Sunteți pe pagina 1din 12

www.clopotel.

ro

Iubirea n opera marilor scriitori romni


Iubirea este poate cea mai vasta tema a literaturii, dar si a celorlalte arte. Prezenta chiar si in operele de cult, de exemplu in Cantare a cantarilor din Vechiul Testament - "1. Cat de frumoasa esti tu, draga mea, cat de frumoasa esti! Ochi de porumbita ai, umbriti de negrele-ti sprancene, parul tau turma de capre pare, ce din munti, din Galaad coboara. 2. intii tai par turme de oi tunse, ce ies din scaldatoare facand doua siruri stranse si nea!and nici o stirbitura. ".Cordelute purpurii sunt ale tale bu#e si gura ta-$ incantatoare. oua %umatati de rodii par obra%ii tai sub !alul tau cel stra!e#iu. &. Gatul tau e turnul lui a!id, menit sa fie casa de arme' mii de scuturi atarna acolo si tot scuturi de !ite%i. (.Cei doi sani ai tai par doi pui de caprioara, doi ie#i care pasc printre crini. ). *ana nu se racoreste #iua, pana nu se-ntinde umbra serii !oi !eni la tine, colina de mirt, !oi !eni la tine, munte de tamaie. +. Cat de frumoasa esti tu draga mea, si fara nici o pata" sau in ,oul Testament in -pistola intai catre corinteni dupa Sf. Apostol Pavel , cap. ragostea' "1. e a. gr/i 0n limbile 1 oamenilor .i ale 0ngerilor, iar dragoste nu am, f/cutu-m-am ar/ sun/toare .i chim!al r/sun/tor. 2.1i de a. a!ea darul proorociei .i tainele toate le-a. cunoa.te .i orice .tiin2/, .i de-a. a!ea at3ta credin2/ 0nc3t s/ mut .i mun2ii iar dragoste nu am, nimic nu sunt. ". 1i de a. 0mp/r2i toat/ a!u2ia mea .i de a. da trupul meu ca s/ fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folose2te. &. ragostea 0ndelung rabd/4 dragostea este bine!oitoare, dragostea nu pi#muie.te, nu se laud/, nu se trufe.te. (. ragostea nu se poart/ cu necu!iin2/, nu caut/ ale sale, nu se aprinde de m3nie, nu g3nde.te r/ul. ). ,u se bucur/ de nedreptate, ci se bucur/ de ade!/r. 5 1". 1i acum r/m3n acestea trei' credin2a, n/de%dea, dragostea. $ar mai mare dintre acestea este dragostea" , iubirea este o tema existenta in toate literaturile din toate timpurile. !i I se acorda o importanta deosebita, ca experienta umana fundamentala , care difera in functie de varsta, sex, stare sociala, credinta, epoca istorica sau apartenenta culturala. Astfel, tema este lar" difuzata si circula in intre"ul sistem al literaturii, apare atat in opera marilor scriitori cat si in cea a celor minori, in viziunea specifica diferitelor "enuri epic, liric sau dramatic. Iubirea este abordata in literatura din diverse un"hiuri, de#a lun"ul vremii existand diferite idei sau curente de idei referitoare la iubire. Principalele trei ipostaze ale iubirii, atat in literatura romana cat si in cea universala sunt 1. Iubirea ca initiere $. Iubirea ca pasiune %. Iubirea tra"ica In mentalitatea arhaica iubirea este considerata o mare forta si primul impact cu aceasta s#ar datora unei fiinte supranaturale si reprezinta un proces de initiere confi"urat printr#un sin"ur mit mitul erotic al zburatorului. &it fundamental al poporului roman, mitul erotic e , dupa cum afirma '. (alinescu "personificarea in!a#iei instinctului puberal.) In conceptia criticilor, folcloristilor, etnolo"ilor, zburatorul este un spirit rau, privit ca un zmeu sau demon, o naluca, el intra noaptea pe cos sau horn, avand infatisarea de balaur, sarpe, para de flacara. *buratorul apare in visul fetelor ca un tanar frumos, chinuindu#le somnul. Printre cei care s#au ocupat cu studierea acestui mit se numara +imitrie (antemir, 'eor"e (alinescu, Simion ,lorea &arian, -udor Pamfile. (at despre prelucrarea mitului in literatura, (alinescu afirma "*oe#ia romana, prin -minescu indeosebi, a aratat inclinari de a socoti iubirea ca o forta implacabila, fara !reo participare a constiintei." (a marturie sta poemul Calin6file din po!este., inspirat din basmul popular Calin ,abunul. +ar &. !minescu nu a fost sin"urul care a preluat mitul zburatorului. Printre cei inspirati de acest mit fundamental al poporului se numara si I./. 0adulescu, cu poezia 7buratoru, considerata cea mai izbutita creatie poetica a acestuia.

