Sunteți pe pagina 1din 15

Aceste definiii pot fi concentrate n urmtoarele tabele de adevr.

conjuncia disjuncia

implicaia echivalena
Negaia
v(p) v(q) v(pq)
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0
v(p) v(q) v(pq)
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0
v(p) v(q) v(pq)
1 1 1
1 0 0
0 1 1
0 0 1
v(p) v(q) v(pq)
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1
v(p) v(p)
1 0
0 1
Urmtoarele propoziii sunt adevrate, pentru orice propoziii p, q, r:
1. (p q) (q p)
!. (p q) (q p)
". #(p q) r$ #p (q r)$
%. #(p q) r$ #p (q r)$
". (p p) p
%. (p p) p
&. #p (q r)$ #(p q) (p r)$
'. #p (q r)$ #(p q) (p r)$
(. #p (p q)$ p
). #p (p q)$ p
*. p p
10. (p p)
11. (p q) (p q)
1!. (p q) (p q)
1". (p q) (p q)
1%. (p q) (p q)
1&. p p
1'. (p q) (p q)
1(. (p q) (p q) (q p)
1). (p q) (q p)
+,emplu
1.-a se arate ca este adevarata urmatoarea e,presie:
v((pq))v(pq)
.emonstratie:
v(p) v(q) v(pq) v((pq)) v(p) v(q) v(pq) v((pq))v(pq)
1 1 1 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1 1 1
0 1 0 1 1 0 1 1
0 0 0 1 1 1 1 1
Exemplul 1. /onsider0m n mulimea
L
n
1


1 ,
1
!
... ,
1
!
,
1
1
, 0
n
n
n n
urm0toarele operaii:
x y 1 max( x, y )
x y 1 min( x, y )
x 1 1 x.
.efinim funciile
1
,2,
n31
: L L prin urm0torul tablou:
x
1
(x)
!
(x) ........
n3!
(x)
n31
(x)
0 0 0 ........ 0 0
1
1
n
0 0 22. 0 1
1
!
n
0 0 22. 1 1
.
.
.
0 2.. 22. 1 1
1
!

n
n 0 1 22.. 1 1
1 1 1 ......... 1 1
-e poate verifica u4or c0 L
n
este o al5ebr0 6ucasie7icz n3valent0.
8. 8n baza e,emplului 1, lecia !.!, para5raful !.!, detaliem cazul n 1 ".
Rezolvare:
/onsider0m n mulimea
L
"
1 {0, , 1 }
operaiile lui L
"
scrise sub form0 de tabele:
x
y
0

