DAN SERACU

Autocontrol pas cu pas

Cuvntul editorului la nceputul colec]iei de cr]i Valeriu
Popa - ,Autocunoatere i transformare"
nante de 1989 cnd terape compementare (neconven[onae),
tn[ee cogntve, tn[ee ocute parapshooga erau
consderate ncompatbe cu ,,omu nou". Nenea Omu conda [ara
aatur de menestre unu cenacu, acordnd consuta[ gratute n
pauzee spectacoeor.
Cu tmpu, nenumaratee cazur de bo grave, unee ncurabe,
vndecate de e popuarzate n revsta ,Facara" de atunc -au
[esut aura de egenda. Numee u ncepea sa fe tot ma des pe
buzee aceora care nu ma aveau nc o speran[a de vndecare prn
medcna casca.
Sceptcsmu nencrederea se naruau n fa[a unu asemenea har
care dezvaua ege une um afate dncoo de matere, dncoo de
papab. Ca o recunoatere nterna[onaa. Vaeru Popa a fost
propus de catre Amercan Bographca Insttute pentru ttu ..Omu
anuu 1997".S-a ntmpat ca prma ucrare a coec[e, cea de fa[a,
sa fe semnata de Dan Seracu, conferen[ar a Facutatea de tn[e
Cogntve Parapshooge, ace aca de nva[atura nfn[at a
ndemnu ngneruu boenergoterapeut, Vaeru Popa.
S-a ntmpat ca. n tmp ce pregateam apar[a aceste car[, sa
vna spre no ate ate martur despre trecerea prn ume a
,doctoruu fara de argn[", Vaeru Popa.
S-a ntmpat....................
!
Dar ma putem vorb despre ntmpare cnd e a tut dnante de
soroc cum cnd va peca dntre no - aa cum ne destanua
recent buna sa pretena Mara Vran (Maa). Doctor n Medcna
Aternatva ?
n mod cert. ntmparea este doar o egatura nca necunoscuta
pentru no.Vaeru Popa a trecut deopotrva prn va[a prn
moarte ega cu e nsu, cu fruntea sus.
Coec[a care- poarta numee s-a nascut dn dorn[a de a ofer o
nforma[e bne argumentata, pertnenta, aceora care sunt gata sa
purceada a autovndecare: pe de ata parte, car[e noastre se vor
un mbod pentru ce ce n-au pat nca pe tarmu ceor nevazute.
nr-un caz n ceaat este vorba de o provocare a
autocunoatere transformare.
Aceasta lucrare o dedic
celor care deja ;i-au gasit Calea,
celor care nca o mai cauta,
Copiilor- celor care abia nva(a sa o caute,
Voua|... ;i ,ucenicului meu"l
naintea mea
Cararea kometru cu kometru, secoe dupa secoe,
se ntnde aba... ar drumu,
n panta mperceptba, urc a mereu...
(jiddu lrishnamurti, Cararea)
"
lntroducere n ,Autocontrol pas cu pas "
Lucrarea pe care o ctet acum se adreseaza att ceor care vor sa
nceapa Autocontrolul pas cu pas, ct ceor care au nceput ceva,
cndva practca de|a, ct ceor care vor a|unge a aceasta
n[eegere, nante de a ncepe, cteva cuvnte ntroductve cred ca
sunt necesare.
nantea ta Dvntatea a pus o Carare, dferta de a om a om,
carare a sfrtu carea este examenu ce mare dnantea satuu
spre lumile superioare. -Parcurgnd aceasta carare avem doua
[eur: a acumula Cunoa;tere a face 8ine. Prmu dezderat nu
poate f ndepnt ntr-o va[a, tocma de aceea avem posbtatea
de a ne rentoarce ntr-o ata, ca ntr-o clasa de coaa. Modu n
care absovm aceste case depnde numa numa de no, ar de
aceasta depnde numaru de rentoarcer n ate ve[ uteroare, n
ceea ce prvete a face bine, ac cae sunt nenumarate, ar fecare
dntre no avem bne defnta caea dn fa[a noastra. Probema este
de a afa care este calea pe care ne-a pus-o El n fa(a. Suntem pu
cumva n stua[a unu conducator auto care cauta ntrarea pe
autostrada unde are o banda a u de crcua[e, ntr-un ora
necunoscut fara harta. Modatatea uurar gasr intrarii n
banda o avem prn tehnce de medta[e. Vo amnt doar cteva
dn ee: Yoga, Mind Control-ul, tehnce nva[ate prn cursure
Meditation Croup for the New Age, rugacunea cretna, tehnce
extrem-orentae ca buddhsmu, Zen etc., foosrea Crstauu de
Cuar[ atee.
#
n cee ce urmeaza [ vo prezenta o tehnca pusa a punct
preund de a fecare dn cee de ma sus, tot ceea ce m s-a parut
ca nu este nocv. De exempu, n Yoga este de-a dreptu percuos
sa rev brusc dn medta[e; n tehnca noastra, numta Alfa dupa
numee undeor cerebrae actvate n mod content, nu exsta
acest perco. De asemenea, am cautat sa dmnuez a maxm
cond[e restrctve (ca de exempu o anumta amenta[e) sa
ofer o comodtate maxma, sautara cred, n epoca aceasta
superstresanta n care tram. Tocma de aceea nu ve gas poz[
care ma de care ma compcate, ca de exempu asanee dn Yoga;
aadar [ recomand sa te aez ct ma comod ntr-un fotou sau
sa [ aeg poz[a care [ thnete ce ma bne (po[ sta char n
cap daca asta [ convne).Dar, pentru ca am amntt de|a de undee
Alfa, sa prezentam pu[n aceasta no[une.
