Pielea Generalitati

-este un organ conjuctivo-epitelial, ce acopera intreaga suprafata a corpului si care separa organismul de mediul inconjurator. -la nivelul cavitatiilor naturale(orificiul bucal, nazal, anal) si organelor genitale se continua cu mucoase si submucoase. -este cel mai mare organ al corpului uman, cu o greutate de 4-6 kg. si o suprafata de 1.70-1.75mp -grosimea ei variaza in functie de varsta, sex, regiune anatomica si rasa, intre 14 mm (pe palme si plante(talpi , pielea poate avea grosimea de 4-5mm, iar pe pleoape poate atinge doar 0.!mm "a copii, femei si #atrani pielea este mai su#tire. Functii : A. - de protectie (mecanica, c$imica, termica, fizica, antimicro#iana, etc prin procesele de keratinizare, melanogeneza si prin producerea fanerelor (par si ung$ii B. - de aparare% asigura integritatea structurala a tegumentelor. &rezenta stratului cornos realizeaza protectia fata de factorii mecanici si fizici (radiatiile ultraviolete si descuamarea continua a acestuia, produce indepartarea mecanica a su#stantelor c$imice, micro#ilor, fungilor, virusurilor, etc. C. - secretorie si excretorie 'secretia se#acee si sudoripara este realizata de glandele se#acee si sudoripare. Glandele sebacee (e#umul formeaza un film lipidic la suprafata pielii si o prote)eaza impotriva agentilor infectiosi si regleaza pierderile de apa ale epidermului. *n mod normal secretia de se#um este de 1-! g +zi. , secretie exagerata conduce la se#oree si acnee. (ecretia se#acee variaza cu varsta, este mediata

$ormonal si nervos.-a este foarte sla#a la copil, la pu#ertate devine maxima, apoi este incetinita la #atranete. *n cazul unei secretii insuficiente, parul devine uscat, mat, suprafata epidermica este uscata si rugoasa (aspra , in timp ce $ipersecretia se#acee provoaca parului un aspect gras, iar pielii si tenului o infatisare lucioasa, dezagrea#ila. Glandele sudoripare (unt doua tipuri de glande sudoripare% ecrine si apocrine. Cele ecrine (exocrine sunt imprastiate pe tot invelisul cutanat. .olul acestor glande este de a produce si elimina transpiratia/ normal se elimina prin sudoare 0.5-1.5 l apa/ eliminarea se face prin evaporare continua prin porii sudoripari, invizi#ila, impercepti#ila-perspiratie, insensi#ila. (ecretia sudorala ecrina are rol de a elimina caldura produsa de meta#olismul corporal, participand la procesul de termoreglare. Cele apocrine sunt situate in anumite zone ale corpului, in special in zona axilara, regiunea om#ilicala, pliuri ing$inale, zona anogenitala. (ecretia apocrina este opalescenta, vascoasa, inodora la emisie/ in contact cu aerul si flora #acteriana de la nivelul pielii se degradeaza si se formeaza produsi volatili urat mirositori. 0stfel secretia se#acee si sudoripara formeaza filmul $idrolipidic de la suprafata pielii. D. -de termoreglare 1ecanismul de termoreglare este nervos si se realizeaza pe doua cai% prin excitarea receptorilor cutanati informatia a)unge la centrii termoreglatori sau in mod direct prin actiunea temperaturii ridicate sau scazute a corpului. 0ctiunea frigului produce un reflex vasoconstrictor prin care musc$iul erector al firului de par se contracta/ se produce astfel o contractie a pielii, suprafata ei se micsoreaza, iar prin presiune se elimina se#umul ce a)unge la suprafata pielii/ astfel se impiedica pierderea caldurii. *n sc$im#, la actiunea caldurii, suprafata pielii se intinde, cu dilatarea concomitenta a vaselor si un aflux arterial crescut.

0re loc si actiunea secretorie a glandelor sudoripare/ sudoarea se varsa la suprafata pielii, unde prin evaporare, produce o racire a organismului. E. -senzoriala 'preluarea informatiilor tactile, termice si dureroase de catre zona receptoare cutanata. F. -imunologica Culoarea pielii este dederminata de% 1. cantitatea si tipul de melanina din epiderm si derm !. vascularizatia dermului 2. cantitatea de caroten in exces 4. concentratia sangelui in oxi$emoglo#ina si $emoglo#ina redusa 5. dispersia luminii prin grosimea epidermului 6. conditiile de viata si starea de sanatate

PIELEA STRUCTURA HISTOLOGICA

&ielea este organul cutanat format din tesuturile epiteliale ale epidermului, glandelor si fanerelor(ung$ii si par si din straturile con)unctive ale dermului si $ipodermului (or an con!uncti"o-epitelial#. 3otiunea de tesut ' tesuturile sunt grupari de celule care au forma si structura asemanatoare si s-au diferentiat in vederea unei anumite functii. 4n tesut este alcatuit din celule si su#stanta intercelulara. 3otiunea de tesut epitelial ' tesutul epitelial este caracterizat prin celule care au in general forma poligonala, paralelipipedica sau prismatica cu foarte putina su#stanta intercelulara numita cement. 5orma si structura celulelor si faptul ca su#stanta intercelulara este redusa, demonstreaza diferentierea si adaptarea acestui tesut la functia de acoperire, invelis protector sau de secretie. 3otiunea de tesut con)unctiv 'tesutul con)unctiv cuprinde grupurile de tesuturi din organism, cu rol trofic si mecanic. -l intra in constitutia tuturor organelor, fiind elementul de unire a partilor componente. 6e aceea se mai numeste si tesut de sustinere si legatura.

-ste format din celule asezate la distanta unele de altele, su#stanta fundamentala (intercelulara ,in interiorul careia s-au diferentiat fi#re de colagen, fi#re elastice (elastina si fi#re reticulare. 6e la exterior catre interior pielea este formata din trei straturi% 1.epidermul !.dermul 2.$ipodermul $.EPIDER%UL -pidermul este constituit dintr-o succesiune de straturi de celule in diferite stadii de viata. 7elulele noi, formate la #aza epidermului, se deplaseaza in timp spre suprafata, pierzandu-si $idratarea si aplatizandu-se. 0ceste celule care im#ogatesc suprafata pielii, fiind moarte si aplatizate, sunt apoi exfoliate, facand loc celulelor inlocuitoare. 6in profunzime spre suprafata se disting mai multe zone, in continuitate, dar de morfologie diferita% 1. &tratul 'a(al ) er*inati"#-alcatuit dintr-un singur rand de celule,cu forma cilindrica. *ntre aceste celule sunt intercalate melanocite,celule "anger$ans si celule 1erkel. "a acest nivel se o#serva o #ogata activitate germinativa.&rin proliferarea si alunecarea spre exterior a celulelor #azale se formeaza celelalte randuri de celule epiteliale ale epidermului. 2. &tratul %alpi +i- este portiunea cea mai groasa a epidermului si este format din 6-!0 randuri de celule dispuse in mozaic. 3. &tratul ranulo&- este format din 1-4 randuri de celule rom#oidale. *n ung$ie si corticala firului de par acest strat lipseste. 4. &tratul luci,u* )tran&parent# ' este mai evident la palme si plante(talpi ."a granita dintre stratul granulos si straturile supraiacente se produce modificarea morfologica esentiala, celulele pierzandu-si nucleul si organitele citoplasmatice.

5. &tratul corno& ' este format din 4-10 randuri de celule turtite, lamelare, care si-au pierdut nucleul si celelalte organite. &artea superficiala este formata din elemente care se pot desprinde la cele mai mici traumatisme. *n acest stadiu, celulele isi pastreaza rezistenta lor, insa forta de coeziune sla#este progresiv. 7and celulele stratului cornos sunt eliminate prea rapid, asistam la formarea excesiva a co)ilor sau a crustelor. 0ceasta stratificare evidentiaza procesul morfologic si #ioc$imic de transformare treptata ce-l sufera keratinocitele in migrarea lor din stratul #azal pana la suprafata epidermului, unde a)ung ca celule cornoase, complet keratinizate. .eanoirea fiziologica a epidermului se realizeaza intr-o perioada de !6-!8 zile -.DER%UL 6ermul sau stratul intern, mai este numit si pielea adevarata.6ermul constituie aproximativ 90: din masa pielii, furnizeaza suportul nutritional si structural pentru epiderm.6ermul se compune din tesut dens si neregulat format din fi#re de elastina, fi#re de colagen si celule con)unctive. *n derm se afla% terminatii nervoase li#ere pentru sensi#ilitatea tactila, receptorii pentru frig, receptorii pentru cald si receptorii pentru algoreceptie si prurit . 6e asemenea, se mai gasesc% foliculii pilosi, canalele excretoare ale glandelor sudoripare si se#acee, reteaua vasculara dermica si fi#ro#laste. 5i#rele de colagen asigura tonusul si rezistenta pielii, iar fi#rele de elastina confera elasticitate. (u#stanta fundamentala sau matricea dermului contine 1+10 din apa corpului. 6ermul are rol de sustinere, nutritie pentru epiderm si rezerva de apa pentru organism.

..HIPODER%UL ;ipodermul este un tesut con)unctiv lax, format din numeroase fascicule con)unctive. *ntre aceste fascicule se gasesc celulele con)unctive care acumuleaza grasime(celulele adipoase , determinand la acest nivel un tesut adipos. *n acest segment se gasesc glomerulii glandelor sudoripare, #ul#ii firelor de par, vase sangvine, limfatice si terminatii nervoase. (copul final al activitatii epidermice este producerea keratinei si a unei su#stante grase, grasimea care im#i#a stratul cornos. <eratinizarea se produce cu scopul de a se forma in stratul cornos un invelis compact si rezistent la actiunile mediului extern. 1odificarile meta#olice se accentueaza pe masura ce celulele epiteliale se indeparteaza de celula materna a stratului germinativ. *n timp ce unele celule cornoase se desprind, epiderma isi reface altele.*n stratul cornos, procesul de keratinizare se finalizeaza prin transformarea celulei intr-o celula moarta, turtita.&rin suprapunerea acestor celule moarte se constituie lama compacta ce formeaza stratul cornos. Putem spune ca din punct de vedere cosmetic stratul cornos este deosebit de important,de caracteristicile lui depinzand aspectul pielii. Acest strat reprezinta formatiunea asupra careia cosmetologul poate sa intervina pentru a da un aspect placut pielii.

TIPOLOGII DE PIELE
TIPURI DE PIELE SE/SIBILA *n functie de nivelul de tolera#ilitate al pielii aceasta poate fi% $. Sen&i'ila irita'ila &ielea irita#ila prezinta o tendinta innascuta spre iritare si reactioneaza mai rapid si mai intens la agresiunile externe. &rezinta urmatoarele simptome% senzatie de caldura, mancarime, intindere si mici intepaturi. (e produce o dilatare a vaselor superficiale si o reactie inflamatorie, determinata de factorii externi. *ritarea difera de alergie, deoarece este vor#a de o reactie inflamatorie non-imunologica, in care lipseste o sensi#ilizare anterioara si antigenul nu este memorat de limfocite. *nvers, iritarea poate favoriza alergiile de contact, deoarece usureaza patrunderea alergenilor. =ipurile de piele sensi#ila prezinta tul#urari ale permea#ilitatii cutanate, care favorizeaza patrunderea su#stantelor iritante, reducand pragul de toleranta cutanata. Sfaturi pentru acest tip de piele: =re#uie evitati factorii externi de predispunere. (fatuiti-va clienta sa foloseasca agenti de curatare non-agresivi si a#uri, dupa care sa aplice cr>me calmante care reduc pragul de reactivitate. 5oarte potrivita in acest caz este 1asca $idratanta calmanta de la 0vene. 6e altfel, toate produsele din aceasta gama sunt destinate tenului sensi#il. -. Intoleranta &ielea intoleranta prezinta reactii de intoleranta la produse cosmetice, tratamente medicale si c$irurgie plastica, dar si la factori de tip mecanic (epilare sau ras . (imptome% intepaturi, usturimi,senzatii de arsura si tensiune cutanata, prurit. Tipuri ,e intoleranta% *ntoleranta constitutionala% piele uscata, piele atopica, toate stadiile de rozacee, dermatita se#oreica.