www.clopotel.ro

Iubirea ca pasiune este una din cele mai impozante ipostaze ale iubirii in literatura. !a se caracterizeaza prin atractie reciproca puternica, existenta unor obstacole in intalnirea sentimentului de iubire, prin incalcarea unor re"uli ale comunitatii in care traiesc cei doi. In cazul ei indra"ostitii traiesc o stare de exaltare permanenta, care duce la un dezechilibru sufletesc. +eseori ei sunt despartiti de impre1urari si aceasta departare se impune pentru a verifica sentimentele si in acelas timp pentru a#I pastra intensitatea. Iubirea#pasiune este insotita intotdeauna de suferinta, de o anume doz2 de nebunie si de o tentatie a mortii. 3n mitolo"ia "reac2 pe ln"2 zeul iubirii, !ros, exist2 4i zeul mor5ii, -anastos iar psiholo"ia modern2 consider2 c2 4i moartea sunt dou2 instincte dominante ale psihicului uman. +estinul marilor ndr2"osti5i n operele literare st2 sub semnul iubirii 4i al mor5ii. Astfel, iubirea-tragedie devine o iubire#simbol fiind imortalizat2 dup2 moartea prota"oni4tilor ca n operele literare 0omeo 4i 6ulieta de 7. Sha8espire 4i -ristan 4i Isolda,veche le"end2 medieval2. Scriitori romani au privit si tratat tema iubirii din diferite un"hiuri, creind astfel o opera vasta. Printre cei care s#au ocupat cu studierea, descrierea si analizarea sentimentului de iubire se numara &ihai !minescu, 'eor"e (alinescu, -udor Ar"hezi, 9ucian :la"a, ;asile Alecsandri, 'ala 'alaction, 'arabet Ibraileanu, Ion Slavici, Ion /eliade 0adulescu, &ihail Sadoveanu, &ircea !liade, <ichita Stanescu, &ircea (artarescu, (amil Petrescu, 0adu Petrescu si multi multi altii. Mihai Eminescu este poetul nostru national si, dupa cum afirma '. (alinescu " opera literara a lui 8. -minescu creste cu toate radaciniile in cea mai plina traditie si este o e9ponenta deplina, cu toate aspectele romantice, a spiritului autohton." +espre iubirea in opera marelui scriitor spunea -. Ar"hezi " ragostea lui -minescu e mai cu seama sen#uala, o dragoste pribeaga, de pasiune. -a e momentana si totala in momentul ei, si se epui#ea#a in intregime pe o singura impre%urare reluata continuu, continuu traita si continuu epui#ata in intregime." " ragostea lui -minescu nu e amestecata cu !isul. Visul lui incepe cand dragostea s-a ispra!it. ragostea poetului n-a durat niciodata, ramane instantanee, dragoste de sen#atii iuti. :emeia lui -minescu nu e niciodata sotie, ramanand e9clusi! amanta. ;arbatul e un trecator, un calator,5" In poezia sa de dra"oste !minescu a fost influentat de trairile sale sufletesti, de experientele sale. Astfel se remarca mai multe etape in evolutie poeziei de iubire eminesciana, existenta unei curbe de la elan pasionat la infran"ere. = vreme, aceea a iluziilor si idealurilor tineresti, !minescu a dorit si a crezut cu putere in implinirea iubirii desavarsite. Poetic, acest lucru s#a exprimat in tonalitati ma1ore, in culori vii si lumini fara pata, intr#o mare abundena ve"etala si neincetate sclipiri de ape. In opera publicata, rastimpul de exuberanta tine pana in 1urul anului 1>?@ si insuma <ara pe deal, :loare albastra, :atfrumos din tei, Craiasa din po!esti, =acul, orinta, etc. Peste varietatea subtila a starilor sufletesti communicate, ceea ce reuneste poeziile, dandu#le un aspect comun, este in primul rand stenicitatea sentimentului, plentitudinea clipei de dra"oste, care transfi"ureaza lumea . Apoi prezenta invariabila a codrului si a apei in ipostaza lac sau izvor este iar caracteristica acstei perioade. Apa 1oaca acum un dublu rol in ima"ine acela coloristic, de lucire fina si tremuratoare in intunericul padurii, a1utand la 1ocul de valori plastice, si acela sonor, de acompaniament su"estiv al starilor sufletesti. 9ucirile ar"intii ale apelor sunt completate de culori intense.,loarea de tei cu su"estia caderii ei in ploaie alba face trecerae de la sclipirile ar"intii la va"etalul colorat. !a e o prezenta aproape permanena in poezia eminesciana de tinerete, su"enad elemente coloristice, dinamice A caderea si troienirea . si olfactice. ,loarea de tei, trandafirii rosii, nuferii "albeni, floarea albastra cea scumpa romanticilor, romanita, codrul deverdeata, florile culuciri de piatra scumpa dau culoare si prospetime ve"etala exceptionala peisa1ului, intensificand bucuria dra"ostei ce se va implini. ! atata explozie de fericire in poezia de dra"oste tinereasca a lui !minescu, incat chiar daca intalnirea de dra"oste nu se petrece, asteparea, fie zadarnica, nu intristeaza, nu deprima. +e fapt implinirea celor doi cu implinirea dra"ostei se petrece doar in poezia de inspiratie folclorica, in :at-frumos din tei si in Calin. In celelalte poetul isi proiecteaza doar in viitor uriasele lui nade1di de iubire. +e aceea nu intamplator, finalul lui Calin, basmul liric, de dra"oste, constituie o sinteza a peisa1ului eminescian caracteristic primei perioade de creatie erotica. Intunericul tainic si stralucitor al padurii de ar"int,