1 x
y
0

1 x x x
1
(x)
!
(x)
0 0

1 0 0 0 0 0 1 0 0 0

1

0

0 1
1 1 1 1 1 0

1 1 0 1 1 1
x y x y x
-e poate verifica u4or c0 L
"
, cu aceste operaii, este o al5ebr0 6ucasie7icz "3valent0.
9odulul ":
Definiia 3.3.7 : propoziie ; din !" este logic adevrat# sau tautologie, dac0 pentru
orice valorizare de adev0r V, V(;) 1 a. Acest lucru se noteaz0 ;. <om scrie ; ca s0
indic0m c0 ; nu este o tautolo5ie, adic0 e,ist0 o valorizare de adev0r V pentru care V(;) 1 f.
Astfel, pentru propoziiile compuse A, A B, A B, A = B 4i A > B, avem
urm0toarele tabele de adev0r:
A A A B A B A B A B
a f a a a a a a
f a a f a a f f
f a a f a f
f f f f f f
A B A=B A B A>B
a a a a a a
a f f a f f
f a a f a f
f f a f f a
Exemplul 3.$.3
%i& ?ropoziia (( A = B ) = A ) = A este o tautolo5ie:
A B A=
B
((A=B)=A
)
((A=B)=A)=
A
a a a a a
a f f a a
f a a f a
f f a f a
%ii& propozitia ( P = Q ) ( P Q ) este nerealizabil0:
P Q Q P = Q P Q (P = Q) (P Q)
a a @ a @ @
a @ a @ a @
@ a @ a @ @
@ @ a a @ @
'(servaia 3.$.$ ?e baza definiiei ".".( avem:
(i) : propoziie este tautolo5ie dac0 4i numai dac0 ne5aia ei nu este realizabil0
(ii) : propoziie este realizabil0 dac0 4i numai dac0 ne5aia ei nu este o tautolo5ie
(iii): propoziie care este tautolo5ie este realizabil0 n timp ce o propoziie realizabil0 nu
este neaparat tautolo5ie
(iv) +,ist0 anumite tautolo5ii de baz0 ce sunt frecvent utilizate:
(1) (A B) > (A B) 6e5ea lui .e 9or5an
(!) (A B) > (A B) 6e5ea lui .e 9or5an
(") (A) > A 6e5ea dublei ne5aii
(%) (A = B) > (B = A) 6e5ea contrapoziiei
(&) (B = C) = ((A = B) = (A = C)) ?rima le5e a silo5ismului
(') (A = B) = ((B = C) = (A = C)) A doua le5e a silo5ismului
(() (A = (B = C)) > (( A B) = C) 6e5ea transport0rii
()) A A 6e5ea terului e,clus
Definiie ?ropoziia ecAivalent0 ce rezult0 se spune a fi Forma ormal !i"#unctiv
(F!). Bie F o propoziie astfel ncCt atomii lui F sunt A
1
,2, A
n
. Borma 5eneral0 a lui F n
F! este:
F!(F): ( 11
A
2 1n
A
) ( !1
A
2 !n
A
) 2 ( $
A
1
2 $n
A
),
unde i #
A
DA
1
,2, A
n
E sau i #
A
(A
1
,2,A
n
), adic0 i #
A

sunt atomi sau ne5area unor atomi
din F 4i n fiecare component0 conFuctiv0 a F!(F), fiecare atom a lui F apare numai o
sin5ur0 dat0, ne5at sau nene5at.
/onceptul dual al lui F! este numit Form ormal Con#unctiv (FC) 4i are
urm0toarea form0:
FC(F): ( 11
A
2 1n
A
) ( !1
A
2 !n
A
) 2 ( $
A
1
2 $n
A
).
Exemplul 3.).3 -0 se 50seasc0 F! a propoziiei F cunoscCndu3se tabela de adev0r
redus0 a lui F:
A B C F
1 a a a a
! a a f f
" a f a f
% a f f f
& f a a a
' f a f f
( f f a f
) f f f a

<om urma metoda descris0 n teorema ".'.!:
Pa"ul 1: G0sim toate liniile care au un a n ultima coloan0. Aceste linii sunt 1,&,).
Pa"ul !: F!(F) H t
1
t
&
t
)
H (A B C) (A B C) (A B C).
<om enuna acum dou0 corolare interesante 4i utile referitoare la diverse mulimi adecvate de
conectori lo5ici.
(1) 8n conformitate cu definiia inductiv0 a propoziiilor, tablourile sematice atomice ale
propoziiilor ;, ;
1
, ;
!
sunt cele prezentate n tabelul urm0tor:
aA @A a(;
1
;
!
) @(;
1
;
!
)
I J K
a;
1
@;
1
@;
!

I
a;
!
1a) 1b) !a) !b)
a(;) %(;) a(;
1
;
!
) @(;
1
;
!
)
I I L K I
@; a; a;
1
a;
!
@;
1

I
@;
!
"a) "b) %a) %b)

a(;
1
=;
!
) @(;
1
=;
!
) a(;
1
>;
!
) @(;
1
>;
!
)
L K I L K L K
@;
1
a;
!
a;
1
a;
1


@;
1
a;1 @;
1
I

I I I I
@;
!
a;
!
@;
!
@;
!
a;
!


