Sunteți pe pagina 1din 41

Dezvoltarea IT în România:

de la MECIPT la WEB 2.0

Prof. Univ. Dr. Vasile Baltac


Președinte al Consiliului European al Asociațiilor
Profesionale de Informatică - CEPIS

Timișoara 8 mai 2009


Agenda

 Istorie: de unde am plecat


 Prezent: unde suntem
 Viitor: ce ne așteaptă
Istorie: de unde am plecat
Istorie, prezent și viitor
 Evoluţia rapidă a tehnologiilor informaţiei produce
 necunoaşterea evoluţiilor care au condus la schimbările în domeniu
 sindromul “ Totul începe azi”
 Generaţiile IT s-au succedat de mai multe ori pe parcursul unei
generaţii biologice
 “Pionierii tehnicii de calcul sunt printre noi”
 Recunoaşterea rolului pionierilor este o componentă a civilizaţiei
moderne TI
 IEEE Computer Society - Computer Pioneer, o distincţie de mare
prestigiu acordată la cca 60 persoane până azi
 la propunerea ATIC distincţia Computer Pioneer a fost acordată
în 1998 lui Grigore C. Moisil
 Cunoașterea trecutului poate ușura descifrarea viitorului
Începuturile TI în România
 Anii 1950 au marcat o  Condiţiile de lucru erau dificile
prioritate românească în  accesul la documentare
tehnica de calcul extrem de limitat şi în principal
 crearea a 3 şcoli de tehnică de traduceri în limba rusă
calcul  importuri din ţările vestice
 Bucureşti IFA inexistent
 Timişoara MECIPT  anii 1950 au fost epoca
 Cluj DACICC ciberneticii ca “ştiinţă
 Rolul determinant unor oameni retrogradă reacţionară “
de ştiinţă cu mare viziune şi  Realizări remarcabile şi
creatori de şcoală formarea unor specialişti care
 Grigore C. Moisil ulterior au creat o industrie de
 Tiberiu Popoviciu tehnică de calcul şi o
 Iosif Kaufmann informatică naţională de
prestigiu
MECIPT - mai mult decât un calculator din
generaţia I
 Rolul emoţiei şi poate subiectivism în descriere
 Centrul de calcul MECIPT al Politehnicii din Timişoara este locul unde
am început acum 48 de ani participarea la construirea MECIPT-1 şi
unde mi-am petrecut primii 7 ani ai carierei mele profesionale
 Calculator tipic din generaţia I
 2000+ tuburi electronice
 Zeci de mii componente pasive
 Cuvinte de 30 biţi
 Memorie externă
 tambur echivalent 3KB
 Introducere date
 bandă de hârtie perforată
 Imprimantă
 Maşină de scris electrică
 Electromagneţi de acţionare clape
 Viteza 50 operaţii/secundă
 Programare în cod maşină
MECIPT - mai mult decât un calculator din
generaţia I

 MECIPT - folosit pentru calcule practice


 MECIPT-1 a fost intens folosit pentru
calcule ştiinţifice si de proiectare
 Tabelul (1965 ) conține beneficiari importanţi ai
anilor 1962-1965:
 ISCH, ISPH (calcule 1963-1964 pentru barajul de
la Vidraru), Electromotor, DSAPCT, ISPE,
Centrele de calcul ale Universităţii Bucureşti
Academiei din Timişoara si Cluj
 Tabelul reflecta cercetări la MECIPT
pentru diverse teme din IPT (ca exemple
calcularea în 1963 pentru
Catedra de construcţii metalice din IPT
condusa de acad. Mateescu a elementelor
de structura pentru actuala cupola
Romexpo)
MECIPT - mai mult decât un calculator din
generaţia I
 MECIPT a stimulat apariţia învăţământului în domeniul
calculatoarelor
 Politehnica din Timişoara a dat în 1966
prima promoţie din ţară de ingineri
cu specializarea calculatoare electronice
 Printre primele cadre didactice ale
secţiei:
 Profesorul Alexandru Rogojan
 Vasile Pop
 Vasile Baltac
 Crişan Strugaru
 Iosif Kaufmann
 Aurel Soceneanţu
MECIPT - mai mult decât un calculator din
generaţia I
 Preocupări pentru dezvoltarea familiei MECIPT
 Pe baza planurilor MECIPT-1 s-a construit
CENA în cadrul MApN
 1962: o prima licenţă în tehnica de calcul
din România?
 sau a doua : după licenţa CIFA
acordată Academiei Bulgare?
 S-a realizat MECIPT-2 la DSAPC Timişoara
 A existat un proiect pentru MECIPT-3
 Autori Iosif Kaufmann, Vasile Baltac
 Alte preocupări de pionierat la
Politehnica din Timişoara
 Calculatorul CETA
 construit de profesorul Al. Rogojan
 finalizat în 1972
1967/1968 - MECIPT: sfârşitul unei etape,
începutul unei industrii
 În 1967/1968 începe construirea unei industrii de tehnica de calcul în
România.
 Se hotărăşte înfiinţarea unei filiale a Institutului de cercetare
proiectare pentru utilaje de calcul -ICPUEC - un nume bizar înlocuit
mai târziu cu Institutul de tehnica de calcul - ITC si a Centrului
teritorial de calcul electronic – CTCE Timişoara.
 Cea mai mare parte din personalul MECIPT condusă de Vasile
Baltac trece la filiala ICPUEC Timişoara
 Din filiala ICPUEC, ulterior ITC, se dezvoltă Fabrica de memorii
electronice Timișoara - FMECTC
 FMECTC devenită după 1989 DATATIM
 şi apoi ALCATEL ROMÂNIA
ITC Timişoara