Exsta patru mar tpur de unde cerebrae, nregstrabe a orce
eectroencefaograf:
1. Undee BETA - care apar preponderent n starea de veghe,
cu frecven[ee cuprnse ntre 14 21 Hz;
2. Undee ALFA - care apar preponderent n starea de
semsomn, cu frecven[ee cuprnse ntre 7 14 Hz;
3. Undee TETA - corespunzatoare star de somn, cu
frecven[ee cuprnse ntre 4 7 Hz;
4. Undee DELTA - corespunzatoare somnuu profund,
cu frecven[e sub 4 Hz.
Cteva deta ar f:
1. Domenu 8eta corespunde um fzce; ac exsta magne,
sunet, mros, gust, ppat, exsta tmp spa[u.
2. Domenu Alfa corespunde nveuu contn[e
nteroare, um sprtuae; ac nu ma exsta no[une de spa[u
tmp. Nota: Frecven[a de 10 Hz corespunde frecven[e a care se
$
nterconecteaza cee doua emsfere cerebrae: dreapta
(ntutva, foosta rar, ca de exempu a ascutarea une buca[
muzcae, a admrarea une pctur etc) stnga (cu ro anatc
sntetc - n cazu dreptacor; a stngac stua[a este nversa). Tot
frecven[a de 10 Hz este atrbuta frontierei P5l; sub nveu acestea
apar toate fenomenee de parapshoogc cum sunt: teepata,
percep[a extrasenzoraa (PSE, ESP), teekneza, premon[a etc.
Char Pamntu preznta o vbra[e n acest domenu, n |ur de 8,5
Hz.
3. Domenu Teta este actvat n tmpu somnuu, dar prn
anesteze generaa.
4. Domenu Delta corespunde somnuu profund ncontentuu.
Dec zona Alfa (o vom num pe scurt ,Alfa") corespunde
domenuu n care frecven[ee cerebrae sunt dmnuate a
aproxmatv |umatate dn starea de veghe. Cercetator care au
utzat bofeedback-u sau EEG-u (eectroencefaografa), au
observat ca a pacen[ cu zona Alfa actva se mbunata[ete
actvtatea organeor dezechbrate (supuse stressuu), se
normazeaza tensunea arteraa, pusu devne unform,
func[onarea automata a corpuu ntra ma mut sub controu
nostru, crete capactatea cerebraa dncoo de dubu normauu
etc. Dar toate acestea, nu numa ee, pot f ob[nute n mod
content daca actvez votv Alfa, adca daca [ dmnuez n mod
vountar frecven[ee cerebrae - tocma ceea ce doresc sa te nva[
n cee ce urmeaza!
Creeru tau de|a 1-a ma programat de nenumarate or n va[a ca
sa efectueze n mod automat o sere de opera[: dmnea[a te
trezet, te rdc dn pat, te mbrac, [ eg reture, conduc
mana - toate acestea fara a te gnd macar un moment a ee.
Prn parcurgerea ceor ce urmeaza ve putea nva[a cum sa [
%
fooset subcontentu n programarea dr|area contenta a
ve[ tae.
Ve putea nva[a sa-[ fooset creeru pentru:
- adormrea a o ora oarecare necesara;
- trezrea a fe, a orce ora;
- ramnerea n stare de veghe, n stare de somnoen[a;
- naturarea une durer (de cap, de exempu);
- rezovarea unor probeme aparute ad-hoc;
- renun[area a unee vc;
- re[nerea uoara a unor ste ung de probeme;
- nva[area ma efcace;
- corectarea orcare schmbar negatve aparute n corpu tau;
- cuparea smutana a ambeor emsfere cerebrae pentru
rezovarea une sarcn oarecare (vez Nota pag. 9)
- creterea creatvta[ a receptvta[;
- a|utorarea atora n caz de boaa;
- etc.
Toate acestea, nu numa att, e ve putea nva[a prn tehnca
,Autocontrolului pas cu pas" ntr-un tmp reatv scurt, n orce caz
mut ma scurt dect prn tehnce clasice (cum ar f Yoga). Vo
ncerca sa te a|ut cu anumte aboane de tpu: ,La nceput fa...,
apo... ", sub forma unor pa menta smp. La nceput [ vo
prezenta modu de nva[are a actvta[ contente a zone Alfa.
Aceasta [ va ua 35-50 de ze. n contnuare ve nva[a cum sa
atrag tot ma mut, sub coordonarea ta contenta, zonee
consderate n mod casc apar(inatoare subcon;tientului, cum ar f
func[e vtae. Ve nva[a tehnc pentru mbunata[rea memore,
acordarea prmuu a|utor, a|utorarea ta a atora n caz de boaa,
emnarea unor obceur proaste etc.