&a) &b) 'a) 'b)
Definiia 3.7.3
%1& odurile unui tablou semantic sunt toate formulele cu semn care apar n tablou.
%*& Un nod al unui tablou semantic se nume4te folo"it dac0 apare ca ori5ine a unui
tablou semantic atomic n caz contrar, nodul se nume4te nefolo"it&
%3& : ramur0 a unui tablou semantic se nume4te contradictorie dac0 pentru o anumit0
propoziie ;, a; 4i @ sunt noduri ale ramurii respective.
%$& Un tablou semantic se nume4te complet dac0 nici una din ramurile
necontradictorii din tablou nu are noduri nefolosite n caz contrar se nume4te tablou incomplet&
Un tablou semantic este contradictoriu dac0 toate ramurile sale sunt contradictorii
Definiia 3.7.) ' demon"tra(ie Bet) a unei propoziii * este un tablou semantic
contradictoriu complet cu ori5inea @*. Un tablou semantic contradictoriu complet cu ori5inea
a* se nume4te o re"pingere Bet) a lui *.
Defini+ia 3.,.1 Un literal este orice atom sau ne5aia acestuia.
.e e,emplu: A+ B+ C sunt literali.
Mtim c0 putem dezvolta orice propoziie din !" ntr3o form0 normal0 conFunctiv0 -N.,
care este ecAivalent0 cu propoziia iniial0. : component0 a -N. este de fapt o disFuncie de
literali, astfel c0 n fiecare disFuncie nici un literal nu apare mai mult decCt o dat0.
?rezent0m acum un al5oritm pentru construcia unei -N. pentru o propoziie dat0, care
este mult mai rapid decCt construirea tabelei de adev0r a propoziiei, urmat0 de ale5erea
coloanelor etc. .
Acest al5oritm rezult0 a fi o aplicaie bazat0 pe:
%i& le5ile lui .e 9or5an:
(A B) A B 4i (A B) A B
%ii& propriet0ile de asociativitate ale lui 4i :
(A B) C A (B C) 4i (A B) C A (B C)
%iii& propriet0ile de comutativitate ale lui 4i :
A B B A 4i A B B A
%iv& propriet0ile de distributivitate ale lui fa0 de 4i ale lui fa0 de :
A (B C) (A B) (A C) 4i
A (B C) (A B) (A C)
%v& propoziiile:
A A A A A A A (B B) A
A (B B) A 4i A A
precum 4i pe teorema substituiei ecAivalenelor. (/a e,erciiu demonstrai c0 propoziiile de mai
sus sunt tautolo5ii.)
Aceast0 metod0 va fi prezentat0 cu aFutorul unui e,emplu.
Exemplul 3.,.* : .ezvoltai propoziia , ntr3o -N. unde:
,: (( A B) (A B) C
Pa"ul 1 : 9ut0m ne5aiile spre interiorul parantezelor folosind le5ile lui .e 9or5an:
a: , # (A B) (A B)$ C
b: , # (A B) (A B)$ C
Pa"ul ! : Bolosim propriet0ile de asociativitate 4i comutativitate pentru a aduce la un loc
literalii aceluia4i atom. Apoi putem simplifica dublele ne5aii, termenii dubli de forma A A 4i
A A precum 4i termenii inutili de forma B B sau B B folosind teorema substituiei
ecAivalenelor:
- #(A B) (A B)$
Pa"ul " /onform propriet0ilor de distributivitate avem:
, #((A B) A) ((A B) B)$ C
/ontinu0m prin repetarea pa4ilor al doilea 4i al treilea. pCn0 ce stabilim -N. final0:
Pa"ul 1N : , ((A B) A) ((A B) B) C
Pa"ul "O : (A A) ( B A) (A B) (B B) C
Pa"u- !O : (B A) (A B) C
care este -N. a lui , pe care o caut0m.
Ultima form0 a lui , este o conFuncie de disFuncii de literali 4i este ecAivalent0 cu
formula iniial0. Acest al5oritm se termin0 n 5eneral cCnd se obine urm0toarea forma a lui ,:
(A
1
1
A
!
1
2.A
P
1
)2.( A
1

A
!

2.A
P

) ()
unde elementele lui D A
1
1
, A
!
1
,2., A
$
1
,2.,A
1

, A
!

