost
Urmându-ne unica izbândă
Şi să uităm că prea trişti vom fi fost..

19. BĂTRÂNUL REFUGIU

Am Dm
1. Departe în munţi ascuns printre stânci
G C E
Se află bătrânul refugiu
Acolo se întâlnesc acei ce iubesc
Pereţii de stîncă şi cerul.

Am Dm
R:Nu-i nimeni să-i înţeleagă
G C E
Nu-i nimeni la fel ca ei, la fel ca noi
Doar dorul în dulce leagăn
Să-i urce spre creste mereu.

2. Mi-e inima-n furci, de vrei poti să urci

Să simţi primul pas în perete
Speranţă apoi să facem în doi
Şi-apoi tot mai sus printre creste.

20.LA STRÂNS DE FÂN

Am
1.Să mergem amândoi la strâns de fân
Dm
Şi soarele să ne lucească-n coasă
E
Din când în când în urmă să-ţi rămân
Am
Ca să te văd aprinsă şi frumoasă.
Pe fondul verde să te decupez
Un fel de nimfă cu picioare brune
Şi-n patima magneticei amiezi
Eu să îmbrăţişez ce nu pot spune.

2.Acolo unde nu mai e cuvânt

 Şi sângele începe brusc să fiarbă
Să cad asupra ta ca trunchiul frânt
Şi-n dragoste să ne îmbrăcăm în iarbă.
Şi să miroşi a soare şi trifoi
Şi să te-ntorci în paza umbrei mele
Şi să simţim tot cerul peste noi
Şi gărgăriţe clinchetind pe piele.

3.Şi leneş scuturându-ne de fân

Să trăncănim un soi de amănunte
Din cele ce pe buze mai rămân
Când se arată ploaia dinspre munte.
Şi să uităm şi noi într-adevăr
Din forma noastră peste clăi rămasă
Iar tu să-ţi aranjezi zburlitul păr
Privindu-te în luciul blând de coasă.

Am Dm
G C
Am Dm
E Am

21.SUNT SĂRAC

Am Dm Am
1.Mă întreb ce s-ar fi întâmplat
Dm Am E Am
Dacă-n zori m-aş fi trezit bogat
Deseori la asta m-am gândit
Însă visul meu nu s-a-mplinit.
Am Dm Am
R: Sunt sărac, sunt sărac
Dm A
N-am un ban în buzunar
Dm Am
Sunt sărac şi ce dacă
E Am
Eu cu soarta mă împac.

2.Banul e vorba ţăranului

Banul este ochiul dracului.
Când îl ai îţi pare foarte mic
Când nu-l ai nu valorezi nimic.

3.Fericirea n-o poţi cumpăra

Nici cu bani şi nici cu altceva
Cânt şi nimeni nu mă va opri
Să dau glas tăcerii inimii.
22.MUNTELE ALB

Am E Am
1.Ninge cu vorbe secate
G
Când iarna e grea
C
Şi viscolul bate
Dm E Am
Ninge cu vorbe secate.
Şi iarna e solitară
Când stele de gheaţă
Scânteie afară
Şi iarna e solitară.

G
R: Tu eşti muntele alb
C
Pe care urcăm
Dm Am
Şi-nălţimile tale ne cad la picioare
E Am
Tu eşti muntele alb.
Tu eşti visul meu alb
În care mă-mbrac
În miresme de crin şi de liliac
Tu eşti visul meu alb.

2.Ninge cu vorbele tale

E iarnă fierbinte
Ca o rugăminte
Ninge cu vorbele tale.
Şi te-aş iubi în ianuarie
Ca pe-o floare de crin
Ca pe-o stea căzătoare
Şi te-aş iubi în ianuarie.

3.Şi îmi păstrez jurământul

Să fiu o biată frunză
Ce-o leagănă vântul
Şi îmi păstrez jurământul.

Iar tu rămâi ca o sete

Pe care-o astâmperi
Când iarna începe
Iar tu rămâi ca o sete.

23.NINGE
 D G A D
1.Ninge astăzi pentru tine muntele e alb de nea
Soarele din ceruri vine doar pentru iubita mea
Şi călugării din schituri vor cu toţii a te vedea
La cabană au venit doar pentru iubita mea.

R: Când te scuturi de zăpadă

Nu ştii cât eşti de frumoasă
Ochii-ţi verzi zăpada-i albă
Şi se face cald în casă.

2.Şi zăpada de pe culme în vale s-a rostogolit

Muntele e pus pe glumă de când ştie c-ai venit
Acum coboară şi dorul chemat de la locul lui
Tocmai de pe Vârful Omu până-n Valea Dorului.

3.Jepii Mici ca să te vadă şi-au cumpărat ochelari

Şi în cea mai mare grabă i-au chemat pe Jepii Mari
Nu ştiu sigur azi sau mâine pe Morar am să te sui
Să ne logodim iubito sus în vârful muntelui.

24.AZI TOTUL PARE SCHIMBAT

C
1.Azi totul pare schimbat
Dm
Tinereţea-ncet s-a scurs
G
Ţi-aminteşti cum ne-am plimbat
C
Sus pe creastă la apus.

Flori de munte-am adunat

Pe toate le-am îndrăgit
Printre stânci noi ne-am jucat
Pe vremea când ne-am iubit.
F C Dm
R: O... mâine voi urca iar în creastă
F
G
Amintirea mă cheamă, o ...
C
Dm
Mâine voi porni înspre tine
F
Să-ţi trezesc în amintire
G C
Tot ce crezi că vis a fost.
2.Ţi-aminteşti în Făgăraş
Capre negre-am întâlnit
Nu eram într-un oraş
Dar eram la asfinţit.

Ceru-ndată sa-nstelat
Când spre Bâlea am privit
Dar ce folos, tu ai uitat
Şi frumosul l-ai strivit.

3.Pentru tine totu-i vis

Şi frumosul de-altă dat'
Mai frumos ca-n paradis
L-ai lăsat fără oftat.

Dar crucea mea de-o vei găsi

Pe un ţarc sau pe-un vâlcel
Eu te rog nu te opri
Uită tot ce ţi-am cântat.

25.FLOARE DE COLŢ
Viorel Popescu, Ducu Bertzi

Am E Am
1.Vis de-argint şi de petale
Dm Am
Cuibul tău e sus pe creste
Dm Am
Raza ta-mi coboară-n cale
E Am
Mai frumos ca-ntr-o poveste.
Dm Am
R: Tu floare de colt
E Am
Minune sub bolţi
Dm Am
Fragedă stea
E Am
Iubita mea !

2.Floare ninsă-n vârf de stâncă

Mai presus de nori şi stele
Cine oare să te-ajungă ?
Numai dorurile mele !

3.Floare de lumină vie

Zâmbet cald de dimineaţă
Te aştept de-o veşnicie
 Te-ntâlnesc o dată-n viaţă.

26.MI-E DRAGĂ PĂDUREA

Em G D Em
1.Mi-e dragă pădurea şi murmurul ei
Em G D Em
Mi-e plin iar rucsacul bocancii sunt grei
C G D Em
Străbat iar poteca vreau munţii să-nfrunt
Em G D Em
Şi liniştea pietrei din nou s-o ascult.

2.Pornesc către creste cu dorul hoinar

Şi fluier într-una şi nu am habar
De vânturi mi-adună deasupra nori grei
De plouă, de ninge, nu-mi pasă de ei.

3.Nu sunt niciodată prea singur în munţi

Mă-ntâmpină brazii şi jepii mărunţi
Izvorul mă-ntreabă "Urcuşul e greu?"
Şi-aşteaptă răspunsul din cântecul meu.

4.Căci cântul mi-e veşnic tovarăş de drum

Îl cânt la tot pasul, cum cânt şi acum
El ştie tot dorul din sufletul meu
Mereu e cu mine la bine şi greu.

27.NOAPTE LA MARE, NOAPTE LA MUNTE

1.Noi n-am fost niciodată doi

Ci unul singur amândoi
Sălbatic cuplu-nsingurat
Pe care timpul l-a uitat.
G Am
R: Noapte la mare, noapte la mare
D G
Buzele tale au gust de sare
Păru-ţi miroase a scoici şi a soare
Noapte la mare, noapte la mare.

Noapte la munte, noapte carpatină

Buzele tale au gust de răşină
Păru-ţi miroase a flori şi fructe
Noapte la munte, noapte la munte.

2.Noapte la mare noapte-nstelată

Inima mea e o scoică furată
Perla din ea este inima ta
 Stai lângă mine, te rog, nu pleca.

28.OM ÎN AMURG

Em Am B7 Em
1.Acum sunt un om în amurg
Piei în munţii tăi căprioară
C Am Em
Nu mai râvnesc să-ţi sărut buzele
C Am Em
Azi e a treia oară.
Em G Am B7 Em
R: Fiecare zi are amurg
Fiecare zi are şi zori
Em C Am Em
Toamna via e plină de struguri
G Am Em
Primăvara numai de flori.

2.Acum sunt un om în amurg

Piei din juru-mi viclean bancher
Nu am ce face cu aurul tău
Aurul n-are trecere-n cer.

3.Acum sunt un om în amurg

Ora amiezii a fost dulce, dulce
În cuibul ei din fulgi de zăpadă
Luna s-a dus să se culce.

29.ÎNVAŢĂ DE LA TOATE
lirică norvegiană
A D A
1.Învaţă de la păr să ai statornic trup
D E A
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum
A D
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi
E A
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.

2.Învaţă de la soare cum trebuie s-apui

Învaţă de la piatră cât trebuie să spui
Învaţă de la vântul ce adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.

3.Învaţă de la toate că toate sunt surori

Cum treci frumos prin viaţă cum poţi frumos să mori
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
4.Învaţă de la vultur când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei
Învaţă de la greier când singur eşti să cânţi
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi.

5.Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor

Învaţă de la toate că totu-i trecător
Ia seama fiu al jertfei prin-lumea-n care treci
Să înveţi din tot ce piere tu să trăieşti în veci.

30. CĂLUGĂRUL DIN VECHIUL SCHIT

C Dm
1. Călugărul din vechiul schit
F C
O zi la el ne-a găzduit
Dm
Şi de-ale lumii am vorbit
G C
Şi de-amor şi de amor mi-a povestit.

2. Şi când să plec am întrebat

"Ce dor ascuns te-a îndemnat
Să-ţi cauţi loc printre sihaşrii?"
El mi-a răspuns: "Doi ochi albaştri."

3. Călugărul din vechiul schit

De-atâta dor a-nnebunit
Şi prin ai săi prieteni buni
Trecu la casa, trecu la casa de nebuni

4. Călugărul din vechiul schit

De-acelaşi dor a şi murit
L-au plâns nebuni, l-au plâns sihaştrii
Dar cel mai mult doi ochi albaştri.

31.GLOSĂ
M.Eminescu, Pro Musica
Am G
1.Vreme trece vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val, ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Am G Dm Am
2.Tu rămâi la toate rece
 De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

32.VISUL
C Am Dm G
1.A fost odată un vis frumos cu un băiat şi-o fată
A fost un vis cam dureros de te rănesc mă iartă.
A fost un vis născut în munţi, crescut la o cabană
Umbrit de brazi înalţi cărunţi ce astăzi se destramă.

R: De ce va destrămaţi uşor
Voi vise pe poteci
În amintirea munţilor
Să dăinuiţi pe veci.

2.Cad stelele ard lumânări pe-al muntelui altar

Vin cerbii iarăşi pe cărări pădurile tresar
Izvoarele în şopot lin vestesc iubirea noastră
Iar ale tale vise vin să-ţi bată la fereastră.

3.Rămâi cu bine visul meu şi s-auzim de bine

Te voi păstra în gând mereu voi fi mereu cu tine
Iar cel ce va veni apoi pe munte tu să-l aduci
Vă voi veghea pe amândoi pe creste de-ai să-l urci.
R: Să nu vă destrămaţi uşor ...

33.BALADA FULGERATĂ DE VÂNT

C
1.Rău mă dor ochii mă dor
G F C
De durerea frunzelor.
Am G
R: Şi mă duc şi iar mă duc
G Fm C
Până la izvor sub nuc
Şi mă fac şi iar mă fac
Lemn de brad şi lemn de fag.
2.Rău mă dor picioarele
De bătut cărările.

3.Rău mă dor ochii mă dor

De lumina stelelor.
4.Unde au plecat nu ştiu
Dar mi-e sufletul pustiu.

5.Şi-am să merg fără să ştiu

Dus de dorul meu târziu.

34. COLIND

A E A
1. Când soarele răsare
A D A
Şi cerul nori nu are
A D
Îmi vine să mă duc
A
Munţii din nou să-i urc
E A
Cabană cu cabană.
2. Cărarea este plină
De umbră şi lumină
Iar brazii mă aşteaptă
Cu cetina lor toată
Blândeţe să-mi împartă.

3. Iar fete-n poieniţa

Pun flori în coroniţă
Şi-aleg din sânziene
Parfum şi mângâiere
ªi-aleg iubirea toatã.

3.Buzele tale pe buzele mele

Sunt în adâncul nopţii mai grele
Mâinile tale flăcări în noapte
Roiuri de stele, roiuri de şoapte.

35.ANTIPRIMĂVARA

Am Dm
1.Ce dacă vine primăvara
G C/E
Atâta iarnă e în noi
Că martie se poate duce
Cu toţi cocorii înapoi
În noi e loc numai de iarnă
Vom îngheţa sub ultim ger
Orbecăind pe copci de gheaţă
Ca un stingher spre alt stingher.
Am Dm G
 R: Primăvară, care-ai fost
Cm Am
Nu veni, n-ai nici un rost
Dm E
Poţi să pleci suntem reci
Am E
Iarna ni-i pe veci.

2.Şi vin din patriile calde

Cocorii toamnei ce trecu
Şi cuiburi şi-au făcut la streşini
Şi lângă mine nu eşti tu
Ninsori mai grave decât moartea
Au fost şi sunt şi vor mai fi
La mine-n suflet este vifor
Şi vin nebuni să facă schi.

3.Şi ninge până la prăsele

Ninsoarea-mi intră-n în trupul tot
Un dans de oameni de zăpadă
Ce îmbrăţişarea n-o mai pot
La noi e iarnă pe vecie
Doi foşti nefericiţi amanţi
Ia-ţi înflorirea, primăvară
Şi toţi cocorii emigranţi.

36.ACTORUL
V Şeicaru

Am E Am
1.Actorul a ieşit în stradă
E Am
Să-şi cumpere ceva salam,
E Am
Era în haine de paradă
E Am
Ca Voievod peste un neam.

Dm Am Dm Am
R: O, biet actor, o, biet artist
Dm Am E
Am
Rolurile mor viaţa e un teatru trist.

2.Printre maşini, printre tramvaie

Actorul se grăbea firesc
Urma să vină-un nor de ploaie
Perucile se despletesc.
3.Şi când s-a aşezat la coadă
Cu paloş mantie şi scut
Deodată oamenii din stradă
Ca Voievod l-au cunoscut.

4.S-au dat deoparte cu sfială

Mulţimea toată murmura
Văzându-i hainele de gală
“Să ne trăieşti Măria Ta!”

5.Dar ploaia a venit deodată

Şi ei văzând cu ochii lor
Şi-ntreaga-i faţă demachiată
I-au aruncat un fel de plată:
"Lăsaţi-l dracu', e-un actor!"

37.LA ADIO
A.Păunescu
Am Dm
1.Se află litere şi farduri
G C E
Şi nişte munţi sunt între noi
Am Dm
Dosare-nchise, triste garduri
G E
Şi nici n-o să mai vină apoi.
În pragul iernii absolute
Sărută-mi tâmpla albă, hai
Şi-apoi scufundă-te şi du-te
În orizontul altui grai.
Dm G
R: Nici nu pot nimic să-ţi spun
C Am
Pe curând sau rămas bun
Dm Am E Am
Apăru, numai nu, la adio tu.

2.De ce să-ţi spun la revedere

N-aş mai avea nici un motiv
"Adio" drepturile-şi cere
Că te-am pierdut definitiv.
Şi de la mine până la tine
Cuvântul însuşi va-ngheţa
Nici să te strig nu ştiu prea bine
Iubita mea, pierduta mea.

3.Când te-am văzut ultima oară

Ştiai şi tu, plângeai şi tu
Şi-ai plecat cu tot cu gară
 Nici tren nu mai există, nu.
Eu m-am întors încă o dată
Voiam să vin pe urma ta
Dar unde-i linia ferată
Parcă a luat-o cineva.

4.Eu ţi-aş mai spune amănunte

Destinul de-aş putea să-l schimb
Iubita mea de peste munte
Iubita mea de peste timp.
Pe cea de-atunci n-o voi găsi-o
Şi eu acela am murit
Sub cinic nuclear adio
Noi bietul cuplu pârjolit.

38.COLINDUL GUTUII

Am Dm
E
1.Dulce galbenă gutuie cum şi eu bălai eram
Dm Am E
Am
Mi-a pus mama o gutuie ce se coace-ncet la geam
Aş muşca-o dar mă doare mă cuprinde-un fel de jind
Iar acum că trece anul parc-o văd îmbătrânind.

Am E Am E Am E Am
R: Galbenă gutuie dulce amăruie
Dm Am E Am
Lampă la fereastră toată iarna/ viaţa noastră.

2.Mama mea n-avea nici globuri nici beteală şi nici stea

Sărbătorile de iarnă ce gutui le-mpodobea
Mi-a pus mama o gutuie la fereastra dinspre drum
Şi o văd cum luminează n-am putere s-o consum.

3.Parcă are-n ea ceasornic şi al mamei plânset sfânt

Luminează şi se stinge o gutuie pe pământ
Luxul mamei cel mai mare când copii ne mai simţeam
Era pâinea de pe masă şi gutuia de la geam.

39.LA RĂZBOI

A D
1.M-am aplecat să te sărut
E A
Dar miroseam a praf de puşcă
 A B7
Şi-am luat un drepţi ca de recrut
E A
Cu palma-ntinsă pe vipuşcă.

Când şoapta serii aşternea

Lungi umbre pe zăpadă
În palmă sânul tău avea
Conturul de grenadă.

A D A B7
E
R: Am venit să plec înapoi stă războiul între noi
A D A
B7 E A
Te iubesc dar plec înapoi c-aşa-i datul la război.

2.M-am răzvrătit în seara oarbă

Cuprins adânc de sete
Şi îmi creşteau durut în barbă
În loc de ţepi doar baionete.

Te-am învelit în umbra mea

Ca într-o plasă de mascare
Iar sus pe cer ne căuta
Un avion de vânătoare.

3.Acum te las iubita mea

Din altă emisferă
Şi-n loc de inimă aş vrea
Să am în piept o mitralieră.

Şi dacă viaţa-i ca o carte

La mine-i gata carte
Hei, băieţi în această noapte
Eu vreau să mă cunun cu moartea.