*ntoleranta ocazionala% afecteaza toate tipurile de piele prin cosmetice nepotrivite, curatare agresiva, agresiuni climatice, efecte secundare ale tratamentelor dermatologice. Sfaturi:=re#uie evitate cauzele provocatoare. 7uratare non agresiva urmata de a#uri, dupa care se aplica creme emoliente si $idratante pentru cresterea tolerantei cutanate. .. Hiper-reacti"a &au aler ica (u#stantele responsa#ile de $iper-reactivitate sunt alergeni (de o#icei de contact, ca de exemplu produsele cosmetice sau medicamentele de uz topic care apar pe un teren predispus. 6in punct de vedere clinic reactia apare dupa al doilea contact cu su#stanta alergizanta, dupa un interval varia#il. 6e o#icei este vor#a de o eczema acuta% inrosiri, edem, intepaturi, prurit si arsuri in regiunea cea mai intinsa a zonei de contact initial. 0lergia consta in reactia organismului la o su#stanta capa#ila sa actioneze ca antigen, la care organismul devine mai sensi#il cu ocazia celui de-al doilea contact. 4n antigen este o su#stanta capa#ila sa dezlantuie o reactie imunitara. 0lergia de contact este o $ipersensi#ilitate intarziata care se manifesta in trei faze% 5aza de sensi#ilizare, in timpul careia organismul recunoaste antigenul 5aza de dezvoltare, in timpul careia antigenul este prezentat celulelor imunitare (limfocite , care se sensi#ilizeaza si se transforma in limfocite ' memorie, do#andind capacitatea de a reactiona in mod specific contra antigenului in cazul unor contacte ulterioare. 5aza reala, efectiva, care se manifesta clinic in cazul unui contact ulterior cu un antigen si limfocite-memorie, care determina o reactie inflamatorie. Tratamentul: consta in primul rand in detectarea su#stantei responsa#ile (consultatie alergologica . 0plicarea de ser fiziologic, urmata de aplicarea de cortizon timp de 4-6 zile fac sa dispara pruritul si simptomele locale. (e folosesc anti$istaminici pe cale orala.

*n perioada de identificare a alergenului se curata fata cu un produs non-agresiv si se aplica o crema $idratanta cu cea mai simpla formula posi#ila, fara parfum, conservanti,silicon si tensioactivi PIELEA USCATA 7auze% (315 -ciment intercelular? 0A-@ceramide @colesterol -315? uree@acid lactic @ aminoacizi @ ac. &irolidincar#onic 4scata &ecun,ar datorita unor agresiuni climatice, c$imice (detergenti, sapunuri si medicamentoase. 4scata oca(ional 'depinde de varsta, dupa 40 de ani 75: dintre oameni au pielea uscata-Beroze senile. Sfaturi: 7uratarea pielii se va face cu produse #lande $ipergrase, apoi se vor aplica creme $idratante, emoliente, fara parfum, cu rol de a reface filmul $idrolipidic. PIELEA ATOPICA 0topia consta intr-un caracter ereditar poligen, ale carui diverse manifestari clinice 1+2 din populatie. (imptomele su#iective ale dermatozei atopice sunt un prurit intens, mai ales in cazul crizelor acute, senzatii de intindere si mancarime. (imptomele o#iective sunt% uscarea pielii (care se manifesta la nou-nascuti in a doua luna si se poate prelungi toata viata si crizele de eczema acuta (prurit intens, inrosirea o#ra)ilor, fruntii, #ar#iei, genunc$ilor, coatelor, vezicule care se sparg si asuda, cruste si apoi co)i . 0desea evolutia #olii este agravata de suprainfectii #acteriene. =ratamentul consta in aplicarea de cr>me pe #aza de cortizon pe perioade scurte de timp, su# supraveg$ere medicala. *n afara perioadei de criza ( dermatoza atopica, rinita alergica si astmul afecteaza 4scata con&titutional- deficit al filmului $idrolipidic- p$? 5.5 5ilmul $idrolipidic? se#um @ ciment intercelular@ factori naturali de $idratare

acuta, se impune un tratament al uscaciunii pielii pe #aza de $idratanti, emolienti si su#stante $ipergrase.( ex. =rixera 'crema, de la 0vene , precum si o #aie calduta pe zi cu emulsii ce se adauga in apa ( ex =rixera- emulsia emolienta pentru apa de #aie .

Tipuri ,e ten
6efinirea tipului de piele se face prin autoexaminare sau cu a)utorul unui specialist, fie prin metode simple, fie prin folosirea unei aparaturi adecvatese#ometre,p$ -metre. -xamenul vizual- determina aspectul aparent al pielii, culoarea, prezenta unor anomalii de natura pigmentara sau vasculara. -xamenul prin palpare evidentiaza granulatia pielii- neteda sau aspra, gradul de $idratare, caracterul sau tonic sau flasc, consistenta si grosimea stratului adipos. -xamenul cu lupa- se pot o#serva mai #ine porii desc$isi. =ipurile de ten se clasifica dupa urmatoarele criterii% 0. - dupa continutul de lipide,in functie de care distingem-tenul normal (eudermic , tenul gras(se#oreic , tenul uscat si cel mixt/ C. - dupa continutul de apa avem tenul normal $idratat, $iper$idratat si des$idratat/ 7. - dupa unele modificari fiziologice, aflate la granita cu patologia% tenul acneic (complicatia tenului gras ,tenul ridat si atrofiat, tenul cuperozic. A. Dupa continutul ,e lipi,e $.Tenul nor*al &ielea normala are aspectul neted, catifelat, cu porii greu vizi#ili, de culoare roz, luciu discret si tonus muscular #un. 0re p$-ul ideal%5.5. 3u necesita ingri)iri speciale, ci doar profilactice impotriva procesului fiziologic de im#atranire. Sfaturi:(apunul de fata tre#uie evitat, oricat de calitativ ar fi el, deoarece este alcalin. 7uratarea ideala a fetei consta in demac$ierea cu o emulsie

10

demac$ianta, urmata de o lotiune tonica. &rofilaxia im#atranirii incepe prin folosirea unor cr>me in )urul oc$ilor, iar profilaxia des$idratarii tenului este o#ligatorie , cel putin in sezonul rece. 1ac$ia)ul poate fi folosit fara restrictii, dar folosirea preala#ila a unei cr>me de protecie (de regula $idratanta este o#ligatorie,pentru ca pul#erile din componenta fardurilor si a pudrelor sunt puternic a#sor#ante. -.Tenul ra& =enul se#oreic sau gras are un aspect lucios, mai ales in zonele in care glandele se#acee sunt mai #ine reprezentate%frunte, aripi nazale, #ar#ie (zona =. 6istingem doua tipuri de ten gras% tenul gras uleios ' are aspect lucios (fara leziuni , dar cu pori dilatati tenul gras asfixic' caracterizat prin exces de se#um, comedoane, asociate sau nu cu acnee 7omedoanele sunt formate prin o#turarea porilor cu se#um si inc$iderea acestui depozit gras printr-un strat cornos dezvoltat . &rocesul de formare a comedoanelor se datoreaza $iperc$eratinizarii stratului cornos si a secretiei se#acee in exces si este favorizat de sla#a vascularizatie si oxigenare a celulelor. Sfaturi: 1asurile de ingri)ire cosmetica tre#uie sa urmareasca aducerea la normal a p$-ului pielii (la valoarea sa acida , altfel in$i#itia #acteriana nu este posi#ila, folosirea de produse astringente si a#sor#ante pentru grasimi, corectarea dezec$ili#rului endocrin si o alimentatie saraca in lipide de origine animala. ..Tenul u&cat =enul uscat este consecinta insuficientei secretiei se#acee. 7arenta de lipide si de apa diminueaza protectia naturala impotrva agresiunilor externe. .idica cele mai multe pro#leme. -ste o piele aspra la pipait, rugoasa, lipsita de elasticitate, da senzatia ca trage. 0spectul tenului este su#tire, fragil, irita#il, usor descuama#il si prezinta riduri.

11

7auzele ce determina o astfel de piele sunt fie disparitia sau diminuarea filmului $idrolipidic fie des$idratarea stratului cornos sau dereglarea procesului de keratinizare. "a modul teoretic, tre#uie facuta distinctia intre tenul alipic (sarac in lipide si tenul ,e&+i,ratat (sarac in apa . .ealitatea ne arata ca cele doua entitati se suprapun, pentru ca, principala cauza a des$idratarii este tocmai pierderea lipidelor cu rol protector. Pielea alipica este determinata de lipsa sau insuficienta lipidelor cutanate, diminuare sau lipsa determinata fie de existenta unui numar redus de glande, fie datorita meta#olismului lor prost (secreta cantitati mici de se#um si sudoare . 0stfel, cantitatile mici de lipide secretate au o contri#utie redusa la constituirea filmului lipidic protector (nu pot impiedica evaporarea transepidermica a apei . Sfaturi: &rincipalele ingri)iri, la care se supune acest tip de ten, sunt reprezentate de folosirea unor produse puternic emoliente si nutritive, care sa aduca aportul de lipide necesar protectiei pielii. "otiunile tonice tre#uie sa fie complet analcoolice. 1astile nutritive nu tre#uie sa fie mai rare de o data pe saptamana, ca frecventa de aplicare. 0.Tenul *i1t2 &ielea mixta apare la persoane la care aspectul si calitatea pielii difera in anumite zone ale fetei. &utem intalni mai multe situatii% piele normala si grasa, ten gras si reactiv, sau gras si foarte uscat, uneori ten uscat irita#il si ten reactiv aproape alergic. C. 6upa continutul de apa % 1. Tenul hiperhidratat: 0cest gen de ten nu constituie o varianta de ten recunoscuta unanim, ci mai degra#a, un semn clinic intr-un proces patologic de retentie $idrica. 6e regula, retentia si tendinta la edem sunt localizate in tesutul cel mai lax al fetei% zona su#or#itala. -demele sunt mai evidente matinal, urmand in cursul zilei sa se dreneze, o data cu activarea tonusului general si venos.

12

2. Tenul deshidratat: &ielea des$idratata se caracterizeaza prin continut scazut in apa, datorita incapacitatii celulelor cornoase de a retine apa fie datorita modificarilor continutului lipidic, fie ca urmare a scaderii factorului natural de umectare al pielii(315 . 6esi stratul cornos este o mem#rana practic moarta, el are capacitatea naturala de a-si mentine umiditatea si de a-si regla propria $idratare datorita unui complex intracelular $idrosolu#il-315. 7ompusii $idrosolu#ili ai complexului sunt prote)ati de lipidele care ii incon)oara, astfel e impiedicata dizolvarea lor cand pielea vine in contact cu apa din exterior. "a mentinera apei in stratul cornos contri#uie si lipidele cutanate care datorita $idrofo#iei lor constituie o #ariera impotriva pierderii $idrice ' ceramidele sunt in cantitatea cea mai mare in stratul cornos. 0stfel des$idratarea se accentueaza o data cu im#atranirea( continutul de apa al stratului cornos scade su# 7: - normal fiind 10-1!: / apare si un proces de descuamare. &ielea des$idratata este #razdata de riduri, lipsita de supleta, aspra, cu descuamatie vizi#ila. &ielea normala sau grasa se des$idrateaza datorita folosirii alcoolului si a acetonei, ce produc o degresare exagerata prin dizolvarea si indepartarea grasimilor cutanate favorizand pierderea apei din stratul cornos. C. Dupa *o,i3icari 3i(iolo ice 1.Tenul acneic 0cneea este o maladie a folicului pilo-se#aceu, care survine pe un teren predispus genetic.-a apare la nivelul fetei (in 90: din cazuri , al cefei, toracelui, regiunii superioare a spatelui si a umerilor, asadar in zonele in care exista foliculi pilo-se#acei. 5oliculul pilo-se#aceu este compus dintr-un folicul pilos, una sau mai multe glande se#acee si un musc$i care provoaca z#arlirea parului. &ana la preadolescenta, glanda se#acee este foarte putin sau deloc functionala. Alandele se#acee secreta se#um. (e#umul este constituit din elemente diverse% trigliceride, acizi grasi, fosfolipide, ceara, steroli, acid linoleic etc.

