Sunteți pe pagina 1din 5

O vazu respirind usurata, ca si cind planul machiavelic pe care-l

pusese la cale era pe punctul de a fi descoperit. Dar nu fusese.


Din nou, in capul lui, multiple sonerii de alarma isi faceau datoria,
preves-tind un pericol. E doar o femeie, ce ar putea sa-mi faca? veni un gind
razlet, astupind traseul pe care se inghesuia avetismentul privitor la aceeasi
subevaluare cind fusese doar la un pas de moarte.
Isi permise sa arunce o privire rapida de jur imprejur si constata
multumit ca in apropiere nu se afla nici-un obiect contondent, deci din punctul
asta de vedere se afla in siguranta. Reveni la fel de rapid cu privirea la Brianna
pentru a observa ca se apropia de el, intr-o atitudine care parea sa fie una
concilianta.
Apoi descoperi siderat ca se opreste la doar citiva centimetri de el si
incepe sa-l mingiie pe brate. Chiar si prin stofa groasa a sacoului, ii simtea
atingerile ca si cind l-ar fi pirjolit un suflator cu oxiacetilena. Si imediat, la baza
firelor de par ii aparura bro-boane perlate de transpiratie. Inca nu intelegea jocul,
dar continua sa fie optimist.
Fara sa para atenta la starea lui sufleteasca, Brianna isi vedea
linistita de treaba. Ii deschisese singurul nasture de la sacou si ii mingiia cu
infinita tandrete muschii pieptului. Ajungind cu palmele in dreptul inimii, zabovi
o clipa, simtind cum se accele-reaza bataile, dupa care inlatura cu palmele
desfacute haina care o incomoda. Se apleca u-sor spre el, ametindu-l cu
parfumul ei si cu mirosul imbatator al propriului ei corp, pentru a aplica un sarut
fierbinte chiar pe locul unde se simteau pulsatiile.
Dupa care impinse sacoul cu amindoua miinile, pina cind acesta
cazu la pi-cioarele lor. Reveni la ceea ce o interesa, adica la torsul lui,
innebunindu-l cu migiieri de care n-o stiuse capabila. Fiecare deplasare a miinii
era urmata de un sarut aplicat cu multa ingeniozitate, sau de o muscatura usoara
ca o dureroasa anticipatie.
Phillip era deja intr-o stare vecina cu nebunia, chiar pe punctul de a
ignora toate regulile stupide pe care ea le enuntase. Dar o simpla incordare a
bratului o facu sa se retraga putin si sa clatine din cap in semn de avertisment.
- Nţ! Nu uita ca ai acceptat sa joci jocul asta, ii auzi vocea ragusita,
dar teri-bil de erotica. Vrei sa cred despre tine ca esti un barbat slab?
- Nu. Glasul ii era gituit, abia daca isi dadea seama cum fusese
capabil sa eli-bereze o silaba. Inghiti puternic pentru a pronunta cuvintul
urmator. Continua.
Se apropie din nou de el, de aceasta data lasindu-se in genunchi,
pentru a-i desface nasturii de la mansete. Drept rasplata, primi cite o sarutare
fierbinte si umeda pe fiecare incheietura a miinii. Curentii electrici de slaba
intensitate cit corpul ii fusese pro-tejat de haine, incepura sa se dezvolte,
facindu-l din nou sa-si piarda controlul.
-Nţ! auzi din nou, ca prin ceata, simtind singele cum ii fierbe prin
vene.
Nasturilor de la mansete le urmara cei de pe piept, nu insa inainte
de a-i scoate cu gesturi lenese, camasa din pantaloni. Fiecare atingere il curenta,
ii era teama ca la un moment dat nu se va mai putea controla, cu toate
avertismentele ei.
Asista neputincios la ritualul deschiderii ultimilor nasturi, simtind
deja ca nu mai are aer. La fiecare contact cu buzele ei fierbinti, il zguduia cite un
frison. Ochii i se impaienjenisera, iar la sfirsitul torturii era sigur ca va avea fata
brazdata de lacrimi.
Respira greu, sacadat, dupa cum miinile ei intrau in contact cu
parul de piept sau cu pielea. O privea pierdut printre gene, oridecite ori virtejul
din capul lui ii per-mitea sa o faca.
Brianna insa nu parea impresionata de suferinta lui si reusise sa-l
elibereze si de camasa, care acum zacea morman pe podea, ca o companie ofilita
a sacoului. Iar acum parea ca parcurge un studiu in detaliu a ceea ce insemna
corpul lui, strabatind meridiane si paralele cu o iscusinta demna de o gheisa.
Ajunsese la gitul cald, acolo unde isi odihnise nu odata capul, locul
care i se potrivea perfect si caruia ii acorda, in consecinta, o atentie deosebita. Ii
aplica saruturi mici si calde in tot spatiul degajat dintre cele doua clavicule,
coborind serpuitor pe piep-tul larg, evitind insa cu mare grija sa atinga