MECIPT

CTCE Timişoara ITC Timişoara UPT

Fabrica de Memorii Electronice ITC Bucureşti


FMECTC

Datatim Alcatel Romania

11
Începutul industriei IT la Timișoara
 Primul sediu ITC - Bd. Mihai Viteazu 17
 Primele teme de
cercetare
 Unele continuări
de la MECIPT:
memorii cu ferite
 Primii stagiari
 Primele contracte
 Sudarea echipei
 Atmosferă cu
mult entuziasm
12
Fabricarea de memorii cu ferite

 Nu a existat o licență de fabricație memorii, în


cadrul contractului IRIS 50 / FELIX; asimilarea pe
bază de cercetare, documentare și vizite
 S-a continuat cu memoriile cu semiconductoare –
cercetare proprie
 Prin Comisia Interguvernamentală pentru TC
 sprijin
export FMECTC – singura unitate care a spart
embargoul URSS asupra importurilor electronice din
România

13
Începuturile industriei TI în România
 Au fost create unităţi de cercetare-proiectare, producţie şi service
 1968 Institutul de cercetare-proiectare pentru utilaje de calcul ICPUEC,
devenit în final ITC
 1970 Fabrica de calculatoare electronice
 1969 -1973 Întreprinderea pentru întreţinerea şi repararea utilajelor de
calcul – IIRUC, Fabrica de echipamente periferice, Societatea mixtă
Rom Control Data specializată în fabricaţia de echipamente periferice.
Fabrica de memorii electronice Timișoara

 Au fost achiziţionate licenţe de fabricaţie pentru


 calculatoare electronice - CII Franţa
 calculatoare de birou
 maşini de facturat şi contabilizat Frieden Olanda
 componente asociate de la Thompson CSF
Dezvoltarea familiei de calculatoare FELIX,
crearea unei industrii de software
 ITC a avut un rol major în dezvoltarea industrie de tehnică de
calcul în perioada 1968-1980
 Strategia “o licenţă pentru a avea succes trebuie să fie însoţită de cercetare şi
înainte de achiziţionare şi după aceea “.
 S-a dezvoltat familia Felix C-32, C-256, C-512/1024, 5000 şi au fost abordate
noi familii de calculatoare fabricate la FCE şi livrate în ţară şi străinătate