13

7ompozitia calitativa si cantitativa a se#umului normal garanteaza vascozitatea necesara evacuarii acestuia din interiorul glandelor se#acee. Hiper&e'orea corespunde unei $ipersecretii de se#um. *n cazurile de acnee, modificarile $ormonale legate de intrarea in perioada de adolescenta provoaca o stimulare excesiva a glandelor se#acee, ceea ce antreneaza o supraproductie de se#um. 0cest fenomen poate dura pana la varsta adulta, iar la unele femei pana la 45 de ani. &ielea devine grasa,lucioasa, isi pierde netezimea, iar porii se maresc. "a acest aspect se mai adauga +iperc+eratini(area. *n cazurile de acnee, celulele se multiplica excesiv. ,rificiul canalului pilo-se#aceu este o#structionat,impiedicand evacuarea se#umului. .etentia de se#um in interiorul folicului pilo-se#aceu da nastere la doua tipuri de leziuni retentionale%comedonul inc$is sau Dpunctul al#E si comedonul desc$is sau Dpunctul negruE. D&unctul al#E sau microc$istul este o mica proeminenta cutanata, de culoarea pielii, constituita din se#um, celule c$eratinizate si #acterii.&e masura ce glandele se#acee produc se#um, comedonul se umfla, existand riscul permanent ca el sa se desc$ida in derma. 6aca acest comedon inc$is nu se rupe sau nu este eliminat in mod spontan, el continua sa se dilate si sfarseste prin a se desc$ide la suprafata pielii, dand nastere Epunctului negruE, numit si comedon desc$is. 6e cele mai multe ori Dpunctul negruE apare direct su# aceasta forma , fara a mai trece prin faza punctului al#. 7uloarea neagra rezulta din contactul se#umului oxidat cu oxigenul si razele 4F.

FOR%ELE AC/EEI
$. For*ele co*une Acneea poli*or3a !u"enila -ste forma cea mai frecventa% apare in general intre 14 si 17 ani la fete si intre 16 si 19 ani la #aieti, afectand 80: dintre adolescenti. -ste asociata cu prezenta leziunilor retentionale- de la microc$isturi (puncte al#e si comedoane desc$ise la leziuni inflamatorii, papule si pustule- pe un fond

14

se#oreic. 0ceste leziuni afecteaza fata (in 99: din cazuri si mai rar partea superioara a toracelui. Acneea retentionala 0ceasta forma de acnee se intalneste in special la adolescentii tineri. -ste asociata cu o $iperse#oree manifestata prin multiple comedoane desc$ise si microc$isturi si este prezenta in special la nivelul nasului, o#ra)ilor si fruntii. 6aca aceste comedoane sunt foarte vizi#ile, microc$isturile nu sunt intotdeauna usor de evidentiat, necesitand un examen al pielii efectuat su# lumina razanta. 5orma #enigna in ma)oritatea cazurilor, acneea retentionala se poate agrava prin cresterea foarte mare a numarului de microc$isturi sau comedoane. -. For*ele ra"e Acneea no,uloc+i&tica -ste o forma severa de acnee care apare mai frecvent la #ar#ati. (e caracterizeaza prin prezenta numeroaselor leziuni inflamatorii profunde(noduli si c$isturi . *n functie de intensitatea afectiunii, nodulii pot evolua provocand a#cese (acumulari de puroi care lasa cicatrice dupa ce dispar . "eziunile pot atinge nu numai zonele afectate de acnee in mod o#isnuit, ci si trunc$iul pana la nivelul taliei, uneori si partea superioara a #ratelor. Acneea con lo'ata 0ceasta forma de acnee ii afecteaza pe uni adolescenti si adulti intre !0 si20 de ani, instalandu-se la nivelul fetei, gatului si trunc$iului. (e manifesta prin prezenta leziunilor retentionale care evolueaza transformandu-se in papule si pustule ce dau nastere unor a#cese supurante. *n urma acestor leziuni raman cicatrice profunde din cauza carora c$ipul pare Dciupit de varsatE. .. Alte 3or*e ,e acnee2 Acneea e1coriata -ste o forma aproape exclusiv feminina care rezulta din agresarea leziunilor cutanate usoare. (e caracterizeaza prin raritatea leziunilor retentionale(puncte negre si al#e si prezenta insemnata a leziunilor inflamatorii (papule si pustule , asociate cu excoratii ()upuieli ale pielii acoperite cu co)i.

15

Acneea &u arului &i a copilului *ic 1ai frecventa la #aieti, aceasta forma de acnee poata sa apara la cateva saptamani dupa nastere, fiind de fapt o acnee tranzitorie provocata de o reactie exagerata a glandelor se#acee la anumiti $ormoni maternali.-ste localizata pe pometi si uneori pe fruntea si #ar#ia copilului afectat. 6ispare spontan, in cateva saptamani, dar poate persista uneori mai multe luni sau c$iar 2-4 ani. Acneea co&*etica -ste o forma de acnee care le afecteaza mai ales pe femeile cu varste cuprinse intre !0 si 50 de ani, fiind provocata de aplicarea produselor comedogene (responsa#ile de producerea comedoanelor . (e caracterizeaza prin aparitia comedoanelor la nivelul #ar#iei si al o#ra)ilor (fara frunte .0ceasta forma de acnee se vindeca dupa incetarea utilizarii produselor comedogene. (u#stantele responsa#ile de aparitia ei sunt uleiurile vegetale (uleiuri de in, de migdale dulci, de maslineG si vaselina. Acneea *e,ica*entoa&a -ste cauzata de utilizarea medicamentelor care provoaca aparitia si persistenta acneei. 0cestea sunt% androgenele, contraceptivele orale, corticoizi sistemici si cei locali, antispasmodicele, antidepresivele, medicamentele antitu#erculoza, sarurile de litiu Acneea pro3e&ionala (e manifesta mai ales in cazul mecanicilor, frezorilor etc. .ezulta din contactul pielii cu un ulei mineral comedogen. "eziunile se mai numesc si Dcosuri de uleiE. (administrate pe cale orala , vit. C1!, produsele care contin $alogeni (iod, #rom, clor, flor

16

Trata*ente
=ratamentele recomandate depind de forma acneei, de intensitatea ei si de tipul de piele afectata. *n primele zile de tratament se o#serva in mod frecvent o agravare a leziunilor, ca rezultat al fenomenului iritativ generat de su#stantele active utilizate. -xista doua tipuri importante de tratamente medicamentoase% tratamente locale si tratamente administrate pe cale orala. Trata*entele locale utilizeaza trei elemente diferite% vitamina 0 acida (tretinoina , peroxidul de #enzoil si anti#ioticele (eritromicina si clindamicina .6esi sunt foarte des recomandate de catre dermatologi, anti#ioticele locale nu mai dau rezultate satisfacatoare. 0numite surse de &. acnes responsa#ile de aparitia leziunilor inflamatorii sunt rezistente la anti#iotice si in special la eritromicina. &este 50: din sursele de &. acnes sunt in prezent rezistente la eritromicina Trata*entele a,*ini&trate pe cale orala sunt recomandate doar de dermatolog. -xista patru tratamente anti-acneice orale importante% izotretinoina, anti#ioticele(ciclina , tratamentele $ormonale (pilula contraceptiva si gluconatul de zinc.

Pro,u&ele co&*etice a&ociate cu trata*ente *e,icale

*ndiferent daca sunt locale sau generale, tratamentele medicamentoase se asociaza cu utilizarea produselor cosmetice de igiena si ingri)ire. Produse de igiena usoare, non-agresive (apunurile prea dure nu sunt recomandate, ele provocand distrugerea filmului lipidic de la suprafata pielii si putand declansa o secretie de se#um exagerata care favorizeaza agravarea leziunilor. Poduse de ingrijire, necomedogene, cu o mare putere de hidratare pentru prevenirea si ameliorarea efectelor secundare produse de medicamentele antiacneice, in special a uscaciunii cutanate intense (-x. 7"-03-07 de la 0F-3- .

17

Produse complementare lipsite de grasimi, necomedogene, care actioneaza asupra tuturor pro#lemelor acneice ($iperse#oree, $iperc$eratinizare si proliferarea #acteriana , pentru potentializarea tratamentelor madicamentoase. Proli3erarea 'acteriilor *n stare normala, flora cutanata prezenta la suprafata pielii si in foliculul pilo-se#aceu este constituita, printre altele, din &ropioni#acterium acnes (&. acnes , #acterie saprofita (non patogena , lipofila si totodata anaero#a (care se multiplica in mediile sarace in oxigen *n cazurile de acnee, sunt indeplinite toate conditiile% exista si lipide (se#umul din folicul iar nivelul oxigenului este diminuat datorita dopului format. 0stfel, &.acnes )oaca un rol important in dezvoltarea inflamatiilor si in producerea unor su#stante cum ar fi% -nzHme (lipaze care transforma anumite elemente continute de se#um in acizi grasi li#er iritanti, comedogeni si pro-inflamatori/ alte tipuri de enzime (proteaze si $ialuronidaze care degradeaza peretele folicului pilo-se#aceu / mediatori care vor intretine reactia inflamatorie, provocand astfel o dilatare a vaselor sangvine."eziunile (cosurile capata atunci un aspect caracteristic prin culoarea rosiatica. *n momentul cand peretele foliculului cedeaza si se declanseaza reactia inflamatorie, comedonul se transforma inEcosE rosu si dureros. *n functie de evolutia reactiei inflamatorii, pot sa apara diverse leziuni% papule % leziuni inflamatorii cu un diametru mai mic de 5mm, care au aspectul unor mici ridicaturi rosiatice. 0cestea se pot transforma in pustule. pustule % leziuni cutanate elementare superficiale sau profunde, constituite dintr-o proeminenta epidermica localizata care contine puroi. (pontan sau in urma presarii, aceste leziuni se pot rupe, lasand, in unele cazuri cicatrice. nodul % leziuni rosii- violacee profunde, de cel putin 5 milimetri, constituite din puroi amestecat cu se#um.

18

chisturi% leziuni inflamatorii care rezulta din alaturarea mai multor noduli. 7$isturile pot avea dimensiunii de cativa centimetrii. 6upa eliminarea c$isturilor raman cicatrice.

PARTICULARITATILE PIELII %ASCULI/E 6iferentele structurale anatomice dintre pielea masculina si feminina sunt minime, invelisul cutanat avand la am#ele sexe aceleasi functiuni fiziologice. 5actorii de diferentiere sunt % cantitatea, calitatea si distri#utia pilozitatii, secretia de se#um si transpiratia. &ielea este un organ care contine numerosi receptori $ormonali. -a este $ormono-sensi#ila si $ormono-dependenta. ;ormonii androgeni ($ormonii masculini se gasesc in cantitati mai mari la #ar#ati decat la femei. 7oncentratia testosteronului li#er (produs de testicule este mai mare la #ar#ati, avand mai multe consecinte% creste densitatea pielii/ $ormonii androgeni sunt ana#olizanti (de exemplu, determina cresterea masei musculare in timpul dopa)ului /creste numarul straturilor din epiderma, vascularizatia, densitatea dermului si cantitatea de colagen din acesta. stimuleaza foliculul pilos/ apare prin urmare #ar#a si mustata/ actioneaza asupra glandelor sudoripare, modificand compozitia sudorii/ actioneaza asupra glandelor se#acee/ creste numarul si dimensiunea glandelor se#acee. Prin urmare pielea barbatilor este mai groasa, mai bogata in colagen, mai ferma si mai elastica decat cea a femeilor. ecretia de sebum este de doua ori mai mare decat la femei! prin urmare pielea barbatilor este predominant mi"ta sau grasa, iar acneea este mai frecventa. Sfaturi pentru barbati: 6eoarece #ar#ieritul inlatura stratul natural lipidic de protectie si straturile cele mai superficiale ale epidermei, utilizarea dupa ras a unui gel astringent este contraindicata. 7ele mai numeroase pro#leme sunt cauzate de faptul ca #ar#atii utilizeaza produse care irita pielea. 6eci, este

19

important sa-i propuneti un produs de curatare usor care-i va mentine stratul lipidic de protectie a pielii, dar si un gel de #ar#ierit neastringent. 6upa #ar#ierit recomandati-i 0pa termala de la 0vene care este antiiritanta si $idratanta. &entru o $idratare a pielii adecvata propuneti-i -mulsia fluida ec$ili#ranta de la 0vene ce contine si un filtru solar care prote)eaza impotriva radiatiilor solare daunatoare. &ielea masculina este mai grasa decat cea a femeilor, produsele galenice din gama #ar#ateasca tre#uie deci sa tina cont de criterii importante% ele nu tre#uie sa fie nici prea grase nici prea astringente/ sunt preferate produsele de curatare usoare care impiedica aparitia efectului de stralucire a pielii. (-x. Aelul spumant pentru ten normal sau mixt de la 0vene .