www.clopotel.ro

lucirileapelor si lunii, florile albastre, vazduhul tamaiet, toate aceste elemente mer" spre s creea cadrul vra1it al dra"ostei implnite intre fata de imparat si *burator. In toata poezia erotica a tineretii, fi"ura iubitei are o lumina si o caldura dobandite din concretetea ima"inii ei pentru poet. In :loare albastra ea e ) rosie ca marul ) de caldura soarelui in Craiasa din po!esti " *aru-$ galben, > :ata ei lucesc in luna, > $ar in ochii ei albastrii > Toate basmele s-aduna." -ot asa si in orinta. In Calin implinirea dra"ostei se manifesta in acelasi mod ":ata-$ rosie ca marul, de noroc $-s ume#i ochii5 ?stfel !ine mladioasa, trupul ei frumos il poarta, > :lori albastre are-n paru-$ si o stea in frunte poarta." -oate aceste elemente se scimba treptat dupa anul 1>??. Arar mai rasuna, din inchipuire, cate un ecou al vechii increderi luminoase in dra"oste. +ar, in "eneral, tot mai obosit si mai dezama"it de loviturile vietii si neintele"erea societatii contemporane lui poetul da "las unor noi armonii poetice, de mari adincimi, din ce in ce mai triste si mai pline de renuntare. Pentru el, dra"ostea ramane in trecut si amintirea ei ca si a chipului iubitei se insoteste de o nespusa suferinta. +in aceasta pricina se petrece o concentrare a ima"inii, o stilizare si o fixare de contururi apasate. (adrul nu mai are bo"a5ia, risipa de culori, lumini si parfumuri din tinere5e, ci se reduce la dou2#trei elemente. 9uminile se stin", culorile p2lesc. e cate ori, iubito, cu simbolurile ei tra"ice, e o prim2 m2rturie a intunec2rii. In locul peisa1ului edenic apare aici )oceanul cel de "hea5a)B )bolta alburie) a alun"at de pe ea orice vioiciune a culorii, iar )luna cea "alben2 # o pat2) s#a pierdut eminesciana ei str2lucire. % (2ldura inimii l#a p2r2sit pe poet ' " in ce in ce mai singur m/-ntunec si m/-nghet"5 sau' " $ar timpul cre.te-n urma mea5m/-ntunec!" A Trecut-au anii ..Plopii fara so5 scandeaza dureros un peisa1 fara n2de1de pentru poet. 6 *e l3ng/ plopii fara so2 . iar metafora toamnei ca anotimp al sfar4itului e frecventa. A<onetul $, Te duci, e ce nu-mi !ii@.,i"ura femeii iubite, din cald2, luminoas2, sa"alnic2 la inceput, se impietre4te,devine solemn2 si rece, in aceasta perioad2 de crea5ie, ea fiind scoas2 din ntunericul amintirii. +e aceea marmura slu1este ca termen frecvent utilizat pentru su"erarea frumusetii in"hetate, ireale, fantomatice parc2 6 " in 0ncre2irea lungii rochii > A/sai ca marmura 0n loc" n ?t3t de frageda sau "<i c3nd r/sai nainte-mi ca marmura de clara" n ,u m/ 0n2elegi@ iar "estul tra"ic al eroului liric, semnificnd renun5area, zadarnicia n2de1dii, e prezent n poeziile ?t3t de frageda si in !alurile !remii. +ecep5ia l#a f2cut pe marele poet s2 primeasc2, ca mn"2iere, ca un calmant al suferin5ei, concluzia necesit25ii nsin"urarii 4i a renun52rii, cu at2t mai tra"ic2 cu ct era mai nepotrivit2 cu datele fundamentale ale fiin5ei lui. +e aceea =uceaf/rul, reputat ca o drama a renun52rii la dra"oste, e n acela4i timp o dram2 a conoa4terii. Poemul, concluzie a vie5ii 4i "ndirii eminesciene, e cu att mai tra"ic cu ct realizeaza r2sturnarea ierarhiei valorilor din opera tinere5ii. 9uceaf2rul, dup2 ce n2zuie4te la dra"ostea unei p2mntene, care#I prefer2 un muritor cu soarta n"em2nat2, e readus la realitatea abstract2 4i solitar2 a existen5ei lui de c2tre +emiur", care#I face o lec5ie de cunoa4tere. /Cperion, in sfera lui, 4tie acum, dar cu ct2 durere a renun52rii, deosebirea dintre el 4i cei doi p2mnteni ndr2"osti5i 4i cuvintele " Tr/ind 0n cercul !ostru str3mt ,orocul !/ petrece, Ci eu in lumea mea m/ simt ,emuritor .i rece" par rostite "de o st/in/ gur/". (on4tiin5a apartenen5ei la o lume superioar2 prin cunoa4terea rece a adev2rului absolut e de data aceasta slaba compensa5ie a renun5arii la patima fierbinte 4i ispititoare a vie5ii p2mnte4ti, a nfrn"erii n dra"oste. Acest poem din urma, "reu de simbolistic2 mitolo"ic2, filozofic2, tinde la explicarea sor5ii nefericite a "eniului n lumea contemporan2 poetului. !minescu a cntat in acorduri sublime le"2turile de iubire dintre oameni, farmecul comuniunilor suflete4ti bazate pe stim2 4i ntele"ere reciproc2, pe devotament 4i idealuri curate. 3n poeziile sale,

www.clopotel.ro

!minescu a n2l5at un adev2rat imn sentimentelor de dra"oste, l2snd m2rturiile setei sale de via52, ale dorin5ei sale de a tr2i n fericire. Dn alt mare scriitor preocupat n operele sale de vasta tem2 a iubirii a fost Garabet Ibrileanu. !l a creat in romanul s2u " ?dela " o analiz2 a sentimentului de dra"oste, manifestat aici nu printr#o iubire plina de pasiune, ci mai mult printr#o dra"oste nemplinita, o dra"oste infiripata intre doi oameni despartiti de varsta. &iezul spiritual al operei fiind rezolvarea atitudinii fata de femeie , scrierea repezinta in fond o continuare lo"ic2 a ideilor expuse de Ibr2ileanu anterior in opera sa *ri!ind !iata. ?dela nu este att romanul unei tinere femei, ct analiza crizei sentimentale a unui cvadra"enar de o luciditate extrem2. (sti"nd dra"ostea unei femei de douazeci de ani, !mil (odrescu, eroul c2rtii, e m2cinat totu4i de incertitudini, suspectand si analizand orice "est al partenerei, pentru a descoperi sensuri acolo unde nu sunt. (and I se pare ca a sesizat un amanunt care anterior ii scapase, el are un fel de satisfactie, o adevarata bucurie a durerii. +esi eroina romanului I se releva eroului ca ) un bloc de frumuseti vii si calde ), actionand sponan, fara reflexiune si calcul, ea nefiind o ) filozoafa ) ca !mil (odrescu, acesta face din ea centrul unei lumi ideale. Izolata de viata reala, " ?dela este o ilu#ie paradisiaca, si nu trebuie sa de!ie o realitate5" " ?dela !a ramine pentru tine mereu stanca pe care creste floarea-reginei, atat de apropiata ca poti distinge micile stelute catifelate si totusi inabordabila ca o planeta, din cau#a incantatoare ". In le"atura cu conceptia lui !mil (odrescu despre femeie, ne#am putea "andi ca aceasta corespunde faimosului dolce stil nuo!o si poeziei trubadurilor din scoala provensala care cultivau ceea ce italienii numeau la donna angelicata, femeia devenita in"er. " ,iciodata - "andesta !mil (odrescu - cu!antul inger nu s-a potri!it unei trecatoare aparitii umane, ca acestei fiinte in ade!ar angelice. " 9a prozatorul roman exista insa si o nota personala. Spre deosebire de viziunea mistica a unui +ante Acare vedea in :eatrice )ceva cazut din cer spre a ilustra miracolul) . la '.Ibraileanu se observa cultul femeii, delicatetea, dar si o abia perceptibila tendinta spre senzual. +e aici, ezitarile, pendularea intre fantezie si real, adoratia si reflexiunile la rece, vibratiile amorului si ideea mortii. Se observa influenta marilor clasici rusi asupra autorului ?delei . (eea ce Ibraileanu admira la acestia este cunoasterea profunda a sufletului feminin, in special. 9ev -olstoi # caruia ii consacra un exceptional studiu critic # il impresioneaza puternic si durabil prin arta ma"istrala cu care ) Ana Earenina ) trece de la psiholo"ie la etica, disecand necontenit sufletul sfasiat de remuscari al eroinei. -olstoi isi iubeste eroina si sufera pentru ea, asa cum '. Ibraileanu o va iubi pe ?dela. Prozatorul isi priveste propria#i scriere ca o opera de obervare stiintifica, de aceea reconstituie fapte vechi si interpreteaza mereu, facand psiholo"ie, incercand sa descopere esentialul atat in lumea din afara, cat si introspectiv. ?dela e un roman concis de analiza si introspectiune pe tema dra"ostei. '. (alinescu scria in Viata romaneasca "?utorul - preocupat de o unica problema, aceea a reconstituirii datelor sufletesti originare, nu creea#a plastic, in suprafat?ttention'a, cu caractere si scene !ii. =a drept !orbind, nici nu creea#a oameni, ci, fara sa fie abstract in sensul ideologic, construieste unitati psihologice. $n Adela a!em monografia psihologica a iubirii cu toate tulburarile ei intelectuale, afecti!e si fi#ice, dar mai ales e9traordinar de profunda anali#a a indoielii." -ot el afirma ca ?dela e " cel mai bun roman de anali#a pe care il a!em". Personalitatea lui '. Ibraileanu # teoretician social, critic si creator literar # e armonioasa si unitara. Spiritul si finetea caracterizeaza toate domeniile de activitate in care se manifesta aceasta fi"ura luminoasa. 0ealismul ?delei respira seninatate, opera facand elo"iul puritatii unei prietenii. 9irismul, patruns si in pa"inile de critica, se dezvaluie mai liber in creatia artistica. +e aici notele romantice # care uneori depasesc in suprafata pe cele realiste # si alunecarea spre un intimism moderat. +ar tot elanul liric, revarsat si in stilul de obicei atat de retinut, ii datoreaza Ibraileanu# artistul dra"ostea de viata si mentinerea proaspata a tineretii. (a arta, romanul Adela reprezinta o superioara opera de analiza. Sobrietatea contribuie ca o analiza atat de bo"ata in idei sa fie condensata in pa"ini putine.