40.PUTEREA SĂ ALEGI

Am Dm G C
E
1.Între noi e atâta pământ,
Echilibrul e frânt
Şi nu ştiu de ce sunt cât mai sunt
În grădina cu lujerul frânt.

R: Între noi sunt şi vârste şi legi

Şi dreptul ce-l ai să mă negi
Dar ca oameni şi vii şi întregi
 Eu îţi las puterea s-alegi.

2.E un film idiot, insolent

Viaţa-n care te duci spre urgent
Şi pe-al cărui murdar firmament
Scrie grabnic "The End" .

3.Şi dintre florile anilor tăi

Vor lua şi cei proşti şi cei răi
Dar te rog cât ai încă văpăi
Dă-i inimii tale mai dă-i.

41.TEAMA

Dm A Dm
1.Mi-este tare teamă de frunzele moarte
Teamă de pajiştile de rouă pline,
Îndat-am s-adorm, dacă nu mă trezeşti
Inima-mi rece-o voi lăsa lângă tine.
Dm G Dm
R: Ce sună departe aşa, dragostea?
Dm
A Dm A
Vântu-n ferestre, dragostea mea.

2.Ţi-am pus coliere cu muguri de zori

De ce pe-acest drum mă laşi nimănui?
De pleci prea departe pasărea-mi plânge
Şi nu-şi va da vinul via verde pe Grui.

3.Sfinx de zăpadă, tu niciodată

N-ai să ştii ce mult te-aş fi iubit
În acele dimineţe când plouă
Şi cuibul se strică pe creanga uscată.

42.TOTUŞI, IUBIREA
A.Păunescu

Am Dm
1.Şi totuşi e stare de veghe
Am E Am
Şi totuşi murim repetat
Am Dm
Şi totuşi mai cred în pereche
E Am
Şi totuşi ceva s-a-ntâmplat.
 Motoarele lumii sunt stinse
Reţele pe căi au căzut
Un mare pustiu pe cuprins e
Trezeşte-le tu cu-n sărut.

Am Dm
R: Şi totuşi există iubire,
E Am
Şi totuşi există blestem
Dau lumii, dau lumii de ştire
Iubesc, am curaj şi mă tem.

2.Şi tu şi iubirea există

Şi moartea există şi ea
Îmi place mai mult când eşti tristă
Tristeţea, de fapt, e a ta.
Ce spun se aude aiurea
Mă-ntorc la silaba dintâi
Prăval peste tine pădurea
Adio, adică rămâi.

43.COLINDUL MÂINILOR TRUDITOARE

A.Păunescu V.Socaciu

C
G
1.Colindăm aceste aspre mâini, la mulţi ani şi soare
C G
C
Vouă făcătorilor de pâini mâini nemuritoare.
Colindăm în era cu atom la mulţi ani şi soare
Floarea mâinii fiecărui om mâini nemuritoare.

G F G Am G
F G
R: Voi ce-aţi învăţat a construi la mulţi ani şi soare
G F G
C
Dulce staţi pe creştet la copii mâini nemuritoare.

2.Măini de muncitor şi de ţăran la mulţi ani şi soare

Mâini trudind la fiecare ban mâini nemuritoare
Semnul vostru e blazonul sfânt la mulţi ani şi soare
Al puterii noastre pe pământ mâini nemuritoare.

44.ULTIMA ZI

Em
1.Dacă va veni cea din urmă zi
Am Em B7
S-o trăim măcar pe ea frumos
Em
Să plecăm în munţi unde-s numai punţi
Am B7 Em
Unde merg şi vulturii pe jos.

Am Em
R: Ce a fost a fost
B7 Em
Ce va fi va fi
Am B7 Em
Uite c-a venit ultima zi.

2.S-avem nişte vin să dormim puţin

Cu anestezii de cabernet
Eu să te ascult iar tu să taci mult
Să ne depănăm viaţa încet.

3.Iar la cap de zi pentru a sfârşi

Mergem amândoi ca nişte proşti
Viaţa noastră-n doi va avea apoi
Un târziu zadarnic happy end.

45.RUGĂ PENTRU PĂRINŢI

St.Hruşc ă

Am Dm G7 C
(E)
1.Enigmatici şi cuminţi terminându-şi rostul lor
Am Dm G7 C
(E)
Lângă noi se sting şi mor dragii noştri dragi părinţi
Dm C Dm F
E
Cheamă-i Doamne înapoi şi aşa au dus-o prost
Dm Am F E
Am
Şi fă-i tineri cum au fost, fă-i mai tineri decât noi.

2.Pentru cei ce ne-au făcut dă un ordin dă ceva

Să-i mai poţi întârzia să o ia de la-nceput
Au plătit cu viaţa lor ale fiilor erori
Doamne, fă-i nemuritori pe părinţii care mor.

3.Ia priviţi-i cum se duc ia priviţi-i cum se sting

Lumânări în cuib de cuc parcă tac şi parcă ning
 Plini de boli şi suferinţi ne întoarcem în pământ
Cât mai suntem cât mai sunt mângâiaţi-i pe părinţi.

4.Pe pământul tot mai greu despărţirea-i tot mai grea

Sărut mâna tatăl meu sărut mâna mama mea
Dar de ce priviţi aşa fata mea şi fiul meu?
Eu sunt cel ce va urma dragii meu mă duc şi eu.

Fine: Sărut mâna tatăl meu sărut mâna mama mea

Rămas bun băiatul meu rămas bun fetiţa mea
Tatăl meu, băiatul meu, mama mea , fetiţa mea ...

46.PĂMÂNTUL DEOCAMDATĂ
A.Păunescu, M.Vintilă

Bm A
1.Timpul vieţii ni-i scurt
Bm
Hai să-l facem curat
G
Trăiesc unii din furt
A D
Alţii doar din ce au dat.

Sunt săraci şi bogaţi

Laşii scuipă pe prag
Voi ce-n lumină zburaţi
Pân' la cer vă urcaţi
A
Pe spinări de noi sclavi.

D G
R: Pe pământ avem de toate
A D
Şi mai bune şi mai rele
A D
Şi-nchisori şi libertate
G A D
Ce-am putea şi nu se poate
G A D
Şi noroi şi stele.

2.Voi ce-n lună plecaţi

Cu-ale voastre izbânzi
Nu uitaţi c-aveţi fraţi
Pe planetă flămânzi.

Pâinea lor o mâncaţi

 Printre stele zburând
Voi degeaba zburaţi
Când cei subdezvoltaţi
Se târăsc pe pământ.

3.Lumea-i plină de răi

Şi de doctori docenţi
Şi de măşti şi de vămi
Şi de mari inocenţi.

Fiindcă naşteţi copii

Apăraţi-i luptând
Doborâţi monştrii vii
Ce de-un veac de vecii
Norii pun pe pământ.

4.Între cei care trag

Şi cei care sunt traşi
Nu e loc de vreun steag
E o groapă de paşi.

Între ei sunt sudaţi

Cu un strâmb ideal
Cum sunt bine legaţi
Condamnatul de laţ
Şi biciuşca de cal

R: Şi ruină şi cetate
Genii mari şi frunţi tembele
Vânt stă şi vânt ce bate
Şi martiri dar si lichele
Nedreptate şi dreptate
Ce-am putea şi nu se poate
Şi noroi si stele.

47.JURĂMÂNT LA PUTNA

C G F G7
C G
1.Luaţi-vă-n braţe copiii ca pe straşnice arme
C G F
G7 C
Şi haideţi cu toţii la Putna unde Măria Sa doarme
Doamne a toată Moldova, nu ne-am făcut de ruşine
Sufletul nostru te cheamă are nevoie de tine.

C G
R: Ridică-te Ştefane şi vezi-ţi fiii!
 F G C G
Că vremea în lume e grea
C G
Credinţă veşnică patriei noastre
F G C
Jurăm Măria Ta!

2.Înconjurându-ţi mormântul Ştefane, Ştefan Cel Mare

Reînviază o clipă că ţi-am adus închinare
Tot ce-ai visat aşa fie precum lăsatu-ne-ai slava
Casă a Dacilor liberi este şi fi-va Moldova.

3.Suntem aici toţi plăieşii, iar un poet mereu-ngână

Trageţi din clopotul Putnei tragica doină română
Cu înnoită putere neamul întreg să tresară
De la mormântul lui Ştefan să ne rugăm pentru ţară.

48.DOR DE EMINESCU
A.Păunescu

G A7 D G
1.Într-o lume relativă ce-a făcut şi-a desfăcut
E A7 D7
Eminescu-i remuşcarea dorului de absolut
Dacă unul şi cu unu nu mai vor să facă doi
Eminescu este chipul infinitului din noi.

G D A7 D A D G E A
D7

2.Fără el oricare lucru şi-ar urma cărarea sa

Fără el chiar steaua noastră dintre stele ar cădea
Pe pământul vechii Dacii când mai mare când mai mic
Dacă n-ar fi Eminescu viaţa nu ne-ar fi nimic.

3.El Moldovei îi e fiul şi Munteniei nepot

L-a-nfiat întreg Ardealul, Eminescu-i peste tot
Într-o lume relativă mai avem un nume sfânt
Eminescu-i România tăinuită în cuvânt.

49.MIELUL

D A D G D A
D
Und' te duci tu, mielule? La păşune, domnule.
Ce să faci tu, mielule? Să pasc iarbă, domnule.
Cin' te mână, mielule? Ciobănaşul, domnule.
Ce asculţi tu, mielule? Fluieraşul domnule.
Ce se-aude, mielule?
Ce auzi tu, mielule? Coasa-n iarbă, domnule.
Plângi de frică, mielule? Nu plâng, nu plâng, domnule
Eu n-am lacrimi, domnule
Am corniţe, domnule.
Nu plângi nu plângi, mielule? Nu plâng, nu plâng, domnule
Plâng ciobanii, domnule
Latră câinii, domnule.
Cin' te taie, mielule? Măcelarul, domnule.
Cin' te mâncă, mielule? Dumneavoastră Domnule.
Cine moare, mielule? Şi noi mieii, domnule
Şi voi domnii, domnule
Noi cu toţii, domnule.
Ce rămâne, mielule? Acest cântec, domnule.

50.VOI SUFERI

Am Dm
1.De ce mă faci să nu am glas
G C
Acum când îmi iau bun rămas?
Am Dm
De ce mă faci să plâng acum
E Am
Când e un simplu rămas bun?

Am Dm
R: Voi suferi, voi suferi
G C
Dar te rog nu reveni
Am Dm
Îmi e de-ajuns
E Am
Nu mai vreau nici un răspuns.

2.A fost un joc copilăresc

A fost o întâmplare
Nu mi-am dat seama cât te iubesc
Şi-acum ce rău îmi pare.

3.Nu căuta nici un motiv

Căci te-am pierdut definitiv
Acum când sunt un biet străin
A cărui viaţă e un chin.

4.Urmează-ţi calea bun rămas

Mergând uşor cu al tău pas
Tu du-te nu privi-napoi
Şi fie-ţi pasul mai vioi.
51.DELIR
Ana Blandiana
Am Dm
1.Trăim fiecare c-o dragoste-n noi
G C
Iar eu pentru tine, iar tu pentru alta
Am Dm
Şi focul ne mistuie crunt pe-amândoi
Am E
Eu ard pentru tine, iar tu pentru alta.
Dm Am
Şi focul ne mistuie crunt pe-amândoi
Dm E
Eu ard pentru tine, iar tu pentru alta.

Am Dm
R: Şi ce ne rămâne să facem
G C
Când dragostea nu ştie decât să dezbine
Dm Am
Trăim să iubim, trăim să iubim,
Dm E
Deşi tu pe alta, eu totuşi pe tine, (numai pe tine).

2.Aştept un cuvânt, aştept un cuvânt,

Iar eu de la tine, iar tu de la alta
Obrazul şi-n vis ţi-l văd delirând
Iar tu în visare nu vezi decât alta.
Obrazul şi-n vis ţi-l văd delirând
Iar tu in visare nu vezi decât alta.

52.MICUŢA BLONDĂ

G Em
1.Am cunoscut odată o mică blondă
C D
Şi viaţa mea de-atuncea s-a schimbat
Nu pot dormi deloc căci mica blondă
Mă urmăreşte pas cu pas neîncetat.

G Em C
R: Da, da te iubesc micuţa mea
D G Em C D
Te rog, nu mă uita.
2.Nu pot rosti iubirea-n trei cuvinte
Nu pot rosti oricât aş încerca
Şi de acuma înainte
Eu îţi propun să fii iubita mea.

3.Pieriţi voi flori, apui tu soare,

Iubita mea s-a îmbrăcat în alb
Şi nu există nici o floare
Şi nici un soare-atât de cald ca ea.

53.OCHII CĂPRUI

C
1.Iubeam şi eu cândva doi ochi căprui
Am
Plângeam şi eu cândva de dorul lui
Dm
Dar ce păcat ca ochii lui minţeau
G
Iar eu ca niciodată îi iubeam
Mai exista o fată în viaţa mea
Pe care o credeam prietena mea
Dar mai târziu am aflat de fapt cine era
Şi am aflat ce dragoste-mi purta.

R: Plângeam când îi vedeam împreună

Plângeam când îi vedeam ţinându-se de mână
Plângeam când îi vedeam întâmplător
Dar nu ştiam că-i urmăresc de dor.

2.Dar astăzi cred că m-am îndrăgostit

Nu ştiu ce s-a-ntâmplat, dar e adevărat
Nu e băiatul meu cu ochi căprui
Acesta-i are albaştri - albăstrui
Sper să nu mai existe o altă fată
Să se-ntâmple iar ca altădată
Dar îmi amintesc mereu de ei
Doi ochi căprui ce i-am iubit doar eu.

54.ADELINA

C Am Dm G
1.Adelina e o fată-naltă cu mers lin
Cu păr lung cu faţa albă ca o floare de crin
Ochii ei adânci şi negri de curând m-au vrăjit
I-am chemat în faptul serii dar sunt de neregăsit.

C Am D G
R: Alo, alo , alo ...
2.Dar acum o săptămână mi-a fost teamă să-i vorbesc
Să o prind uşor de mână tainic să îi şoptesc
Caut iar înverşunat dau mereu telefon
Aşteptând glasul visat dar aud acelaşi ton.

3.Dar acum o săptămână Adelina a apărut

Mi-a zâmbit, i-am dat o floare şi un tainic sărut
Din acea zi pentru mine totul s-a schimbat
Adelina e cu mine, totul e minunat.

55.IUBITO
Am Dm
1.Cum stăm în faţa toamnei muţi
G C
Sporeşte-mi inima c-o dragoste, c-un gând
Am Dm
Solar e tâlcul ce tu ştii oricând
G C E
Atâtor lucruri să-mprumuţi.

Am Dm G
R: Iubito, îmbogăţeşte-mi cântăreţul
Mută-ţi cu mâna ta în suflet lacul
Şi ce mai vezi, văpaia şi îngheţul,
C E
Dumbrava, cerbii, trestia şi veacul.

2.O, lumea dacă nu-i o amăgire

Ne este un senin veşmânt,
Că eşti cuvânt, că eşti pământ
Nu te dezbraci de ea nicicând.

3.O, lumea e albastră haină

În care ne cuprindem strânşi în taină
Ca vara sângelui să nu se piardă
Ca vraja basmului mereu să ardă.

56.VAGABONZI

C Am
1.Noapte şi zi te-am căutat
Dm G
Dar nu te văd, te strig mereu
Şi nu apari, şi-mi pare rău
Ce să-ţi mai spun, este târziu
Şi nopţi de foc voi rătăci
 Coşar hoinar, fără noroc.

2.Vagabonzi pe străzile iubirii

Hoinăresc în căutarea ta
Nu te ştiu
Rog să mă-ndrepte plopii
Spre geamul tău
La care atârn-o stea.

57.OCHII VERZI

Am E
1.Tu în viaţă cât trăieşti
Am
Ochii verzi să nu-i iubeşti
Că ei sunt înşelători
Şi te fac să îi adori.

Am Dm
R: Prima mea iubire, prima amăgire
E Am E
Primul meu suspin de dragoste şi dor
Am D
Nu te las uitării, nici chiar alinării,
E Am
Nu te pot uita aşa uşor.

2.Ce-ai avut cu inima mea

Când mi-ai spus că mă iubeşti?
Ţi-ai bătut doar joc de ea
Şi acum mă părăseşti.

58.MAI ŢII MINTE SEARA-N CARE?

G Em
1.Mai ţii minte seara-n care
C D
Eu ţi-am spus că te iubesc?
M-ai privit cu nepăsare
M-ai făcut ca să roşesc.

R: Nu te mai iubesc
Şi aş vrea să ştie orişicine
Cum te-am iubit
Iar tu ai râs, ai râs de mine.

2.Te credeai o preafrumoasă

 Cosânzeană din poveşti
N-ai ştiut ce e iubirea
Şi acum mă părăseşti.

3.Azi iubesc o altă fată

Altă dragoste-am găsit
Nu-i ca tine de frumoasă
Dar o iubesc şi sunt iubit.

59.ÎMI PARE RĂU

Am E
1.Frumoasă-i luna în amurgul serii,
Am
Şi noaptea ce te-ndeamnă s-o priveşti
Am E
Dar grele-s clipele durerii
Am E Am
Atunci când tu adio îmi şopteşti.

Am Dm G
R: Îmi pare rău, iubirea mea
C Am
De tot ce-a fost şi va urma
De trupul meu şi dragostea
Ce ţi le-am dăruit cândva.

2.Ai dispărut ca barca-n largul marii

De mine ai fugit şi m-ai uitat
Eu nu te-am dat nicicând uitării
Şi te iubesc cum te iubeam altădat'.

60.EPILOG
G.Topîrceanu

Am
1.Lângă ţărmul tristei mări
Dm
M-am oprit pe-o stâncă
G C
Apa tremura spre zări
E
Verde şi adâncă.

2.Sufletu-mi împovărat
De-o iubire moartă,
Se ridică neîmpăcat
 Şi ce el o poartă.

3.Cum îşi duce greu în zbor

Vulturul de mare,
Peste valuri călător
Prada moartă-n gheare...

61.DELIRUL

Am Dm
1.Curând va fi o noapte lungă
E Am
Şi fără tine-mi va fi greu
Iubita mea vino la mine
Te aştept să vii de Anul Nou.
Am Dm
R: Râd şi plâng şi te strig delirând
G C
E soare e ploaie e cald şi e vânt
Am Dm
Din somn mă trezesc şi tresar speriat
E Am
Dar nu-i nimic doar am visat.

2.De vrei să vii curând cu munţii

La marea mea cu valuri verzi
Să ne jurăm credinţă pururi
Să nu te pierd să nu mă pierzi.

3.Tu nu ai timp tu nu ai suflet

Nimic din tine n-ai să-mi dai
Când vii şi pleci şi nu rămâne
Nimic din serile de mai.

4.Când te-am văzut ultima oară

Ah, ce frumos tu m-ai privit
Nu pot să uit a ta privire
Şi parc-o văd şi parc-o simt.