&
[ recomand ca atunc cnd e aceasta carte pentru prma oara n
mna, sa o ctet ca pe un roman tn[fco-fantastc (char daca
acest termen nu este ce ma corect n cazu de fa[a). Lasa apo o
saptamna - sau doua - sa se cristalizeze cee ctte, dupa care rea
de a captou Cum sa meditezi. Urmeaza znc cee men[onate, n
contnuare a pe rnd pas cu pas ceeate tehnc prezentate, [
recomand sa nu trec a urmatoru capto pna cnd nu [ 1-a
nsut perfect pe ce anteror; cu ate cuvnte, pna cnd acesta
nu merge bine. Contnua astfe treptat, de a un capto a atu.
Daca a un moment dat [ se pare ca te-a potcnt, ca nu mai
merge, oprete-te. Probab ca pentru etapa de pregatre pshca
fzca a care te gaset doar atta po[ reaza. Nu dspera! Dupa o
peroada de tmp (n care nu ve abandona cee nva[ate pna
atunc) rea de unde te-a poticnii. Daca rezutatu ese tot un eec,
renun[a foosete doar cdf nva[ate pna acoo.
Partea l Pai de lniJiere n Autocontrol
,$tiu faptele tale; iata, am lasat naintea ta o u;a deschisa, pe care
nimeni nu poate sa o nchida, fiindca, de;i ai putere mica, tu ai
pazit cuvntul Meu ;i nu ai tagaduit numele Meu". (Apoc., lll, 8)
1. MeditaJia pasiv J.J Despre meditaJie. Cum s meditm
n cee ce urmeaza te vo nva[a n c[va pa cum sa-[ atrag
zona Alfa sub contro, pentru a medta. Daca te ve stradu ve
nva[a bne, ve a|unge n stua[a de a-[ ebera for[ee magna[e
pentru a rezova o sere de probeme pe care e a. Dar pentru
nceput sa ne ocupam doar de nva[area medta[e.
'
Deoarece ve nva[a sngur, fara assten[a drecta a unu ghd
expermentat, vo foos o metoda ma enta pu[n modfcata fa[a
de cee fooste a unee cursur, Nu-[ va f greu
.
Daca nve[ doar medta[a, dupa care ve ntrerupe urmator pa,
char aa de|a ve putea rezova anumte probeme, n tmpu
medta[e ntr ntr-un tertoru mnunat, foarte greu de redat n
cuvnte, ar frumuse[ea ntnta ac are un efect emnamente
camant. Pe masura ce medtez, a|ung pe nvee tot ma profunde
ae Euu tau sm[ tot ma puternc pacea sufeteasca nteroara,
att de soda nct nu poate f dstrusa de nmc n va[a.
De toate acestea va profta benefc corpu tau. Pentru nceput,
ve observa ca n tmpu medta[e dspare orce sentment de
suparare, de ura, de angoasa. Una dntre frumuse[e medta[e n
Alfa este ca acoo nu po[ sa duc cu tne sub nc o forma
sentmentu suparar, a regretuu, a ur, a angoase. Ee ramn
totdeauna la u;a, ar cnd rev ve constata ca au fost luate de
cineva. Dar daca totu [ apar aceste sentmente n tmpu
medta[e (practc mposb), afa ca n ace moment a fost pur
smpu debarcat, a revent n 8eta. Cu tmpu, pe masura ce
exersez, pe masura ce avansez n practcarea aceste medta[,
asemenea sentmente (sa e numm) malefice se vor ndeparta tot
ma mut de tne, ar ntr-o z ve constata ca ee au dsparut cu
desavrre dn va[a ta. Aceasta nu nseamna atceva dect ca
toate gndure care mbonavesc corpu sprtu au fost
neutrazate compet.
Corpul nostru are Modelul 5au Perfect fiindca a fost creat dupa
chipul si asemanarea Lui', adca a fost proectat sa fe sanatos. Are
(
mecansmee sae propr de autovndecare ncorporate dn start.
Aceste mecansme sunt nsa bocate de un menta care a utat
Autocontrolul. Fac o paranteza: probab t ca nu foosesc nc o
data expresa a vindeca pe cineva, c pe aceea de a ajuta. Tocma
asta facem; a|utam debocarea mecansmeor prn umna
prmta de a E totu se vndeca. tu doar ca un sngur Om a
vindecat n utm 2000 de an; este lisus Hristos. No doar
ajutm, rugndu-1 pe El sa ne spr|ne n aceasta munca. Sa
revenm: n autocontro medta[a este prmu pas cu a|utoru
carua po[ a|unge foarte departe n debocarea for[eor curatve ae
organsmuu propru sau a atua prn care po[ reda energe
mpratate, anhnd tensune aparute sau create.