,2., A
$

E sunt literali.
8n conte,tul metodei de demonstraie prin rezoluie, e,primarea unei propoziii ca o
mulime de literali se v0de4te foarte util0. .e e,emplu, propoziia din prima parantez0 din (Q)
devine:
D A
1
, A
!
,2, A

E
/onsider0m c0 o astfel de mulime reprezint0 o disFuncie de literali 4i anume, o
propoziie din !".
<om da acum definiia ri5uroas0 a formei unei propoziii e,primat0 pe baza teoriei
mulimilor.
Defini+ia 3.,.3 .isFuncia unui num0r finit de literali poate fi reprezentat0 conform
teoriei mul(imilor ca o mulime ale c0rei elemente sunt literalii n cauz0. Aceast0 mulime se
nume4te clau.. Astfel, o clauz0 este ecAivalent0 cu o propoziie disFunctiv0 din !".
.in motive teAnice vom introduce 4i noiunea de clau. vid, o clauz0 care nu conine
literali 4i este ntotdeauna neverifica/il& /lauza vid0 se noteaz0 prin .
Definiia 3.,.$ /onFuncia unui num0r finit de clau.e poate fi reprezentat0 conform
teoriei mul(imilor ca o mulime ale c0rei elemente sunt aceste clauze. Aceasta mulime se
nume4te mul(ime de clau.e. : mulime de clauze constituie astfel o conFuncie de disFuncii, n
spe0 o propoziie conFunctiv0 din !".
Exemplul 3.,./ 9ulimea de clauze:
D

1
E , D B A
,

!
E , D C B
,

"
E D!
E
reprezint0 propoziia:

1
) ( ( B A


!
) ( C B

"
!
)
Exemplul 3.,.11 -0 consider0m urm0toarele clauze:
DA, BE
DA, CE
AplicCnd rezoluia, putem deduce: DB, CE
Exemplul 3.,.1$ Bie , o mulime de clauze:
- 1 D

1
E , , D C B A
,

!
E , D ! B
,

"
E , D ! A
E
AplicCnd re5ula rezoluiei perecAilor de clauze ale lui ,, avem:
1 DA, B, CE ! DB, !E " DA, !E
! DB, !E " DA, !E 1 DA, B, CE
% DA, !, CE & DB, AE ' DB, C, !E
4i, n final:
0(,) 1 D

1
E , , D C B A
,

!
E , D ! B
,

"
E , D ! A
,

%
E , , D C ! A
,

&
E , D A B
,

'
E , , D ! C B
E
Exemplul 3.,.1, -e d0 urm0toarea propoziie:
-: ((A (B C)) (A B) (A C)
.emonstrai c0 , nu este verificabil0.
Demons+raie
Pa"ul 1 : -e stabile4te -N. a lui ,:
, ((A(BC))((BC)A)(AB)(BA)(AC)(CA)
(

1
C B A
) (

!
A B
) (

"
A C
) (

%
B A
) (

&
A B
)
(

'
C A
)(

(
A C
)
Pa"ul ! : -e alc0tuie4te mulimea de clauze corespunz0toare:
, 1 DD

1
, , C B A
E,D

!
, A B
E,D

"
, A C
E,D

%
, B A
E,D

&
, A B
E,D

'
, C A
E,D

(
, A C
EE

Pa"ul " : -e stabilesc feluriii rezolveni:
). DAE din ! 4i &
*. DA, BE din 1 4i '
10.D AE din % 4i *
11. din ) 4i 10
(vezi 4i definiia ".*.". 6iteralul A este eliminat, iar clauza 11 nu conine nici
un literal). 8ntrucCt clauza vid0 aparine rezolventului conform 11, mulimea de clauze ,
nu este verificabil0. Astfel, propozitia , nu este verificabil0
Exemplul 3.10.) Aflai o valorizare de adev0r V astfel ncCt:

f((A B) (A B))


a( A B) f( A B)
f(A B) a(A B)
fA aB aA
fA fA fB
fB fB aA aB
*
1
*
"