5.Şi de vei face-o nouă punte

Să n-o arunci în amintiri
Şi lasă-mă să vin la tine
Cu braţul plin de trandafiri.

6.Curând va fi o noapte lungă

Şi fără tine-mi va fi greu
Iubirea mea te rog revino
Te-aştept să te întorci mereu.
62.LAVINIA

C
1.Anii au trecut
Am
Şi-mi amintesc
Dm
De ochii dragi
G
Pe care îi iubesc.

R: Lavinia, o da
Tu ai plecat din viaţa mea
Lavinia, o da
Tu eşti şi-ai fost iubirea mea.

2.Nu pot să cred

Că ochii tăi mă mint
Chiar şi acum
Luminile se-aprind.

63.CIREŞUL
Am
1.Nu-i loc pentru iubire pe pământ
Dm Am
Ofelia pe ape s-a-necat
Actorii joacă-n Hamlet, rolul sfânt
E Am
Sub zodia fatalului păcat.
Veneam din ţară-n ţară spre a mea
Şi undeva, nici nu mai ştiu precis
Un vameş îmi ucise poza ta
Iubirea e un lucru interzis.
Am Dm
R: E un cireş, e un cireş, cireş sublim
G (E) Am
Care ne-aşteaptă să-i fim hoţi, să-l jefuim.

2.Dar tu iubita mea poţi să şi mori

Eu te păstrez întreagă ca şi ei
Degeaba te tot vând neguţătorii
Sclavia lor n-ai timp să o observi.
De gen neutru e acest destin
Care pe oameni vrea să-i ţină reci
Dar noi in masculin şi feminin
Ne-am împărţit, ne-om împărţi pe veci.
3.Iubirea e-o anexa pentru mulţi
Rulota unei vesele maşini
Dar noi sălbatici, tineri şi desculţi
Ne vom iubi trecând prin foc şi spini.
Iubirea nu e târgul indecent
În care dăm ce ni se dă-napoi
Legalizată-n orice parlament
Această conspiraţie în doi.

64.ZIUA

G Em C D
1.Ziua mă gândesc doar la tine
Noaptea somnul nu-mi vine
cred că te iubesc...
Sună, sună, sună telefonul
Eu ridic receptorul
vocea ţi-o ascult...

R: Dacă mă gândesc - bis

Cred că te iubesc -bis
Dacă nu gândim
Apoi sigur ne iubim.

2.Sună, sună, sună chitara

Aş cânta toată seara
Pentru tine-aş cânta
Nu, nu, nu ies afară
Am de învăţat, mama nu mă lasă
nu, nu, nu.

65.PUŞTOAICO

Em Am
1.Puştoaico , tu ai sânge de viperă
B7 Em
Puştoaico, îţi spun adio şi te las.

Em Am Em
R: Da, da tu ,tu mi-ai înşelat simţămintele
B7 Em
da, da ,da tu, tu , mi-ai rănit inima.

2.Puştoaico , ţi-am fost suflet prea credincios

Puştoaico, de-acum nimic nu are rost.
66.FELIA

G Em
1.Ieri te-am ginit la o chindie
C D
Erai cu altul pe felie
Mi-ai spus atunci ca sunt tip bine
Şi ai dansat numai cu mine.

R: Felia mea, iubita mea, tu eşti toată viaţa mea

Felia mea iubita mea mor şi nu te pot uita.

2.M-ai întrebat mergem la bar

Eu ţi-am răspuns "Păi nu ţi-e clar ?"
Pahare-n grup, noi am golit
Şi amândoi ne-am matolit.

3.Vrăjeai odată despre şcoală

Dar ne-am prins că e vrăjeală
Ţi-am spus atunci “hai că nu ţine
Eşti paralelă ca şi mine”.

4.Ne-am îmbătat odată cui

În Casa Tineretului
Dar ne zâmbeam meseriaş
Căci eram unici în oraş.

5.Şi uite-aşa aş vrea să mor

Într-un vagon de tren pe hol
Gagicile să mă iubească
Şi toţi naşii să mă cinstească.

67.BING BANG

C
1.Te-am întâlnit , bing-bang
C
În cimitir , bing-bang
G
Pe piept aveai , bing-bang
C
Un trandafir , bing-bang.

R: Şi cântam şi dansam
Printre cruci ne legănam
Pasărele ciripeau
Cirip-cirip, şi crau-crau.
2.Te-am mângâiat , bing-bang
Pe craniul gol , bing-bang
Iar din ochi-ţi ieşea , bing-bang
Un viermişor, bing-bang.

3.Te-am sărutat , bing-bang

Pe maxilar , bing-bang
Tu m-ai muşcat , bing-bang
Involuntar, bing-bang.

68.GAŞCA

Am
1.Mormane de scrisori,
E
Îmi amintesc de vremea aceea
E7
Când colindam pe străzi
Am
Şi nu ştiam ce e femeia.
C
Prin parcul înverzit
Dm
Şi cu caietu-n buzunar
E
La şcoală când mergeam
Am E Am
Păream un mic hoinar.

A7 Dm Am
R: Hei, unde e gaşca de altă-dată?
E
Cu care-o făceam lată
E7 Am
Prin baruri colindând
Hei, gaşca cheflie de-altădată
E azi împrăştiată
Dar n-am s-o uit nicicând.

2.La şcoală când mergeam, când şi când

Şi gândul nu-mi era la carte
Pe fete le ciupeam
Şi gândul îmi zbura departe.
Cu sticla-n buzunar
Şi "Mărăşeştiul" în pachete
Îmi amintesc cu aceeaşi sete
De vremea când eram şcolar.
3. Dar anii au trecut
Şi ani în şir încă vor trece
Noi ne vom despărţi
Şi vom avea inima rece.
Nevasta-ţi va striga
"Mai stai acasă, măi bărbate!"
Dar noi ne vom aduna
Şi astfel vom cânta:

69.INIMĂ DE ŢIGANCĂ

A E A D A
1.Inimă de ţigancă, inimă de romancă
D A
Inima mea te vrea, să-mi fii alăturea
E A
Inimă de ţigancă .

2.Şi mama a fost neagră, lui tata i-a fost dragă

Pe mine m-au făcut să beau să râd să cânt
Inimă de ţigancă .

3.I am a lovely gipsy, I am a lovely gipsy

I sing I sing for you, I dance I dance with you
I am a lovely gipsy .

4.Je suis une belle gitanne, je suis une belle gitanne

Je chante, je chante pour toi, je dance, je dance pour toi
Je suis une belle gitanne .

5.Io sono la gitanna, io sono la gitanna

Io amo, amo te, io canto, canto te
Io sono la gitanna .

70.TREC ŢIGANII

Am E
1.În căruţe colorate trec ţiganii
Am
O ţigancă-n părul ei şi-ascunde banii
Dm Am
Alta într-un colţ de cort dă cu ghiocul
E Am
Să-i ghicească unei fete mari norocul
Un ţigan cântă cu foc dintr-o vioară
Când peste căruţe iar se lasă seara.
 Am E
R: Trec ţiganii, trec,
Am
Se duc şi petrec
Dm
Trec ţiganii, nu se mai opresc
E Am
Dar ei se iubesc.
Am Dm Am E Am
La, la, la, la, la ...

2.La o margine de sat au aprins focul

Iar în jurul focului au încins jocul
Noaptea e cu luna plină fermecată
Seara cu ţiganii n-o uiţi niciodată
Caii pasc pe câmpul verde liniştiţi,
Iar ţiganii dorm în corturi fericiţi.

71.ŢIGĂNCUŞA

Am E
1.La o margine de sat
Am E Am
Stă o şatră de ţigani
Dm Am
O ţigancă frumuşică
E Am E Am
Mi-a zâmbit de sub castani.

Dm Am
R: Ţigăncuşă eşti frumoasă
Am
Ţigăncuşa mea
E
Te iubesc de-o viaţă
Am E Am
Şi nu te pot uita.

2.Trece vara, vine iarna,

Pleacă şatra de ţigani
Şi cu ea pleacă ţiganca
Ce-am iubit-o sub castani.

3.Trece iarna, vine vara,

Vine şatra de ţigani
Dar ţiganca frumuşică
A fugit cu alt ţigan.
72.TANGO ŢIGAN

Em C
1.Cândva de mult un crâng de brazi
D Em
Părea un vechi castel
Şi-o ceată de ţigani nomazi
Au poposit la el.

R: la la ...

2.Şi-aveau ţiganii ochi adânci

Şi galbeni prinşi în plete
Şi-aveau cu ei un cârd de ţânci
Şi-un cârd de negre fete.

3.Cândva un tânăr castelan

Privind prin vechi ferestre
Zări o fată de ţigan
Frumoasă ca-n poveste.

4.Iubita mea, frumoasa mea

Cu drag să fii aş vrea
Stăpână de acum mereu
A sufletului meu.

5.Trecu un an mai mult de-atunci

Şi-n patul de mătasă
Frumoasa fată de ţigan
Era de-acum crăiasă.

6.Trecu încă doi ani de atunci

Ţiganii plini de praf şi fum
Lângă castelul solitar
Au poposit în drum.

7. Odorul meu, iubitul meu

Eu libertate vreau
Să hoinăresc mereu mereu
Adio, dregul meu.

73.ŞATRA

Am G C
1.Trece şatra de ţigani
F C
Azi aici mâine colea
 Dm Am
Cu ţigănci cu flori în păr
E Am E Am
Şi cu sânii ca un măr.

2.N-am nici haine nici pantofi

N-am nici casă nici noroc
În căruţă m-am născut
Din căruţă ştiu să cânt.

3.Ţiganco cu bani în păr

Şi cu sânul ca un măr
Hai cu mine-n lumea mare
Să bem viaţa din pahare.

4. Măi române, măi române

Du-te singur fără mine
Nu las eu ţiganii mei
Nici să-i dai tu mii de lei.

74.CARAVANELE

A
1.Şi-aseară au venit
D E A
Ţiganii în satul meu
Câinii toţi lătrau
Şi ţigăncile dansau.

R: Caravanele, caravanele
Ia uitaţi ţigăncile!
Caravanele, caravanele
Cum le joacă fustele.

2.Şi-n şatră era

O ţigancă frumuşa
Cine o vedea
De ea se îndrăgostea.

3.Şi-un băiat din sat

De ţigancă a aflat
Şi la ea s-a dus
Şi norocul i l-a spus.

4.Constantin te cheamă
Dragă călătorule
Eşti băiat de seamă
Dar te strică fetele.
5.Şi-aseară au plecat
Ţiganii din satul meu
Câinii toţi lătrau
Şi ţigăncile dansau.

75.OMUL PĂDURII
Ducu Bertzi

A D A
1.Fost-am omul pădurii
A D E A
Şi nu m-or mâncat lupii.

A D A E
R: Hai ţurai şi ţurai!
A D A E A
Hai ţurai şi ţurai!

2.Că nici lupii nu-s nebuni

Să mănânce oameni buni.

3.Coborâi din deal în vale

Mă-ntâlnii cu doru-n cale.

4.Doru' prinse-a mă-ntreba

“Doru’ ţi-i de cineva?”

5.Eu la dor am prins a-i spune

“Măi dorule, măi nebune !”

6.”Mai văzut-ai om frumos

Să nu fie păcătos?”

7.”Mai văzut-ai om de treabă

Să nu-i fie lumea dragă?”

8.Fost-am omul pădurii

Şi nu m-or mâncat lupii.

76.SĂRACĂ INIMA ME'

Ducu Bertzi

Am Dm Am
1.Săracă inima me’'
Dm Am E Am
 Fost-am la doftor cu ie'.

Dm Am
R: Hai hai, inimă hai,
E Am
La multe rele mă dai
Hai hai, inimă hai,
Pe din gios, pe după Rai.

2.La doftor şi la potică

Şi mi-or zâs că n-am nimica.

3.Poticaru' aşa mi-o zâs

Leacuri la inimă nu-s.

4.La inimă este un ţâfru

Cetera şi omu' mândru.

5.Măi pretine, eu şi tu
Şahan n-om vide' Raiu'.

7.Fi Raiule sănătos

Noi om mer' mai pe din gios.

8.Fi Raiule cu plăcere

Noi mai pe din gios om mere.

77.CÂND S-O-MPĂRŢIT NOROCU'

Ducu Bertzi

Am E Am G
{C G}
1.Şi-aşa-mi vine câteodată, dorule,
Am E
Să dau cu cuţâtu-n chiatră.

2.Din chiatră să iasă foc, mai dorule,

Dacă-n viaţă n-am noroc.

3.Când s-o-mpărţit norocu', mai dorule,

Fost-am eu dus la lucru.

4.Şi la toţi le-o dat cu caru', dorule,

Numa' mie cu paharu.’'

5.Nici acela n-o fo plin, măi dorule,

Jumătate-o fo venin.
6.Nici acela nu fo ras, măi dorule,
Jumatate-o fo năcaz.

7.'Nalt îi ceriul şi senin, măi dorule,

D'a ma parte norii vin.

8.'Nalt îi ceriul şi-nstelat, măi dorule,

D'a mea parte norii bat.

9.Şi-aşa-mi vine câte-un gând, măi dorule,

Să plec pe păduri cântând.

78.NUNTA
Phoenix

Em
1.Bine-i mirelui
C D Em
Că nu-i nimeni-n lume ca mireasa lui
Uită-te la ea
Ruptă e din cer şi mândră ca o stea.

R: Mă, ce-om mai juca

Lai, la, lai, la, la, lai
Şi ce-om mai cânta,
Lai, la, lai, la, la, lai,

A D G Em
2.Ce-om mai rupe la opinci
A D F#
Şi-om face gropi adânci
Dară nu ne vom opri
Până în zori de zi.

3.Naşii mirelui,
Le duc fraga, grâna câmpului, la, la
Iară naşii ei
Roua norilor şi florile de tei.

79.STRUNGA
Phoenix
Em G F Dm Em D
1.În pădurea de la strungă, hei
Sunt de cei cu puşca lungă, hei
Care dau chiorâş la pungă, hei
Sunt de cei ce-mpuşcă-n lună
Care noaptea-n frunze sună
 Feciori de lele nebună.

2.Dă-te-n laturi, măi creştine, măi

Dacă vrei să treci cu bine, măi
Să rămâi cu viaţă-n tine
Au voinici cu spete late
Şi cu mâneci suflecate
Stau cu puştile-ncărcate.

3.Văleleu ciocoi, bogate, hei

Nici de-i trece din păcate, hei
Să-ţi arunc doi colţi în spate
Că mi-e puşca hultuită,
Şi mi-e ghioaga ţintuită
Şi mi-e inima-ncolţită.

80.STRADA TA
Iris
G D C D
1.Ieri am trecut pe strada ta
Şi soarele se tot juca
Când apărea când dispărea
Din calea norilor fugea.

Em C Em C D
R: Doar o privire, atâta aşteptam
Em C A
Doar o privire mai speram.
G D C
R2: Te voi aştepta
Voi veni pe strada ta
Te aştept mereu
D
Fără tine mi-e greu.

2.Ai apărut la geam târziu

Ce oră era nici nu mai ştiu
O clipă doar tu m-ai zărit
Şi te-am strigat dar n-ai venit.

81.VREMURI

G C D G
1.Hei, tramvai, cu etaj şi tras de cai
Hei, joben, ce umblai la mon jardin
Hei, bunic, cu monoclu erai şic
Hei, can-can, cu picioarele-n tavan.
Em
Toate-au fost la timpul lor
C D
Ceva exagerat
Anii au trecut în zbor
Şi lumea le-a uitat.

2.Hei, pletoşi, cu pantaloni strâmţi şi soioşi

Chitarişti, zgomotoşi şi fantezişti
Mini-jupe, foarte scurt şi strâns pe trup
Hei, tu break îndrăcit ca un berbec.

Toate sunt la modă acum

Ceva exagerat
Timpul trece ca un fum
Şi tot va fi uitat.

82.ANDRI POPA
Phoenix
D G
D
1.Cine trece-n Valea Seacă cu hangerul fără teacă
G A
D
Şi cu pieptul dezvelit: Andrii Popa cel vestit;
Şapte ani cu voinicie şi-a bătut joc de domnie
Şi tot pradă ne-ncetat Andrii Popa hoţ bărbat.

2.Zi şi noapte tot călare trage bir din drumul mare

Şi din ţară peste tot fug neferii cît ce pot
Căci el are-o puşcă plină cu trei glonţi la rădăcină
Şi-are un murg de patru ani care muşcă din duşman.

3.Şi-are fraţi de cruce şapte ce-au supt sângele cu lapte

Şi nu-i pasă de nimic Andrii Popa cel voinic.
D G A D
R: E haiduc şi e vestit
G A D
Andrii Popa cel voinic.

83.MUGUR DE FLUIER
Phoenix

D A Em G D A D A
1.Îmi simt sufletul mugur de fluier
Ce-a doinit cântec cu şuier
Pentru zilele ce-au fost trecute
Pentru nopţile negre şi slute.
2.Am pornit cu roua-n picioare
Ca să cânt un cântec de soare
Pentru zilele ce au să vie
Pentru nopţile cu iasomie.

D A G Em
3.Freamătul apelor
Şi foşnetul codrilor
În el se întâlnesc
Şi sufletu-mi încălzesc.

D A G Em
4.Hei, hei, verde e iarba
A D A
Soarele-i sus pe cer
Hei, hei dusă e iarna
Cu dinţii ei de fier.

84.MICA ŢIGANIADĂ
Phoenix
Am G
1.Trec ţigani pe drum, drumu-i plin de fum
C Em Am
Fumu-i plin de scrum, foc ardea
Vai ţigani, ţigani, gipsy şi gitani
Fără cer şi ani, trec pe drum.

Am G
2.Ţigănie rai, rai care erai
C G C Am E Am
Caravan serai giacardea
Raiul meu beteag de pe alt meleag
Cât îmi eşti de drag, nu ştiu cum.

3.Trec ţigani prin colb, colbul este orb

Orbul e un corb giacardea
Cade seara-n câmp soarele-i scălămb
Cortul este strâmb foc ardea.

3.Fac ţiganii foc, focu-i la mijloc

Fete cu ghioc
Şi cu cărţi de joc, hai noroc, noroc
Vino la soroc.

4.Vino să-ţi ghicesc cărţile vorbesc

Şi nu ne minţesc, giacardea
Fată de caro sub cer indigo
Să-ţi spun încotro foc ardea.

5.Că mulţi ani s-au scurs de când el s-a dus

 Cu un pui de urs pe un drum
Cu belciug şi lanţ fără nici un sfanţ
Spre un târg bizanţ foc ardea.

6.Zaiafet acum lăutari duium

Numai tu nicicum, giacardea

Noaptea de-ar veni pe pământul gri

De ne-ar adormi orişicum.

7.O dar azi dar azi ceru-i de atlaz

Soarele-n extaz
Ei se duc la pas spre un alt popas
Şatră de pripas
Până nu-i mai vezi, până nu-i mai crezi
Şi din ochi îi pierzi
Printre ceţuri verzi, ceţuri de livezi
Vezi că nu-i mai vezi.