Tenul cupero(ic
0ceasta categorie de ten se datoreaza unei dilatatii anormale a capilarelor, la persoanele cu o fragilitate capilara mai mare, fie determinata genetic, fie datorate unor procese patologice ce duc la carenta in sinteza colagenului (avitaminoza 7, $ipercorticism , dar si fiziologic, prin inaintarea in varsta (dupa 40 de ani , cand turnoverul colagenului devine negativ. =enul cuperozic este foarte sensi#il si trece foarte usor la stadiul de rosacee. .osaceea este caracterizata prin roseata o#ra)ilor, nasului, #ar#iei sau fruntii, cu episoade care apar sau dispar in functie de dieta, stres, expunere la temperaturi extreme. 3etratata la timp, roseata se accentueaza si devine permanenta, apar capilare vizi#ile si eruptii care imita acneea. (imptomele difera de la individ la individ si in functie de gravitatea lor le putem imparti astfel% #aza $- senzatii de caldura com#inate cu inrosiri trecatoare, care apar si dispar, mai temperatura. #aza %- roseata devine permanenta, apar capilare vizi#ile, teleangectaziile. ales dupa ce s-au #ruste de consumat alimente calde sau alcool sau in urma unor sc$im#ari

20

#aza &- aparitia de eruptii asemanatoare acneei, dar fara comedoane, senzatie de iritatie, piele uscata si aspra.

#aza ' ( umflaturi ale pleoapelor si nasului, mai frecventa la #ar#ati caracterizata de fi#roze si cresterea in volum a glandelor se#acee (r$inop$uma &useele nu sunt cauzate de un aflux instantaneu de sange arterial al fetei,

ci de o intarziere in golirea vinisoarelor, care in timp afecteaza microcirculatia si progresiv produce o alterare a vaselor, ducand la aparitia cuperozei. &unctul de plecare este o modificare functionala a venei faciale, care are un rol precis in controlul temperaturii cere#rale. *n mod normal, in vena faciala, sangele curge incet de la creier spre fata. *n cazul cresterii temperaturii corporale, se manifesta o inversare a fluxului venos, care merge de la fata spre creier, ducand la creier sangele care s-a racit in contact cu aerul incon)urator. 0cest mecanism prote)eaza impotriva supraincalzirii cere#rale. "a persoanele care sufera de acnee rozacee, in cazul cresterii temperaturii corporale nu se produce inversiunea fluxului venos si intarzierea in golirea vinisoarelor determina pusee vasomotorii, care apar in toate situatiile si care fac sa creasca temperatura (mancaruri calde, emotii, efort fizic . 0stfel de mecanisme vasculare nu )ustifica aparitia leziunilor specifice stadiului trei. (e crede ca edemul cronic (lic$id in derma , derivat din alterarea vaselor mici devenite mai permea#ile, produce o reactie inflamatorie, care in anumite cazuri poate duce la aparitia de papule sau pustule. Concluzie: roseata + capilare izibile+ eruptii! semne foarte probabile de rosacee. Trata*ent .olul tratamentului cosmetic in acest caz este de a $idrata si mai ales de a calma pielea. (e vor folosi produse neiritante, fara alcool, ulei mineral sau parfumuri artificiale.(unt total contraindicate datorita potentialului iritant produsele care contin 0;0, peeling-urile 21

sau goma)ul mecanic.3u se fac extractii in zonele afectate, nu se expune tenul la a#uri. -ste importanta informarea clientei asupra factorilor care agraveaza aceasta afectiune% alimentele piperate, #auturile alcoolice, expunerea la soare sau frig, sauna, produsele cosmetice care contin iritanti etc. .ecomandati-i crema de tratament de la 0vene- 6iroseal care contine retinalde$ida (sustine meta#olismul celular ;.1.7.($esperidin metil c$alcona si dextran sulfat cu proprietati decongestionante. 7uloare verde masc$eaza partial petele rosii ale pielii. 6e asemenea, clienta poate fi indrumata catre un medic dermatolog pentru ai prescrie anti#iotice, cu rol in tratarea eruptiilor.&entru inlaturarea capilarelor vizi#ile se foloseste laserul.

DIAG/OSTICAREA TIPULUI DE TE/

22

&entru a recomanda cu succes un produs cosmetic potrivit pentru fiecare pro#lema a tenului, tre#uie sa recunoasteti si sa sta#iliti necesitatile pielii. *n continuare va propunem un set de intre#ari pe care puteti sa le adresati clientei % 7um preferati sa va curatati tenul I 7u produse pe #aza de apa sau pe #aza de lapte demac$iant I 5olositi sapunul pentru a va curata tenul+ I (sapunul tre#uie evitat deoarece contine su#stante alcaline si distruge p$-ul pielii 6aca va curatati tenul dimineata, la ce ora o#servati ca incepe sa luceasca I *nainte de pranz, dupa pranz, nu se ingrasa. 0ceasta intre#are va a)uta sa va dati seama de tipul de ten pe care il are clienta. (imtiti vreodata ca va strange fata I (lansand o astfel de intre#are veti reusi sa va dati seama de nivelul de lipide la pielii 0pelati la tratamente cosmetice din ca#inetele de specialitate I 6e cate ori pe luna I 5aceti o exfoliere saptamanala a tenului I 5olositi produse a#razive I 7e produse ati folositi pana acum I

PRODUSE DE I/GRI4IRE A TE/ULUI

23

7ei trei pasi de ingri)ire a tenului sunt % - Curatare - Toni3iere - Hi,ratare *ata care sunt produsele pe care tre#uie sa le recomandam pentru a respecta cei trei pasi de ingri)ire a tenului

A. CURATARE
0gentii de curatare (7leansers ' elimina murdaria, celulele moarte, grasimea sau mac$ia)ul. 6emac$ierea se executa in fiecare seara si in fiecare dimineata, iar in timpul zilei, de fiecare data cand se sc$im#a mac$ia)ul. (eara pentru a inlatura de pe fata produsele de mac$ia), impuritatile depuse in timpul zilei si produsele de secretie care raman pe piele si se descompun/ dimineata ' pentru a inlatura se#umul si produsele de secretie. &rodusul demac$iant se va alege in functie de natura tenului si in functie de preferinta pentru demac$iere in prezenta apei. &ersoanele care nu agreeaza utilizarea apei pentru demac$iere au la dispozitie% cre*a ,e*ac+ianta lapte ,e*ac+iant lotiune ,e*ac+ianta

0ceste produse sunt recomandate in special tenurilor normale, des$idratate si uscate, dar pot fi folosite pentru curatirea oricarui tip de ten, mai ales a celor expuse agresiunilor climatice. 4nele #rand -uri recomanda folosirea aceluiasi demac$iant si pentru curatirea zonei din )urul oc$ilor, altele au creat produse speciale destinate demac$ierii oc$ilor. &ersoanele care prefera demac$ierea in prezenta apei pot alege% el &pu*ant cre*a &pu*anta

24

0ceste produse sunt recomandate in special tenurilor mixte+grase, dar pot fi folosite pentru curatirea oricarui tip de ten, mai ales a celor expuse la temperature ridicate. 0gentii de curatare spumanti pot fi pe #aza de sapun, sau fara sapun, depinzand de tipul de detergent folosit. (apunul este o mixtura de grasimi animale sau vegetale, saruri alkaline (sodium cocoate sau sodium taloate . 6in pacate agentii de curatare spumanti #azati pe sapunuri au tendinta de a lasa in urma reziduuri care DdurificaE apa. -xemplele includ varietatile vec$i de sapunuri de toaleta. 0gentii de curatare spumanti fara sapun, cunoscuti comercial ca Dsapunuri fara sapunE folosesc detergenti sintetici care sunt derivati de petrol. -i sunt mai putin alcalini si multi dintre ei sunt etic$etati ca D&; ec$ili#rantiE. Arasimile sunt adaugate la agentii spumanti, pentru a determina mai putin uscarea pielii (sapunuri supergrase / faina de ovaz poate fi adaugata pentru proprietatile ei calmante/ la sapunuri antiacneice se adauga agenti de exfoliere ca% #enzoil peroxide, acidul salicilic si sulfura , iar la sapunurile deodorante agenti anti#acterieni ca triclosan.

B. TO/IFIERE
0 doua etapa a procesului de demac$iere consta in aplicarea de lotiuni tonice. "otiunile tonice completeaza operatiunea de demac$iere, indepartand orice urma de mac$ia) sau impuritati de pe fata, activeaza circulatia sangelui si exercita o actiune tonica asupra musc$ilor fetei. *n cazul tenurilor sensi#ile si uscate se vor folosi lotiuni tonice 3ara alcool )+i,ratante#5 care confera o senzatie de catifelare si confort, iar persoanele cu ten mixt sau gras vor opta pentru lotiuni tonice sla# alcoolizate (astringente si matifiante , cu actiune anti#acteriana si antimicro#iana/ acestea confera o senzatie de improspatare si redau luminozitatea acestor tipuri de ten. 0cidul glicolic si acidul salicilic sunt adaugati ca agenti exfolianti. 6emac$iantele integrale (! in 1 asigura atat indepartarea produselor de mac$ia) si a impuritatilor de pe fata cat si tonifierea si improspatarea fetei.

25

-xista produse demac$iante special destinate curatirii zonei perioculare si a #uzelor. &ot fi emulsii sau formule #ifazice. 0cestea actioneaza pentru indepartarea rapida a produselor de mac$ia), inclusive a celor rezistente la apa (tip Jater-proof .

C. HRA/IRE 6 HIDRATARE
a. Pro,u&e +i,ratante2
5olosirea produselor $idratante are drept scop realizarea sau mentinerea unei $idratari cutanate ec$ili#rate, astfel incat pielea sa-si pastreze elasticitatea si luminozitatea naturala cat mai mult timp. 4nele companii cosmetice au lansat pe piata produse diferite pentru zi (cu filtre solare si pentru noapte, iar altele recomanda folosirea aceluiasi produs atat dimineata cat si seara. -x% 1essager de la Aalenic *n general aceste produse se propun in doua variante de textura% - crema- recomandata tenurilor normale+uscate - fluid (emulsie sau gel -recomandat tenurilor normale, mixte sau grase. 1ulte dintre asa numitele cr>me anti-rid, de intinerire, sau de reinnoire celulara sunt de fapt doar #une $idratante. -le reduc flaciditatea prin strangerea (compactarea celulelor stratului cornos si prin umflarea celulelor sale fac ca tenul sa para mai neted. (uprafata mai neteda permite ca mai multa lumina sa fie reflectata si pielea sa arate mai stralucitoare si mai putin mata.4neori, $idratantele contin ingrediente DspecialeE cum ar fi colagenul si elastina, care ar tre#ui sa repare distugerile, dar in realitate acestea sunt prea mari pentru a penetra derma. 7olagenul si elastina au oricum #une a#ilitati de a lega apa si de aceea sunt foarte #uni $idratanti. 7e fac $idratantele este sa umfle celulele stratului cornos si in acest fel pielea sa apara neteda aproape imediat. 0tentie la cremele anti-rid care afirma ca pot reduce ridurile peste noapteK 0devarul este ca necesarul de colagenul nu poate fi adus peste noapte. 0ceste creme nu fac altceva decat sa ascunda liniile. 7u alte cuvinte sunt doar #une $idratante. 0tunci cand facem #aie statul cornos se $idrateaza dar nu se pastreaza pentru mult timp pentru ca atmosfera il usuca repede. &entru a $idrata pielea tre#uie sa 26

aducem apa in stratul cornos si sa o pastram aici. -ste exact ce fac $idratantele. *n termeni medicali acestea reduc Dpierderea de apa trans-epidermalaE.(unt doua grupe de ingredienti in $idratante care fac asta. &rimele sunt lu'ri3iantii (uleiuri minerale sau vegetale si lanolina care reduc pierderea apei prin evaporare, acoperind pielea cu un strat de protectie nepenetra#il de apa. 0l doilea grup de ingredienti sunt u*ectantii care atrag si pastreaza apa in stratul cornos.-xemple de umectanti includ acidul lactic, ureea (ureea gasita in cr>me este produsa sintetic din com#inarea unei molecule de car#on dioxid cu doua molecule de amoniac nu din urina , acid $ialuronic (capa#il sa retina de 1000 de ori greutatea lui in apa , propilene glicol, glicerina, sor#itol, gelatina, lecitina, etc. 4mectantii sunt ceea ce se numesc D$idratante fara uleiE ( oil-free moisturizersE .