*
!
*
%
Ramurile *
!
1i *
%
sunt contradictorii. ?utem folosi oricare din ramurile necontradictorii
*
1
4i *
"
pentru a aplica lema lui SintiPPa. Avem, de e,emplu, valoriz0rile de adev0r V
1
4i V
"
cu:
V
1
(A) 1 f V
1
(B) 1 f 4i V
"
(A) 1 a V
"
(B) 1 f
astfel ncCt:
V
1
((A B) (A B)) 1 V
"
((A B) (A B)) 1 f
Asta nseamn0 c0 am 50sit dou0 valoriz0ri de adev0r care dau propoziiei
(A B) ( A B) valoarea de adev0r f&
1. Bie propoziiile:
A
1
: T" este num0r primU
A
!
: T1& se mparte cu "U
A
"
: T! se mparte cu "U
A
%
: T1" se mparte cu "U.
a) -tabilii o valorizare V pentru propoziiile de mai sus.
b) Bie 2 valorizarea de adev0r care l e,tinde pe V. -0 se calculeze
( ). ) ( ) (
% " ! 1
A A A A 2
Rezolvare:
a) Bie V(A
1
)1a, V(A
!
)1a, V(A
"
)1f 4i V(A
%
)1f.
b)
( ) ( )
! 1 % " ! 1
) ( ) ( A A 2 A A A A 2 =
VW ( )
" %
2 A A =
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
% " ! 1 % "
V A V A V A V A V A A 2 > =
1
( ) ( ) . V V f f a f f a a = > = > =
*. .emonstrai c0 urm0toarea propoziie este o tautolo5ie:
P1
( ) A A A

Rezolvare
Borm0m tabloul:
A A A A P
a f f a
f a f a
3. .emonstrai c0 urm0toarea propoziie este o contradicie:
P3 A A
Rezolvare:
Borm0m tabloul:
A A P3 A A
a f f
f a f
$. !emon"tra(i c urmtoarele propo.i(ii "unt logic ec)ivalente4
( ) B A
1i B A 5
Rezolvare
Borm0m tabloul:
A B
( ) B A
B A
a a f f
a f a a
f a a a
f f a a
/. .ac0 ,1D
C A B A ,
E s0 se demonstreze c0 ,
C B
.
Rezolvare
: propoziie ; este consecin0 a unei mulimi de propoziii ,6? dac0 4i numai dac0
pentru orice valorizare de adev0r 2 a lui , 4i pentru orice X,, astfel ncCt 2(X)1a, 2(;)1a.
Adic0: pentru fiecare valorizare de adev0r a propoziiilor lui , pentru care ele sunt simultan
adev0rate, ; este adev0rat0.
A B C B A (6
7
) C A (6
8
) C B (9)
a a a a a a
a a f a f a
a f a a a a
a f f a f f
f a a a a a
f a f a a a
f f a f a a
f f f f a f
). !ac ,3D
( ) ( ) ! C B A ! B C A , ,
E " "e demon"tre.e c
,
( ) ( ) ! C B A
&
Rezolvare
Borm0m tabloul:
A B C ! C A ! B B A ! C
( )
( ) ! C
B A


B A ! C
( )
( ) ! C
B A


a a a a a A a a a a a a
a a a f a F a a a a f a
a a f a f A a a a a f a
a a f f f F a f f a f a
a f a a a F a a a f a a
a f a f a A a a a f f f
a f f a f F a a a f f f
a f f f f A a f f f f f
f a a a f A a a a f a a
f a a f f F a a a f f f
f a f a a A a a a f f f
f a f f a F a f f f f f
f f a a f F f a f f a a
f f a f f A f a f f f f
f f f a a F f a f f f f
f f f f a A f f f f f f
7. -a se determine forma normal disFunctiva pentru o propoziie 4tiind ca tabela sa de
adev0r (redusa) este:
A B C ,
a a a a
a a f f
a f a f
a f f f
f a a a
f a f f
f f a f
f f f a
Rezolvare
Avem conform tabelei de adev0r redus0 (liniile 1, & 4i )):
BY.(,) 1 (A B C)

(

A B C)

(

A


C)
8. -a se determine forma normal conFunctiva pentru propoziia:
P 3

((A

B) (

A


B)) C
Rezolvare
P3 ((A

B) ( A

B)) C 1
# (A

B)