Giacardea, cardea
Gialino mura
Gia mura mura
Ce mişto ...

85. OCHI NEGRI, OCHI DE ŢIGAN

Phoenix
Am C G
1.Fată verde cu părul pădure
Fată verde cu părul pădure
Simţi cum privirea lor vrea să te fure.

Am E G F
E
R: Noaptea-n ei ţese ie, nimeni urma să ne-o ştie
Noaptea-n ei ţese ie, zburătorii ca să vie.
G C F C G
Umezi sunt de dor şi-al lor vis plin de zbor
Noaptea-n ei se scaldă în priviri ca de salbă.

2.Fată verde ei te sărută

Cu privirea lor cea mută
Ochii negri, ochi de ţigan.

86.TE ÎNTREB PE TINE SOARE

Phoenix

G
1.Dimineaţa-mi strică somnul,
Visurile mi le pradă
A
Ca să-mi lase viaţa fadă
Ornicul îmi bate gongul
C G D
Şi-mi aduce aminte c-ai plecat.

2.Toate-mi par în jur străine

Lumea-i rece fără tine
Amintiri de-un gând atinse
Îmi trezesc dureri aprinse
Şi-mi aduc aminte c-ai plecat.

C G
R: Te întreb pe tine soare:
D G
"Dragoste murit-a oare?"
Te întreb pe tine soare:
"Dragostea murit-a oare?"

4.Împreună ne-înţelegem
Ne uneşte aceaşi soartă
O stricăm şi iar o dregem
Mai din joacă, mai din ceartă
Dar mi-aduc aminte c-ai plecat.

R: Te întreb pe tine soare:

"Mă vezi tu pe mine oare?"

87.VIS DE PRIMĂVARĂ
M. Vintilă

C Am
1.O cameră micuţă dar de prieteni plină
F Em
Ce-aveau şi foc în suflet şi-n ochi aveau lumină
F C
Idei musteau în aer să stai şi să tot stai
G Am
Şi asta a fost totul în acea zi de mai
F G C
Şi asta a fost totul în acea zi de mai.

2.Ştiam ce-i rău şi bine în lumea de afară

Vorbeam de poluare, ce bine e la ţară
Că banii nu contează, dar e grozav să-i ai
 Şi toate-au fost grozave în acea zi de mai.

3.Aveam muzică bună fumam dintr-o ţigară

În cameră doar zâmbet afară cer şi soare
Şi de erai acolo pierdut şi tu erai
Uitat de tot şi toate în acea zi de mai.

4.S-au dus ai mei prieteni, s-a dus şi acea clipă

Mai zboară fiecare bătând dintr-o aripă
Trăiesc, mai râd, fac glume, sunt sănătoşi dar vai,
Acum nimic nu este ca-n acea zi de mai.

5.Şi cum doresc acuma să fim iar împreună

Pierdut între prieteni ce visul şi-l adună
Şi aş da totul, totul, şi locul meu din rai
Ca viaţa mea întreagă să fie-o zi de mai.

88.VINOVAŢII FĂRĂ VINĂ

Florian Pitiş
G
1.Sunt curat la trup curat la suflet
Am
Vreau să-i înţeleg şi să iubesc
G
Nu contează cât de lung am părul
D G
Important e cât şi cum gândesc.

Simt în trup pletoşii de altădată

Firea mea e saltul omenesc
Nu contează cât de lung am părul
Important e cât şi cum gândesc.

C F C
R: Lume, lume, soro lume
F C
De ce eşti prea rea de gură?
G C
De ce ne priveşti cu ură?
Vinovaţii fără vină
Cer să se facă lumină.

2.Vreau să-înalţ castele de gândire

Vreau să fiu lăsat să simt cum cresc
Nu contează cât de lung am părul
Mai presus e cât şi cum gândesc.

Nu e loc de noi în lumea voastră

 Nu-s din noi acei ce ne muncesc
Şi ţin cont de cât de lung am părul
Nu de cum şi cât de mult gândesc.

3.Hei, voi neatenţi la soarta noastră

Hei, noi ce ne credeţi pui de drac
Gândurile voastre sunt şi ale noastre
Gusturile însă nu ne plac.

Hei, voi care-aţi fost odată tineri

Hei, voi care ştiţi ce-i omenesc
Nu contează cât de lung am părul
Mai presus e cât şi cum gândesc.

89.STRADA POPA NAN

M.Vintilă
C F C
1.În Popa Nan stă un bărbos bătrân şi fotograf
F C
Puştii de pe stradă spun că e un zeu
Ştie chiar de eşti om bun sau rău
După chipul, după chipul tău.
F G C
R: Popa Nan e o stradă înspre Hala Traian
De la Foişor până-n Piaţa Vitan.

2.La un colţ e o florăreasă ce ne vinde flori

Mereu plânge din nimic şi-are păr creţ
Râde rar numai la sărbători
Toate florile nu mai au preţ.

3.În Popa Nan e o frizerie fără muşterii

Pensionarii stau în pragu-i la taifas
Iar frizerul gras şi chel dă glas
Unor melodii de cheflii.

4.Zilnic trece un poştaş cu ochii de cafea

Toate fetele-l iubesc şi-i scriu vederi
Numai fata lui ce stă în cartier
Nu e nicăieri, nicăieri.

90.NU-I NIMIC, ASTA E!

Florian Pitiş
C G Am
1.Ei, şi la ce bun să întrebi de ce, iubito
F G
Dacă n-ai aflat deja
C G Am
 Ei, şi la ce bun să întrebi de ce, iubito
Dm G
Acum tot n-ar mai conta.
C
Când cocoşii tăi vor cânta în zori
F
Pe geam te uită eu sunt călător
C G Am
F
Tu eşti de vină că mă pierd din nou în nori
C G C
Dar nu-i nimic asta e!

2.Ei şi la ce bun s-aprinzi acum lumina

Cea de care n-am aflat
Ei şi la ce bun s-aprinzi acum lumina
Drumul meu e-ntunecat.

Dar doream cumplit să fi găsit ceva de spus

O vorbă bună ce-napoi m-ar fi adus
Timp de vorbe multe pentru noi n-a fost de-ajuns
Dar nu-i nimic asta e!

3.Ei şi la ce bun să mă mai strigi pe nume

Cum nu te-am mai auzit
Ei şi la ce bun să mă mai strigi pe nume
Ne te-aud am asurzit.

Dar mă tot frământ şi mă gândesc pe calea mea

Iubeam o femeie, biet copil îmi spuneam
Ei inima i-am dat dar ea sufletu-mi dorea
Dar nu-i nimic asta e!

4.Şi deci, deci adio

Unde plec păi nu prea ştiu

Dar pe curând nu-i bun iubito

Un adio e mai viu.

Nu, nu-i timp acum de vreun vag reproş

Puteai tu multe, dar ce folos
Tu mi-ai cheltuit anii mei cei mai frumoşi
Dar nu-i nimic asta e!

91.LA UN CEAI
V.Socaciu
C Dm
1.Mi-e dor să mai merg la un ceai, la un ceai
G C
 Să fiu liceanul bălai
Am
Dm
Să n-am decât bani de tramvai, de tramvai
F G
Mi-e dor să mai merg la un ceai.
C G F C Dm G
R:
2.Să fiu iarăşi puştiul rebel
Fumând un chiştoc de camel
Să învăţ dar mai mult fără zel
Să fiu iarăşi puştiul rebel.

3.Mi-e dor de începutul de an

Mi-e dor să mai fiu licean
Să baţi mingea iar pe maidan
Mi-e dor de începutul de an.

4.Mi-e dor de-un "je t'aime, moi non plus"

Să fim pe pământ eu şi tu
Nicicând să nu ne spunem vreun "Nu"
Dar sunt un "je t'aime, moi non plus".

92.UN OM PE NIŞTE SCĂRI

C G C
1.E lumea plină de urmări
Eu sunt un om pe nişte scări
În sus ce e? În jos-nimic
În jos ce e? În sus-nimic.

2.Vorbesc cu ceilalţi care-au fost

Şi-n sus şi-n jos şi nu-i dezic
Eu însumi spun de locurile
Pe unde-am fost nu e nimic .

3.Vecinul meu prăseşte ciori

Vecina mea prăseşte farduri
Eu sunt un om pe nişte scări
Şi-un câine ulucind prin garduri .

4.O dată, de mai multe ori

Căci ce pot fi aceste garduri
Decât căzute foste scări
Decât căzute foste garduri.

5.Vecine, domnule, străine,

Nu înţeleg ce-aveţi cu mine
Ştiu, scările ne sunt comune
 Dar trec atât de rar pe-aici
Portarul însuşi poate spune
Că am ambiţii foarte mici.

6.Din când în când mai vin pe-acasă

De ce vă supăraţi când vin?
Arare talpa mea apasă
Pedalele cu pas străin.

7.Vecinul meu prăseşte ciori

Vecina mea prăseşte farduri
Abia m-am ridicat din garduri
Şi mârâind în joase salturi
Eu sunt un om pe nişte scări .
8.Şi dacă vreţi să fiu baladă
Şi fiindcă eu nu am o stea
Accept, râvnesc, visez să cadă
Un corb nervos la moartea mea .

9.Şi-acuma vă implor zâmbiţi

În lumea plină de urmări
Voi care farduri şi ciori prăsiţi
Întunecaţi şi spălăciţi
Lăsaţi-mă să fiu pe scări!
F G C
Na na na Na na

93.AMINTIRE CU HAIDUCI

Am C Dm Am
1.În codrul verde nu se mai pierde
Dm Am G7 C
Nu se mai vede urmă de cal
Am C Dm A
De la izvoare nu mai apare
Dm Am E Am
Urma călare a vreunui haiduc.
2.Unde s-au dus ? Când au apus
Anii de sus ai gloriei lor ?
Unde-s pistoalele ? Unde-s pumnalele,
Caii şi flintele haiducilor ?

3.La drumul mare nu mai apare

Să mai omoare câte-un ciocoi
Să-i ia toţi banii pentru ţăranii
Pentru sărmanii plini de nevoi.

94.IUBIREA CEA MARE

M.Vintilă
 C F
1.Azi vă spun şi eu o-ntâmplare c-un băiat şi-o fată
Am F G
Cum nu a mai fost şi nu va fi nici când
Se ştiau de mult dar aici la moară-ntr-o vacanţă
S-au privit în ochi şi s-au trezit tăcând
F C Am
C
S-au privit şi s-au plăcut iar apoi când au crescut
Am C F G
Au aflat că-n viaţă drumul lor e la început
Şi venea val după val să îi vadă stând la mal
C F C
Ei trăiau un vis ce şi-l doreau fără de final.

2.Bănuiţi şi voi că la nunta lor întreg pământul

Flori a aşternut în calea lor covor
Au ajuns şi ei oameni mari şi au copii minune
Au trăit aşa cum s-au iubit arzător
Fericiţi ca ei nu sunt prea mulţi oameni pe pământ
De prea multă fericirea lor te trezeşti cântând
Au ajuns al lumii mit simplu şi deosebit
Ei au fost atât doi oameni vii care s-au iubit.

3.Fericiţi ca ei nu sunt prea mulţi oameni pe pământ

De prea multă fericirea lor te trezeşti cântând
O întrebare aş avea: Nu suntem şi noi aşa?
Cine oare, să-mi răspundeţi voi, ne va împiedica?

95.ÎNŢELEGERE
Mircea Baniciu, Mihai Beniuc

G C P213212
1.Las lumea să dispreţuiască
Am D G
Adânca taină dintre noi
C Am G Em
Prejudecata omenească
C D G
Arunce-n cale-ţi cu noroi.

2.În faţa idolilor lumii

Nu plec genunchii nu cerşesc
La fel cu tine gândul nu mi-i
Nici să iubesc nici să urăsc.

3.M-afund fără să-mi caut rostul

 În chefuri nici voios nici trist
Vorbesc cu prostul cu neprostul
Dar pentru sufletu-mi exist.

4.În larma lumii ne-ntâlnite

O zi ca orice altă zi
Fără de bucurii iubirăm
Fără tristeţi ne-om despărţi.

5.Şi preţuim în viaţa toată

Doar oamenii, atâta tot
Nu ne-om minţi noi niciodată
Nici alţii a ne minţi nu pot.

96.CÂNTECUL BUFONULUI
F.Pitiş

C
1.Când eram flăcău la mama
F C F G
Hei, ce ploaie şi ce vânt!
C
Dam şi eu în fete iama
C G C
Fiindcă plouă pe pământ !

2.Iar când mi-a mijit mustaţa

Hei ce ploaie şi ce vânt!
Tot în râs am luat viaţa
Fiindcă plouă pe pământ !

3.Dar de când m-a ars năpasta

Hei, ce ploaie şi ce vânt,
Şi mi-am luat şi eu nevastă
Plouă într-una pe pământ.

4.Şi, de-atunci, bătu-o-ar gaia

Fie ploaie, fie vânt,
Beau şi eu cât toată ploaia
Care cade pe pământ.

5.Piesa-i gata, trag oblonul

Hei, ce ploaie e afară
Dacă v-au plăcut bufonii
Mai poftiţi şi-n altă seară !
97.PROVERBE
A. Păunescu, M. Vintilă

Am Em F C
G
1.Pe când lumea fierbe, noi mai mari, mai mici
C F C G
Învăţăm proverbe ce se spun pe-aici
Vrem o altă limbă toţi ar învăţa
Lupul părul schimbă dar năravul, ba.

C G C
R: Hai la moşu' cu proverbe
F C
Dai un ban dar ştii că fierbe
F C
Fierbe-n sus şi fierbe-jos
F C G
Hai la moşu' cu proverbe.

Hai la moşu' cu proverbe

Pentru-n nume şi trei verbe
Iar proverbul dureros
Hai la moşu' cu proverbe.

2.Avem multe treburi făţuim oglinzi

Fugi după doi iepuri, nici unul nu prinzi
Vocea ni-i peltică deci vorbim mai rar
Buturugă mică pleacă de sub car.

3.Doamne, ce osândă dinspre glasul tău

Că pisica blândă zgâriază rău
Marea mea mândrie în aceasta stă
Ce nu-ţi place ţie altuia nu-i fă.

4.Înţelesul scapă treaba e mai grea

Altuia-i sapi groapa, tu ajungi în ea
Îmi vei duce dorul, frate grădinar
Dar să laşi ulciorul la apă mai rar.

98.PLOAIA CARE VA VENI

Dorin Liviu Zaharia
C Am
Sunt un frate tânăr, care crede în dreptate,
F G C
Am ochi negri, dar am mâinile curate.
Iubesc pletele şi ploaia şi cămăşile-nflorate,
Nu răspund când mi se-aruncă vorbe-n spate.
 F C F
C
Un fapt fără importanţă mă poate face să sper,
Mă-nclin şi pun în balanţă ce-i sfânt cu ce-i efemer.
Dm
Peste tot atârna greu
G C
Teama de sinceritate...

Dar de câte ori, prieteni, n-am surâs cu întristare,

Când speranţele păreau înşelătoare.
Când necinstea şi prostia şi-ascundeau prin gropi norocul,
Ştiţi de câte ori, prieteni, i-am prins jocul.
Ne-am săturat de palavre, de cărţi şi filme de şoc,
Cu vampe, regi şi cadavre, cu stele de iarmaroc.

Ploaia care va veni

Le va potopi pe toate.

Ni-e lehamite de marşuri, de tromboane şi plocoane,

De blazoane, de canoane şi fasoane.
Fiindcă banul şi prostia sunt pericole morale
Circul vieţi ne-a impus salturi mortale.
Deasupra florilor noastre ciuperca cheamă a pustiu,
Din cer cad pasări albastre şi totuşi nu-i prea târziu.

Ploaia care va veni

Le va potopi pe toate.
Să-ncercăm să facem noi
Un oraş fără păcate.

Ploaia care va veni

Le va potopi pe toate.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.

99.NOPŢI
Valeriu Sterian

Am Em C G Am
1.Nopţi lungi şi triste acasă mă gândesc...
Am Em C G Am
Şi pe voi acolo vă zăresc
C G
C
Sunt nopţi pline de groază pentru mine în război
Am G C G Am
Sunt nopţi de basm acolo la voi.
Doamne pentru ce o viaţă de coşmar?
 Şi pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopţi pline de groază când teamă mi-e să fiu
Sunt nopţi de basm de care nu mai ştiu.

Am E Am E
R: Doamne, vino Doamne
C G Em Am
Să vezi ce-a mai rămas din oameni.

2.De ce nu încetaţi acest cumplit război?

De ce vă gândiţi numai la voi?
Şi nici nu vă pasă de mama care-şi plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălţi de sânge
Şi nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt.

100.PIAŢA ROMANĂ NR.9

Al.Andrieş, N.Alifantis

Am
1.Desene frumoase stau pe pereţi
G
Şi am şi-o pisică cu nouă vieţi
Am
Ea-i mai mult plecată, e-adevărat
G
Şi-acasă când stă, stă mai mult sub pat.

C Am
R: Uşa e veche, broasca-i nouă
G
Piaţa Romană Nr.9.

D Am
2.Într-un colţ e-o chitară desigur
D G
Şi-un ceas ce se căzneşte să bată
Am D
Afară e vânt, ferestrele sunt
G D
Tăiate din aceeaşi bucată.

3.E destul de mică camera mea

Dar încap toţi prietenii mei în ea
Stau în picioare se aşează pe jos
În rest sunt cuminţi şi vorbesc frumos.

R: Aşa că vino sus dacă plouă

Piaţa Romană Nr.9.
101.SINGUR ÎN NOAPTE
Compact
C F
1.Dacă în ochii tăi, astăzi atât de goi
Dm G
Aş putea să mai revăd
C F
Zilele ce-au trecut, nopţile de demult
Dm G
Anii ce uşor s-au scurs
F C G F C
G
Niciodată nu te voi uita, cheamă-mă oricând vei vrea.

D A7 / B7 E G
R: Singur te caut în noapte, unde eşti?
Singur pe strada pustie rătăcesc.

D G
2.Serile de-altădat, banca pe care-am stat
Em A
Ne aşteaptă şi acum
D G
Părul să ţi-l ating, în braţe să te cuprind
Em A
Şi să uit, să uit de mine
G D A G D A
Cine oare te va însoţi în acest sfârşit de zi?

3.Ce fericiţi am fost când toate aveau un rost

Cât de singuri suntem azi
Poate peste un timp vom încerca zâmbind
Să ne amintim din nou
Niciodată nu te voi uita
Cheamă-mă oricând vei vrea.

102.UN ALT ÎNCEPUT

Compa ct

D G A
D
1.Strada pe care ai stat păstrează şi acum
Locuri prin care-altădat' cu tine am trecut
Când ploaia în parc ne prindea şi totul era liniştit
Trăiam clipe care-aş fi vrut să n-aibă un sfârşit.
 G A D
R: Altul desigur te va iubi mai mult
Va fi un alt început
Nu ştiu desigur ce ţi-ai dori mai mult
Poate un alt început.