'. Pro,u&e *ati3iante

0ceste produse sunt destinate ingri)irii corespunzatoare a tenurilor mixte+grase, continind ingredienti care actioneaza pentru normalizarea productiei excesive de se#um/ ma)oritatea au in compozitie si ingredienti cu actiune anti#acteriana% un produs $idratant ' matifiant, cu o textura non-grasa, fluida, pentru o $idratare imediata si de durata, adecvata tipurilor de ten mixte+grase. 4n produs de matifiere instantane a tonei =, cu o textura de asemenea fluida si cu un continut ridicat de pudra, pentru a corecta aspectul lucios ' dezagrea#il al zonei = 4n produs corector impotriva cosurilor si imperfectiunilor, cu textura fluida sau cremoasa (uneori usor colorata pentru a camufla perfect 0cest produs previne formarea punctelor negre, curata si calmeaza iritatiile.

c. Pro,u&e nutriti"e
*n aceasta categorie intalnim produse care au in compozitie acizi grasi esentiali necesari functionarii celulelor cutanate si lipide specifice stratului 27

cornos, deficitar in cazul tenului uscat. 0ceste produse au o textura cremoasa si sunt propuse atat in varianta de zi cat si in varianta de noapte.

PRODUSE DE I/GRI4IRE SPECIALA

$. Pro,u&e &peci3ice re iunii perioculare
.egiunea perioculara prezinta o epiderma mult mai fina (lipseste $ipodermul si mai fragila decat restul fetei si de aceea necesita o atentie speciala. =re#uie stimulata microcirculatia si regenerarea celulara a epidermei din )urul oc$ilor. -xista diverse produse cu efect decongestionant, de prevenire sau corectare a cearcanelor, pungilor, ridurilor sau formatiunii cunoscuta su# numele de Dla#a gastiiE in functie de necesitati si prioritati. 0ceste produse sunt $ipoalergenice, testate dermatologic si oftalmologic.

-. Pro,u&e anti-a e2 cu actiune anti-ri, &i ,e re,are a 3er*itatii )cu e3ect

li3tin # &rocesul de im#atranire incepe in )urul varstei de !5 de ani cand procesele naturale regenerative incep sa incetineasca si devine evident dupa 45 de ani. 6atorita sc$im#arilor $ormonale se produce su#tierea pielii, aceasta devenind fragila si vulnera#ila. (piralele de colagen si elastina sufera rupturi si distrugeri la legaturile dintre ele, ca urmare pielea pierde mult din fermitate si elasticitate. (u# actiunea concomitenta a fortei gravitationale care trage pielea, se constituie ulterior ridurile, pungile de su# oc$i sau de su# #ar#ie. ;idratarea scade, si ca urmare a acestei scaderi, pielea devine uscata si se descuameaza. 3umarul de vase de sange din piele scade si de aceea pielea isi pierde stralucirea si culoarea tinereasca. *n plus, acest proces de im#atranire este exacer#at de factori ca frigul sau caldura extrema, expunerea excesiva la soare (4F0, 4FC ,stresul extern fiziologic sau nutritia improprie. *n functie de diversele stadii ale procesului de im#atranire cutanata avem la dispozitie% produse care previn procesul de im#atranire cutanata 28

=erapiile de prevenire a im#atranirii sunt metode de incetinire a procesului de im#atranire prin terapii antioxidante, dieta #ogata in vitamine si putine calorii, exercitii fizice. produse care au efect de intinerire sau pot cori)a efectele trecerii anilor. =erapiile de intinerire sunt metode noi, mult mai agresive care fac sa intoarca ceasul #iologic al unui organ la starea #iologica si fizica apropiata de cea existenta la varsta tineretii.

.. Pro,u&e e13oliante. %a&ti a. E13oliantele

(unt produse destinate curatirii in profunzime a pielii. &rin goma) se indeparteaza celulele moarte si orice urma de impuritati de la suprafata pielii, lasand-o sa respire in voie. =enul isi recapata frumusetea si stralucirea. =otodata, dupa aplicarea unui exfoliant, tenul este pregatit pentru aplicarea altor produse cosmetice, carora le favorizeaza si intensifica actiunea (tenul exfoliat va avea o mai mare putere de a#sor#tie a componentelor nutritive continute in cr>me . &rodusele exfoliante se vor folosi de 1 ' 2 ori + saptamana, in functie de tipul de ten. *n cazul tenurilor grase, asfixice, cu puncte negre, se recomanda utilizarea unui exfoliant de 2 ori + saptamana. 0stfel, tenul nu va mai avea coloratia cenusie datorata celulelor moarte neeliminate de la suprafata pielii. &rodusele exfoliante se aplica pe fata perfect curata si umeda, prin masa) circular, evitand zona perioculara. (e indeparteaza prin clatirea a#undenta cu apa calduta. &entru o#tinerea unui efect deose#it se recomanda, dupa exfoliere, aplicarea unei masti (masti $idratante, energizante, nutritive . 4n goma) puternic capata denumirea de peeling. &eelingul foloseste mi)loace c$imice pentru indepartarea stratului superficial al pielii, provocand formarea unui nou tesut cutanat. =otodata, prin peeling se excita in acelasi timp celulele profunde ale dermei care formeaza un colagen nou. -piderma este astfel intinsa, ridurile se atenueaza, iar cele mai putin profunde dispar pentru o 29

anumita perioada. (e recomanda ca peelingul sa fie executat su# supreaveg$ere medicala . De retinut% goma)ul se executa mecanic cu produse ce contin particule a#razive, iar peelingul se executa c$imic su# supraveg$ere medicala.

'. %a&tile
7osmetica moderna cunoaste in prezent multe si variate tipuri de masti. 5olosite corect si adecvat tipului de ten, mastile aduc pielii numeroase avanta)e. 6upa aplicarea lor, pielea apare neteda, curata, supla si intinerita. 1astile stimuleaza circulatia sangvina, regenereaza tesuturile, inc$id porii si atenueaza ridurile. 1astile sunt produse cosmetice care aplicate pe piele si mentinute un timp suficient au o actiune emolienta, $idratanta, calmanta, decongestionanta, sicativa sau tonifianta, in functie de formula. $. %a&tile ,e curatire - in general toate mastile au rol de curatire, avind in compozitie su#stante care a#sor# murdaria, excesul de se#um si celule ale stratului cornos aflate in diverse stadii de descuamare. Sfaturi2 *nainte de a aplica masca sfatuiti-va clienta sa-si demac$ieze foarte #ine tenul. *n caz contrar, masca va astupa impuritatile, iar efectul va fi invers celui scontat. 1astile de curatare sunt aproape ca o a doua piele, un film ce se aplica pe intreaga suprafata a fetei, exceptand regiunea oc$ilor.1asca se indeparteaza dupa ce s-a uscat timp de aprox. !0 de minute, dintr-o singura miscare executata de )os in sus. , astfel de masca se aplica o data pe saptamana. -. %a&tile nutriti"e (unt indicate pentru regenerarea epidermei si atenuarea sau intarzierea aparitiei ridurilor. .. %a&tile cal*ante ' (unt destinate tenurilor care se irita usor.

30

Sfaturi:&rodusul tre#uie sa fie #ogat in agenti anti-inflamatori. -ste o masca relaxanta, dupa aplicarea careia pielea devine din nou supla si stralucitoare. (e aplica o data pe saptamana, pe fata curata, apoi se lasa sa se a#soar#a 10-15 minute. *n functie de #rand necesita sau nu clatire cu apa calduta. 0deseori excesul se sterge cu un servetel, prin tamponari usoare. 0. %a&ti pentru inc+i,erea porilor (masti purifiante sau astringente ' sunt destinate tenurilor mixte+grase, cu pori desc$isi. 0u ca rezultat improspatarea si curatirea perfecta a tenului, controleaza secretia glandelor se#acee, a#sor# se#umul, micsoreaza diametrul porilor si elimina crustele. Sfaturi2 (puneti-i clientei dumneavoastra sa aplice masca o data sau de doua ori pe saptamana, timp de 10 minute, pe pielea foarte #ine curatata.(ugerati-i sa utilizeze apoi o crema $idratanta energizanta. 7. %a&ti +i,ratante ' sunt recomandate tenurilor des$idratate, avind rol de a completa necesarul de apa al pielii. 6upa aplicarea mastii, pielea va fi mult mai neteda si mai catifelata. (enzatia de Dpiele trasaE va disparea, facand astfel posi#ila actiunea produsului si in zona apropiata din )urul oc$ilor, ceea ce este #enefic pentru micile riduri ce se formeaza aici. (fatuiti-va clienta sa utilizeze o astfel de masca cu regularitate.1asca nu se clateste. (urplusul se inlatura cu un servetel.=impul de actiune este intre ! si 10 minute (depinde de #rand . 8. %a&ti re"itali(ante, cu actiune tonica ' sunt indicate tuturor tipurilor de ten devitalizate, ridate inainte de vreme sau dupa perioade de stres, o#oseala sau convalescenta. 0u efect de improspatare si netezire rapida a tenului, stimuleaza meta#olismul pielii, ameliorand calitatea sc$im#urilor intercelulare.

c.Trata*ente inten&i"e

31

&entru persoanele care doresc rezultate spectaculoase intr-un timp foarte scurt sau in cazurile in care se resimt acut efectele unei ingri)iri necorespunzatoare a tenului sau persoane al caror comportament cutanat este afectat de diversi factori interni sau externi, exista produse de ingri)ire intensiva care se folosesc periodic sau in cure. 0ceste produse pot fi de % corectare/ $idratare/ domolire a reactivitatii tenurilor sensi#ile/ luminozitate, etc.

Protectia &i in ri!irea 'u(elor

(pre deose#ire de ten, pielea #uzelor, are o textura progresiva in grosime, de la interior spre exterior. *n plus, pielea #uzelor nu poseda nici glande se#acee, nici glande sudoripare sau foliculi ca celelalte parti ale epidermei. *n general, uscarea #uzelor este cauzata de o stare de des$idratare ce se agraveaza si mai mult in prezenta frigului, vantului si a umiditatii sla#e. Sfaturi: (eara, dupa demac$iere, sfatuiti-va clienta sa aplice pe #uzele crapate un strop de produs exfoliant care va a)uta la eliminarea pielitelor, apoi o crema grasa. *n anotimpul rece #uzele se vor prote)a zilnic cu un #alsam pentru #uze. 0cesta se va aplica su# produsul de mac$ia) pentru a preveni efectele temperaturii scazute din timpul iernii Calsamul de #uze contri#uie la restaurarea #arierei de $idratare numai daca aplicarea lui se face in mod consecvent.

32

PRODUSE PE/TRU I/GR4IREA CORPULUI

- gel pentru dus - produse spumante pentru #aie, saruri si uleiuri de #aie - produse exfoliante pentru corp, care asigura indepartarea stratului de celule moarte, precum si a celor mai mici impuritati de pe suprafata corpului - lapte $idratant pentru corp sau cr>me pentru ingri)irea corpului - lotiuni tonice pentru corp, care pot fi % 1. energizante !. revitalizante 2. relaxante - produse anticelulitice care controleaza conturul corpului si amelioreaza predispozitia infiltrativa pe care o au persoanele care sufera de celulita/ aceste produse elimina lipidele din depozitele celulitice prevenind reaparitia celulitelor localizate. - deodorante, care pot fi% crema, cu #ila, stick, spraH/ cu sau fara alcool. - produse pentru ingri)irea picioarelor% pudre, creme emoliente si exfoliante, spraH, geluri/ aceste produse pot fi antifungice, antimicotice sau antiperspirante.