1.2 Intrarea n Afa
Etapa A - lntrarea n Alfa n poziJia culcat
Dmnea[a dupa ce te-a trezt, fa-[ toaeta daca este nevoe, dupa
care revno n pat pune ceasu sa ma sune o data peste 15
mnute; aceasta daca cumva ve adorm dn nou (se ntmpa
uneor a nceput). Lasa radou ncet umna mca, pentru a te
obnu sa ucrez n asemenea cond[. Sta reaxat pe ,-spate cu
mana stnga ntnsa pe nga corp cu pama n sus, ar dreapta cu
pama pta de corp orunde (stngac procedeaza nvers). Acestea
[ e cer deoarece n pama stnga exsta o chakra (se pron un a
cakra) secundara de recep[e, ta s 'u dreapta, dar care este de
emse. Chakra reprezn[ un puvt de schmb metabozae a
energor subte, adca un centru energetc. Prn poz[a
recomandata nu exsta percou ca enega pe care o prmet de
)
Sus sa o perz necontroat. nchde och prvete (pe sub
peoape) n sus, sub un ungh de cea 20o. Acest ungh este
echvaent cu ce sub care prvet dn poz[a eznd un obect
afat a 2 n de so s a 3 m de tne. Motvee nu sunt nca
carfcate, dar cert este ca ntrarea n Alfa este cu mut ma uuara
m '.ceste con f' [
Acum spune (menta) o propoz[e de 'du-. ,,','sumr ar de a.,,
pna a ntru n cee ma adnc one dn Alfa", sau: ... ,,ma
reaxez perfect" etc. Propoz[a poate f modfcata dupa cum [
convne, dar o data ce a nceput sa nve[ aa. nu o ma schmba!
In prma saptamna ncepe numaratu de a 100. Frecven[a cu care
pronun[ numeree sa nu fe ma mca de o secunda.
F atent doar a numarare! Numara rar! Ve sm[ cum te cufunz
tot ma mut n starea de reaxare.
Cnd a a|uns a et n Alfa, gata de a o foos pentru orce fe de
probeme avanta|oase. Dar nca nu te grab, ma asa ceva tmp
pentru asta pna ma exersez. In schmb savureaza cteva mnute
aceasta stare pacuta, panca!
Cu toate ca doar smpa numarare de a 100 a te a|uta sa
aterizezi n Alfa, a nevoe de cea 35-50 de ze pentru a nva[a
actvarea contenta a zone. Dec, n prma saptamna ncep
numaratu de a 100 a , n urmatoarea numara de a 50 a , apo
de a 25 a , ar apo de a 10 a 1. n utma saptamna numara de
a 5 a pentru a ntra n Alfa; astfe a nva[at actvarea zone n
cea 5 secunde. Daca se ntmpa sa adorm, a doua z a
contnuarea exerc[uu ntrodu un factor uor stn|entor, dar nu
deran|ant (scoae perna, trec dn pat n fotou etc.). Daca [ s-a
!*
rupt fmu, rea numaratu de unde crez ca te-a oprt fara a te
for[a.
nca dn prma z trebue sa nve[ metoda de ie;ire dn Alfa, de
revenre n 8era. Pentru aceasta spune menta o propoz[e de feu:
,Numar rar de a a 5, revn n 8eta, sunt treaz, reaxat ma smt
ma bne dect nante". Deschde och undeva ntre 3 4, ar a 5
et compet treaz reaxat.
Etapa B - lntrarea n Alfa n alte paxiJii stabile
Dupa ce a termnat cee cea 35-50 ze de nva[are, urmeaza etapa
nva[ar ntrar n Alfa n ate poz[. Pentru aceasta aeaza-te
comod ntr-un fotou sau turcete sau orcum, dar sa fe o poz[e
e|era. Pune-[ mne comod n poaa, dreapta dedesubt, stnga
deasupra, ambee mn cu pamee n sus (stngac vor face
nvers). Nu- [ asa capu sa atrne! Reaxeaza-[ corpu, ndreapta-
[ aten[a spre cretetu capuu, apo coboara menta ncet pe fa[a,
pe gt, pe bra[e, pe torace, pe abdomen, pe odur, pe pcoare.
Vre constata de a prma ncercare, cu surprndere, ct de
contractat poate sa [ fe corpu! Destnde-1!
Acum uta-te a un punct afat a cea 45 deasupra orzontae
fxeaza-1 pna cnd [ sm[ peoapee ngreunate e a sa se
nchda. Numara acum ncet de a 50 a foosnd smutan
propoz[a pe care de|a o t. Aceasta sa o fac tmp de o
saptamna, n urmatoarea ncep numaratu de a 25, apo de a 10
n fna de a 5. Daca dn prma z ntr uor n Alfa numarnd de
a 50, ncearca a doua z de a 25; tot o saptamna! Acest exerc[u
nemafnd ega de dmnea[a, este bne daca exersez de 2-3 or
pe z a ore dferte. Astfe nve[ ntrarea n Alfa n orce moment a
ze.
!!
Etapa C * lntrarea n Afa n orice loc i n orice poziJie
Utma parte a nva[atuu este orunde. Adca: n tramva, autobuz,
troebuz, metrou, n tmpu drumuu spre s de a serv c , rea
numaratu de a 50, apo de !a 2\ apo de a 10 n fna de a 5 a ,
cte o saptamna.
Insundu-[ toate acestea, ve capab sa-[ actvez Alfa n orce
moment n orce oc, ucru foarte ut pentru actvtatea
uteroara. Ma ncoo, n carte, [ vo ma prezenta ate doua
tehnc, ma rapde, de actvare a zone Alfa; momentan sa
ramnem ac, fnd sufcent pentru pa de nceput.
Ma ntreb: ,Bne, ce daca am a|uns n Afa, a ce m foosete?"
Ve vedea a urmator pa!
J.3 Vizualizarea n meditaJia contemplativ
Dn prma z de actvare a zone Alfa ve ncepe medita(ia
contemplativa.