2.Acuma mi-e greu să mai cred că tot ce s-a-ntâmplat

Mai poate fi măcar o dată mai poate fi adevărat
În clipa-n care-ai să pleci ce rost ar mai avea
Încearcă din nou să speri nimic nu s-a schimbat.

3.Sunt clipe în care mă-ntreb ce te-ar putea opri

Să fiu tot eu acela pe care-l vei dori
Sunt singur de-atâta vreme, singur şi de mult
La uşa mea nici nu mai ţin minte de când nu ai bătut.

103.CÂNTEC PENTRU PRIETENI

Compa ct

C G F G
1.În seara asta mare
Cu toţii vom cânta
Va fi o sărbătoare
Ce n-o putem uita.

R: E , e, e, e ...

2.S-aprindă fiecare
Scânteia ce va da
Speranţa pentru mâine
Puterea de-a visa.

D A G A
3.Ai nevoie de-un prieten
Pe care cu adevărat
Să-l simţi aproape de tine
Când viaţa greu te va-ncerca.

104.FATA DIN VIS

Compact
D A G A
1.Îmi amintesc de tine stăteai în faţa mea
A fost de-ajuns o privire ce n-o pot ,n-o pot uita
Cu braţele-amândouă încerc să te regăsesc
Să fim din nou împreună e tot ce pot să-mi doresc
Cu gândul preţ de o clipă să te-nţeleg aş fi vrut
Aş fi rămas cu tine, că am să te pierd n-aş fi crezut.
 R: Dacă vrei , dacă vrei
Voi fi cu tine , dacă vrei
Voi fi lângă tine

2.Afară numai vântul gonind prin noapte spunea

Să las în urmă timpul ce mult prea iute alerga
Privesc la trenul care fugea nepăsător
Căldura şoaptei tale ce-avea să piară până-n zori
Pornesc la drum prin noapte, în noaptea-n care ţi-am zis
Că numai tu dintre toate, doar tu eşti fata din vis.

105.SĂ TROSNEASCĂ LEMNE-N FOC

A.Păunescu

G C G
1.Să trosnească lemne-n foc
C G D
Şi să vină multă noapte
În pridvor de busuioc
Cu miros de mere coapte.

C D
R1:Şi să ningă nins de nori
G G7
Pân' la streaşină şi peste
C D G
Şi în scaun să adorm, adorm
C D G
Ca de-un drog şi de-o poveste.

2.Cu ziarul pe genunchi

Şi cu pleoapele căzute
Să-mi răsară moartea-n trunchi
Şi pe ochi să mă sărute.

R2:Cei bătrâni să fie vii

Pacea lumii fie dată
Eu copil între copii
Iar afară tânăr tata.

3.Şi bunica să mă ia
Să mă ducă încet spre pernă
Şi să simt venind din ea
Toată liniştea eternă.

R3:Să trosnească lemne-n foc

Sub un biet ibric cu lapte
 Să miroase-a busuioc, să miroase
Să miroase-a mere coapte.

106.LUMINĂ
Sorina Claudia Blaj
Am
1.Lumină, lumină
G E Am
Lumină pierdută prin crengi
E Am
Alerg după tine alerg
Lumină, lumină
Lumină pe urmele tale pe vânt
Aleargă un suflet flămând.

C Am
2.Aici eşti ascuns după lume
C E Am
Nu vrei să-i auzi de nume
C E Am
Atinge-l lumină solară
C E Am
Nu-l lăsa să moară.

3.Lumină, lumină
Lumină sorbită de trupuri
Acum m-atingi, mă tulburi
Lumină, lumină
Lumină cu sete de sori
Şi-n veci n-oi mai fi orb.

4.Lumină mereu mă apropii de vise

Descoperi speranţele ninse
Făcându-le floare de măr
Lumină, viaţă, adevăr.

5.Atinge-l lumină solară

Nu-l lăsa să moară
Făcându-l floare de măr
Lumină, viaţă, adevăr.

107.CANA CU VIN
Sorina Claudia Blaj

C
1.Aseară te-am aşteptat
G C
Şi n-ai venit
 C
Poate te-ai supărat
F G C
Poate-ai adormit.

C F
R: Deseară să nu m-aştepţi
G C
Deseară n-am să vin
Pentru două vorbe
La o cană cu vin.

Deseară să nu m-aştepţi
O, nu, n-am să vin
Pentru "Bună, seara!"
Atât, şi-o cană cu vin.

2.Speram ca într-o zi
Şi tu să mă iubeşti
Dar din romanţe ştiu
Că sperând greşeşti.

3.De-acuma poţi să pleci

La alta liniştit
Mi-am pierdut şi timpul
Şi tot nu m-ai iubit.

108.IUBIRE-IDEAL
Ecoul

A D A
1.Nu mă privi iubite peste umăr
A D E
Sunt prea departe n-ai să mă zăreşti
A D A
S-a-ntunecat şi-am rătăcit cărarea
D E A
Iar tu cu gându-n altă parte eşti.

Ai mâna rece şi ai vocea mută

Şi ai uitat de mult numele meu
Ochii de gheaţă tâmpla ta căruntă
În loc de-adio lungi păreri de rău.

D A
R: N-ai tu iubire să mă lecuiască
De-atâta foc mi-e inima de jar
Las în instincte lumea să trăiască
 Voi face din iubire ideal

2.Doi câte doi se logodesc cocorii

Doi câte doi spre lună vor zbura
Dar numai noi cu aripile frânte
Îngenunchiaţi în iarbă vom cădea.

Nu mă privi cum stau culcată-n iarbă

Şi buzele mi-s arse de cuvânt,
Las să crească sămânţa de pădure
Iar părul rădăcină în pământ.

109.TAINA
Ecoul
D D7
1.Dacă n-am să vin deseară
G D
Mamă uşa n-o-ncuia
D
Spune-i tatei că-s în poartă
A D A
D
Sau găseşte tu, sau găseşte tu, sau găseşte tu ceva.
G A7 D7
R: În noaptea asta mamă lumea e a mea
O lume de douăzeci de ani
Priveşte, mamă, jocul şi taci, nu întreba:
E foarte simplu, este ziua/seara/noaptea mea.

2.Nu pune nici-o întrebare

De întrebări m-am săturat
Nelămurită să rămână
Fie taina mea, fie taina mea, n-o-mpart cu nimenea.

3.De m-apucă miezul nopţii

Şi eu, mamă, n-am venit
Lasă telefonu-n pace
Căci în noaptea asta, în noaptea asta, mamă nu-s de găsit.

110.TÂRG DE SCLAVI
A.Păunescu
C F
1.Hai, vino lume, vino să vezi
C G
Vino să cumperi, vino să vinzi
F C
Titluri poveşti şi bătrâni suferinzi
G C
Arme, biciuşti, biciclete, cirezi.
2.Dar mai ales vino lume cu sârg
Vino să vezi copiii suavi

Haideţi cu toţi la comerţul de sclavi

Onoraţi al copiilor târg.

3.Aici sunt mame ce vând copii

Mame deştepte cu mâinile reci
Care în cinicul veac douăzeci
Se pricopsesc nu s-ar mai pricopsi
Vânzând ca-ntr-un târg pentru vite copii.

2..., 1....

111. RESEMNARE PATERNA

Maria Galati

X1 X2 X3 A7
1. Ce surpriză, ce surpriză că tu ai sunat
Dm G7 D G
Nu te-am mai văzut de mult băiete,
Fiica mea de cinci minute singură a plecat
Să se plimbe iarăşi pe înserat.
Ce să facă, doar învaţă, repetă neîncetat
A uitat demult de-ai ei prieteni
Te aşteaptă şi suspină ca un plop însingurat
Deşi nu e nimeni vinovat.

R: N-o să-şi creadă ochilor când o să te vadă

Va plînge sigur şi te va îmbrăţişa
N-am să-i spun nimic, e mare să-nţeleagă
Cât de adevarată e surpriza ta.

2. A primit a ta scrisoare şi s-a bucurat

Te iubeşte atât de mult, băiete,
Ai minţit că n-ai să vii şi s-a întristat
Ochii ei senini s-au înnourat.
S-a însingurat prea tare, sunt îngrijorat
Neobosită-ntruna doar învaţă
Îşi ocupă astfel timpul ca să uite c-ai plecat
Şi un gol în suflet I-ai lăsat.

112.ABSURDA NINSOARE
Sorina Claudia Blaj

G C G
1.Întunericul se lasă ca o plasă
C
 Peste cuibul meu din munţi
G D G
S-a sălbăticit cărarea, nu-s poteci
C G
Doar prin inimă de treci.

Zodia mi-o ţin pe frunte ca pecete

Sunt legată de destin
Ca o pasăre de noapte, stau ascunsă
La întuneric mă înclin.

G D G D
R: Mă îngroapă absurda ninsoare
D G
Să te strig nu mai am glas
Ce cald e în braţele tale
Şi ce singuri am rămas.

Întoarce-te ochi, mă înconjoară

Voi fi prada lupilor
Străinii din noi mă înfioră
Răzbunarea iernilor.

2.Nu e vaiet, nu e rugă ţi se pare

Nu te prinde s-o provoci
E o pasăre nebună care moare
E târziu să te întorci.

113.BĂTĂLIA S-A SFÂRŞIT, SOLDATUL...

Zaharia Stancu Poesis
Am Am7 Dm Dm7
1.Bătălia s-a sfârşit, soldatul
G C E
A rămas pitulat într-o mască
Am Am7 Dm Dm7
Undeva departe pământul geme
E E7 Am E
Gata să urle, gata să nască.
2.Deasupra cerul gol şi soarele
În jur câmpul gol şi morţii
Sufletele lor stau drepţi şi aşteaptă
Să intre-n rai în faţa porţii.

C F C
3.Soldatul din mască vede o floare
F G
Şi vesel şi-o pune după ureche
Am Dm Am
 Ce mândră, ce pură e lumea
Dm E Am
Ce rea, ce urâtă, ce veche.

4.Vor răsări steaguri şi flori

Pe oraşul de obuze ars
În bătălie au luptat toţi
Victoria e a celor care-au rămas.

5.Bătălia s-a sfârşit, soldatul

Ridică fruntea să vadă iarba
Ţiuie-un glonţ rătăcit
Şi-i sfărâmă tâmpla şi barba.

6.Deasupra cerul gol şi soarele

În jur câmpul zdrobit de obuze
În mască soldatul nu mai are
Nici ochi să vadă, nici buze.

114.NU AM MAI FOST ACASĂ DEMULT

Mircea Micu, Poesis
C C7 F Am Dm
1.Nu am mai fost acasă demult
C Am Dm G
Mă gâtuie oraşul ca pe un miel fragil
C C7 F Am Dm
Am uitat cum miroase busuiocul
C G7 C
Dar ochii mi-au rămas de copil.
Strada îmi mitraliază auzul
Scrâşnetul tramvaielor mi se pare un dric
Vorbele-mi sunt gloanţe ascunse
Dar ochii mi-au rămas de copil.
C7 F G
R: Ochii mi-au rămas, doar ochii
F G7 C
Ochii mi-au rămas de copil.

2.Noaptea mă visez într-un lan de secară

Am devenit mai ursuz, mai abil
Nu mai ştiu deosebi mărul de pară
Dar ochii mi-au rămas de copil.
Nu mi se mai arată nici mama în somn
Cu zâmbetul ei de înger umil
Dorm nu ca un vultur la pândă
Dar ochii mi-au rămas de copil.

115.AIURIT ŞI ABURIT
 Eugen Ionescu, Poesis
A D
1.Aiurit şi aburit
E7
Cum eram eu mă iubeam
A D
În strachină nătâng
E7
Împlântam piciorul stâng.

D A
R: Dar printre nori alergam uşor
D
Iar dacă mă încurcam de stele
A C E
Le culegeam ca nişte mere.
2.În strachină nătâng
Împlântam piciorul stâng
Şi nu călcam deştept
Nici cu piciorul drept.

116.ODATĂ AM UCIS O VRABIE...

Zaharia Stancu- Poesis
Soarele apune după nişte mări
Şi răsare-n flăcări din mare.

A D
1.Odată am ucis o vrabie
A E
Am tras cu praştia-n ea şi-am lovit-o
D A D A
Pe urmă o zi şi-o noapte întreagă
D E A
Am tot plâns-o şi am tot jelit-o.

Nu m-a bătut mama, nu m-a certat

În mână ţineam o bucată de pâine
Degeaba mi-a spus, degeaba mai plângi
Ce-ai omorât, omorât rămâne.

2.Mai târziu am crescut flăcăiandru

M-am îndrăgostit nebuneşte de-o fată
Nu ştiu de ce într-o zi a murit
Şi-n altă zi a fost îngropată.

De mult nu mai trag cu praştia-n vrăbii

De mult nu mai merg la nici o îngropare
Soarele apune după nişte mări
Şi răsare-n flăcări din mare.
117.NINGE IAR
V. Şeicaru
Em D
1.Ninge iar iubito în absenţa ta
C B7
Ca o despletire de cireş amar
Em D
Din copilărie n-a mai nins aşa
C B7
Dac-ai fi cu mine am fugi pe cai.

G D
R: Ninge cu argintul coamelor de cai
C B7
Ninge ca o nuntă veche la fereastră
G D
Dac-ai fi cu mine astăzi cu alai
C B7
Am porni iubito către nunta noastră.

2.Parcă tot pământul e-nvelit de cer

Prins de Odiseea fulgilor de nea
Azi mi-i dor de tine ca un mesager
Urmărit de viscol şi absenţa ta.

3.Ca şi cum ar curge vremea înapoi

Să împartă iarăşi două veşnicii
Ninge cu duminici, ninge între noi
Cei pierduţi în lume, singuri şi copii.

4.Dac-aş ştii pe unde este umbra ta

Azi pe sub zăpadă ţi-aş săpa tunel
Şi-am reface lumea cum a fost cândva
Într-un vis cu sănii şi cu clopoţei.

118.IMPOSIBILA NUNTĂ
A.Păunescu, V.Şeicaru
F Am
R: Îmbracă-te-n alb prea frumoasă mireasă
Dm E
Aşa se cuvine în drama ce-o joc
Pe urmă vom merge fiecare acasă
Şi munţii vor pune misterul la loc.
Am Em Am
1.Munţii mei duhovnici au intrat în ceaţă
Am Em Am
 Clopote bătrâne bat pe mănăstiri
G C
E
Când miroase a iarnă nunţile îngheaţă
Am E Am
Pentru noi lunatici imposibili miri
Vin să ţi se închine vânturi şi dihănii
Viscolul asupra-mi cade ca un laţ
Şi ţi-aş face o nuntă cu un sat de sănii
Şi cu felinare şi cai înstelaţi.

2.Până o să se întâmple tu vei fi căruntă

Mie o să-mi vină cea din urmă zi
Şi va fi şi aceea tot un fel de nuntă
Şi-mi vei duce grija şi te voi iubi
Ţi-am adus, mireasă, munţii mei cu noaptea
Nunţi cu animale se petrec în munţi
Codrii de miresme şi păduri de şoapte
Ele sunt salonul neîmplinitei nunţi.

3.Lumânări de nuntă ţin în ladă urşii

Lupii suflă-n focul stânelor pustii
În rostogolire ne unesc obârşii
Nu-mi vei fi mireasă, mire nu-ţi voi fi
Te invit la nunta dulce şi albastră
Unde zurgălăii scot argint din toţi
Ce păcat că totuşi nu e nunta noastră
Ce păcat că morţii i-am fost dat ca soţ.

119.ROMANŢĂ ÎNTRE DOUĂ TRENURI

V.Şeicaru

G Am
1.Şi vine vremea câteodată
D7 G
Când din oglinda unei ploi
B C
Mireasa inimii uitată
D7
Îţi face semne înapoi.

Şi-atunci cobori în vechea gară

Cu gândul că vei revedea
Acelaşi tren de odinioară
Din care ai plecat cândva.

G Bm C G
R: Etern pasager, mai vine un tren
Am D7 G
 Adio, mai trece un tren
Iubirea mereu aleargă spre noi
Cu-o floare şi-o gară în doi.

2.Va pleca un tren şi iată

Un vis pe care-l credem stins
Ne luminează viaţa toată
De mâna vremii neatins.

Şi ne grăbim atunci spre gara

Uitată pe un vechi peron
Şi alergăm să prindem scara
Sclipind la ultimul vagon.

120.BILETUL DE TREN
V.Şeicaru

Am
1.N-am venit de prea departe
Dm
Şi nu plec aşa curând
Am
Dar vedeţi că noaptea bate
E7 Am
La ferestre luminând.

Em
Şi de-acum încă o vreme
Am
Încă-o flacără în doi
Em
Doar un gând să ne recheme
B7 Em
Voi fi iarăşi lângă voi.

R: Până când şi până unde

Se întâlneşte stea cu stea?
Un bilet de tren ascunde
Fiecare-n palma sa.

2.N-am venit să dau poveţe

De speranţă şi noroc
Doar iubirea să ne înveţe
Cât în suflet mai e loc.

De aveţi o sărbătoare
Într-o zi de anotimp
Luminaţi în jur c-o floare
Şi nu-mi daţi nimic în schimb.

121.DESCHIDE UŞA, CREŞTINE

Ştefan Hruşcă
G C
1.Deschide uşa, creştine
G D
Deschide uşa, creştine
G C G
Ca venim şi noi la tine
D G
La mulţi ani, mulţi ani cu bine.

2.Noi la Betleem am fost

Unde s-a născut Hristos
Şi-am văzut şi pe-a sa mamă
Pe care Maria o cheamă.

3.Cum umbla din casă-n casă

Ca pe Fiul său să nască
Umbla-n sus şi umbla-n jos
Ca să-l nască pe Hristos.

4.Umbla-n jos şi umbla-n sus

Ca să-L nască pe Iisus
Tot umblând găsi apoi
Un staul mândru de oi.

5.Îngerii din cer coboară

Staulul de-l înconjoară
Îngerii cu flori în mână
Împletesc mândră cunună.

6..Pe cunună-i scris frumos

Astăzi s-a născut Hristos
Pe cunună-i scris aşa
Că s-a născut Mesia.

7.Care cu puterea sa
Va împărăţi în veac!

122.COLINDĂ TRISTĂ
Karma

Am E
1.Se aud colinde încet pe cale
Am E
 Şi rar le tulbură vreun ecou
Dm Am
Când ademenitor poftesc în zare
Dm E
Să-mi intre-n casă anul cel mai nou
Te aşteaptă oamenii plini de mirare
Că au venit pesemne prea curând
Că tot îmbătrânesc cu disperare
Şi că mor şi ei din când in când.

Dm Am G C
R: Ascultaţi colindă tristă
Dm Am E Am
Ascultaţi colinda mea.