Reco*an,ari in in ri!irea corpului

A. Go*a!ul corpului (e efectueaza manual, prin actiune mecanica, cu sau fara produse de exfoliere -xista mai multe tipuri de particule exfoliante% sfere de polietilen (plastic , sam#uri de fructe, flori de sare, etc. Aoma)ul fara particule exfoliante% - este vor#a de cremele care sunt lasate sa se usuce cateva minute dupa aplicare si care sunt inlaturate prin frecare(pe #aza de argila 0ctiunea granulelor e mai puternica, mai adecvata si mai eficace pentru clientele cu pielea mai aspra si a celor care vor sa simta ca produsul DlucreazaE.

33

7rema de goma) este mai indicata pentru persoanele cu pielea sensi#ila, pentru ca exfolierea este in acest caz mai delicata, si pentru clientele care se expun frecvent actiunii goma)ului. Atentie9 Aoma)ul este contraindicat persoanelor cu pro#leme cutanate (iritatii, cosuri,eczeme, arsuri,etc. , sau cu pielea deose#it de sensi#ila. 0tentie la pori si la negii in relief. -fectele goma)ului asupra corpului exfolierea celulelor moarte im#unatateste oxigenarea tesuturilor/ actiunea mecanica a goma)ului stimuleaza circulatia. (e o#tine un efect cutanat superficial care se repercuteaza si in profunzime / pielea devine mai desc$isa si mai luminoasa in urma eliminarii impuritatilor din spatiul intercelular / asperitatea cutanata se reduce, iar suprafata pielii devine astfel mai neteda/ creste eficacitatea produselor pentru corp.

Reco*an,ari a&ociate Aoma)ul poate fi com#inat cu un tratament de $idratare a pielii. *m#unatateste si calitatea auto#ronzarii (recomandati-l impreuna cu auto#ronzantul 7and o clienta incepe un tratament anticelulitic tre#uie sa-i recomandati un produs de goma) pentru a face pielea mai receptiva la produse si pentru a facilita penetrarea principiilor active. B. Trata*entul anticelulitic Celulita - etiolo ie 7elulita reprezinta o dereglare a meta#olismului lipidic asociata cu o im#atranire accelerata a tesutului adiacent. (emnul clinic cel mai eficient, practic elementul de diagnostic, este aparitia aspectului de coa)a de portocala al pielii, vizi#il mai ales la strangerea tegumentului intre degete. &ielea isi pierde elasticitatea si devine noduroasa.

34

=esutul adipos se comporta ca un depozit energetic. 0cumularile se produc in urma meselor, iar arderile se efectueaza prin intermediul $idrolizei lipidelor in acizi grasi li#eri si alcool sau glicerol in cazul trigliceridelor. &rocesul are loc in cursul digestiei intestinale, su# influenta #ilei si a sucului pancreatic. 7elulita cunoaste urmatoarele procese patologice ma)ore, care intretin defectul% 1. 0paritia retentiei $idrosaline la nivelul dermo-$ipodermic (organismul feminin, cu cateva zile inainte de ciclul menstrual, sau uneori c$iar si in timpul ovulatiei, secreta estrogen, un $ormon care determina retentia $idrica !. 1odificarea aspectului celulelor adipoase datorita #locarii sc$im#urilor intercelulare si a strangularii acestora. 2. &ierderea ar$itecturii dermului cu dezorganizarea retelelor de fi#re din derm. 5i#rele elastice si de colagen se rigidizeaza, ca urmare a fixarii moleculelor de glucoza pe acestea. =oate aceste mecanisme converg spre formarea nodulilor de tesut adipos.*n general, celulita afecteaza femeile de orice varsta, facandu-si aparitia imediat dupa instaurarea ciclului menstrual sau la sfarsitul acestuia, cand femeia intra in menopauza. *n cazul altor femei, insa, celulita apare concomitent cu administrarea pilulei anticonceptionale. =ocmai din cauza prezentei estrogenilor in organismul feminin, celulita este o pro#lema care afecteaza, in general, numai femeile. 0vand in vedere faptul ca procentul de grasime in corpul femeilor este de !4: fata de 11: in cel al #ar#atilor, se poate intelege usor de ce, femeia este cea mai afectata. :onele tinta 7elulita predomina in urmatoarele zone ale corpului% - zona superioara, interioara si exterioara a coapselor/ - zona interioara a genunc$ilor/ - #urta/

35

- solduri/ - fese/ - zona inferioara a spatelui/ - zona interioara si exterioara a #ratelor/ - glezne/ - zona superioara a spatelui/ - zona de su# omoplati. *n prezent, expertii au cazut de acord asupra faptului ca nu se cunoaste cauza pentru care celulita se localizeaza numai in aceste zone. I,enti3icarea celulitei -xista doua tipuri de celulita% moale (flasca si tare (compacta Celulita tare )co*pacta# ingroasa tesuturile care devin rigide si par sa adere complet la musc$i. -ste greu de inlaturat acest tip de celulita din structura de dedesupt, iar pe de alta parte tesutul este foarte sensi#il la atingere si la presiune, deoarece se comprima unele terminatii nervoase. *n cadrul acestui tip de celulita, pielea este uscata,uneori aspra deoarece este lipsita de $rana suficienta.*n aceste cazuri vergeturile sunt foarte evidente. 0ceasta forma se intalneste de o#icei la femeile tinere, cu o forma fizica #una, dar si la cele mai varstnice. 0fecteaza acele femei care nu au avut fluctuatii de greutate. Celulita *oale, din contra, nu adera la tesuturi, ci pare sa DfluctuezeE intre musc$i si piele. -ste un tip de celulita foarte evidenta si inestetica. 4mfla zone intinse ale corpului, care devin astfel moi, tremuratoareG0pare la femeile care au devenit inactive dupa perioade de intensa activitate fizica, la cele care au tinut un regim drastic sau cele care au pierdut #rusc in greutate si apoi au pus la loc kilogramele pierdute. Trata*entul celulitei urmareste urmatoarele o#iective% 1. (timularea drena)ului limfatic si venos (prin masa) !. (istarea procesului de retentie $idrica in organism(evitarea #auturilor car#ogazoase 2. .educerea depozitelor lipidice ( prin miscare si dieta

36

4.

.efacerea epiteliului degradat in mod secundar, a elasticitatii pielii (utilizand creme specifice

5. .ealizarea efectului antiglicare (adresat fi#relor de colagen 6e regula , preparatele anticelulitice indeplinesc mai multe dintre o#iectivele amintite, iar modul lor o#isnuit de aplicare% masa)ul, potenteaza si mai mult drena)ul limfatic.

In ri!irea picioarelor
7ele mai multe pro#leme de sanatate a picioarelor sunt determinate de incaltamintea folosita. 7izmele, pantofii si c$iar sandalele pot fi prea stramte, incomode, cu o croiala inadecvata, fa#ricate din materiale sintetice care nu permit o #una aerisire a piciorului. , alta cauza este fara indoiala igiena necorespunzatoare. &icioarele au nevoie de o igiena si de o ingri)ire pe masura. A3ectiuni &peci3ice Bataturile (unt cele mai frecvent intalnite afectiuni, fiind legate cel mai adesea de calitatea incaltamintei. 0vand aspectul unor zone tegumentare ingrosate, de forma rotunda, localizate de o#icei pe degete sau la calcaie, #ataturile pot fi indepartate de catre medic sau tratate cu a)utorul plasturilor impregnati cu acid salicilic, care tre#uie folositi pana la eliminarea completa a #ataturii. &entru ingri)irea #ataturilor, este indicata si folosirea unor instrumente profesionale, precum razuitorul pentru #ataturi si piele aspra si piatra ponce. -ste important ca in acelasi timp sa se foloseasca incaltaminte comoda si sa se prote)eze de fiecare data zona in care e plasata #atatura, cu a)utorul unui plasture, pentru a evita frecarea pielii de pantofi si reaparitia #ataturii. %onturile (unt excrescente osoase care se formeaza pe partea laterala a articulatiei degetului mare de la picior. 0rticulatia este rigida, umflata si adesea foarte dureroasa. *n cazurile avansate, se poate o#serva si o deviere a degetului mare spre interior, respectiv spre celelalte degete. &entru corectarea deviatiei

37

degetului mare, se pot folosi pernitele despartitoare speciale, din #urete poliuretanic. &entru tratarea monturilor, este nevoie de interventie c$irurgicala, insa sunt si cazuri mai putin grave care pot fi rezolvate cu a)utorul fizioterapiei. 4n tratament local pentru calmarea durerilor, poate fi realizat cu a)utorul plasturilor sau discurilor cu gel siliconic. -ste foarte important sa se poarte incaltaminte comoda. Calu&uri (pre deose#ire de monturi si #ataturi, calusurile - portiuni in care pielea este ingrosata - apar exclusiv in zona calcaielor. 7alusurile nu dor, ci provoaca o senzatie de arsura. (unt foarte sacaitoare, avand in vedere ca in timpul mersului calcaiele sunt foarte solicitate. Lona respectiva poate fi ingri)ita cu a)utorul unuei creme pe #aza de ulei din germeni de grau, care sa inmoaie pielea, a unui razuitor si a unei pietre ponce de calitate. &entru prote)area calcaielor este recomandata utilizarea inaltatoarele pentru calcai cu partea centrala detasa#ila. ;eruci (unt excrescente cutanate cauzate de catre un virus rezistent in mediu umed si cald. -le apar la nivelul mainilor sau picioarelor. Ferucile plantare pot atinge un diametru de aproximativ cinci centimetri si pot fi foarte dureroase. &ot fi tratate local cu a)utorul gelurilor pe #aza de acid salicilic. 6aca verucile au tendinta de a se inmulti, e o#ligatoriu sa se consulte un medic dermatolog. Ferucile pot fi tratate si medicamentos la indicatia medicului sau indepartate c$irugical. &entru a preveni aparitia verucilor, e #ine sa se asigure o igiena corespunzatoare. Talpi ,e atlet -ste o afectiune dermatologica data de o ciuperca. 0ceasta micoza poate avea ca simptome% o piele al#icioasa sau rosie, inflamata si urat mirositoare, mancarimi. (e datoreaza unei igiene necorespunzatoare a picioarelor, transpiratiei a#undente, incaltamintei confectionate din materiale sintetice. 7iuperca poate fi luata de la piscina, din vestiarele si dusurile pu#lice.

38

&rolifereaza in mediile calde si umede si se transmite prin contact direct cu suprafetele infectate. *n ciuda numelui sau, aceasta afectiune poate fi contactata de catre oricine. *n general, #ar#atii sunt mai MvizatiM decat femeile. =alpa de atlet se trateaza cu produse antifungice. (e impune o igiena deose#ita% spalarea zilnica a picioarelor, folosirea unor pudre, creme si spraHuri speciale pe #aza de tolnaftat - care distrug ciuperca, elimina senzatia de mancarime si a)uta la prevenirea reinfectarii. Pa&i in in ri!rea picioarelor2

o crema exfoliatoare, pe #aza de acizi de fructe si sam#uri macinati de piersica, o data pe saptamana, pentru indepartarea efectiva a pielii ingrosate si aspre o crema $idratanta, pe #aza de ulei de caise si vitamina -, care se aplica zilnic, pentru a mentine elasticitatea pielii o crema pudra pentru picioare o#osite un spraH pentru prospetimea picioarelor pe #aza de menta si ulei de alune, ulei de menta

In ri!irea un +iilor
Structura un +iei2 1. partea vizi#ila a ung$iei ' scutul ung$iei 'este formata in intregime din celule moarte, tari si rezistente/ !. matricea ' singura parte vie a ung$iei/ 2. semiluna ' partea vizi#ila a matricei/ se afla la #aza ung$iilor/ este locul din care ung$iile incep sa creasca in afara/ este #ine ancorata de stratul de #aza al ung$iei, care este un tesut moale care contine vase de sange/ 4. cuticule 'separa ung$ia de piele/ au rolul de a prote)a partea vie a ung$iei de patrunderea #acteriilor.