 În ITC se organizează la începutul anilor 1970 primul sector industrial de


producere software sub conducerea lui Vasile Baltac
 Sunt realizate sisteme de operare pentru calculatoarele C-32 şi şef de proiect
Gabriel Martin) şi C-512 /Felix C-512/1024 (şef de proiect Cornel Maşek)
 Sunt realizate compilatoare evoluate la ITC Cluj (şefi de proiect Emil Muntean,
Teodor Rus, Liviu Negrescu) şi asambloare la ITC Timişoara (şefi de proiect
Tiberiu Ilin, Gavril Gavrilescu)
De la FELIX la minicalculatoare,
microcalculatoare, calculatoare personale
 Anii 1970 au fost caracterizaţi prin afirmarea minicalculatorului,
alternativă viabilă la mainframe
 Primul minicalculator românesc a fost numit INDEPENDENT –100 (I-100)
 Fiind omologat în 1977
 A urmat în familia Independent minicalculatorul I-102 şi I-106
 Calculatoarele Independent au fost fabricate în FCE, omologate
internaţional SMC şi au fost exportate masiv în Cehoslovacia, Germania
de est şi China
 Ulterior familia Coral concepută şi fabricată în FCE
 Competiţia Independent - Coral a avut un rol pozitiv de stimulare a creativităţii
 1980-1989 Perioadă de restricţii şi reduceri masive de importuri vest
 Institutul ITC a continuat liniile principale din anii 1970
 Participarea la programele internaționale SMC/SUMEC a condus la
pregătirea unor exporturi de calculatoare Independent prin omologări
internaţionale şi reduceri de importuri de echipamente periferice
Industria de IT – rădăcini puternice într-un
trecut nu prea îndepărtat
 În 1989 lucrau în industria de tehnică de calcul şi în informatică aproape
100 mii de persoane, faţă de câteva sute în 1960-1966
 Saltul uriaş a fost făcut fără îndoială şi pentru faptul că
 în anii 1960-1960 un număr de pionieri au construit calculatoare la Bucureşti,
Timişoara şi Cluj,
 că am avut deja un învăţământ de specialitate din anii 1960, Timişoara fiind
urmată de Bucureşti
 MECIPT nu a fost numai un centru academic de cercetare ci un centru
de cercetări şi producţie şi o pepinieră de specialişti.
Instituţii semnificative în care au lucrat ulterior şi au avut contribuţii
majore oameni formaţi la MECIPT:
 Timişoara: ITC Filiala Timişoara, Fabrica de memorii electronice, Datatim,
Alcatel România, CTCE, UPT, Universitatea, centre de calcul de
întreprindere, firme private
 Bucureşti: ITC, CCAB, FCE, IIRUC, CIETC, Ministerul Industriei
Electrotehnice, CEPECA, centre de calcul diverse, firme private
Prezent: unde suntem
Industria IT în lume
 Motor al economiei mondiale: Cheltuielile IT caracterizează starea
unei economii, regiuni, organizații
 Tendințe
 Nu se prevăd limite pentru dezvoltările tehnologice IT
 Necesitate de aplicații majore pentru a accelera crearea de conținut
digital
 Dezvoltare puternică a comunicațiilor de bandă largă
 Proliferarea aplicațiilor mobile de afaceri, în principal ca platforme de
tranzacții
 Necesitatea unor noi standarde deschise
 Cerințe sporite de securitate a rețelelor, preocupări privind criminalitatea
informatică
 Fenomene negative
 Suprainvestițiile din timpul Dot.com (1995-2001)
 Dot.com redivivus ?
 Efectele crizei 2008-2009
19
Industria IT în România
 Dezvoltare rapidă după 1989
 Piață de dimensiuni mari
 Facilități de externalizare
 Stimulente pentru programatorii IT, parcuri tehnologice
 Investiții străine
 Forță de muncă
 cca 5000 absolvenți anual; 2000-3000 reconversii către IT

 Calitate superioară a pregătirii profesionale

 Creștere de salarii

 Din anul 2000: umbrela creșterii economice


 Impact al unor inițiative eGovernment
 Creștere rapidă până în 2009
 Criza?
 România își consolidează statutul de țară near-shoring

20
Piața IT 2000-2009

21
Piața de comunicații 2001-2009

22
Probleme ale industriei IT&C în România
 Digital Divide - Decalajul digital - prezent
 Forța de muncă IT
 Exod din 1990
 Tendințe de revenire?
 Lipsa implementării strategiilor
 1990-2008 foarte multe strategii
 Produce și servicii IT&C cu valoare adăugată importate
 Centre R&D
 Cele mai multe cu investiții străine: marjă mică + IP afară

 Exporturi cu valoare adăugată mică


 R&D în Romania poate creste
 Impact asupra exporturilor, mai puțin asupra ramurii

23
România: Digital Divide
 Infrastructura inca slaba: puține PC
 Penetrare Internet slaba
 ICT Diffusion Index
 Romania locul 66 din 180 tari in 2005
 Tendința buna Locul 77h in 1998
 Cheltuieli IT&C pe locuitor mici
 Mult sub media EU15, sub media EU25
 Investiții insuficiente in Sectorul Public
 Slaba dezvoltare a i.m.m.
 Aplicații eGovernment insuficiente
 Motorul IT&C dezvoltarea economica si nu invers
 PIB-ul creste mai rapid decât cheltuielile IT&C