2.Că le e greu să îşi tot poarte crucea

Pe sub ferestre noi e timp sărac
Că nu mai ştiu pe unde-ar fi răscrucea
De-ntors la Moş Crăciunul din alt veac
Închină un pahar cu vin de casă
Ai casei îi răspund ca un ecou
Şi-adorm tiptil cu coatele pe masă
Visând că va fi bun anul cel nou.

3.Îi şterg uşor cu mâna lui cea stângă

Un fir de lacrimă pornit hoinar
Când zurgălăii şuieră-ntr-o dungă
Pe-o filă ultimă de calendar.

123.FLORILE DALBE
Ştefan Hruşcă
Am E Am Dm E Am
1.Scoală gazdă din pătuţ, florile dalbe
Am E Am
Şi ne dă un colăcuţ, florile, florile dalbe.

2.Că mămuca n-o făcut, florile dalbe

Ţătărară n-o avut, florile, florile dalbe.

3.Pe când sât' o căpătat, florile dalbe

Covata i s-o crepat, florile, florile dalbe.

4.L-o sfădit mama pe tata, florile dalbe

Di ce s-o crepat covata, florile florile dalbe.

5.Când covata o lipit, florile dalbe

Cuptorul l-i s-o urnit, florile, florile dalbe.
6.Când cuptorul a tomnit ,florile dalbe
Anul nou a şi venit, florile, florile dalbe.

124.OSTAŞII LUMINII COLINDĂ

Am G Dm Am
1.Larg deschideţi poarta sufletelor noastre
C Em Dm
Am
N-am venit să cerem, ci-am venit să dăm.

G C G Dm
Am
R: Dalbe şi iar dalbe flori adevărate
C Em Dm
Am G
Ca şi vestea bună ce v-o colindăm
Dalbe şi iar dalbe flori adevărate
Dalbe şi iar dalbe florile de măr.

2.Dincolo de munţii vieţii şi-ai himerei

Le-am cules azi noapte florile de măr

Le-am cules din munţii unde veşnic merii

Roditori de aur sunt într-adevăr.

3.Florile pe care le-am cules azi noapte

Vor rodi în brazda sufletelor toate
Merele de aur, merele visate
De colindătorii veacurilor toate.

125.CERUL ŞI PĂMÂNTUL
Ş. Hruşc ă
C
1.Cerul şi pământul, cerul şi pământul
G C F C
În cântec răsună
Îngeri şi oameni, îngeri şi oameni
Cântă împreună.

F C G
R: Hristos se naşte Domnul coboară
G
Îngerii cântă magii îl adoră
C
Păstorii aleargă ieslea înconjoară
G C F C
Mari minuni se întâmplară.
2.În Betlaim azi e mare minune
Vergură curată fiu născu în lume.

3.Din răsărit vin magi cu bucurie

Cu dar de smirnă, aur şi tămâie.

4.Din cer cuvântul în trup se arată

Noaptea din lume zi se face-ndată.

5.Hristos se naşte veniţi la închinare

Cu vesel suflet veselă cântare.

126.VINO SĂ DANSĂM, IUBITO

G
1.Vino să dansăm iubito
Em
Să dansăm numai noi doi
C
Toţi se uită lung la tine
D
Eu te las rămâi cu ei.

R: E târziu să mă-înţelegi
Te rog mult nu plânge când dansezi
Nu plânge când dansezi.

2.N-am să-ţi uit nici gura dulce

Ce mereu ţi-o sărutam
N-am să-ţi uit nici ochii albaştri
Ce mereu parcă-mi vorbesc.

3.N-am să-ţi uit nici părul negru

Nici de tine n-am să uit
Adevărul sau minciuna
Ce ştiam să ţi le-ascult.

4.Trebuia să se sfârşească
O ştiam de la-început
N-ai avut sinceritate
N-ai avut măcar atât.

5. Rămas bun fără regrete

Ăsta-i ultimul tău dans
Dansu-n care nu poţi plânge
Este tot ce-a mai rămas.
127.TU
Conexiuni
C9 Am
1.Tu eşti în globul de cristal
F G C Am
Ce-mi arată drumul către mal,
F G C Am
Când mă pierd în lumea mea
F G C
Şi-aş vrea să înving tristeţea grea.

2.Tu, nevăzută, dar te simt

Te ignor dar nu pot să mă mint,
Eşti în ceea ce respir, eşti tu
Firul ce mă leagă
Am Em F
De miracolul din zori,
G
Când din vis cobori
Am Em F
În tot ce ating în jurul meu
G C Am
Chipul tău îl văd mereu în gând,
F G C9
Eşti orice, oricum, oricând...

3.Tu, aşteptarea din amurg

Când secundele încet se scurg,
Cu atingeri moi de catifea,
Alintate-n mâna ta.

4.Tu eşti ideea de intens,

Căutării mele-i dai un sens,
Un motiv ca să încerc mai mult
Tu eşti vocea ce-o ascult,
Eşti chemarea de demult,
Ce mă face să nu-mi aparţin
Nu mai sunt eu, nu mai e nimic al meu
Eşti tu... Nu pleca ! Nu spune nu !

128.PAT DE FLORI

C F C Am G
1.Când dormeam pe pat de flori
C Am
Şi aveam pernă de nori
Am Dm
Ne-ncălzeam doar cu fiori
G C
 Şi cu stele uneori.

2.Ziua când se lumina

Mâna ta pe mâna mea
Era o dulce povară
Şi simţeam cum timpul zboară.

3.Doar pe braţe te purtam

Pân' la margini de ocean
Tu stăteai la pieptul meu
Şi credeai că sunt un zeu.

4.Dar acum că-mi eşti departe

Şi o lume ne desparte
La-nceput a fost un joc
Tu nu m-ai iubit deloc.

5.Noapte rece când se lasă

Te văd tristă şi frumoasă
Şi visez adeseori
Că te-ntorci la mine-n zori
Că te-ntorci pe pat de flori.

129.UMBRA
N Alifantis
Am
1.E umbra aceasta pe care
E Am
O semeni în sufletul meu
Cu milă şi tristă mirare
Voi duce-o cu mine mereu.

Şi-apoi într-o zi oarecare

În care-mi vafi cel mai greu
Voi pune-o în vechi calendare
Duminica trupului meu.

E C
Dm Am
R: Fiori prin mine umblă şi nu am trebuinţă
Dm Am
E Am
Te rog pe tine umbră să redevi fiinţă.

2.Flămând de iubirea întreagă

Pe vremi cu amurg mohorât
Când zorile noaptea-şi dezleagă
Mă satur c-o umbră şi-atât.
 Şi sufletul meu te mai roagă
Magnetic catarg doborât
Tu umbră tăcută şi dragă
Aşează-ţi fularul la gât.

3.O umbră se-nchide în mine

O umbră prin mine trecu
E atâta de rău că e bine
E atâta de mult dacă e nu.
Bacovia-şi iese din sine
Şi râde în "a" şi în "u"
O umbră în viaţă mă ţine
Şi umbra aceea eşti tu.

130.TARDIVE
Karma

Am G C Dm
1.A fost un joc de copil fără rost, un joc inutil
F Am
Am sperat să pot face din vise şi flori
C G Am / Dm C
A
Un neant în care să zbori.

C
R: Nici nu ştiu ce să spun
G
Mi-este sufletul gol
D
Aş vrea iar să te-aduc
Am
Peste clipe ce dor
C G
Am rămas fără glas
Dm Am
Bun rămas.

2.Păcat că n-ai ştiut ce curat

Mi-e cântecul mut
Lângă tine-am aflat ce e setea de vis
Şi tristeţea unui învins.

3.Îmi şterg o lacrimă caldă, zâmbesc

Căci viaţa mă-ndeamnă
Să nu uit că mi-e dat să şi pierd uneori
Că ades e greu chiar să mori.
131.NUMĂRĂTORI DE PLOI
Maria Galaţi
G
1.Iubito câtă lume-i între noi
Em
Numărători de ploi din doi în doi
G
Şi dintr-un nor de dor necunoscut
Em
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut
Am D7
Ascultă-mă şi lasă-mă să strig
G Em
Mi-e frică de-ntâmplare şi mi-e frig
Am D7
Şi nu mai vreau să ştiu pân-la sfârşit
G D E
Cine-a iubit frumos cine-a greşit.
R: Na na ...
Numărători de ploi din doi în doi
Iubito, câtă lume-i între noi.
2.Cine-a făcut în noapte primul pas
Cine-a plecat din joc cine-a rămas
Şi cine-a adus pereţii rând pe rând
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gând
Cine-a pierdut şi cine-a câştigat
De toate mântuit să dezlegat
Cine-a crezut mai mult în celălalt
Sub cerul prea străin sau prea înalt.

3. Iubito câtă lume-i între noi

Numărători de ploi din doi în doi
Şi dintr-un nor de dor necunoscut
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut
Cum n-am să uit cum sună glasul tău
Decât tăcerea ce-mi vafi mai rău
Şi tu să poţi sub stele înnopta
Când nu mai ştiu ce-nseamnă umbra ta.

132.COPACII FĂRĂ PĂDURE

Dm A7 Dm
1.În povestea copacilor goi
F C
Scârţâind într-o singură uşă
Gm Dm
Este vorba de noi amândoi
A7 Dm
 Este vorba de foc şi cenuşă
Doi copaci fără frunze pe drum
După cum îi priveşte înaltul
Doi copaci prin sărutul de sus
Aplecându-se unul spre altul.
Dm A7
R: Spune-mi pădure cu frunza rară
D
m
Unde-i iubirea de astă vară?
Gm
Nu ştie iarna să se îndure
Dm A7 Dm
De noi, copacii fără pădure.

2.Toată vara au fost numai ploi

Şi-au fost stele în nopţi fără stele
Şi prin toamna şederii în noi
Cade ultima frunză pe ele
În zadar către tine întind
Nişte crengi ce-mi fuseseră braţe
Alte uşi se aud scârţâind
De tomnatecul vânt să se agaţe.

3.Nu mai suntem decât doi copaci

Vor veni călători să ne tundă
Vor lua crengi toţi copiii săraci
Pentru flacăra lor muribundă

Şi chiar dacă mă vei mai iubi

Peste crivăţul iernii ce vine
Fără braţe cu ochii pustii
N-am să am ce întinde spre tine.

133.DACĂ VREI SĂ PLECI

C
1.Mi-e dor de tine iar lângă tine cea de ieri
Am
Să fii aici iar lângă mine
Dm
Eşti visul ce-mi dădea fiori
G
Eşti dragostea ce nu mai vine.

R: Dacă vrei să pleci

Priveşte-n noaptea grea
Aminteşte-ţi tu
Şi poate nu vei mai pleca
 Dacă vrei să pleci
Priveşte-n noaptea grea
Dar privirea ta
Eu nu o pot uita.

2.O lumină mai veghează

În noaptea-n care totuşi ai plecat
E speranţa care-mi cere
Un răspuns pe care încă nu l-ai dat.

3.Şi steaua iar apune

Sub vălul greu ce ne apasă
Mă zbat acum şi tu-mi vei răspunde
Cu-acea privire ne-nţeleasă.

134.SĂ-NTOARCEM TIMPUL

C Dm Am
G
1.Prin munţi am rătăcit cu sufletul arzând
C Dm G
Răcoarea brazilor mi-a dar descătuşatul gând
Dm G
Mi-e viaţa toată ca un fum
C Am
Ce-mi poartă paşii toţi pe drum
Dm G
Se-aşterne noaptea peste noi
C G
Să-ntoarcem timpul înapoi.

C Am
R: Să-ntroacem timpul înapoi !

2.Căci munţii au păstrat mai bine ca oricând

Cu fiecare început, cu fiecare drum
E linişte acum în jur
Şi fiarele sunt adormite
Din focuri sar spre cer văpăi
Să-ntoarcem timpul înapoi.

3.Purtam spre infinit o geană de văpăi

Din inimă rostind plângând un tainic jurământ
Când amintiri în noapte pier
Ridică-ţi ochii către cer
Rămâne doar clipa din noi
Să-ntoarcem timpul înapoi.
135.ÎNSERAREA

Am C
1.Înserarea peste suflet
Dm E
S-a lăsat perdea de fum
Am C
Din iubire şi prieteni
Dm E
A rămas de-acum doar scrum.
Câte vise şi speranţe
Se prefac în lacrimi azi
Fără voie plec privirea
Nici să plâng nu am curaj.

R1: Râde lumea şi nu ştie

Că sunt hohote ce ard
Nu vreau nimeni trist să fie
Nici măcar acei ce cad.

2.Din atâtea nopţi de vară

Am doar stele ce-au căzut
Rândunele care-oftează
Să le-ascult nu am ştiut.
Am sperat că fericirea
Nu sunt vorbe ce se scurg
N-am crezut că voi rămâne
Doar un suflet în amurg.

R2: Şi în zâmbete de gheaţă

Îmi schimb visele de ieri
Şi-am să ştiu de-acum în viaţă
Cum să semăn dar păreri.
R1:...

136.PLOAIA
Karma

Am Dm
1.Mă întorc cu gândul la tine
G Am
Primăvara mea
Am Dm
Mă întorc cu gândul la tine
G C
Dragostea mea
Dm Am E Am
 Mi-e inima arsă de-ntunericul mut
Dm Am E Am A
Căci sunt în capcană ca un deţinut.

Dm G
R: Te rog, iubito rămâi
C Am
Te rog mai stai lângă mine
Dm
Am
Sunt ploaia nebună ce cade
E Am
Ce cade lângă tine.

2.O geană târzie în loc se opreşte

Păpuşa prin ceaţă în ochi mă priveşte
Sunt vântul ce-aşteaptă adierea ta
Sunt visul de-argint din inima ta.

3. Când ziua fierbinte în gând va veni

O albă petală din cer va-nflori
Trecutele neguri din cale-ţi vor zbura
Şi tainele iubirii le vom învăţa.

137.VISUL
Karma

Em C Am
1.Ca-ntr-un vis am lepădat cărarea
D C
Şi-am început să mă înalt
Em
Spre cer
Spre un vârf ce mi-l ascunde înserarea
Cu tainic văl de ceaţă şi mister.

G D
C D
R1:.Privesc în jur total nedumerit
La bulgării de umbră ce se prăval în hău
Şi nu-nţeleg de ce-nspre asfinţit
Em
În loc de soare eu văd chipul tău.

2.Văd un surâs departe în amurg

Ce-mi face drumul să pară mai uşor
Nici nu mai simt că lacrimile-mi curg
De dorul tău mă cred nemuritor.
 R2:.Te simt aici aproape lângă mine
Ai locul tău sub umărul meu stâng
Şi tot vorbind în gândul meu cu tine
Aproape am uitat să mai şi plâng.

3.Îţi mulţumesc prea buna mea iubită

Că mă-nsoţeşti în drumul meu pribeag
Şi-i mulţumesc lui Dumnezeu că mi-ai fost dăruită
Şi te sărut al tău cu drag ... cu drag ...

138.AMORUL CUBIST

Em B7 Em
1.Să mergem într-o seară departe-n mahalale
B7 Em
Şi noaptea să ne lege cu negurile ei
G D Em
Să-ţi dau îmbrăţişarea mai vrei sau nu mai vrei
B7 Em
Şi eu să cad în focul îmbrăţişării tale.

R: La margini te chem să fugim undeva

Că şi sufletul meu e o mahala.

2.Ai vrea să fie iarnă, ai vrea să fie toamnă

Ai vrea ca liliacul să înflorească brusc
Să-ţi fiu arheologul tu vasul meu de trusc
Ai vrea să fie-o vreme ce nu ştii ce înseamnă.

3.Dar hai în mahalale ţinându-ne de mână

Pe străzi cu becuri stranii de-un galben violet
Când picură cişmele pe lângă un bufet
Cu firma posomorâtă şi preţuri la-ndemână.

4.Paralelipipedic trăim în nopţi egale

Iubirea noastră moare într-un oraş cubist
S-o inventăm întreagă cât eşti, cât mai exist
Îmbracă-te aiurea şi hai în mahalale.

139.PLOAIE ÎN LUNA LUI MARTE

N.Alifantis

C Am
R: Ploua infernal şi noi ne iubeam
Em
 Prin mansarde
C Am
Prin cerul ferestrei, prin cerul oval
Em
Am
Norii curgeau în luna lui marte.

Dm G C
1.Pereţii odăii erau liniştiţi
Am
Sub desene de cretă
Dm G
Sufletele noastre dansau
C E
Nevăzute într-o lume concretă.

Dm Am
O să te plouă pe aripi spuneai
Plouă cu globuri pe glob şi prin vreme
Nu-i nimic îţi spuneam, Lorelai
Mie-mi plouă zborul cu pene.

2.Şi mă înălţam şi nu mai ştiam

Unde lăsasem lumea odată
Tu mă strigai din urmă
Răspunde-mi cine-s mai frumoşi
oameni? ploaia?

140.DACĂ DRAGOSTE NU E ...

Gh. Gheorghiu
Am E
1.Am fost o vreme împreună
Am
Şi aveam atâtea zeci de gânduri
F Am
Să-ţi spun povestea lor iubito
F E
Dar tu citeşte-o printre rânduri.

Am Dm G
R: Dar unde dragoste nu e nimic nu e
C Am
Nici soare nu-i nici viaţă nu-i
Dm E Am
Iar eu mă simt al nimănui
Dm E A
Acolo unde nu eşti tu.
2.Ar fi trecut ne-luaţi în seamă
Cu graiul lor cel fără vină
Chiar dacă nu ştiam c-ascunde
Şi fantezie şi lumină.

3.Am fost o vreme împreună

Două străine emisfere
Călătoreau aceşti doi tineri
Prin anotimpuri efemere.

4.De la prieteni de la rude

Luau duminici cu-mprumuturi
Ştiau mai bine ca oricine
Să le transforme în săruturi.

141.M-AM INDRAGOSTIT NUMAI DE EA

Daniela Crasnaru / Ducu Bertzi

Am E
1.Eu care voiam într-una alt şi alt decor
E7 Am
Eu care spuneam prea lesne şi oricui mi-e dor
Dm Am
Abia când a plecat plângând şi n-a mai fost a mea
E Am
M-am îndrăgostit numai de ea.

Dm Am
R: Simt că fără ea nu pot respira
E Am
Casa e pustie fără ea
Dm Am
În ce-aş putea eu să mai cred acum
E Am
Aş da orice s-o mai întorc din drum.

2.Eu care veneam acasă c-un surâs formal

Monoton spunând acelaşi monolog banal
A plecat mi-am zis dar n-a fost aşa
O iubeam numai pe ea.

3.Am zărit-o pe o stradă pentr-o clipă doar

Să-i vorbesc şi să m-apropii era în zadar
Ea care m-aştepta plângând când eu uitam să vin
Mă privea acum ca pe-un străin.

4.A trecut atâta vreme de când a plecat

Dar abia acum mi-e dragă cu adevărat
 Abia acum când locuieşte doar la mine-n gând
O iubesc mai mult decât oricând.