www.clopotel.ro

9iteratura lui '.Ibraileanu, cu indemnul dra"ostei de viata si apelul reinnoit la umanism, a construit, prin insasi tinuta sa, un raspuns convin"ator dat naturalismului in "eneral. &entinandu#si prospetimea artistica, romanul ?dela reprezinta o calauza in interpretarea psiholo"ica si in cunoasterea omului, una din cele mai profunde opere de analiz2 asupra sentimentului iubirii din literatura romn2. Dn alt important scriitor al literaturii romne care a adoptat iubirea n operele sale a fost Ion Slavici. !l a zu"r2vit in romanul s2u 8ara povestea tulbur2toare a unei iubiri care se nfiripeaz2 instantaneu 4i are puterea unei fatalit25i. Aceast2 iubire, prota"oni4tii ei fiind <a5l 4i Persida, are caracteristicile clare a unei iubiri#pasiuni, Slavici urm2rind de#a lun"ul romanului evolu5ia sentimentelor celor doi, descriindu#le pe acestea n am2nunt 4i reu4ind astfel s2 traseze un drum bine definit al iubirii#pasiuni. Prima ntlnire a celor doi prota"oni4ti, momentul nfirip2rii iubirii, are un puternic impact asupra acestora, ei sunt cuprin4i de o atrac5ie reciproc2 puternic2 care nu i va mai p2r2si 4i de un sentiment care prevede, oarecum, suferin5ele prin care vor trece " -l r/mase uimit, cu inima 0ncle.tat/ .i cu ochii oarecum 0mp/iengeni2i. Bi era parc/ s-a rupt, s-a fr3nt , s-a surpat deodat/ ce!a .i o mare nenorocire a c/#ut pe capul lui." "Obra%ii ei se umplur/ de s3nge .i 0i era parc/ o s/getase ce!a prin inim/" "se #b/tea copila ca .i c/nd ar !oi s/ scape, s/ fug/, s/ se ascund/ 0n fundul lumii." Pe parcurs ce iubirea lor evolueaz2, ncerc2rile de a I se opune devin din ce n ce mai zadarnice. Att Persida ct 4i <a5l nu pot evita ntlnirile a4a#zise ntmpl2toare, pe care ei nsu4i le provoac2 iar n momentele n care se z2resc sunt cuprin4i de aceea4i atrac5ie reciproc2 puternic2 " $ se 0mp/iengenir/ .i ei ochii, .i iar 0i era ca .ic3nd un fel de le.in ar cuprinde-o ", " el r/mase cu pri!irea pierdut/ .i barda 0i tremura 0n m3n/. " (ei doi tr2iesc o stare de exaltare permanent2, care duce la dezechilibru sufletesc.Astfel, Persida "se temea ea 0ns/.i de sine, sim2ea c/ o apuc/ din c3nd 0n c3nd o pornire n/!alnic/ .i-$ !ine s/ se duc/, ea singur/ nu .tia unde, .i s/ fac/, ea singur/ nu .tia ce. 8ii .i mii de prime%dii, nenorociri peste nenorociri, #bucium/ri peste #bucium/ri, o !ia2/ plin/ de ne!oi.i de dureri' le presim2ea, le .tia parc/ pe toate cum !in" iar <a5l era cuprins de un " dulce neast3mp/r ". <a5l si Persida sunt desp2r5i5i de mpre1ur2ri, dar aceast2 derp2rtare se impune pentru a le verifica sentimentele 4i n acela4i timp pentru a p2stra identitatea dra"ostei. Astfel, de fiecare dat2 cnd cei doi se ntlnesc, sunt cuprin4i de aceea4i nelini4te dar odat2 cu timpul ei 4i dest2inuie unul altuia sentimentele. Scurtele ntlniri de la 9ipova, Arad, apoi din nou 9ipova 4i de la (ulesul ;iilor 1oac2 un rol important n povestea lor de dra"oste. Iubirea dintre <a5l 4i Persida este nso5it2 att de suferin52 ct 4i de o anumit2 doz2de nebunie 4i de o tente5ie a mor5ii. Pn2 ce a1un" s2 se c2s2toreasc2 pe ascus, cei doi sufer2 din iubire, ei fiind desp2r5i5i unul de altul de mpre1ur2ri. 3ns2 chiar 4i dup2 nunt2, Persida continu2 s2 sufere datorit2 comportamentului lui <a5l 4i a"resivit25ii acestuia, iar <a5l de pe urma nesi"uran5ei 4i "eloziei sale. -enta5tia mor5ii se re"2se4te att n comportamentul lui <a5l ct 4i n cel al Persidei. Persida simte c2 sin"urul ei refu"iu nafara m2n2stirii ar fi moartea iar <a5l a1un"e la Arad la un nalt nivel de de"radare att sufleteasc2 ct 4i trupeasc2, "ndindu#se chiar 4i la varianta mor5ii. +oza de nebunie a celor doi prota"oni4ti reiese din hot2rrea acestora de a se c2s2tori pe ascuns 4i de a fu"i sin"uri la ;iena. Iubirea dintre <a5l 4i Persida trece peste obstacolele ntlnite 4i ncalc2 re"ulile comunita5ii n care tr2iesc cei doi. <a5l 4i Persida se diferen5iaz2 att prin etnie, confesiune reli"ioas2, familie, educa5ie ct 4i prin nsu4i temperamentul lor. -otu4i, cu a1utorul iubirii cei doi trec peste toate obstacolele ce se ivesc n cale, renun5nd la orice 4i reu4ind n final s2 realizeze o c2snicie reu4it2, binecuvntat2 att de p2rin#I ct 4i de +umnezeu 4i des2vr4it2 de aducerea pe lume a unui copil. +e#a lun"ul romanului 8ara I. Slavici surprinde momente esen5iale ale iubirii dintre prota"oni4ti scurtele lor ntlniri, privirile care 4i le schimb2 cu acest prile1, cuvintele lor, limba pe care o folosesc, tr2irile lor suflete4ti cnd sunt sin"uri, fr2mntarile lor. (ititorul este astfel transpus n lumea iubirii celor doi, ia parte la zbuciumare lor sufleteasc2, ncheiat2 n mod fericit cu a1utorul