24
ICT Diffusion Index

ICT Diffusion Index 2004

0.8 90
81 80
0.7 73
0.6 66 70
0.5 52 60
39 50
0.4 37 40
0.3
30
0.2 20
0.1 10
0 0
Slovakia Hungary Bulgaria Romania Turkey Ukraine
Access Index 0.678 0.64 0.607 0.582 0.535 0.543
Connectivity Index 0.321 0.349 0.248 0.184 0.193 0.141
ICT Diffusion Index 0.499 0.494 0.428 0.383 0.364 0.342
Rank 37 39 52 66 73 81

Source: UNCTAD

25
Motorul IT&C: Creşterea economică

PIB/locuitor vs. Cheltuieli IT&C şi IT

26
DD: Cei 4 piloni

 Dezvoltarea IT&C condiţie a progresului social


 Pentru a reduce decalajul digital – DD - trebuie construiți
4 piloni:
 Infrastructura IT&C
 Acces Internet răspândit şi
accesibil ca putere de achiziţie
 Abilităţi generalizate de
folosire IT&C
 Disponibilitate de conţinut digital

27
Infrastructura IT&C: Reduce DD?
 Tehnologia ajută
 Preţurile hardware scad în continuare
 Legea lui Moore Law valabilă încă 10 ani
 Noi echipamente ieftine şi puternice
 memorii, RFID, etc.
 Tehnologii telecom ieftine
 wireless: Wi-Fi, WiMAX, GSM, CDMA, etc.
 Software gratuit şi open-source
 Numeroase aplicaţii (Educaţie)

 Tendinţă încurajatoare?
 Multe ţări cheltuiesc sub $100/locuitor: resurse limitate, sărăcie,
politici greşite
 Risipire de fonduri internaţionale: consultanţă excesivă, achiziţii
nepotrivite, etc.
 Eficienţă slabă prin preţuri mari şi corupţie
 Cheltuielile pentru infrastructura IT&C adesea nu reduc DD

28
Romania: Infrastructura IT&C
 Progrese în ritm ridicat, mai ales în telecom
 Unele stimulente
 Subvenţii pentru elevi şi studenţi
 Programul de centre rurale
 Programul de acces bandă largă pentru şcoli
 Cheltuieli IT&C scăzute cca; US$ 130/locuitor
 mai puţin de un PC pe locuitor!
 DD se măreşte
 Necesare:
 majorarea cheltuielilor guvernamentale pentru sisteme
publice
 Accent pe Educaţie şi eGovernment

29
Infrastructura şi DD
ICT Spending per capita 2006 vs 2009

$2,500

$2,000

$1,500

$1,000

$500

$0
Middle Asia- Latin N.
RO Africa E. Europe W. Europe
East Pacif ic America America

2006 $180 $183 $233 $251 $304 $323 $1,851 $2,909


2009 $218 $206 $305 $150 $398 $343 $2,299 $3,107

Primary Data from Digital Planet 2006

30
Infrastructura şi DD
Y ie ld t o Nort h Ame ric a 2 0 0 9 vs 2 0 0 6

$3,000

$2,500

$2,000

$1,500

$1,000
2009

2006
$500
Lat in
RO Middle East Asia-Pac ific Afric a E. Europe W. Europe
Americ a

2006 $2,729 $2,726 $2,676 $2,658 $2,605 $2,586 $1,058


2009 $2,889 $2,900 $2,802 $2,956 $2,709 $2,764 $807

Primary Data from Digital Planet 2006

31
Acces Internet răspândit şi accesibil
 ~20% din populaţia planetei online
 Ţările bogate
 90% servere Internet; 16% din populaţia planetei
 Generalizează broadband
 Cele mai multe aplicaţii dezvoltate pentru broadband
 Ţările slab dezvoltate
 Infrastructură slabă
 Au şansa noilor tehnologii: GSM/CDMA, Wi-Fi, WiMAX, ADSL ş.a.
 România
 Progres în special datorită operatorilor telecom
 Acoperirea teritoriului acceptabilă
 50% din accese broadband (ANRC)
 Preţurile scad, nu suficient
 Acces există, dar nu accesibil
10-15 ori mai puţin convenabil decât în ţările dezvoltate la paritatea
puterii de cumpărare