protuberantele intunecate. Stia ca asta ar fi in-semnat in egala masura
capitularea, precum si incheierea „jocului”.
Tot de un tratament preferential se bucura si zona omoplatilor, unde
intro-duse o unealta noua de tortura: propria ei limba. Desi percepuse vibratiile
corpului lui si cu buzele, prin voltele pe care le descria cu ajutorul limbii simtea
cum intreg trupul intra in rezonanta. Curentii care ii intepau lui creierul se
foloseau parca de organul ei gustativ ca de un paratraznet. Pentru ca simtea in
egala masura trepidatiile proprii, ca si pe ale lui.
Mirosul pe care il degaja carnea tare, picaturile de transpiratie care
se adu-nau in piriiase, parfumul lui masculin, respiratia lui suieratoare precum si
constientizarea actului ei o faceau pur si simplu sa ameteasca. Daca ar fi mai
adaugat si sentimentul im-tator de putere, combinatia ar fi declansat inauntrul ei
o adevarat implozie.
Martor ii era Dumnezeu ca nu premeditase nimic. Nu regasise in
mintea ei niciodata o astfel de pedeapsa. Dar se pare, ca nu fusese suficient de
ingaduitoare cu ea insasi. Pentru ca acum nu se mai putea opri sa n-o faca.
Se lasa din nou in genunchi, cu fata la el, cu privirile fixate in
pupilele lui di-latate, si isi vazu „victima” perfect constienta de supliciul ce i se
pregatea. Faptul ca sta-tea in continuare imobil ca o statuie vie, nu insemna ca ii
era usor. Nu insemna ca nu il doare. Il vedea clar cum e pe punctul de a ceda
nervos , aproape ca ii simtea ghemul dure-ros din capul pieptului.
Ii desfacu deci cu si mai multa incetineala cureaua, urmata de
nasturele de la betelie, trase periculos de incet de fermoar, dar nu incerca sa-i
coboare pantalonii. Il sica-na numai mingiindu-l pe fese, pe coapse, pe partea
interioara a picioarelor, percepind sub palme tremurul devenit acum mai mult o
zgiltiiala.
O implora din priviri sa se opreasca, isi muscase deja buzele pina la
singe, respiratia ii era din ce in ce mai suieratoare, ii dovedise ca nu era nici
trufas, nici arogant, nici superior, era un simplu om. Momentele de luciditate
erau din ce in ce mai rare, iar frigul din incapere nu-l ajuta deloc sa se adune.
Arata exact ca un bolnav de friguri galbe-ne, cu singura diferenta ca se
incapatina sa-si pastreze pozitia verticala.
Pina la urma, pantalonii cazura invinsi de propria lor greutate,
incetind sa se mai lupte cu gravitatia. Nu pasi pentru a se elibera de ei, pentru ca
se simtea umilit si in-frint asa cum nu mai fusese niciodata in viata lui. Simtea
buzele si limba Briannei des-criindu-i serpentine pe coapse si isi simti dintr-o
data toti muschii contractindu-se. Era mai mult decit putea sa suporte.
Ca intr-o doara, Brianna isi trecu mina peste slitul chilotului, urcind
apoi spre banda de elastic, unde stia precis ca erectia ii imprinsese extremitatea
barbatiei afara. In clipa in care il atinse cu degetul, tot corpul i se frinse in doua,
si-l vazu ghemuindu-se pe podea cuprins de convulsii.
Stia care era cauza, nici ea nu era departe de ceea ce ii facuse lui,
dar, curios, nu resimtea nici-un fel de mila. Il privea detasata cum se
contorsonieaza sub imperiul or-gasmului si isi spuse ca il pedepsise destul.
Era cazul sa incheie toata aceasta poveste, din care ea iesise
triumfatoare fa-ra macar sa spere. Nu se gindi nici-un moment ca, de fapt,
indurind tortura pina la capat el iesise triumfator. Uitase, practic, de propriile
sale reguli.
De aceea, surprinsa de viteza lui de reactie si de rapiditatea cu care
se replia-se, Brianna nu avu timp sa se impotriveasca modului brutal in care ii
insfaca rochia. Din-tr-o singura miscare, ceea ce pina nu demult fusese un drapaj
elegant ajunse direct in mij-locul flacarilor devoratoare.
Ignorase forta, lasase prea devreme garda jos, nu se indepartase
suficient. Pentru ca in urmatoarele secunde se transforma din „agresor” in
victima. Nici nu avu timp sa-si dea seama unde disparura corsajul, sutienul si
salul gros de pe umeri, pentru ca se trezi tintuita de podea.
Cu aceeasi viteza, Phillip se debarasa de articolele vestimentare
ramase si fu rindul ei sa escaladeze versantii abrupti ai pasiunii. Numai ca
muscaturile lui erau „de-a-devaratelea”, iar fiecare sarut o stigmatiza cu cite-o
vinataie.