www.clopotel.ro

binecuvnt2rii c2sniciei dintre <a5l si Persida de c2tre p2rin5i. +oar astfel putea s2 se ncheie povestea celor doi, c2ci autorul, sus5in2tor tenace al ideilor morale, a realizat romanul conform ideei c2 o iubire 4i o c2snicie nu pot fi fericite f2r2 a fi binecuvntate de c2tre p2rin5i. +ar 8ara nu este sin"ura oper2 a lui I. Slavici unde apare iubirea. 3n nuvele sale 6 <cormon, =a crucea din sat, Gura satului sau */dureanca . problematica sufleteasc2 st2 n centrul ac5iunii, 4i n acela4i timp e prezent2 printr#o ambian52 perfect idilic2. -inerii eroi, dar mai ales eroinele, se caracterizeaz2 printr#o derutant2 labilitate a st2rilor suflete4ti, printr#o ciud25enie feminin2 mai adnc2 dect un sin"ur capriciu. (oncep5ia lui Slavici despre iubire este c2 " $ubirea e din alt/ lume .i se i!e.te din senin, f/r/ ca s/ .tii de ce, se d/ pe fa2/, f/r/ ca s/ .tii cum .i te duce, f/r/ ca s/ .tii unde." Aceat2 defini5ie dat2 iubirii corespunde ntru#totul iubirii zu"r2vit2 de autor n operele sale. G. Cobuc a fost numit "poetul 2/r/nimii" pentru c2 a 4tiut mai bine ca oricine s2 cnte n poeziile sale nsu4i 52ranul, cu obiceiurile, necazurile, tr2irile sale suflete4ti, cu via5a sa. Iubirea la (o4buc apare 4i ea 52r2ne4te, n poeziile sale de dra"oste obiceiurile s2te4ti, credin5ele b2tr2ne4ti, ideile morale tipic romne4ti se re"2sesc 4i totul decur"e dup2 datin2. Poetul nu exteriorizeaz2 propiulsentiment erotic, n indivitualitatea lui, ct mai de "rab2 se refer2, se spri1in2 pe fondul de experien52 al vrstei sale tinere, pe experien5a lui erotic2, dar nu n aspectele ei unice, particulare, ci prin ceea ce are ea mai "eneral, prin ceea ce o ncadreaz2 n nt#o condi5ie uman2 mai lar"2. (o4buc a reactualizat date din propriile tr2iri pasionale pentru a#I servi drept tipar modelator al st2rilor suflete4ti puse pe seama eroilor s2i. Sensul obiectivant al lirismului s2u domin2, nu numai prin amploarea acestui proces, dar mai ales prin multitudinea aspectelor concrete pe care le mbrac2. !ste de#a dreptul uimitoare capacitatea poetului de inven5ie n aceast2 direc5ie. Poeziile care pot fi incluse n capitolul idilelor sunt foarte numeroase 4i e de observat c2 fiecare reproduce o alt2 situa5ie sau stare sufleteac2 83nioas/, ,u te-ai priceput, Aea de plat/, *e l3ng/ boi, =a oglind/, e pe deal, <up2irica din !ecini, ,umai una, u.mancele, Aecrutul, =a p/r/u, *olitic/, <pinul, <cara, $spita1arpele-n inim/. Se mai poate remarca apoi faptul c2 e mai mult dec2t dificil s2 caracterizezi o asemenea stare. Poetul realizeaz2 un univers pasional de domeniul inefabilului 4i#l nuan5eaza la nesfr4it, refuzndu#4i orice repeti5ie. ! drept c2 o definire sau alta se poate face, dar relativitatea lor e u4or de dovedit 4i analiza ntmpin2 mereu alte semne de ntrebare. 3n 83nioasa starea sufleteasc2 e destul de neprecizat2 un fl2c2u e chinuit de capriciile iubiteiB el resimte o ciudat2 suferin52 amestecat2 cu nedumerire 4i ciud2, dar de ndat2 ce credem c2 l#am n5eles 4i c2 I#am p2truns starea, ne d2m seama c2ne afl2m abia acum n fa5a adev2ratei eni"me 4i anume atitudinea ciudat2 a fetei care a provocat durerea fl2c2ului 4i pe care nu putem nicicum s#o explic2m. 3n cunoscuta ,u te-ai priceput!, n afar2 de poanta final2 n stil de sentin52, ne izbe4te ciudata timiditate a fl2c2ului dar 4i necazul fetei pentru aceast2 timiditate. Se observ2 o apropiere ntre idila lui (o4buc 4i aceea a lui Slavici ct prive4te faptul c2 la ambii scriitori st2rile suflete4ti sunt nuan5at disecate 4i totodat2 prezentate n exteiorizarea lor plin2 de farmec. Poezia ragoste 0n!r/%bit/ de (o4buc pare o nuvel2 de Slavici versificat2. Se poate presupune c2 amndoi scriitori au explorat, unul n sens epic, cel2lalt n sens liric, dar niciunul strict psiholo"ic, domeniul comun al unei experien5e biolo"ice cruciale, cu valoare de instinct fundamental. 3n unicitatea ei, fiecare idil2 a lui (o4buc prezint2 un incident, un capriciu al dra"ostei, pe cnd n totalitate reprezint2 nu o mono"rafie a vrstei in"enue, ci cntecul ei obiectivat. Iar modul specific, de ultim2 instan52, al acestei obiectiv2ri e dat de structura artistic2 a ideilor respective. Astfel, n cteva idile co4buciene A *e l3ng/ boi, =a oglind/, e pe deal . starea sufleteasc2 e att de deosebit2 nct pentru a fi pe deplin exprimat2 ea trebuie ilustrat2 printr#o scen2. +e fapt, corespondentul strict al idilei co4buciene este cntecul suferin5ei de dra"oste, desf24urat pe o "am2 mult mai restrns2, dar cu unele accente impresionante. 3n (ntecul fusului sentimentul tinde s2 se absolutizeze, durerea s2 ia propor5ii cosmice. +in p2cate aceast2 expansiune n universal a unei suferin5e personale e urm2rit2 la un mod cam impersonal, aproape didactic, prin enumerarea neturburat2 a elementelor naturii care particip2, pe rnd, la durerea eroinei. :ata morarului e o poezie de atmosfer2 4i sentiment tra"ic, culminate spre izbucnirea disperat2 din final ' " ?. !rea s/

