Triunghi echilateral Poligoane regulate Pătrat L

R= Hexagon regulat R=; d=L; a=; A=L2 R

a= R a
h=; A= R a=; A=6 a L
a Valori ale funcţ
L R=L 304560sincostg1ctg1 o
r
Funcţii trigonometrice
cat.o tr
în triunghiul dreptunghic
p. ig
(ung
sin u= hiul ip. o
Cercul n
cos u= ui u)
u
AAOB=; o
A O tg u= ctg u= cat. alăt.
; u m
(unghiului u)
et
B ri
A=R2; L=2R; ce
Arii Poliedre regulate
B Triunghi
Prisma Cubul
a A=; A=; A dr. = a
c Ab depinde de bază
h A=, p= a
Alat=Pbh
Paralelogram
A D b C Dreptunghi Romb Trapez h d
Atot=2Ab+Alat
V=Abh
d b
h u
A=Lh; A=Ll;
l u l
A=; uD d Paralelipipedul dreptunghic
Ab=a2
l h
L L Alat=4a2
B Ab=Ll d h A = 6a2
A=Llsin u A=d2sin u A=l2sin u A= tot
Alat=Pbh l V= a3
Atot=2Ab+Alat= L d=a
Piramida Trunchiul de piramidă =2Ll+2Lh+2lh 2 2 2 2
V=Abh=Llh; d =LPiramide
+l +h asemenea
Ab depinde de bază Ab, AB depind de baze
=k; =k2 ; =k3
Alat= Alat=
h ap ap
Atot=Ab+Alat Atot=AB+Ab+Alat l h
V= V=(AB+Ab+)
L
L
Corpuri rotunde
Cilindrul Conul R=g Trunchiul de con Sfera h
Ab=r2 r R
h=g h g
h g h A=4R 2
Ab=r2 Alat=rg Ab=r2
r r R V=R3
Alat=2rg V=Abh AB=R2
Acalotă=Azonă=2Rh,
V=Abh Atot=Ab+Alat=r(r+g) Alat=(R+r)g h înălţimea calotei sau
Atot=2Ab+Alat= Rdesfăşurare=g; Atot=Ab+AB+Alat zonei
=2r(r+g) V=(R2+r2+Rr)

r r
Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic Linii mijlocii Puteri
L M în N
Teorema catetei AB2=BCBD; AC2=BCCD Triunghi 2
0 =0
Teorema înălţimii AD2=BDCD; LM=a/2; LMa a 12=1
C b
D AD= Trapez 22=4
L M 32=9
Teorema lui Pitagora LM=(B+b)/2;
BC2=AB2+AC2 a LMb; a=(B–b)/2 42=16
A B B 52=25
62=36
A Linii importante în triunghi 72=49
c AMBC; AM înălţime ortocentru 82=64
b r=
BANNAC; AN bisectoare centrul cercului înscris, cu 92=81
Q
 BPPC; AP mediană centru de greutate 102=100
B M N P a C QPBC; BPPC; QP mediatoare centrul cercului circumscris, cu 112=121
R=, undeS=AABC; P=a+b+c 122=144
Puteri Transformarea 132=169
p=P/2
numerelor zecimale 142=196
an aa ... aa Formule de calcul algebric 152=225
în fracţionare
n factori 4,37=; 0,(4)= x +y2nu se descompune
2
162=256
an  am = an+m 4,(37)=4= în factori 172=289
4,31(725)=4 2 2 2
x +y =(x+y) –2xy 182=324
an : am = an–m
(an)m = anm x2–y2=(x–y)(x+y) 192=361
x3+y3=(x+y)(x2–xy+y2) 202=400
(ab)n = anbn
x3–y3=(x–y)(x2+xy+y2) 212=441
a–n =
(x+y)2=x2+2xy+y2 222=484
Medii (x–y)2=x2–2xy+y2 232=529
a1 = a
ma= (x+y)3=x3+3x2y+3xy2+y3 242=576
a0 = 1, ()a0
(x–y)3=x3–3x2y+3xy2–y3 252=625
1n = 1 (aritmetică) (x+y+z)2= 262=676
0n = 0, ()n0 map= =x2+y2+z2+2xy+2xz+2yz 272=729
(-1)n= (aritmetică ponderată) x +y4=(x2+y2)2–2x2y2=
4
282=784
mg=(geometrică =(x2+y2+xy)(x2+y2–xy) 292=841
4 4 2 2 2 2
sau proporţională) x –y =(x –y )(x +y )= 302=900
mh=(armonică) =(x–y)(x+y)(x2+y2) 312=961
Inegalităţi 322=1024
1. mh(arm)  mg(geom)  ma(arit) 332=1089
Ecuaţii 342=1156
Modul 2. x2≥0, ()xR 352=1225
a+x=b x=b–a (valoare absolută) 3. x≥0, ()xR; 4. ≥0, ()x 0 362=1296
a x = b  x =, a0 372=1369
Inecuaţii cu module
x= 382=1444
x a  –a  x  a  x[–a, a]
392=1521
x≥ a  x(–, –a][a,+)
Ecuaţia de gradul II 402=1600
Radicali Raţionalizări 412=1681
ax2 + bx + c = 0 422=1764
2.
a 3. 432=1849
=b2–4ac
4. 442=1936
<0  xR
452=2025
 =0  x1=x2= 462=2116
>0x1,2= 472=2209
482=2304
492=2401
502=2500