39

4ng$iile cresc destul de repede, cca !,5 cm in 8 luni. (tarea normala de sanatate, dieta controlata, ingri)irea regulata un aspect placut. Trata*entul in &a&e pa&i ,e in ri!ire a un +iilor% 1. 7uratare ' stergerea ung$iilor cu un lic$id de curatare aplicat pe un disc de #um#ac/ curatirea se face dinspre #aza spre varf/ acest proces tre#uie urmat c$iar daca pe ung$ii nu exista o)a. !. 5orma ' se retuseaza forma ung$iilir cu o pila fina/ miscarea de retusare tre#uie facuta mereu in aceeasi directie/ retusurile nu tre#uie facute in adancime, pentru ca aceasta duce la sla#irea rezistentei ung$iilor. 2. 7onditionare ' cuticulele se inmoaie in apa calduta timp de 1 minut./ nu se taie nicioadata/ ele tre#uie impinse foarte usor cu un dispozitiv special creat pentru acest lucru. 4. 7rema- crema de maini se aplica si pe ung$ii/ se maseaza fiecare deget, de la #aza inspre varf pentru a stimula circulatia sangelui si a reface textura pielii/ 5. &rotectie-se aplica un strat de #aza pentru a prote)a ung$iile/ intaritorul confera extra protectie si previne ruperea ung$iilor/ se recomanda aplicarea acestuia si su# varful ung$iilor/ 6. "ustruire ' aplicarea o)ei de la #aza spre varfuri, pe mi)loc intai si apoi pe laterale. a ung$iilor, confera acestora

In ri!irea *ainilor
Reco*an,ari in in ri!irea *ainilor2 1ainile sunt agresate zilnic de factorii externi ai mediului. Fantul, soarele, frigul produc o des$idratare puternica a epidermei. &rodusele de curatare (detergentii contin surfactanti care agreseaza stratul $idrolipidic al acesteia. ,#servati cu atentie mainile si ung$iile clientei dumneavoastra.,#servati daca ung$iile ei sunt casante, moi,striate sau despicate, ingrosate sau opace, au

40

o suprafata denivelata, sunt #om#ate, ingal#enite sau decolorate.,#servati daca mainile sunt umede,uscate sau prezinta edeme. , atentie riguroasa va va permite sa-i oferiti cele mai potrivite sfaturi. (fatuiti-va clienta sa-si ingri)easca mainile, masandu-le de doua ori pe zi cu o crema de calitate. &e timpul iernii sa foloseasca o crema mai grasa, iar vara una mai usoara . &etele al#e de pe ung$ii semnaleaza o lipsa de vitamina 0 sau de Linc, iar daca sunt fragile si moi este vor#a de un dezec$ili#ru mineral. 6aca ung$iile sunt concave (#om#ate inseamna o carenta de fier sau tul#urari nervoase, iar daca sunt convexe indica o predispozitie la pro#leme pulmonare. 7uloarea naturala a ung$iilor este roz. 6aca au o tendinta spre palid este semn de anemie, in timp ce culoarea gal#ui indica pro#leme de ficat.

I/GRI4IREA PARULUI SI A SCALPULUI

*n lunga istorie a omenirii, aspectul podoa#ei capilare a fost de multe ori insemnul unei epoci, al unui comportament social, expresia unui stil de viata, a apartenentei la o clasa si nu in ultimul rind o manifestare a sexualitatii. &arul a fost, dupa im#racaminte si podoa#e, cea mai vizi#ila expresie a individualitatii sau anonimatului fiintei umane. 6e la c$ica omului primitiv, la rafinamentul perucilor secolului luminilor si pina la pletele $ippH din anii N60, parul lung sau capetele rase au fost extremele intre care au oscilat pe rind gusturile. ,rice sc$im#are care nu depinde de noi doare si ingri)oreaza% caderea exagerata a parului, aspectul unsuros, matreata sau al#irea prematura. &entru femei parul este un accesoriu in pas cu moda daca este coafat, ondulat sau vopsit.*nsa un coafat sau un vopsit excesiv, in com#inatie cu o dieta nesanatoasa, cu poluarea, cu efectele nocive ale razelor solare poate deveni c$iar o pro#lema. 7and apar asfel de pro#leme, un regim zilnic de intretinere si tratament devine foarte important.

41

7onceptul de par normal din punct de vedere cosmetic este inevita#il su#iectiv. -l depinde de factori sociali, culturali si profesionali diferiti de la o persoana la alta. 4n par sanatos si normal este curat, moale, matasos, sta#il si cu firul integru. 5irul de par se naste la nivelul epidermului, in foliculul pilar, si este format din radacina sau #ul#, aflat intr-un sac la care se ataseaza glanda se#acee si musc$iul firului, precum si din firul propriu-zis, sau ti)a, a carui culoare difera de la o persoana la alta. 5ormat din celule moarte #ogate in proteine, din care cea mai cunoscuta este keratina, parul are o structura fi#rilara concentrica. 7uloarea este data de melanocite, celulele producatoare de pigmenti. 7ind dintr-un motiv oarecare acestea isi inceteaza activitatea, parul al#este. &ersoana adulta poseda cam 100.000-1!0.000 de fire in podoa#a capilara. Frem sau nu vrem, acestea au o evolutie permanenta. 5iecare fir creste un milimetru la trei zile, ceea ce face cam 1!-15 centimetri pe an. 7a lucrurile sa fie si mai complicate, in virful capului parul creste mai repede decit la ceafa, in functie de sex, virsta, caracter etnic sau sezon STRUCTURA FIRULUI DE PAR 5irul de par este alcatuit din 85: proteina (keratina , aproximativ 1!: apa, si 0,1: pigmenti (melanina . 5irul de par isi are originea la nivelul dermului profund, partea sa inferioara fiind irigata de vasele de sange din derm. (tructura firului de par% 1. trunc$i ' partea vizi#ila a firului de par ' este alcatuita, in general, din celule moarte 2. radacina ' singura parte vie a firului de par/ se gaseste su# scalp, intr-o adancitura numita folicul. 5iecare dintre noi are in structura scalpului intre 100 000 si 150 000 de foliculi 5iecare fir de par este compus din trei straturi% 1. Cuticula (stratul exterioar ' invelisul protector al firului de par, este alcatuit din solzi fini, care se suprapun unul peste celalalt, precum tiglele 42

pe acoperis. &arul este moale si are stralucire cand suprapunerea solzilor este aproape uniforma. 7and aceasta suprapunere este deterioarat fizic sau c$imic, parul isi pierde stralucirea, se rupe, se incurca usor. 2. Corte1ul (stratul urmator de cuticule 'este format din fi#re ce contin celule ce confera rezistenta si elasticitate firelor de par. 7ortexul contine pigmentul denumit melanina care da culoarea naturala firului de par. 3. %a,u"a (interiorul firului de par - este formata in celule delicate de keratina. 0ceasta ofera su#stantele $ranitoarea necesare celorlalte doua straturi. =extura firului de par este determinata de marimea si forma foliculului pilos, care este o caracteristica genetica controlata de varsta si rasa. Se'u*ul este cel care confera stralucire naturala firului de par. 0cesta este un ulei ce contine ceara si grasimi, este eliminat prin foliculul pilos de catre glandele se#acee, responsa#ile de producerea se#umului. 0cesta ofera o protectie eficienta firului de par, uniformizand suprapunerea solzilor cuticulei si mentinand elasticitatea firului de par si nivelul optim de $idratare. 7iclul de viata al firului de par% parul creste mai repede intre 16-!4 de ani , viteza de crestere este de 0,20,4 mm+zi/ intr-o luna firul de par creste cu aproximativ 1 cm. *n mod normal la nivelul scalpului se gasesc in )ur de 100 000 fire de par. 6intre acestea in medie cad aproximativ 100 de fire pe zi in cazul unei persoane normale. 7aderea acestor fire de par este explica#ila prin cele 2 faze ale ciclului de viata pe care il parcurg firele de par% anagen,catagen si telogen. Faza anagena ' faza in care firul de par creste si are o durata varia#ila, determinata genetic, specifica fiecarei persoane, intre ! si 6 ani. Faza catagena ' este o perioada mai scurta, de circa 1-! saptamani, in care firul de par se opreste din crestere si in final moare, fara a se desprinde de scalp.

43

Faza telogena - firele de par care de)a au murit raman pe scalp o periaoada de aproximativ 2-4 luni si a#ia apoi se elimina spontan sau la o minima tractiune, smulgerea lor fiind a#solut nedureroasa. 6in acest motiv este important ca orice tratament pentru caderea excesiva a parului sa fie urmat minim 2-4 luni pana cand cad toate firele care erau de)a moarte in momentul inceperii sale. 0#ia dupa aceasta perioada se poate constata reala eficienta a tratamentului recomandat. "a o persoana normala, in orice moment al vietii sale, 90: din firele de par sunt in anagen si doar 10: dintre acestea se gasesc in catagen si telogen. &erioada in care se elimina in mod spontan de pe scalp aceste fire de par si care uneori este favorizata de stres, deficite alimentare si vitaminice, sarcina sau convalescenta se numeste efluviu telogen. *n aceasta situatie aflata la limita dintre patologic si normal, cele mai indicate sunt suplimentele nutritive cu continut specific, asemanatoare parului, si aplicatii locale su# forma de sampoane sau lotiuni cu vitamine si su#stante vasodilatatoare. 7el mai frecvent se utilizeaza vitaminele din grupuil C%C5 ' cu rol $ranitor si $idratant, C6 ' implicata in sinteza keratinei, derivati de vitamina - si su#stante care fac vasodilatatie la nivelul vaselor din derm a)utand la o #una irigarea radacinii firului de par ' nicotinat tocoferol. Principalele pro'le*e ale 3irului ,e par 2 1. Alopeciile ' caderile excesive ale parului din diferite cauze/ !. (tarile peliculare- matreata

$. Alopeciile
(e clasifica in functie de mai multi facturi% dupa distri#utie% focale, difuze si totale/ dupa momentul aparitiei%congenitale si do#andite% dupa tipul leziunii care le produce%cicatriciale si necicatriciale Alopecia areata

44

0ceasta forma de alopecie se mai numeste in termeni dermatologici pelada. -ste o pierdere focala, localizata a parului, determinata de o reactie inflamatorie a la nivelul radacinii firului de par, a carei cauza nu a fost inca determinata. 6e o#icei, aceasta afectiune este reversi#ila, afecteaza atat copiii cat si adultii, are o distri#utie egala pe sexe si aproximativ !0: din cazuri au antecendente in familie. 7linic, aceasta #oala se descrie prin placi alopecice rotund-ovale de 1-5 cm diametru. &ot aparea la nivelul scalpului, #ar#ii si sprancenelor. .areori apare si in alte zone ale corpului. -volutia #olii este imprevizi#ila. (e poate remite sau extinde, determinand alopecie totala ' la nivelul scalpului sau universala ' la nivelul intregului corp ( nu mai are sprancene, s.a.m.d =ratamentul acestei forme de alopecie este strict medicamentos, prescris exclusiv de catre dermatolog, deoarece se pot lua in discutie tratamente cu efecte secundare care tre#uie atent monitorizate% su#stante irigante ' cign#olinul, corticosteroizi administrati sistemic sau local si aplicatii cu minoxidil, su#stanta puternic vasodilatatoare ' 0lopexH. P&eu,opela,a -ste, din pacate, o alopecie cronica cicatriciala ' ireversi#ila, de cauza necunoscuta inca. 0fecteaza mai ales femeile (raportul femei+#ar#ati?2+1 si este mai frecventa intre 20 si 50 de ani. 6e#uteaza lent, de o#icei la nivelul vertexului (varful capului cu una sau mai multe zone alopecice numulare (de dimensiunea unei monede , ovale. 0ceasta forma de alopecie apare din cauza unei inflamatii cronice la nivelul dermului. 5oliculul pilos va fi distrus treptat, iar procesul devine ireversi#il. 6in acest motiv nu se cunoaste inca un tratament eficient impotriva aceste afectiuni. Alopecia an,ro enetica *n dermatologie mai este cunoscuta su# denumirea de calvitie $ipocratica. -ste o alopecie determinata genetic, cu o dispozitie specifica, determinata de $ormonii androgeni in exces. Coala de#uteaza de o#icei intre 20-40 de ani, uneori c$iar in adolescenta. (e manifesta prin pierderea progresiva a parului din regiunile fronto-temporale (tample si de pe vertex (varful capului . *n cazurile

45

care apar la varste precoce, de o#icei ne confruntam cu o pierdere totala si destul de accelerata a parului. "a persoanele la care de#utul este mai tardiv ' 40-50 de ani ' evolutia este limitata. 0cesti #ar#ati au, de o#icei, o pilozitate mai accentuata la nivelul corpului. =ratamentul eficient 100: deocamdata nu este cunoscut. -xista incercari terapeutice care garanteaza succesul in proportii varia#ile. 7ele mai la indemana sunt aplicatiile cu 1inoxidil la care raspund cca 20: dintre pacienti, in functie de vec$imea leziunii si de varsta su#iectului in cauza. &rognostic mai #un au pacientii care au mai putin de 25 de ani si o vec$ime a leziunilor mai mica de 5 ani. , alta varianta terapeutica este reprezentata de lotiunile cu estrogeni, $ormoni feminini sau c$iar ta#lete cu o compozitie asemanatoare, dar care prezinta mari riscuri de feminizare ' ginecomastie(cresterea sanilor la #ar#at si disfunctie sexuala. *n ultimii ani s-a incercat transplantul de par care este o metoda costisitoare si cu rezultate inca incerte Alopecia an,ro enetica 3e*inina .eprezinta aproximativ 85: din cazurile de alopecie la femei. Lona afectata de pierderea parului este diferita de cea care apare la #ar#ati, fiind una difuza care afecteaza mai ales regiunea mediana a scalpului, respectiv fruntea. 7auza este reprezentata de o sensi#ilitate crescuta a firului de par la $ormonii androgeni din sange, de $ipersecretia de androgeni (ovar polic$istic sau de consumul de medicamente cu actiune asemanatoare cu a $ormonilor sexuali masculini. =ratamentul se realizeaza cu $ormoni antiandrogeni administrati oral (ciproteron acetat ' 6iane 25 si+sau $ormoni estrogeni administrati per os sau local su# forma de lotiuni.