Conform Meditation Cr'oup for the New Age, exsta patru etape
eementare n medta[e: refectva, contempatva, receptva s
em[ va. n prma etapa sta refectez asupra unor no[un ca:
lubire. A face bine etc. n a doua contemp un obect, un fruct, o H
o are etc. n cea de a trea recep[onez ce-[ ransmt a[
(pamnten sau ate fn[e gndtoare), ar n cea de a patra ce
care emte et char tu nsu[.
Dar no vom trece peste prma etapa vom exersa dn prma z
medta[a contempatva, adca vom exersa vzuazarea (reazarea
mentaa a une magn). Vzuazarea este deoseb de mportanta
n Alfa. de aceea este bne sa te straduet pentru a ob[ne o
!"
magne ct ma perfecta, cromatca ( o ob[ char dn prma z),
ofactva, gustatva, tacta (acestea e ve ob[ne ma nce, dar n
orce caz n tmpu prmeor ze). Cu ct ve vzuaza ma bne, cu
att efectee pe care po[ conta n Autocontrol vor f ma puternce.
Pentru nceput, n scopu vzuazar trebue sa-[ creez un
nstrument ut, numt de no ecran mental. Nu este vorba de un
ecran ca ce de a cnematograf, opac, c de o smpa demtare n
cmpu tau, vzua a unu spa[u dreptunghuar (ecran) pe care sa
[ proectez apo magne. Nu magna medat napoa
peoapeor, c a cea 2 m n fa[a ta! Indferent care este tema
medta[e, obectu respectv sau fn[a respectva o proectez
ntotdeauna pe acest ecran. Ma trzu ve vedea ate posbta[
de a-1 foos. Dn prma z proecteaza pe acest ecran menta un
fruct (un mar sau o para) ncearca sa-1 vzuazez ct ma n
detau. Nu schmba tema n cursu aceea ze! Vzuazeaza
magnea trdmensonaa, coorata, ncearca sa- sm[ aroma,
gustu, desfa-1 n doua, studaza- nteroru, muca dn e smte-
gustu. Acum reunete cee doua |umata[ refa ntregu. Aa a
nva[at egea de baza dn Alfa: ln Alfa orice este posibil; fructu
reunt nu ma are nc o urma, de a fost sec(ionat|
Se spune despre creeru nostru ca este ca o mamu[a beata; face
orce, n afara de ceea ce trebue. Ve f surprns ct de pu[n po[
sa-[ comanz creeru, [ apar tot feu de magn parazte,
perturbatoare. La nceput se poate ntmpa ca ecranu sa fe
acopert aproape compet de parazi(i, n acest caz, fn, ncet, fara a
brusca, cu mna (n Alfa, natura, nu folosim mna corpului fizic, ci
a celui energetic), mpnge n ecranu de a dreapta spre stnga.
!#
Ve observa ca e gseaza uor, dsparnd dn cmpu tau vzua
doar magne stn|entoare, tema de casa ramnnd pe ecranu
ce apare aaturat. Daca ma reapar magn parazte, rea, nssta!
La un moment dat, ,cneva" se va pcts sunt sgur ca nu tu ve
f acea, c parazi(ii. Astfe nve[ sa-[ [ sub contro creeru, sa-1
obg sa ucreze doar asupra temei pe care -a dat-o, sa nu
honareasca pe unde vrea e (asta ce pu[n n Alfa). Creeru are o
for[a prea mare pentru a f asat fara contro. Daca vom nva[a sa-
coordonam actvtatea, atunc va f capab sa efectueze ucrur
surprnzatoare n foosu nostru, dupa cum ve vedea ma trzu.
Pna atunc nsa, efectueaza-[ exerc[e n mod stoc, sstematc,
pas cu pas. Exerseaza-[ creeru sa a|unga uor repede, fara
probeme, n Alfa concentreaza-te asupra reazar unor magn
ct ma reae dn punctu de vedere senztv a tuturor organeor de
sm[. La nceput vor ma ntra dn cnd n cnd gndur strane n
magne. F toerant cu ee, nu e brusca! mpnge-e ncet a o
parte revno a sngura ta sarcna dn acest moment:
vzuazarea. Daca te enervez, et debarcat medat dn Alfa.
n acest mod, ve nva[a medta[a practcata de foarte mu[ adep[
dn ume. Char daca ve face doar att nmc ma mut,
organsmu tau nu va avea dect de ctgat. Masuratore facute
de aboratoaree 5pitalului dn Boston, pendent de Universitatea
Harvard (Thorndike Memorial Laboratory), de cee ae Unversta[
dn lrving, California (ca sa amntesc doar cteva dntre ee), au
aratat ca se manfesta char a ncepator o dmnuare sensba a
consumuu de oxgen a exprar boxduu de carbon prn
dmnuarea rtmuu resprator respectv, a cantta[ de aer
schmbata, optmzarea tensun arterae, a nveuu acduu actc
dn snge, ceea ce face trmtere a nveu metabosmuu
anaerob.
!$
Iar toate aceste schmbar fzoogce nc nu e seszez ct tmp
sta medtez cu och nch. Deoarece auz voce ceor dn |uru
tau, t unde te af ce fac; ma mut, te gndet a asta po[
char crede ca nu s-a ntmplat nimic.