Isi infipsese amindoua miinile in parul ei, degetele cuprinzindu-i
capul ca niste cercuri de otel, pielea fetei fiind supusa unui adevarat tratament de
lifting facial. Ochii ii devenisera oblici, dar imprastiau aceeasi imagine ireala.
Simtea pe piele buzele si dintii lui, ii percepea greutatea, se indesa in ea cu
fiecare clipa, aducind-o intr-o stare de extaz.
Degeaba incerca sa se elibereze, degeaba se forta sa scape de sub
trupul lui, nu avea nici-o sansa de evadare. La un moment dat, printre gemetele
comune, auzi un piriit slab, semn ca si ultima bariera dintre ei fusese inlaturata.
In acelasi timp ar fi vrut sa-l rostogoleasca dar si tinjea s-o patrunda. Se misca in
intimpinarea lui, il simtea tare si pulsatil, dar el se incapatina sa-i refuze
implinirea.
O aduse in faza de dementa, in clipa in care ii musca succesiv si
posesiv sfir-curile intarite, pentru ca nu mai vazu in fata ochilor decit stelute
multicolore, pe fondul convulsiilor binecunoscute. Fara sa-i lase timp sa se
reculeaga cobori periculos de mult, eliberindu-i capul din strinsoare, dar
incercuindu-i soldurile.
Despre senzatiile care urmara, Brianna isi spuse ca nu ar fi trebuit
sa fie ni-ciodata relevate pamintenilor. Intr-atit se apropiau de sublim, de
desavirsire. Desi o us-tura toata pielea, iar muschii interiori ai picioarelor ii
tremurau, virtejul de placere care urca amenintator inauntrul ei ii anulase orice
alta perceptie.
Bijbiia cu minile, dornica sa se agate de ceva, efectiv se topea sub
senzatia delicioasa a carei prizoniera era pentru a doua oara, intr-un interval de
maxim cinci minu-te. Parul i se revarsase ca o cascada de foc, imprumutind o
nuanta de rosu Tizian de la flacarile care tresaltau vesele chiar la capul ei.
Apoi, cind era mai fericita, il simti cum patrunde in ea, puternic,
nemilos, neinduplecat. Isi regasi pe buzele lui infometate propriul gust, si incepu
din nou o ascen-siune extrema, corp la corp. Inalta miinile, pentru a-i cuprinde
fata in palme, si, la fel de brusc, modalitatea lui de abordare se schimba. Se opri.
Ridica putin capul, pentru a o privi si o saruta dulce pe coltul
buzelor.
- Ma ierti? Fu singura intrebare pe care i-o adresa.
- As putea sa n-o fac? Veni raspunsul ei soptit. Atita tandrete si
umilinta ii aduse doua lacrimi la coltul ochilor. Safirul si smaraldul se scaldau
acum intr-o pinza transparenta, stralucitoare si exotica.
- De ce m-ai chinuit?
- Pentru ca, prin comparatie, chinul meu a fost de sute de ori mai
mare…
- Ai nascut greu? Grozav moment pentru a se interesa de…
Doamne! Dar, stia! Incerca sa se degajeze, dar el nu-i dadu nici-o sansa. Credeai
ca nu stiu ca avem un copil? O saruta din nou, de data asta parca vrind sa o
absoarba cu totul.
- Nu la nastere ma refeream, ii replica ea putin intepata.
- Atunci, la ce? Ai crezut ca m-ai pierdut definitiv? Iti pasa?
Cu mina dreapta ii mingiia buclele rebele, fara sa abandoneze
pentru un mo-ment cele doua tinte pretioase, ochii si buzele ei iritate de atita
sarutat.
- Am ceva mai de pret?sopti ea.
- Nu. Si nici eu. Facu o pauza ca sa-i aplice un nou sarut, dupa care
incepu din nou sa se miste inauntrul ei. O vazu coborind pleoapele, asteptind un
nou nivel al pla-cerii. Deschide ochii, se auzi insa tonul lui imperativ. Continua
sa se miste, dar voia sa-l priveasca.
Brianna deschise ochii, invaluindu-l cu o privire languroasa si
pierduta.
- Ce vrei sa vad?
Rasuflarea usoara si parfumata ii atinse obrazul si ii accelera
singele.
- Pe mine. Pe barbatul si pe tatal copilului tau. Vreau sa nu ne mai
despatim niciodata. Ma crezi?
- E dorinta mea din totdeauna, murmura ea, lasind usor in jos
pleoapele.
- Nu! Priveste-ma! ii porunci el.
Deschise din nou ochii. Chipul lui alcatuit din linii ferme, incadrat
de parul negru care i se adunase in suvite si ii cadea pe frunte, era deja o imagine
incetosata.
Si atunci, ritmul incepu sa se accelereze, iar el se ridica, apucindu-i
genun-chii in palme, avind aerul unei zeitati a focului, puternic si tensionat,
preocupat acum si pentru eternitate sa o ocroteasca si sa o posede.
Restul lumii se dizolva in citeva clipe in neant, raminind numai
flacarile purificatoare… si ei doi inlantuiti pe vecie.

25.05.2004-16.04.2005

S-ar putea să vă placă și