142.ŞI DE-AR FI
Ducu Bertzi

Am E Am E
1.Îmi aduc aminte, de-o poveste veche
Am E Am
Cu iubirea noastră, mai ştii cum a fost?
Hai, întinde-mi mâna să fim iar pereche
Depărtarea asta nu mai are rost.

Dm Am Dm Am
R: Între două zile nu-i decât o noapte
Dm E
Orologiul bate miezul nopţii rar
Te visez frumoasă, tristă şi departe
Unde să te caut să te găsesc iar?
Am E Am
Dm
Şi de-ar fi, când va fi iar duminică-ntr-o zi
Am E
Tu să te gândeşti la mine
Nopţi la rând port în gând, chipul tău şi ora când
Am să mă întorc la tine.

2.Ochii tăi mi-acopăr de departe steaua

Când în ei mai caut singur adăpost
Înfioră noaptea rătăcind perdeaua
Trec la rând duminici fără nici un rost.

3.Gândul meu întoarce amintiri uitate

Hai înspre duminici să plecăm în doi
Va veni şi ziua cea dintâi din toate
Inventată parcă numai pentru noi.

143.SUFLET FĂRĂ CHEI

Ducu Bertzi, Daniela Crăsnaru

Am E
1.Trece toamna, iarna, vara şi în inimi urcă seara
F E
Vântul cântă în neştire peste glezna ta subţire
Dm C
Palma mea în rugăciune peste sânii tăi apune
 Dm
E
Şi visez că eşti aieve vas de aur plin cu seve
F C
Când de fapt eşti amintire, tu şi glezna ta subţire
Dm E
Mâna vai, pe strune-mi moare şi pe tine nu te doare.

Dm E Am
R: Hei, suflet fără chei
F E
Fără porţi şi fără ziduri,laşi în urmă numai riduri.

2.Trupul tău cu gust de miere luminează-n încăpere

Din alt timp din altă viaţă care se destramă-n ceaţă
Doar la mine în cuvinte doarme coapsa ta fierbinte
Doar în cântec te mai am, măr aprins lucind în ram
Şi mi-e dor şi mi-e pustiu şi mă-ntreb dacă sunt viu
Mâna vai, pe strune-mi moare şi pe tine nu te doare.

3.Vine vara, iarna vine, numai tu nu vii la mine

Trupul tău ca o văpaie nu-mi mai intră în odaie
Steaua-mi bate în fereastră unde-i umbra ta albastră
Unde-s paşii tăi cei dragi, sânii mirosind a fragi
Şi mi-e frig şi mi-e amar şi mă chinui în zadar
Mâna vai, pe strune-mi moare şi pe tine nu te doare.

144.ÎMPREUNĂ
Mircea Florin

C
1.Dac-aş fi un brad cu aripi
G
Tu să fii un vânt de seară
M-aş lăsa purtat prin aer
Ca o pasăre bizară.

G
Dac-ai fii un colţ de casă
C
Eu să fiu iederă verde
M-aş urca până ce timpul
Printre noi nu s-ar mai cerne.

F G F C P 2123212
R: Împreună totu-i prea frumos
F G F C
Împreună vântul e pufos
 Am G F C G C
Împreună suntem de-acum
F C G C
Pe lungul drum.

2.Dac-am fi pe-un ţărm cu soare

Pe când marea te cuprinde
Eu voi sta pe-un val călare
Aşteptându-te cuminte.

Şi vom fi un zâmbet suplu

Plutitori ca o aripă
Peste anotimpul dublu
Dintre zbor şi dintre clipă.

145.DACĂ AI GHICI
Mircea Baniciu, Mira Hristofor
C
R:Dacă ai ghici
Em
Tot ce-ţi pot dori
Am G
Eu ti-aş prinde în păr
F
Cunună de sori
G
Stropită cu flori
C
Încearcă să zâmbeşti
Em
Făr' să te-amăgeşti
Am G
Şi să îţi doreşti un lucru
F
Un lucru uşor
G C
Fiindcă-i trecător.
Am
1. Dacă iei un strop de ploaie
Em
În palmă ai să vezi
F G C
Că nu-i atât de greu să speri
Am
Fur-o rază de lumină
Em
Încearcă-n ea să crezi
 F
G
Şi ridică-ţi privirea spre cer.

2.Ia un strop de fericire

Dintr-un colţ de cer
Ochii oglindeşte-i în el
Ia un fluture din soare
Puneţi-l în păr
Lângă o cunună de măr.

146.FRUNZA
Şt. Hruşcă
Am
1.Nu mă întreba nimic în noaptea asta
E
Nici cât e ceasul nici ce gânduri am
Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra
Am E
Să n-aud frunzele cum cad din ram.

2.Fă focul şi preumblă-te prin casă

Fără să spui nimic nici un cuvânt
Vreau să mă simt la tine ca acasă
Să n-aud frunzele cum zboară-n vânt.

F C Am Dm
3.Iubito, în noaptea asta-mpărătească
E Am
Numai tăcerea las-o să vorbească.

4.Învăluită-n straie de culcare

Aşează-mi-te alăturea în gând
Şi deapănă mereu fără-ncetare
Să n-aud frunzele sub paşi cum gem.

5.Păzeşte-mă în calea ta de vastă

Urgia toamnei care bântuie
Şi nu mă întreba în noaptea asta
De ce mă înspăimântă frunzele.

147.CASTELUL

Em B7 Em
1.Făcut-am castelul acesta
G D B7
Fărâmă legând de fărâmă
 Am G B7
Şi-acum când e gata, prieteni
G B7 Em
Priviţi-l ce trist se dărâmă.

2.Castel pentru numai o noapte

Iluzie care se sparge
Şi viaţa aceasta ce trece
Şi pururea nu se întoarce.

3.Luaţi fiecare o parte

Din marea cetate uzată
Ascundeţi cu toţii castelul
Că poate-l refacem vreodată.

4.Alpiniştii se duc să se culce

În scurta lor viaţă faimoasă
Luminile scenei coboară
Şi toţi vă-ndreptaţi către casă.

5.Şi scena acum se-nchină

Scăldată de ultimul brio
Şi ca să fim singuri vă spunem
Şi "La revedere" şi "Adio".

148.GARA

C Em
1.Sala voastră de-aşteptare
Am
Pentru ceva
F C
Pentru voi sărmanii lumii
Dm G
Inima mea
Nu mai vine trenul vostru
Ce bine ştiu
Şi pe linia ferată este pustiu.

C Em
R: Gara-i moartă demult
Am Em
Gara e numai în sat
F C
Şi de-aici nici un tren
Dm G
N-a venit, n-a plecat
Aşteptaţi în zadar
 Şi fluieraţi la refren
Nu există ce vreţi
Nu există nici tren
Nu există nimic.

2.Sala voastră de aşteptare asta sunt eu

Şeful staţiei anunţă trenul mereu
Ştiu că vi se face foame dragilor fraţi
Ca şi celălalt din mine luaţi şi mâncaţi.

149.SINGURĂ

Em Am P 2123212
1.Ce frig e-n mine astăzi
D G B7
Şi simt cum o să cadă
Em Am
Ninsoarea peste mine
C B7
Şi peste calendar
Din ceruri plânge iarna
Cu lacrimi de zăpadă
În mine plânge acrul
Cu lacrimi de amar.

Em Am C
B7
R: Iarnă ai venit fără să mă-ntrebi
C
B7
Dacă sufletul meu te mai vrea, astăzi
Em Am C
B7
Te implor să pleci, sunt destule ierni
C B7
Em
De când ninge în inima mea
Em Am B7
Em
Ninge, ninge, ninge în inima mea
Em Am C B7
Em
Ninge, ninge, ninge în inima mea.

2.Decembrie îşi cerne

Pe noi prima zăpadă
Şi parc-ar vrea să spună
Că nu-i nimeni vinovat
 Că-n mine plânge ochiul
Amar la sân să cadă
Şi vânturi tot mai aspre
La mine-n suflet bat.

150.DECEMBRE
G.Bacovia/Nicu Alifantis

Am
1.Te uită cum ninge Decembre,
E
Spre geamuri, iubito, priveşte
Am
Mai spune s-aducă jăratic
E Am
Şi focul s-aud cum trosneşte.
Şi mână fotoliul spre sobă,
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele - tot una -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.

2.Mai spune s-aducă şi ceaiul,

Şi vino şi tu mai aproape
Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă... zăpada ne-ngroape.
Ce cald e aicea la tine
Şi toate din casă mi-s sfinte
Te uită cum ninge Decembre...
Nu râde... citeşte-nainte.

3. E ziua şi ce întuneric...
Mai spune s-aducă şi lampa
Te uită, zăpada-i cât gardul,
Şi a prins promoroacă şi clampa.
Eu nu mă mai duc azi acasă
Potop e-napoi şi-nainte,
Te uită cum ninge Decembre...
Nu râde ... citeşte-nainte.

R: Na na ................
Am Dm G Am
Am Dm E Am

151.OAMENI DE ZĂPADĂ
A.Păunescu V.Socaciu

Am E Dm C
1.Ninge fără milă cu vinovăţie
Am E Dm C
Ca o inculpare, ca un martor mut
Ninge ca o nuntă, ninge şi sfâşie
Se fărâmiţează ultimul salut
Vai de noi, femeie, ninge-a despărţire
Vom pleca departe unde avem de mers
Ninge să despartă gheaţă şi iubire
Oarbe felinare trec spre univers..

Am E
R: Ninge sfânt şi păgân
Dm C
Numai ochii mai rămân
Am E7 Am E
Despărţirea s-o mai vadă
Că în rest, noi ne-am stins
Şi-am ajuns de-atâta nins
Nişte oameni de zăpadă.

2.Ninge peste buze, ninge peste pleoape

Ninge peste îngeri ninge peste văi
Ninge peste clopot ninge peste ape
Ninge incredibil peste ochii tăi.

3.Ninge ca-n Esenin şi-n poema rusă

Ninge fantomatic şi bacovian
Ninge că sunt rece, ninge că eşti dusă
Ninge ca la moartea ultimului an.

152.TĂCUT
Anda Călugăreanu

C G Am
1.Lumina mea îngroapă-te cu mine
E Am
La primăvară poate încolţim
C G Am
Şi nu dăm iarăşi marilor mulţimi
D7 G
Lumina mea altfel nu va fi bine.

D A Bm
Ochii mi s-au mărit de-atât amurg
F# Bm
Şi sufletul la fel de-atâta noapte
D A Bm
Să fim dintre acei ce ştiu să rabde
 E A
Cum norii trec şi râurile curg.

C G Am C G Dm G
R: Mmm ...
C G Am Dm C Am Dm G
Mmm ...

2.Nu orice îngropare este moarte

Până la brâu şi mult mai mult de brâu
Lumina mea de vom pleca departe
Cum trece-un nor, cum curge câte-un râu.

Noi ne vom îngropa în câte-o carte

Tăcut ca două boabe mari de grâu
Tăcut ca două boabe mari de grâu.

153.DONA, DONA
Victor Socaciu

Am E Am E
1.În vagonul pentru piaţă
Am Dm Am E Am
Un viţel cu ochi trişti plângând
Sus deasupra rândunica
Lesne cerul săgetând.

G C
Aripi într-o rotire
Dm G C Em
Aripi în zbor râzând
C G Am
Aripi în cerul zilei
E Am
Şi-al nopţii cirip râd
E Am G C E Am E Am
Dona dona dona ...

2.Nu boci strigă ţăranul

Ce te duce la abator
Nu oricine-i rândunică
Într-un liber şi mândru zbor.

3.Tu nu ştii de ce viţeii

Căsăpiţi pierd într-una vieţi
De ce n-ai ca rândunica
Aripi ca zborul să-l înveţi.
154.CAII LIBERI
V.Socaciu

G C D Em
1.Prin lumină ascultaţi caii liberi fără şei
Am D D7 G
Şi de rouă rouraţi trec uşor ca nişte zei
Caii liberi alergând neloviţi de bici şi fier
Cerul trag peste pământ şi pământul trag spre cer.

Em B7
Când se-aud din zări venind
Ninge pe pământ cu flori
C G
Caii sunt ca un colind
Am Em D7
Caii sunt nemuritori.

G C G
Am D7
R: Prin lumină ascultaţi caii liberi fără şei
Şi de rouă rouraţi trec uşor ca nişte zei.

2.În galop prin viaţa mea ei străbat un drum de rai

Şi nu-mi pot imagina lumea asta fără cai
Cântec dulce murmurat caii trec în pas uşor
Doar cu sufletul curat poţi privi în ochii lor.

Şi cum trec cu coama-n vânt

Zei puternici şi cuminţi
Parcă vin de dedesubt
Dintr-un sat de la părinţi.

3.Pe când noi nici nu eram caii liberi au băut

Fără şei şi fără ham din izvorul ne-nceput
Cine n-a ştiut păstra caii liberi peste veac
Are inima mai grea şi-i la suflet mai sărac.

Luminează pe pământ
Mersul lor voevodal
Caii liberi nu se vând
Caii sunt un ideal.

155.ANXIETATE
Valeriu Sterian

C G Am
1.Lasă-ţi ochiul să privească în voie
C G C G
Tot ce mâine ai putea să nu mai vezi
Şi ascultă ecoul durerii
Coborât peste noi cu prea multe dovezi.

F C G Am
R: Caută azi să te bucuri pentru toate
F C G C
Pentru că mâine s-ar putea să nu mai fii.
Poate mâine ai să fii în libertate
În libertate dar plecat dintre cei vii.

2.Şi încearcă să mai crezi şi în bine

Şi încearcă să mai crezi în bunul Dumnezeu
Poate El să nu uite de tine
Şi o clipă să-i pese de sufletul tău.

3.Şi încearcă dacă vrei să nu mai plângi

Pentru teama ascunsă în noi toţi
Bucuria din suflet să n-o alungi
Mai încearcă să trăieşti atât cât mai poţi.

156.CÂNTEC PENTRU TINE

prefix 032

C Am F G
1.Oamenii spun că ce-i normal e bine
C Am F G
De-aia ar fi normal să nu-mi pese de tine
Am E F
Dar nu pot, îmi ieşi în cale, ochii mei te văd.
C Am F G
Ce vină am că eşti aşa frumoasă
C Am F G
Ce vină am că treci în drumul meu spre casă
Am E F
Iar în plus sunt norme care nu-mi dau voie să te opresc
C Am F G
Şi să-ţi vorbesc, să-ţi destăinuiesc cât de doresc.

F G C
R: Când văd părul tău, mi-aduc aminte de liceu
Am F
De prima dragoste curată
G C
Ce nimeni nu o uită niciodată
F G C
 Cu părul tău aş vrea să mă joc şi eu
Am F
Cum face soţul tău,
G C
Soţul tău câteodată.

2.A mai trecut un an şi încă o primăvară

N-am reuşit să-ncalc vreo normă socială
Te-am văzut astăzi, te-am revăzut.
Nu te-ai schimbat, arăţi chiar mai bine
Nu ne-am schimbat deloc, doar ceva în mine
Te vrea peste putinţa mea, nu mă pot desparte
de imaginea ta, privirea ta, dorinţa mea.

F G C Am
3.Anii trec, primăveri se duc, e normal, nu-i bine
Nu se ştie dacă o să apuc să-ţi vorbesc să petrec cu tine
Să-ţi vorbesc e greu dar pot să cânt e normal, e bine
Iată-mi purtătorul de cuvânt: cântec pentru tine.

R: ...
Niciodată, câteodată, soţul tău, uneori.

157.CÂNTEC ÎN NOAPTE
Lucian Blaga

G B7 Em
1.Pietre-n cale mereu pietre
C D G C D
Nimeni în beznă nu mă-ndreaptă
Pân' la tine nici o piatră
Nu mai vrea să-mi fie treaptă.

Em C
R: Lung e drumul, ceasul lung
D G
Rogu-mă, mă rog într-una
Noaptea să-mi ajute luna
C
D
Pân' la tine să ajung.

2.Pietre sunt şi iarăşi pietre

Pe poteca mea de dor
Greu se lasă, greu se lasă
Dumnezeul pietrelor.
158.RĂNITUL DINTRE LINII
D.Botez

C G7
1.Ce plumb mă leagă de pământ
Ce greu mi-e trupul şi ce frânt
Ce linişte-i în jur acum
Mi-e viaţa numai ca un fum.

2.Îmi cad pe faţă fulgi de nea

Ca pe un bulgăr de mormânt
Şi nu-i nici ploaie şi nici vânt
Ce rece e pe faţa mea.

3.De unde-n gură atât cobalt ?

Ce mult aş vrea să-mi fie cald
Să nu se-audă nici un tun
Ce-nalt e cerul şi ce bun.

4.Toate-s aproape şi departe

Şi parcă-s legănat de ape
Cu ochii în eternitate
Ce stranie singurătate.

5.Iar ninge tare şi mi-e frig

Aş vrea să mă ridic să strig
Cine-i alături şi mă cheamă,
mamă...

159.FĂRĂ PETALE
Doru Stănculescu

C E Am F
1.Nisipul fin a oftat
C G7 C G7
Zâmbeşte-n el o urmă de păcat
E semn c-aici în zadar
Îşi cheamă luna lupii la altar.

R: Cearcăn, cearcăn, piaptănă

Ochii ei mă-ncearcănă.

2.Stropi de vină îngropat

Ciorchini de sare faţa i-au spălat
Cristale reci ţes în fum
Coperţi de aur pe-un sicriu de scrum.

160.SCÂNDURA
 G
1.Mă lasă când şi când
Să trimit către tine
Em D
O pereche de lacrimi strălucitoare
G
Două oscioare de fluturi
Două lumine
Em D Em D
Pe noptiera ta pâlpâind pe-nserate.

G Em
R: Ah, e uitarea o uşă ce-o-ncui
Am D
Peste tot ce nu vrei să mai fie
Mai pune o scândură, mai bate un cui
Zăvoreşte a iubirii stafie.

2.Dar oare voi putea să uit cartea roasă

A tinereţii trăite până la sânge
Şi pe tine cicatrice frumoasă
Care mă doare când ninge.

161.CIREŞARII
V.Şeicaru

Em D
1.În sertarul gol de fluturi cine încearcă să reînvie
C B7
Cu petale şi săruturi ochii tăi, copilărie?

Vârstă risipită-n păsări, înstelată păpădie

Cine-mi vine la răstimpuri cine oare, cine ştie?

C Em B7
Em
R: Hai, veniţi, se întorc cireşii cu caleştile la scări
Mai bogaţi ca niciodată mai frumoşi ca nişte zări.

2.Oare-n câte anotimpuri am intrat noi doi vreodată

Dacă tu de-o veşnicie stai cu uşa ferecată?
În castelul fără veste deschizând cămări o mie
Numai una nu mai este unde-ai fost copilărie.