www.clopotel.ro

fiu, roat/ sub tine !" (a 4i aceast2 din urm2 poezie, ,ata mamii ncearc2 s2 exprime nel2muritul, inexprimabilul 4i insesizabilul din durerea uman2. <e "2sim ntr#o situa5ie comparabil2 cu una din st2rile idilelor amintite Plnsul fetei 5ine de evolu5ia mereu repetabil2, cu caracter de destin, a reac5iilor pasionale, este un tribut pe care eroina l pl2te4te ceremonialului sever 4i ineluctabil al vie5ii. (o4buc a creat deci prin opera sa un univers al dra"ostei, n care a cuprins diferite aspecte 4i tr2iri ale aceluia4i sentiment. -otu4i idilele sale sunt unite de fundalul lor comun, 4i anume lumea satului. Se observ2 de asemea preferin5a lui (o4buc n descrierea suferin5ei produse de dra"ostea nemplinit2. Lucian laga a fost unul dintre poe5ii care a f2cut din tema iubirii o tem2 principal2 n poeziile sale. 3nc2 din volumulde debut, *oemele luminii, iubirea s#a aflat, al2turi de natur2 la loc de frunte n poezia sa, ambele fiind ncadrate ntr#un climat de exaltare a elementului dinamic din peisa1ul natural sau cel sufletesc. Iubirea pustie4te fiin5ele ndr2"osti5ilor, sursul este p2"n, p2rul iubitei are arome tari, ochii sunt lacomi 4i fl2mnzi ca de s2lb2ticiune. = asemenea fervoare exuberant2, ritmica dansului dionisiac sunt pentru poet, la acea dat2, sin"urele ce#l pot ncadra n armonia cosmic2 " O, !reau s/ %oc cum niciodat/ n-am %ucat! </ nu se simt/ umne#eu 0n mine un rob 0n temni2/ - 0nc/tu.at. " 6 Vreau s/ %oc @ In cel de#al doilea volum de poeziial lui :la"a, intitulat *a.ii profetului, iubirea este ancorat2 ntr#un trecut ndep2rtat, temporal, nu afectiv, 4i se afl2 sub semnul sf4ietoarei triste5i "$n mine se mai !orbe.te .i ast/#i despre tine. in gene, ape moarte mi se preling. ?r trebui s/ tai iarba, ar trebui s/ tai iarba pe unde-ai trecut. Cu coasa t/g/duirei pe um/r 0n cea din urm/ triste2e m/-ncing.." 6 ?mintire @ Purtnd untitlu identic cu cel al unei poezii populare, volumul =a cur2tile dorului A1F%>. define4te artistic un sentiment att de nuan5at 4i inefabil dorul. =a cur2ile dorului comleteaz2 evolu5ia poetului, accentund o not2 care devine fundamental2 pentru definrirea stilului s2u scriitoricesc reconstituirea atmosferelor baladelor, descntecelor 4i bocetelor, din folclorul romnesc, pe baza unei cunoa4teri din2untrua specificului construc5iei acestora. Poezii ca :un2vestire pentru floarea m2rului, :el4u", (oasta soarelui sunt exemple revelatoare " Trec pe drum copitele .i prin g3nd ispitele. *as/rea din ini.te sparge bol2i de lini.te. Chip/ro.i ca fusele Cn toate cimitirele ne abat pri!irile c/tre inimi - dusele. "