( A

B)$

C 1
#( A
B)

(A B)$ C 1
#( A

B)

A$

#( A

B)

B$

C 1
( A
B C)

( A B C) 1 BY.(P)
( A

A)

( B

A )

( A

B)

( B

B)

C 1
( B

A ) ( A

B) C 1 BY/(P)
.eci BY/(P) 1 D D A+B E,D B+AE,DCE E
,. -a se construiasc0 tablourile semantice pentru propoziia:
-: (A

A)

(Z

(/ .))
Rezolvare:
a((A

A)

(Z

(/ .)))
a(A

A) a(Z

(/ .))

aA aZ a(/ .)
a(

A) a/
fA a.

(ramura contradictorie)
4i
f(A

A)

(Z

(/ .))
f(A

A)

f (Z

(/ .)
fA f(

A)
fZ aA

f(/ .) fZ
f/ f. f(/ .)
P
1
P
!
f/ f.
P
"
P
%
-unt % ramuri: P
1
,P
!
,P
"
,P
%.
10. -0 presupunem c0 urm0toarele propoziii sunt adev0rate.
(1) :eorge o iu/e1te pe ;aria "au :eorge o iu/e1te pe <caterina.
(!) !ac :eorge o iu/e1te pe ;aria atunci el o iu/e1te pe <caterina.
?e cine iube4te Geor5e de fapt[
Rezolvare. -0 not0m U :eorge o iu/e1te pe ;ariaU cu ; 4i \:eorge o iu/e1te pe
<caterinaU cu *. Atunci,
(1) H ; * 4i (!) H ; * H ; *.
Borm0m propoziia
A H (; *) (; *) H (1) (!),
care conform ipotezei, este adev0rat0. .orim s0 afl0m dac0 :eorge o iu/e1te pe <caterina sau,
ecAivalent, dac0 a*. -0 presupunem c0 nu o iube4te, adic0 @*. Atunci putem construi arborele
semantic cu ori5inea @*.
@*
I
a((; *) (; *))

a(; *)

a(; *)
L K
@; a*
L K L K
a; a* a; a*


8n pasul ! am ad0u5at a((; *) (; *)), deoarece (1) 4i (!) sunt, conform
presupunerii iniiale, adev0rate. 8ncepCnd cu a*, obinem un tablou semantic contradictoriu, ceea
ce nseman0 c0 propoziia * este ntodeauna adev0rat0, cu alte cuvinte :eorge o iu/e1te pe
<caterina.
.ac0 construim un tablou semantic cu ori5inea n @;, vom obine un tablou semantic
necontradictoriu 4i astfel nu vom putea concluziona dac0 :eorge o iu/e1te pe ;aria sau nu.
11. .emonstrai c0 propoziia B este demonstrabil0 prin rezoluie din mulimea:
, 1 DDA, BE, D A, B, CE, DA, B, CEE
Rezolvare. Avem
1.DA, BE
!.DA,B,CE
".D A, B+ CE
%.D A,BE din ! 4i "
&. DBE din % 4i 1
.emonstraia prin rezoluie pe care o c0ut0m este succesiunea clauzelor 1,!,",% 4i &.
.emonstraia ar fi putea fi nf0ptuit0 4i dup0 cum urmeaz0:
Aplic0m rezoluia asupra lui:
,
1
1 DD

1
, B A
E, D

!
, , C B A
E, D

"
, , C B A
E, D

%
B
EE 1 , DBE
pentru a da:
&. DAE din 1 4i %
'. DA, BE din ! 4i "
(. DAE din % 4i '
). din & 4i (
Anume avem , DBE]
0
. 8ntrucCt re5ula rezoluiei este o re5ul0 derivabil0 n !" dup0 cum
am v0zut n e,emplul ".*.10, avem de asemenea , DBE] . .ar, n acest caz, avem, conform
teoremei deduciei ".).', c0 ,] B .
/onform tautolo5iei (B ) B+ putem concAide , ] B cu alte cuvinte B este
demonstrabil din ,.