1.4 Starea de meditaJie ca stare natural
Starea de medta[e este o stare naturaa, ca funda a actvta[
durne; znc et acolo, dar ma aes cnd te reaxez sau visezi cu
ochii deschi;i. Nu este nmc extraordnar n asta; nu auz cntece
de srene nc trmb[e nu te ntmpna a ntrarea n Alfa.
Degeaba a atepta un comuncat ofca. Totu et n Alfa [
atrag tot ma mut sub contro aceasta zona a subcontentuu. Pe
masura ce t sa medtez tot ma bne n mod dr|at, po[ sa
fooset tot ma ut tehnce Autocontrolului n scopu atnger
[euror tae, pe care nca nc nu e gndet.Pare o copare ca
pentru asemenea ucru smpu sa a nevoe de cea 35-50 de ze,
dar trebue sa [ cont ca n Alfa orce rezutat bun, orce succes,
repreznta punctu de pecare pentru data urmatoare. De aceea
trebue ca precedentu sa fe acea ntotdeauna - n spa[u, tmp
metoda. Orce modfcare duce doar a ntrzer.
In tmpu exersar apar avanta|e fzoogce: toate ceuee
corpuu tau, toate oasee, to[ much, to[ nerv, partcpa actv a
reaxare. Profta dn pn de aceste momente care psesc omuu
obnut datorta stresuu cotdan. n cazu n care totu ve
contnua dupa cee cea 35-50 de ze, va f o experen[a
nteresanta a|ungerea pe nveee profunde ae sufetuu; cu tmpu
aceste plimbari vor f tot ma naturae, ar nuan[a de aventura va
dspare. Mu[ parasesc medta[a n acest moment, utnd ca nu
!%
partcpa a o excursie de unu sngur ca este prmu pas (poate)
a cee ma mportante caator dn va[a or!
J.5 Cteva idei pentru aprofundarea strii de meditaJie
Bazate pe experen[a mea propre, pe a atora, dar pe cercetare
ntreprnse de ma mute zec de an, s-au nascut cteva de pentru
a putea aprofunda starea de medta[e:
1. Sa nu u[ sa prive;ti pu[n n sus pe sub peoape. Datorta unor
cauze necunoscute nca, rdcarea ochor uor n sus - cu cea 20
deasupra orzontae - duce a o marre canttatva a ,produc[e" de
unde Alfa.
2. Pentru un moment sa ne remprospatam memora cu senza[a
relaxarii: nchde-[ pumnu! Strnge-1 bne! Ma tare! Da- drumu!
Acesta este momentu reaxar, momentu n care po[ sm[ fzc
reaxarea. Acum contracteaza-[ much pcoareor! Fa un efort
[ne- ncorda[! Reaxeaza-! Fa a fe cu much maxareor! Nu-
aa ca sm[ o senza[e pacuta cnd reaxez? t de ce?
,Restabrea organca n repaosu de dupa efort, crendu- o
ner[e n revenrea catre starea n[aa, ntrece nveu organc
n[a de reaxare de dnantea efortuu apcat, reaznd astfe o
supracompensare momentana de reaxare" (M. Fru).
3. nante de a nchde och pentru medta[e, obosete- prvnd fx
ntr-un punct stuat a cea 45 deasupra orzontae. |ne capu
drept! ncearca sa nu cpet! Daca sm[ nevoa de a cp (n mod
norma dupa cea o |umatate de mnut), nchde-[ och contnua
medta[a dupa modu nva[at.
4. nante de a termna medta[a prn numararea de a a 5
(revenrea n 8eta), spune-[ n gnd: de fiecare data cnd ma
relaxez astfel, ajung n zone tot mai profunde din Alfa.
!&
2. Medta[a actva
Z.J De la meditaJia pasiv la cea activ
Daca [ aduc amnte de prea mute n tmpu medta[e. [ va f
ma greu sa trec de a 8eta la Alfa. Tocma de aceea ce de pna
acum sunt ma mut dect sufcente n cee 35-50 de ze de
nva[are, ar rezutatee ob[mue a fecare edn[a va a|uta n
acceerarea s automatzarea ntrar n Alfa.
Fecare repetare repreznta cte un punct de refern[a pentru
ocaza urmatoare. Cu ct ve avea rna mute asemene a puncte do
refern[a, att ma faca ma avanta|oasa va f medta[a care va
deven pas cu pas un tertoru cunoscut. Dupa cee 35-50 de ze
cnd (asemenea ator oamen mpca[) nu [ se ma pare curos sa
sacrfc cteva mnute znc pentru a face nmc, et de|a pregatt
pentru a trece de a medta[a pasva a cea actva.
Acum proecteaza-[ n fata obectee cunoscute de prefern[a ct
ma coorate. Pot. sa proectez astfe o portocaa, o ame, o
saata, o bancnota proaspata eta de a tpar. Orcare ar f
obectu. proecteaza- pe ecranu menta cteva secunde. Nu te
consuma daca dspare, Este un obce bne fxa n no de a sar de
a o dee a ata. I[ ma a.mntet de mamu[a beata ? Nu-[ e dn
fre! Lasa-[ dee sa apara pe ecran ca actor pe scena. Dar,
deoarece tu et ce care scre pesa, dupa ce actor au spus ceea
ce au avut de spus, fa- sa dspara revno a magnea ta
orgnaa! Daca de|a merge bne, trec a magn ma compexe
care, n afara cuoror, con[n mcare!