www.clopotel.ro

6 Coasta soarelui @ +up2 publicarea volumului ,eb/nuitele trepte A1FG%. se ncheie o perioad2 n crea5ia poetului pentru ca, dup2 1FHI s2 nceap2 o alt2 perioad2, avnd ca principale direc5ii tematice atitudinea fa52 de natur2, fa52 de iubire 4i dialecta procesului de cunoa4tere, de reflectare artistic2. Iubirea verii sale trzii, a Verii din noiembrie, mprumut2 un tlc solar lucrurilor obi4nuite, mbo"25e4te inima poetului, umbrit2 de mhnirea vrstei, tr2ie4te totu4i cu intensitate eternul sentiment " <i-i dureros 0n marea trecere s/ te aprin#i !is3nd. 8ai tare 0ns/ ar#i 0n schimb. $ubirea printre ad3ncimi, a.a cum e, umbratic %oc, relief pe-un sarcofag 0n timp." 6 ?rheologie @ Pe drumul p2zit de plopi severi, simboliznd le"ile, convenien5ele inerente ale vie5ii, poetul caut2 iubirea simpl2, caut2 mplinirea "Vino s/ .edem sub pom. easupra-$ 0nc/ !eac ceresc. Bn !3ntul ade!/rului, 0n mare umbr/-a m/rului, !reau p/rul s/ 2i-l despletesc, s/ fluture ca-n !is c/tre hotarul p/m3ntesc." 6 Glas 0n paradis @ Iubita este ntlnit2 )0n fabula !erde .i cald/-a naturii" , n "basmul !egetal al r/surii", ntre frunzele ar2mii ale viilor, sub "alaxia de fum a stelelor, ncon1urat2 de recele parfum al brazilor, de luciul iezerelor n mun5i. -rupul ei are sclipiri fosforescente, vibra5iile lemnului de vioar2 4i zvelte5ea ulcioarelor de p2mnt. Sentimentul este pururea incandescent, chiar dac2 uneori este incandescen5a stranie a maselor vulcanice selenare. Poezia erotic2 a "!erii de noiembrie", din Catrenele fetei frumoase sau Catrenele dragostei, are astfel vi"oarea inefabil2 a mplinirii, este o veritabil2 "od/ a bucuriei" intonat2 de poetul ce descoper2 tinere5ea perpetu2 a vie5ii. +incolo de exaltarea ncntat2 a formelor, a culorilor, a mi4c2rilor, transpare fiorul "rav al sentimentului autentic. Iubirea nu este un facil 4i nsorit 1oc ntr#o natur2 pitoreasc2, ci un lucid act de con4tiin52. Iubirea nu poate exista n afara veritabilei comunic2ri ntre oameni, n afara universurilor suflete4ti tan"ente " C3nd e singur fiecare <ufletele nu-s 0n noi. <t/m al/turea, eu .i tuD <ufletele noastre sunt 0n noi, C3nd suntem doi. ?ltfel nu." 6 <pune-o-ncet, n-o spune tare @

www.clopotel.ro

3ncheind semnificativ volumul Var/ de noiembrie, poezia *rim/!ara l anun52 pe cel urm2tor, Stihuitorul " ? cunoa.te. ? iubi. Care-$ drumul, ce te-ndeamn/D ? cunoa.te - ce 0nseamn/D ? iubi - de ce 2i-e team/, printre flori .i-n mare iarb/D . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bnc-odat/, iar .i iar/, ? iubi e prim/!ar/. " A4a cum poetul parcur"e un drum n via52 ideile acestuia sunt n continu2 schimbare, acest lucru resim5indu#se 4i n poeziile sale de dra"oste. Pasiunea din poeziile sale din tinere5e trece peste faza sentimentului de mplinire, iar n final e cople4it2 de sentimentul nsin"ur2rii totale. Astfel, n 1urul anului 1F@H :la"a afirm2 c2 Jpoe#ia este un !e.m3nt cu care ne 0mbr/c/m iubirea .i moarteaE. !ctavian Goga a "ravat n adev2ratul "etern uman" , n culorile specificului na5ional, cu o d2ruire 4i un talent excep5ional, chipul trec2tor al vremii sale. 3n urma sa a r2mas vie poezia social2 4i patriotic2, dar 4i mi4c2toarele sale cntece de dra"oste. +ra"ostea lui 'o"a era n primul rnd dra"oste de 5ar2, dra"oste pentru lumea satului 4i de aceea marea ma1oritate a poeziilor sale sunt nchinate patriei, cnt2 durerile 52ranilor, sacrificiile pentru ap2rarea p2mntului str2mo4esc, suferin5ele celor asupri5i. +ar pentru creearea unei mono"rafii a satului ardelenesc, a4a cum 'o"a 4i propusese, era nevoie 4i de C3ntecele lui 9aie (hiorul, cr4marul din +ealu#&are, persona1 cunoscut n opera lui 'o"a. C3ntecele lui 'o"a sunt aidoma doinelor noastre populare de dor 4i de 1ale. 3n C3ntecele lui, nc2rcate cu sim5iri 4i sensuri adnci, sentimentul iubirii cap2t2 expresia dorului folcloric. ! n ele o nespus2 sete de via52, o discret2 p2rere de r2u, o bucurie p2tima42 4i o und2 de nelini4te, o "oan2 dup2 n2luca acelei iubite, e un "nu-.tiu-ce .i nu-.tiu-cum dureros de dulce" , care se cheam2 dor 4i care se mpline4te abia n vra1a nop5ilor, spulberndu#se o dat2 cu zorii " orurile mele n-au 0ntruchipare, orurile mele-s :run#e pe c/rare 5 <pulberate .i stri!ite frun#e pe c/rare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tot ce-mi2ese noaptea, 7orile-mi destram/, 8i s-a dus norocul 5 ,u-l mai pl3nge, mam/ 5 =a icoana *reacuratei, nu-l mai pl3nge, mam/." ! aceea4i cutremurare liric2, aceea4i pierdere a fericirii, pricinuit2 de stin"erea visului, spulberat ca un stri"oi n lumin2, din cunoscutul cntec popular "?st/-noapte te-am !isat, 83ndro, c/ te-am s/rutat. 8-am sculat .i-am pip/it, ar nimica n-am g/sit. ,umai dorul inimii,