3.Şi privind la ochii gemeni ca doi sâmburi de cireaşă

Cât aş vrea din nou să-mi semeni c-o oglindă uriaşă
În fântâna unei ciuturi mai revăd sau cine ştie
Doar cireşii când îi scuturi ochii tăi, copilărie.
162.VULTURUL

Am Dm
1.Ieri am văzut un vultur murind
Am Dm
Cădea spre abisul de nedesluşit
Am Dm
În aripa lui abia fâlfâind
E Am
Nicicând nu credeam c-a zburat spre zenit.

Am Dm
R: Era în amurg şi cerul plângea
G C
E
Cu stropi de argint pe leşul zdrobit
Am Dm
Un vultur e mort şi-n inima mea
E Am
Nu pot să-l iubesc deşi l-am iubit.

2.Nu plânge iubito, tu n-ai nici o vină

Eu sunt cel ce pleacă cu ochi trişti şi goi
În faţa mea parcă ar sta o străină
Deşi n-am uitat tot ce-a fost între noi.

3.Acum poţi să pleci oriunde-ai putea

Să uiţi să mă-ngropi în noaptea adâncă
Dar iată iubito că nu pot uita
Destinul ce-mi lasă în cale o stâncă.

163.MAREA

G D
1.Voi valuri ştergeţi orice urmă
C G D
Ce cu spumă stă la ţărm.

G Em
R: Marea, doar marea
C D
Îmi ştie culoarea.

G Em
2.Iubito, ai să-mi scrii
C D
 Iubito, poate ai să vii.

164.VARA PROMISĂ

Em Am D7
1.Te-aş fi iubit cum n-ai mai fost
G
Ca un soldat în plin război
Em Am B7
Dar zilnic plouă fără rost
Em
Iar între noi.

Ca într-o gară nu ştiu cum

Când unul vine altu-i dus
Şi rătăcim pe acelaşi drum
În sens opus.

Am D7 G Em
R: Ne răscoleşte timpul, femeie
Am B7 E
Pe un peron vechi de gară
Tu Iliadă, eu Odisee
Scrise de mult într-o vară.

2.Te-aş fi iubit ca un pândar

Ce stă la drum în calea ta
Dar zilnic trece în zadar
Altcineva.

Suntem şi noi ca două punţi

Pe apa unui singur dor
Dar despărţiţi de nişte munţi
Întâmplător.

3.Ca un copil te-aş fi iubit

Ce fură mere din vecini
Uitând că totul e păzit
De-un gard cu spini.

Dar vara ce ne-a logodit

Cununi de flori împurpurat
Ori n-a plecat ori n-a venit
Cu-adevărat.

165.ŢURŢURI METALICI
 C G Am
1.Când ţurţuri metalici apar la fereşti
F C G
Şi ninge pe faţă cu fulgi mari de nea
Mai spune-mi o dată cât de mult mă iubeşti
Sărută-mi obrazul şi nu pleca.

C Am
R: Nu pleca mai rămâi
F G
Doar o clipă-n viaţa mea
F G C
Am
Ţurţuri metalici apar la fereşti
Mai spune-mi o dată cât de mult mă iubeşti.

2.Afară e frig şi e noapte demult

Cu tine-n gând am să adorm
Glasul tău dulce aş vrea să-l ascult
Te văd, te aud, te strig şi în somn.

166.FATA MORGANĂ

Am G
C
1.Stam într-o zi la fereastră strada departe vuia
Dm E
Am
Stam obosit dus pe gânduri şi nici nu ştiu ce gândeam
Parcă era frig afară, norii pe cer alergau
Nu ştiu era zi cu soare sau norii ploaie cerneau.

Am E
R: Pe drum trecea o fetiţă
Dm A
Cine era habar n-am
Dm E
Dar ştiu c-avea o bentiţă
Am
De-un roşu ca de mărgean.

2.Şi-atunci în clipa aceea totul mi s-a luminat

Şi te-am văzut doar pe tine, tu cum erai altădat
Strada tăcuse deodată, timpul stătea-ncremenit
Când te-ndreptai tu spre mine, nu ştiu cum ai răsărit.

3.Clipele de altădată deodată au revenit

 Şi amintirile toate deodată s-au regăsit
De-atunci eu stau la fereastră, bentiţa roşie-o aştept
Ea vine-odată cu fata ce-aduce soarele-n piept.

167.TRANDAFIRUL ALBASTRU

Bm D A Bm
1.Weichen blau, weichen blau înger trist, vis şi dor
D F#
Clipe curg, clipe vin şi mă dor
Em D A Bm
Urma paşilor tăi în ţărâni o sărut
D A Bm
Pelerin căutând paradisul pierdut.

2.Trandafirul albastru aşa eu te ştiu

Te-am pierdut şi de-atunci sunt pustiu
Nu trăiesc, doar exist şi mă mistui mereu
Weichen blau am rămas să-ţi duc dorul doar eu.

3.Weichen blau doar tu ştii cât de mult nenoroc

Am avut şi de-aceea te rog
Trupul meu fă-l un rug să-i dea foc mâna ta
Fericit ţi-aş vorbi doar de dragostea mea.

4.Şi în flăcări arzând viaţa mea să o dau

Abia atunci m-ai iertat, m-ai iubit weichen blau
Şi în flăcări arzând viaţa mea să o dau
Abia atunci m-ai iubit, prea târziu...

168.DE CE?

G D
1.De ce oare zilele se scurg?
C D
De ce-i soare roşu în amurg?
De ce mor oamenii pe rând?
De ce îmi stai mereu în gând?

G D C D
R: De ce îmi stai mereu în gând?

2.De ce noaptea nu pot să adorm?

De ce îţi rostesc numele-n somn?
De ce mă trezesc mereu plângând?
De ce îmi stai mereu în gând?

3.De ce în clipa-n care te zăresc?

 De ce nu pot să-ţi spun că te iubesc?
De ce pe stradă oriunde mergând?
De ce îmi stai mereu în gând?

169.IUBESC PLOILE

P1213212

C
Am
R: Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile
F
G
Înnebunitele ploi şi ploile calme
F G
Ploile feciorelnice şi ploile
Dezlănţuite femei, ploile proaspete
Şi plictisitoarele ploi fără sfârşit

C
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile.

Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă

Îmi place să alerg cu firele
Şi să umblu cu ele în dinţi
Să amuţească în prezenţa noastră bărbaţii.

C Am
Ştiu că-i urât să spui "sunt cea mai frumoasă femeie"
F G
E urât şi poate nici nu-i adevărat
C
Am
Dar lasă-mă atunci când plouă, numai atunci când plouă
F
G
Să rostesc magica formulă "sunt cea mai frumoasă femeie".
C
Am
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă
F G
Şi-mi stă bine cu franjuri în păr.
F G
C
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt
Am F
G
Şi rochia mi se zbate în vânt desperată să-mi ascundă
 genunchii.

F G
C
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu
Am F
G
Eşti departe plecat şi eu te aştept, şi tu ştii că te aştept.
F G
F
Sunt cea mai frumoasă femeie şi ştiu să aştept G
şi totuşi aştept.
E-n aer miros de dragoste viu
Şi toţi trecătorii adulmecă ploaie
Să-i simtă mirosul
Pe asemenea ploaie
Poţi să te îndrăgosteşti fulgerător
Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi
Şi eu te aştept Doar tu ştii ...

170.MICUL PRINŢ

C Em
1.Ştiu să întreb despre munţi despre flori
F C
Odată, într-o pădure-am sărutat un izvor.

C G F C
R: Na, na, na, na, na ...

2.Ştiu ce uimită-i culoarea albastră

Am o grădină şi o fereastră.

3.Mai am o carte ce-i foarte subţire

În care nu-ncape decât o iubire.

4."Pot să iau locul lângă tine pe stea?"

"Da", zise prinţul, "eşti prietena mea".

171.ANA LUI MANOLE

Am G Am
1.Voi zidiţi în jurul meu
Am G Am
Dar aici în zid sunt eu
 Am G Em Am
Dar aici în zid sunt eu, sunt eu.
Hai, Manole, pune zid
Să nu pot să-l mai deschid
Hai îmbracă-mă în zid, zid greu.

C
R: Turla-mi soarbe capu-n ea
Dm Am
În altar e fruntea mea
G Em
Am G
Ochii ei fereşti vor sta, spre cer
Voi lucraţi şi vă e greu
Însă de murit, mor eu
Jertfa voastră sunt chiar eu, eu pier.

2.Pe oriunde sunt zidiri

Omul meu, să nu te miri
Le-au întruchipat doi miri de rând.
Dară tu de-a pururi pleci
Eu rămân aici pe veci
Pradă cărămizii reci, plângând.

3.Sângele mi-i încă viu

Voi nu ştiţi că şi eu ştiu
C-am să mor dintr-un pariu stupid.
Hai Manole fii mai demn
Cum să-ţi faci aripi de lemn
Mi se face-a moarte semn în zid.

4.Să te-nchini când vei pleca

Să nu uiţi, să uiţi cumva
Că-năuntru-i Ana ta, om crud.
Milă cum nu poţi să ai
Voi plecaţi către alt Rai
Eu din zid abia vă mai aud.

172.VERDE CRUD
Anda Călugăreanu
A
R: Verde crud, verde crud
D A
Mugur alb şi roz şi bun
D A
Vis de albastru şi azur
E A
Te mai văd te mai aud.
D
1.O punctează cu-al său foc
A D A
Soare, soare
D A
Corpul ce întreg mă doare
E A
Sub al vremurilor joc.

2.Dintr-un fluier de răchită

Primăvara, primăvara
O copilă poposită la fântână te-ngână
Pe câmpia clară.

Verde crud, verde crud

Mugur alb şi roz şi bun
Te mai văd te mai aud
Vis de albastru şi azur.

173.CERBUL
Em
1.Trăiau odată-ntr-o pădure
Am
Un moş bătrân cu baba lui
Em
Trăiau săraci ca vai de dânşii
D Em
În adâncimea codrului.

2.Iar moşul nu voia nimica

Doar moartea el o aştepta
Dar baba lui a vrut să aibă
Un suflet tânăr lângă ea.

3.Şi soarta se-ndură de babă

Şi un pui de cerb îi dărui
Un pui de cerb cu stea în frunte
Gonit din codru şi rănit.

4.Şi moşu-l sărută pe frunte

Şi baba-l îngriji şi ea
L-au îngrijit cu multă milă
Şi rănile i-au vindecat.

5.Dar într-o zi trecu pe-acolo

Feciorul unui împărat
Trecu cu oastea şi cu curtea
Şi cu ogarii la vânat.
6.Dă-mi mie cerbul, măi moşnege
Şi-ţi dau pe el tot ce-ţi doreşti
Îţi dau averi îţi dau şi cinste
Şi oştile împărăteşti.

7.Dar ce să vezi minune mare

Întreaga curte ce văzu
Cum cerbul nostru dă din coarne
De parc-ar spune "nu vreau, nu".

8.”Nu vreau să merg la curtea voastră

Nu vreau să merg la împărat
Voi m-aţi rănit la vânătoare
Ei rănile mi-au vindecat.”

9.Mai trebuie să ai un suflet

Un suflet bun şi iubitor
Ca să poţi fi iubit de oameni
Şi de podoaba codrilor.

174.HAI SĂ NE IMAGINĂM

C D G Em
1.Să poţi trăi curat aşa cum ai visat
C D G7
În armonia lumii-ntregi
Pe acest pământ etern nu-i loc pentru infern
Tu frate al meu mă înţelegi?
C D
R: Hai să ne imaginăm
G Em
Că vom da mai mult decât luăm
C D
Că vom şti să-i ocrotim
G7
Pe cei ce-i iubim .
Hai să ne imaginăm
C-avem aripi şi că zburăm
Că vom fi mai drepţi mai buni
De mâine de luni.

2.Să poţi clădi în gând un loc în care sunt

Doar oameni calzi şi fericiţi
Să poţi spera că ai fărâma ta de rai
Pe-acest pământ de nori umbrit.

175.SALA PAŞILOR PIERDUŢI

Horia Stoicanu
C Dm
1.O să ridicăm, dacă asta vrei
G E Am C Dm
Treptele la locul urii
G Am C Dm
Să nu pierdem paşii ca nărozii
G C
Până ce aprozii vor cânta
Dm G E F
Până ce din nervii noştri vor şti
C Dm C
Şi voi pricepe că nu mai e
Dm G
Duminică la noi acasă.

C F C
R: O, oare te vindecă de zare
Dm G C G
Să porţi prin tribunale gândul dintâi
Vinii să-i caute străinii de rostul născocirii
De pleci ori rămâi la gândul cel dintâi.

2.Şi o să vină apoi avocatul tău

Să îşi ia ce îi revine
Ca să faci din noi o amintire
Ca să faci doi nimeni pe pământ
După atâtea nopţi să dea de ştire
Că dintru început ne-am minţit
Şi ne-am urât cu ura cea de rând.

3.Şi n-am să te opresc tocmai eu să mergi

Und' te cheamă ce te cheamă
Nici să ştergi cuvântul de aramă
Ce-i săpat în palma mâinii stângi
Nici de ce te bucuri nici vreodată
Când am s-aud că plângi n-am să cred
Că n-ai s-ajungi cât se poate de sus.

4.Dar e prea murdar să se afle spus

Prin dosare sub un număr
C-am stat vremuri umăr lângă umăr
Şi-am sorbit dintr-un singur pahar
C-am mâncat din pâinea sărăciei
Greul ei şi-amar şi n-am fost
Vrednici măcar de-o întrebare.

176.JOC DE COPIL

Em
1.Pe malul unei ape
Am
Unde cântă valuri argintii
B7
Un copil se joacă în nisipul
Em
Zilelor de vară.

Soarele zâmbeşte
Şi în unde chipu-şi oglindeşte
Iar privirea lui îmbrăţişează
Jocul de copil.

R: Na, na, na ,na ,na ,na

2.Soarele priveşte
Un castel cu ziduri de nisip
Şi mai viu devine acum în ochii
Ce-l făcură-n joacă.

Un copil zâmbeşte
Fericit că jocu-i reuşeşte
Bucuria lui îmbrăţişează
Cerul şi pământul.

177.BALADA BLONDELOR IUBIRI

G.Ţ ărnea /N.Alifantis

C
1.Prea multe păsări cardinale
F C F C
Între iluzii se rotesc
Contaminând cu ascensoare
Misterul nostru pământesc.

G
Îmbătrânim de fericire
B
Într-o mansardă fără flori
C G C
Lăsând păpuşi fără adresă
G
Pentru serbările din zori.

R: E frumos, e prea frumos la tine-n suflet

E târziu, e prea târziu la mine-n gând
Împărtăşim, împărtăşim aceeaşi taină
Dar nu se ştie, nu se ştie până când.
2.Visăm frumos aceeaşi moară
Ascunsă-n tragicul decor
Şi măcinăm aceleaşi lacrimi
Când dau părinţii telefon.

Suntem lucizi până la sânge

Nedespărţiţi până la cer
Şi nici nu ştiu după iubire
Ce se cuvine să-ţi mai cer.

3.Cuvintele îşi pierd căldura

Într-un sărut de protocol
Şi tot mai vinovate păsări
Dau eşafoadelor ocol.

Sub fruntea mea se face noapte

În ochii tăi se face zi
Şi renunţăm să mai cunoaştem
Ce stele ne-ar putea păzi.

178.ARSURĂ
Adrian Ivaniţchi

C G C Dm F G7
P1213212
1.Trupul meu întreg e o lumânare
C Em G7 C
Dar eu sunt flacără într-un cer străveziu
Dm F G7
C
Ca păsările mort voi cântări mai greu decât viu.
C G C Dm F G7
R: Ochiul arzând se hrăneşte din ceară
C Em G
Şi face un strop de rouă fierbinte
Am F C G
Odată am ştiut să zbor, odată
Dm G7 C
Dovadă n-am dar îmi aduc aminte.

C G7 C Dm F G7
2.Trupul meu întreg e o lumânare
C Em G7 C
După ce se va fi stins toată în ţărână
Am F C G
Şi flacăra se va topi-n albastru
Dm G7 C
Veţi mai simţi o arsură pe mână.
179.FOCUL VÂNĂT
Serghei Esenin, Ducu Bertzi

Am E7 Am G7
1.Focul vânăt e gonit de vânt
C Dm C G
Zările -au uitat să mă mai doară
Am / C Dm C G
De iubire întâia oară-ţi cânt
Am E7 Am
La scandal renunţ întâia oară.

2.Şi-am fost crâng părăginit pe loc

La femei şi vodcă dau năvală
Nu-mi mai place azi să beau să joc
Să-mi pierd viaţa fără socoteală.

3.Tu mers gingaş, tu surâsul meu

Dac-ai ştii cu inima-i pustie
Cum poate iubi un derbedeu
Şi cât poate de supus să fie.

4.Mi-e de ajuns să te privesc tăcut

Să-ţi văd ochii plini de tot înaltul
Ca visând întregul tău trecut
Tu să nu mai poţi pleca la altul.

5.Cârciumile le-aş uita pe veci

N-aş mai ştii nici versul ce înseamnă
De-aş ajunge aste braţe reci
Şi-al tău păr ca floarea cea de toamnă.

6.Veşnic te-aş urma pe acest pământ

Despărţirea mi-ar părea uşoară
De iubire întâia oară cânt
La scandal renunţ întâia oară.

A 002220
A 577655
A6 002222
A7 x02223
Ab 466544
Ab xx6544
Ab7 xx1112
Am x02210
Am x07555
Am7 x02010
Am7 x02213
Adim xx5656
B x24442
B7 x21202
B7 x24242
Bb x13331
Bb7 013131
Bb7 xx3334
Bbm 113321
Bdim xx0101
Bm 224432
Bm7 x24232
C 035553
C x32010
C6 x32210
C7 x32310
C7 x35353
C9 xx0333
C9 x32030
Cm x35543
Cm xx5543
D xx0232
D xx0775
D7 x00212
D7 x57575
D9 xx0210
D9 xx0555
Db x43121
Db x46664
Db xx3121
Dm x00231
Dm(add E) x x 7 7 6 0
Dm7 x57565
Dm7 xx0211
Dm7 xx0565
E 033200
E x7645x
E7 020100
E7 022130
E9 002132
Eb xx1343
Eb xx5343
Eb7 x11323
Eb7 x68686
Eb7 xx1323
Em 022000
Em x05450
F 133211
F# 244322
F#7 242322
F#7 x04320
F#7 xx4320
F#m 244222
F#m7 2x2220
F6 113231
F7 xx3545
Fm xx3111
Fm xx4222
Fm6 xx3131
Fm7 xx3141
Fm9 xx3143
G 320003
G 355433
G xx0787
G#7 (Ab7) x x 1 1 1 2
G#7 x64454
G#m (Abm) x x 0 4 4 4
G#m7 4x4440
G7 320001
G7 x53433
G9 x23233
G9 xx5465
Gm 355333
Gm xx0333
Gm7 003333
Gm7 353333
X1 x32033
X2 x20033
X3 x10033