Astfe:
!'
Pe un cer senn putesc nor ab.
Pcatur de roua se scurg pe petaee unu trandafr scadat n
soare, refectnd n curcubeu razee acestua.
Pru care curge vese prntre petre.
Vzuazeaza n afara corpuu tau! Imagnea sa fe acoo, n afara.
Vzuazarea n afara corpuu [ne de Alfa; vederea cu och este de
domenu u 8eta. Vederea normaa repreznta nveu 8eta,
vzuazarea repreznta nveu Alfa.
Z.Z Cum poJi s-Ji mreti capacitatea de vizualizare
De fecare data cnd te ntnz comod n pat pentru o noua edn[a
nchde och, uta-te pu[n n sus pe sub peoape a aproxmatv
20, numara rar de a 5 a 1; acuma ca t pasu, acorda cteva
mnute vzuazar, ar nante de a reven n 8eta, numera rar de a
a 5. Vzuazarea fanteza sunt doua ucrur esen[ae care
contrbue a creterea capacta[ tae de carvazator. | se pare ca
este o perdere de tmp smpa magnare a unor obecte ca cnd
e-a vsa? Sau fanteza une stua[ sau a unu aran|ament? Aceste
ntrebar repreznta concep[ eronate despre vzuazare fanteze,
ee contrbund n mod esen[a a dmnuarea numaruu de
carvazator. Acee cteva mnute pe care [ e petrec dmnea[a cu
reazarea magnor mentae actveaza
1
ceuee nefooste dn
creer, e pun a munca n vederea reazar scopuror tae. Ee sunt
neuron emsfere drepte (a dreptac), ar actvarea or este
esen[aa n actvtatea ta vtoare. Tocma de aceea te rog s
exersezi vizualizarea de mai multe ori pe zi, n mod smar ca
dupa trezre. Adca: zua, n tmp ce ctet o carte, oprete-te a un
cuvnt de care et egat prntr-o actvtate practca dn trecut
formeaza-[ despre e o magne mentaa. De exempu ctet
!(
despre o casa; oprete-te dn ctt reamntete-[ o casa pe care
a vazut-o cndva. Vzuazeaz-o! Readu-[ n magne amntre,
despre aceasta casa. Fa acea ucru cnd ntr-o dscu[e se
amntete ceva de care et egat n trecut. Dezvota magnea,
crend un fe de cnematograf menta!
2.3 O imagine mental important
Medta[a actva este creatva. Ea te programeaza att pe tne, ct
pe a[. Po[ programa char evenmente! Imagne proectate
pe ecranu tau menta sunt umbre ae unor ucrur dn trecut, ae
unor evenmente dn vtor!
Sa ne oprm un moment. Nu [ s-a ma ntmpat aa ceva? To[
vzuazeaza, to[ reazeaza magn mentae cu och mn[. Tu ce
vzuazez? [ nchpu probemee, te framnta, [ fac probeme
cu poz[a ta, cu partea ta dn ctg, cu termenee, cu pedce, cu
modu de a reaza o anumta ucrare, n fond, ce se ntmpa n
reatate cnd te aez comod ntr-un fotou sau n pat [
vzuazez probemee? Ee se ntaresc!
n metoda Autocontrolului pas cu pas nu vzuazez probemee, c
rezolvarea lor! Iar schmbarea ce urmeaza este deosebta! Dar,
deoarece tu fgurez n aceaste magn, este nevoe ca n cadru
exerc[or s ncepi s te vizualizezi.
O femee se uta foarte des n ognda, de exempu cnd
aran|eaza paru, n fond, ea nu da nc o mportan[a ntreg magn.
La fe face barbatu cnd se prvete n ognda n tmpu
barbertuu sau peptanatuu, ar cee vazute e recep[oneaza ca
pe ceva natura. Tocma de aceea po[ sa-[ proectez mut ma
uor pe ecranu menta magnea une portocae, dect propra-[
!)
fa[a. Po[ sa mbunata[et stua[a: uta-te n ognda, memoreaza-
[ fa[a, nchde och, ntra n Alfa, rdca-[ prvrea sub peoape uor
n sus proecteaza-[ magnea pe ecranu menta. Deschde uor
och compara magnea ob[nuta cu cea dn ognda, nchde- a
oc refa-[ magnea pe ecran. Repeta exerc[u pna cnd ntr-
adevar [ vzuazez propra magne pe ecranu menta, dupa care
revno n 8eta.
Z.4 lmaginaJia realist
Un reazeaza uor magn mentae detaate. Este un nceput
perfect pentru un vtor carvazator, dar nu esen[a. Pe masura
ce ncep vzuazarea cotdana, aceasta [ va merge [e tot ma
bne.
Esen[a este sa a n cap deea, concep[a a ceea ce vre sa [
proectez pe ecranu menta. Atunc magnea de|a parca vne de a
sne. nchde och proecteaza-[ pe ecran o |umatate depepene
verde, cu nteroru spre tne. Ce a ma observat n afara co|
verz? Probab pupa roe dn nteror, semn[ee negre, coa|a
nteroara aba.