46

-. Starile peliculare - *atreata

0ceste afectiuni au o cauza comuna care are la #aza $ipersecretia de se#um. 6upa cum #ine se stie, glandele se#acee la indivizii normali sunt mai #ine reprezentate in zonele in care acestia nu prezinta pilozitate accentuata% fata, spate, palme, plante. *n aceste zone apare de o#icei acneea, afectiune determinata de secretia excesiva de se#um. *n mod normal, in zonele #ine acoperite de par (scalpul , glandele se#acee ar tre#ui sa ai#a dimensiuni mai reduse si sa secrete mult mai putin se#um. 0tunci cand nu se intampla asa, apare , la nivelul scalpului, o stare peliculara, denumita popular matreata. 0ceasta apare datorita unui fung-ciuperci saprofite (se gaseste in numar mic in mod o#isnuit in piele ' &itHosporum ,vale care se mai numeste si 1alassezia 5urfur. 6ezvoltarea in exces a acestei ciupeci este favorizata de cantitatea crescuta de se#um pe care o secreta in mod normal glandele se#acee la nivelul scalpului. *n acest moment apare o stare peliculara uscata , denumita de dermatologi &itHriasis 7apitis ' matreata uscata. 0ceasta se manifesta printr-o descuamare accelerata a straturilor superficiale ale pielii scalpului datorita inmultirii excesive a &itHosporum ,vale care reduce ritmul de reinnoire celulara epiteliala de la !8 de zile pana la 7-8 zile. &acientii prezinta acel tip de matreata cu scuame mici, uscate, care cads ca faina pe umeri. 0ceste cazuri #eneficiaza de tratament cu sampoane pe #aza de su#stante antifungice% ketoconazol ' 3izoral, clotrimazol ' =riazol, disulfura de seleniu care are si rol antise#oreic ' (elegel. *n anumite cazuri, situatia se poate complica prin aparitia inflamatiei si iritatiei, datorate descompunerii se#umului de catre &itHosporum ,vale. 6in acest motiv, unii dintre pacienti prezinta asa-zisa forma de matreata grasa, cu scuame mari, lucioase, aderente de scalp, care la desprinderea fortata lasa mici eroziuni si care se insotesc de prurit si uneori c$iar de un miros neplacut al parului. 0ceasta forma de matreata este denumita de dermatologi &itHriasis (teatoid. =ratamentul acestei afectiuni consta in sampoane cu o compozitie complexa, formata din su#stante keratoreductoare, keratolitice si antiiritante%

47

i$tiol, acid salicilic, piroctonolamine, salicilat de Ln, asocieri care lupta impotriva tuturor mecanismetlor de aparitie a matretei grase. 4neori exista forme severe cere ne se remit la administrarea unor astfel de su#stante pe care le contin produsele dermatocosmetice si este necesara consultatia de specialitate care recomanda derivati corticoizi si alte produse farmaceutice. 6ermatita se#oreica este o afectiune #enigna cronica, foarte raspandita (diagnosticata in 2-10: din consultatiile dermatologice . (e manifesta prin prurit pe pielea capului si pe fata, insotit de pete rosiatice acoperite de co)i grase, localizate mai ales in asa numitele Dzone se#oreiceE, unde glandele se#acee sunt mai numeroase% pe fata % pometi, sprancene, #aza parului / pielea capului/ zona pre - sternului.

-ste favorizata de frig, umezeala, emotii,alcool si stre si este provocata de &itHrosporum ovale. *n cazul dermatozei se produc modificari ale p$-ului cutanat facandu-l mai acid. =ocmai acest fenomen favorizeaza proliferarea ciupercii 1alassezia. , consecinta a acestui fenomen este accelerarea regenerari epidermei asociat cu descuamari ale pielii asemanatoare matretii sau co)ilor. Trata*enul este in principal topic% cr>me pe #aza de derivati imidazolici, antimicotici. =ratamentul de intretinere se face cu produse pe #aza de pirocton olanina sau zinc pirition. (e spala scalpul de !-2 ori pe saptamana (in functie de recomandarile producatorului cu sampon pe #aza de antimicotici, ca de exemlu pirocton olamina, clim#azol, zinc pirition, reductori ca i$t$iol (gudronul in prezent este interzis si c$eratolitici, ca rezorcina sau acidul salicilic. *n cazulspalarile se pot executa la intervale mai mari de timp, alternand cu sampoane ec$ili#rante ( ex. -lution si -xtra-doux de la 6ucraH

48

P&oria(i&
&soriazisul afecteaza zonele extinse ale marilor articulatii% coate si suprafata lunara a ante#ratului, genunc$i, regiunea lom#o ' sacrala, pielea capului, dar si ung$iile. (uprafetele corpului pot fi afectate intotdeauna in aceleasi zone sau se pot sc$im#a in diferitele faze de revenire a #olii.Coala poate afecta numai o parte a pielii capului sau, in asociere cu alte leziuni cutanate (aparitia de co)i mari pe o suprafata inrosita , poate acoperi uneori intreaga suprafata a scalpului.-a poate provoca prurit si rani din cauza scarpinatului si c$iar lic$efiere (adica ingrosarea pielii . 0fecteaza rar fata, insa ungiile sunt adesea afectate, in aproximativ 2050: din cazuri o#servandu-se aparitia de mici denivelari punctiforme sau de striatii transversale de-a lungul suprafetei ung$iei, pana la distrugere totala a ung$iei. A&pectul clinic - prezenta la nivelul pielii a numeroase pete rosii si descuamate, de forma rotunda sau iesite usor in relief. 7o)ile care acopera petele sunt al#icioase, aspre, uscate si adesea foarte ingrosate. 0ceste pete pot avea dimensiuni mici sau pot fi unite intre ele, formand placi extinse. &soriazisul apare la orice varsta, durata perioadei de vindecare sau reaparitia acestuia fiind imprevizi#ila.6in punct de vedere $istologic, epiderma afectata de psoriazis prezinta o crestere semnificativa a capacitatii de reproducere a celulelor( numarul de mitoze creste de la 9 la 1! ori, in comparatie cu o piele sanatoasa , timpii de turnover scurtandu-se, asadar, cu aproximativ de !8 de zil/e, de la stratul #azal, inspre stratul cornos. Trata*ente% in prezent nu exista terapii pentru vindecarea complecta a psoriazisului. *n functie de formele clinice, se folosesc su#stante c$eratolitice (acid salicilic, 0;0 , reducatoare (sulf, i$tiol , antralina (ditranol , corticosteroizi topici, derivati ai vitaminei 62 (calcipotriol, tacalcitol0, retinoizi (tazaroten etc.

49

TIPURILE DE PAR
(unt determinate de starea naturala a parului, de cat de mult se#um produc glandele se#acee. Fopsitul si coafatul influenteaza si ele modificari ale parului. $. PAR USCAT )aracteristici: lipsit de stralucire/ se simte uscat la pipait/ se incurca usor/ greu de pieptanat, in special cand este ud/ gros la radacina, sau su#tiat la varfuri. spalatul excesiv cu sampon nepotrivit tipului de par/ utilizarea indelungata a instrumentelor de coafat/ folosirea gresita a vopselei de par si a solutiilor de coafat/ expunerea la soare/ temperaturi extreme/ alimentaie defectuoasa. #AT*+,: utilizarea unui sampon si a unui #alsam $idratant ' acesta reec$ili#reaza si $raneste firul de par, conferindu-i un aspcet sanatos si stralucitor. uscarea naturala a parului utilizarea tratamentelor specifice

)auze:

-. PAR /OR%AL )aracteristici: nu este nici foarte gras, nici foarte uscat/ isi mentine pentru o perioada mai lunga forma de coafare/ #AT*+,: utilizarea unui sampon si a unui #alsam regenerator sau a unui sampon ! in 1/ samponul regenerator reec$ili#reaza si $raneste parul, conferindu-i un aspect sanatos si stralucitor 50

utilizarea produselor cu factori de protectie 4F.

.. PAR GRAS )aracteristici: are un aspect gras/ nu are volum/ este lipicios. pro#lemele $ormonale determina producerea in exces a se#umului/ stresul/ temperaturile extreme (foarte cald sau foarte frig periatul excesiv al parului/ trecerea frecventa a mainilor prin par/ transpiratie/ dieta #ogata in grasimi. #AT*+,: utilizarea unui sampon si a uni #alsam care sa confere volum ' indeparteaza excesul de grasime si impuritatile, confera volum si stralucire parului. #alsamul se foloseste mai mult pe varfuri, evitand radacina firului de par/ este recomandata folosirea sampoanelor care au ingredienti a#sor#anti (6ucraH 0rgeal ' pe #aza de argila 0. PAR CO%BI/AT )aracteristici: este gras la radacina si uscat la varfuri tratamente c$imice/ expunere la soare utilizarea frecventa a instrumentelor de coafat. #AT*+,: )auze:

)auze:

51

-utilizarea unui sampon si a unui #alsam care sa confere volum si in acelasi timp sa $raneascan varfurile si sa prote)eze impotriva vremii/ este recomandata utilizarea produselor ce contin ingredienti sicativi(a#sor#anti si $idratanti. 7. PAR ;OPSIT SI COAFAT )aracteristici: parul vopsit este poros si casant la varfuri. #AT*+,: utilizarea unui sampon si a unui #alsam care sa neutralizeze reactiile alcaline produse in timpul vopsirii/aceste produse contin acizi esentiali. Ce ,eteriorea(a 3irul ,e par< 1. dieta deficitara ' sanatatea si sstralucirea firului de par depind de o dieta ec$ili#rata si #ogata in su#stante $ranitoare/ !. alcoolul ' nu este compati#il cu mineralele si vitaminele necesare pentru a avea un fir de par sanatos/ 2. cafeaua si ceaiul ' sunt stimulenti puternici si actioneaza asupra sistemului nervos, respirator si cardiovascular, reducand astfel retinerea mineralelor necesare unui fir de par sanatos/ 4. aerul conditionat si incalzirea centrala ' au un efect de uscare a firului de par, afectand nivelul de $idratare/ 5. $ormonii ' o activitate $ormonala excesiva poate cauza o stimulare a glandelor se#acee printr-un surplus de se#um, parul devenind gras/ daca activitatea $ormonala este redusa, parul de vine uscat/ pe masura ce se inainteaza in varsta nivelul estrogenilor scade determinand uscarea si caderea parului. 6. vremea - frigul extrem afecteaza nevelul de $idratare si rezistenta firului de par, in timp ce vremea umeda este o pro#lema pentru parul coafat/ parul ondulat se carlionteaza iar parul drept capata un aspect lasat/ 7. soarele si apa salina ' afecteaza nivelul de $idratare si uleiurile naturale ale parului.

52

53