www.clopotel.ro

<cris pe fa2a perinii." Sunt versuri p2tima4e, cople4itoare, n care arde parc2 v2paia p2"n2 a sim5urilor din C3ntarea C3nt/rilor, men5ionat2 la nceputul lucrarii de fa52 ' "C/utat-am noaptea, 0n a.ternutul meu, c/utatam pe acela dup/ care inima mea t3n%e.te, c/utatu-l-am, 0ns/ nu l-am aflat. " Att pe plan erotic ct 4i n "eneral cntecul lui 9aie (hiorul, n psiholo"ia satului, are func5ie tonic2. !l nvioreaz2 sentimentele "in"a4e, r2scole4te u4oara melancolie 4i amintiri nduio42toare, a552 patimi 4i potole4te doruri, o5ele4te sentimentele ma1ore ale colectivit25ii n lupta pentru libertate na5ional2 4i echitate social2. +ra"ostea la 'o"a apare deci asemenea dra"ostei din folclor, n cntece de 1ale 4i dor, eroii ei fiind popularii )&ndr2) 4i )&ndru). 3n romanul Otilia de G.Clinescu exist2 un conflict, erotic, sub aspectul unei competi5ii ntre tn2rul ,elix 4i mai vrstnicul Pascalopol, amndoi ndr2"osti5i de de =tilia. Povestea de iubire este nscris2 pe un fundal social, ilustrat de celelalte persona1e ale romanului. Mircea Eliade, influen5at de experien5ele proprii scrie romanul 8aitreFi, roman al dra"ostei dintre autor 4i tn2ra, orientala eroin2, ce d2 4i numele c2r5ii. "asile #lecsandri scrie oinele sale, inspirate din folclorul romnesc, avnd ca tem2 iubirea. Ionel $eodoreanu urm2re4te n romanul s2u =a 8edeleni evolu5ia iubirii nfiripat2 nc2 din copil2rie dintre +2nu5 4i &onica, iubire care are ca urmare c2s2toria dintre cei doi. Ac5iunea romanul Gltima noapte de dragoste, 0nt3ia noapte de r/#boi de Camil %etrescu se petrece n 1urul incertitudinii credin5ei reciproce n dra"oste. +easemenea, $udor #rghezi scrie idile precum Creion, 8orgenstimmung, *salmul de tain/, &ichita Stnescu adopt2 tema dra"ostei n romanele ?dolescen2i pe mare, =eoaic/ t3n/r/, iubirea , aidoma lui Gala Galaction n romanul e la noi la Clado!a. Se remarc2 astfel c2 marii scriitori ai literaturii romne au abordat tema iubirii din diferite un"hiuri cu rezultate de o imens2 importan52 pentru literatura autohton2. ,aptul c2 iubirea I#a atras dintotdeauna pe autorii unor opere de mare sau mic2 amploare este natural, c2ci iubirea este poate cea mai vast2 surs2 de inspira5ie prin faptul c2 este o experien52 unic2 pentru fiecare n parte 4i poate fi privit2 sub nenum2rate aspecte. Ki n folclor iubirea este o tem2 fundamental2 4i poporul a creat o cate"orie estetic2 caracteristic2 ei oina. oina, fie de 1ale, fie de dor, exprim2 profunzimea sentimentului de dra"oste, puritatea 4i suferin5a pe care acesta o poate provoca. Iubirea este o tem2 inepuizabil2 4i orict s#ar scrie despre iubire, mai r2mn nc2 multe de scris. +e aceea noii scriitori, viitoarele nume sonore continu2 s2 scrie despre dra"oste, sub alte forme, sub alte titluri, descriind noi tr2iri. Iubirea este 4i va r2mne tema fundamental2 a literaturii tuturor prezentului, trecutului 4i viitorului.

www.clopotel.ro

:iblio"rafie
&ihai !minescu # Poezii A:iblioteca 4colarului. 'arabet Ibr2ileanu # Adela A:iblioteca pentru to5i. Ion Slavici # &ara 'eor"e (o4buc # Poezii A:iblioteca 4colarului. 9ucian :la"a # Poezii =ctavian 'o"a # Poezii '.(2linescu # Istoria literaturii romne de la ori"ini pn2 n prezent # !ni"ma =tiliei ;.Alecsandri # Poezii A:iblioteca 4colarului. &.!liade # &aitreCi '.&unteanu # Istoria literaturii romne -.Ar"hezii # Poezii 9imba 4i literatura romn2 # &anual pentru clasa a F#a A editura A99 .

Idei
Iubirea este cea mai vast2 4i mai veche tem2 a literaturii Prezent2 n operele de cult # ;echiul -estament (ntarea cnt2rilor # <oul -estament !pistola I c2tre corinteni de Sf. Apostol Pavel -em2 fundamental2 # prezent2 n speciile epice, lirice, dramatice # diferite un"hiuri de abordare n func5ie de vrst2, sex, mediu social, period2 n timp, stil, art2,L +iferite ipostaze # iubirea ca ini5iere # iubirea#pasiune

# iubirea tra"ic2 +escrierea celor trei ipostaze 4i prezen5a lor n literatur2 &itul zbur2torului # mit fundamental (2lin, *bur2torul Pasiunea iubirii # lupta cu destinul, starea de exaltare, nc2lcarea re"ulilor, dep2rtarea ca obstacol dep24it Iubirea tra"ic2 # Prezen5a zeului -anastos n apropierea zeului !ros # 0omeo 4i 6ulieta, -ristan 4i Isolda &ari scriitori romni preocupa5i de tema iubirii
&ihai !minescu, 'eor"e (alinescu, -udor Ar"hezi, 9ucian :la"a, ;asile Alecsandri, 'ala 'alaction, 'arabet Ibraileanu, Ion Slavici, Ion /eliade 0adulescu, &ihail Sadoveanu, &ircea !liade, <ichita Stanescu, &ircea (artarescu, (amil Petrescu, 0adu Petrescu Iubirea la !minescu $ etape # optimismul tineresc # deziluzia dup2 1>??

mbinarea planului iubirii cu cel al naturii elemente romantice tipic eminesciene Adela '.Ibr2ileanu # Analiza sentimentului de dra"oste !mil (odrescu # Adela diferen5a de vrt2, schimbarea rel. ntre ei pe parcursul operei &ara # I.Slavici # Iubiea#pasiune

www.clopotel.ro

# citatul despre iubirea din Slavici corespunde operelor sale &ara, nuvelele