32
Alfabetizarea digitală
 Analfabetismul digital pe glob  ECDL – succes în România
80-85% (estimare)  120.000 certificări la zi
 Alfabetizarea digitală de la  Rezultate bune în
0,0..%(câteva ţări) administraţia publică
la 80-90%(ţările dezvoltate)
 România: 30-35% ?!
 Sursă de îngrijorare
 Absolvenţii de facultate şi liceu
 Tările slab dezvoltate au au o pregătire insuficientă
probleme suplimentare
 Programele analitice
 Analfabetismul digital nemodernizate
accentuează inegalităţile
 Folosirea Internet limitată la
 Lipsa accesului la educaţie surf, chat şi e-mail
 O soluţie: ECDL (European  Mulţi termeni comuni
Computer Driving License) necunoscuţi absolvenţilor de
promovat de CEPIS şi facultate
asociațiile profesionale  Necesară aplicarea unei
naţionale (ATIC România) strategii de educaţie în masă

33
Disponibilitatea de conţinut digital
 Noile tehnologii şi aplicații creează conţinut: bloguri, web
feed, reţele sociale, etc.
 Terabytes de date în Internet: Google Earth, National
Geographic, Library of Congress, etc.
 Developed for rich, available for poor
 Probleme:
 Decalajele introduse de limbă
 Decalajele culturale
 Decalajele educaţionale
 Lipsa de acces de bandă largă
 România
 Progrese în sectorul media
 Inițiative MEC

34
Viitor: ce ne așteaptă?
Internet
 Volumul informaţiei creşte rapid, estimare actuală 1
million Terabytes
 50% în mişcare, 40% local şi 10% global
 “Prim exemplu de sistem ultracomplex realizat de om”
 Creierul uman are 100-1000 Terabytes!
 Va fi Internet prăbuşit sub propria greutate ?
 Avem nevoie de atâtea noduri interconectate?
 Există limite ale interconectării?
 Avem nevoie de uriaşele baze de date care se
creează?
 Se dezvoltă aplicaţiile în ritmul infrastructurii?
 etc.

36
Cum va evolua Internet?

 Web 2.0  Grija pentru intimitate şi


 Cloud computing pericolele atacurilor
 Rețele sociale cibernetice
 Bloguri  Proliferarea conexiunilor
 RSS de mare viteză şi
 SOA (Service Oriented integrarea în mediul social
Architecture)  Schimbarea radicală a
 Griduri mass-media
 Platforme de colaborare  Un nou impact al
 Streaming media tehnologiilor de căutare,
rețelelor directe şi
 Întreprinderea viitorului - blogurilor
Enterprise 2  Rezistenţa la schimbare a
 IPTV/TV-ul viitorului instituțiilor
 Web 3.0

37
Accelerare?
 Duratele de timp
între schimbări radicale
în domeniul TI
scad exponenţial
 Fiecare schimbare
vine de 2 ori mai repede
ca precedenta
 Ajungem la Punctul Omega?
 Aplicațiile majore apar cu o accelerare mult redusă

38
Implicaţii sociale ale viitoarei evoluţii ale
Internet

 De la Adam Smith “Bogăţia naţiunilor” la “Bogăţia


reţelelor”
 Exagerare?
 Democratizarea societăţii
 Reducere a DD
 Necesitatea competenţelor digitale eSkills pentru toţi
 Guvernare Internet?

39
Internet şi societatea
 Instruirea IT – o necesitate, mai departe de navigare şi e-
mail
 Noi instrumente apar aproape zilnic
 Potenţialul platformelor de colaborare este puţin exploatat
 Pericolele cibernetice sunt reale
 Malware-urile devine din ce în ce mai inteligente
 Educaţia IT trebuie să includă elementele de securitate a
utilizării reţelelor
 Software-ul open trebuie luat în considerare
 Reţelele sociale sunt utile, dar şi periculoase
 Prezenţa pe Internet este o necesitate
 Lumea cu Internet va fi permanent alta
Crowd the net, free the roads!
Eliberaţi şoselele, aglomerați Internet!

40
 Mulţumesc pentru atenţie!

 Comentarii ulterioare
www.vasilebaltac.ro
vasile.baltac@gmail.com