Eu nu te-am rugat sa vzuazez toate aceste deta. Le-a
vzuazat n mod automat deoarece no[unea de ,pepene verde" e
ncude pe acestea. Daca nu a f vazut vreodata acest fruct, a f
avut probeme cu magnea. Dar deoarece a vazut de|a pepen,
detae [ apar medat n mnte. Dar daca [-a spune acum sa
vzuazez un eefant n bkn roz bonbon, dansnd ,Pas de deux"
dn ,Lacu Lebedeor"? Te-ar pufn rsu! Totu acum nu ar f nc
un mpedment care sa mpedce creeru tau sa formeze magnea,
detae fndu-[ cunoscute dnante, char daca nu ansambu.
"*
Acum ncearca sa vzuazez o trangisc. Nu apare magnea! De
ce? Pentru ca daca habar nu a ce este trangsca, nu-[ po[ forma
magnea pe ecran. Daca magnea ob[nuta n cadru
antrenamenteor nu este cara, nu-[ face probeme! F reaxat
contnua vzuazarea. Contnua exersarea totu va merge dn ce
n ce ma bne.
Z.5 Tu i imaginaJia creatoare
Cum te magnez pe tne n tmpu medta[e? A putea oare sa te
vez pe ecranu menta n tmp ce te pepten? n aceste cond[
dfce ar f o perdere de energe! Aa nct sa te vzuazez cum
vre ntr-adevar sa f! Aceasta este deocamdata doar faza de
exerc[u, dar energa pe care o cedez n tmpu vzuazar n Alfa
are efect creator. A vrea sa te schmb dntr-un punct oarecare de
vedere? Aege atunc o magne creatoare, care sa con[na aceasta
schmbare de|a reazata.
Sa zcem ca et nerabdator cu subatern vre sa te schmb:
proecteaza-[ o magne n care zmbet, et ferct rabdator
fa[a de e. Ce mut dupa o saptamna va apare schmbarea
reaa! Cum? n cee ce urmeaza ve afa ma mute despre
energia creatoare, despre modu cum cucerete ea terenu,
despre modu cum a|unge a ate mentaur, ndferent de Spa[u
Tmp, pentru a rezova o probema sau pentru a- atnge scopu
propus.
Daca momentan nu a o probema deosebta n care a dor o
schmbare daca nu a nc un scop bne defnt pe care a dor sa-
1 atng, formeaza-[ o imagine simbolic despre tine, care sa-[
sugereze succesu:
"!
* Lucrezi la un birou mare, ceea ce nseamna un post
mportant.
* Trieti ntr-o locuin] mai spa]ioas.
* Stai la o mas festiv aranjat n onoarea ta.
* Por]i discu]ii cu persoane importante.
Etc.
Aege magnea cu dscernamnt! n tmpu medta[e, cu fecare
vzuazare et tot ma aproape de [e.
Et gata sa-[ dezvo[ capacta[e atente de carvazator? Cred ca
da.
3. MeditaJia dinamic
3.J GeneralitJi
La medta[a pasva despre care a ctt pna acum po[ a|unge
pe ate ca. Astfe: te po[ concentra - n ocu magn de pe ecranu
menta - asupra unu sunet pronun[at cu voce tare (sau menta),
cum ar f: OM, AUM, AMIN; te po[ concentra asupra rtmuu
respra[e, aa cum ve vedea a captou refertor a respira(ia
Oigong sau asupra unu anumt punct dn sau de pe corpu tau; te
po[ concentra asupra muzc auzte n tmpu une su|be
regoase. Toate aceste metode, nu numa ee, te pot conduce
de asemenea ntr-o stare sufeteasca de medta[e cama. Totu, [
recomand metoda numaratuu napo, rar, pna a , deoarece prn
aceasta [ eg aten[a nca dn prmee faze. n contnuare, odata
atns nveu Alfa, se fac nte egatur n creeru tau ntre starea
aceasta succesu ob[nut sau magnea pacuta vzuazata, n
""
urma acestu fapt procesu devne treptat automatsm. Dupa cum
[-am ma spus de|a, n Autocontrol pas cu pas orce rezutat
ncununat de succes devne un punct de refern[a, un nve de
pecare n etapa urmatoare, n mod content sau nu, revenm de
fecare data a acesta de ac pornm ma departe.
Daca a atns nveu Alfa, nu este sufcent sa ram acoo sa
atep[ sa se ntmpe ceva. Drept este ca aceasta are un efect
foarte pacut, camant, de men[nere a sanata[, dar n compara[e
cu posbta[e oferte este doar un rezutat mnor, ncpent.
Depaete aceasta faza a medta[e pasve, dr|eaza-[ creeru
spre o actvtate dnamca, organzata, ar rezutatu ob[nut te va
cope.
[ amntesc asta, deoarece acum a depat faza medta[e pasve
char a cee actve despre care a ctt [ po[ nsu de|a
metoda medta[e dnamce, pe care o ve foos n scopu rezovar
probemeor pe care [ e-a pus n fa[a. Acum ve n[eege de ce am
pus atta mportan[a n materazarea magnara pe ecran a unu
subect oarecare.
Acum, nante de a ntra n Alfa, gndete-te a ceva pacut, foarte
pacut - poate f orce ucru cotdan - ce [ s-a ntmpat er, az,
cndva. Reamntete-[ ct ma detaat evenmentu, apo ntra n
Alfa dupa modu cunoscut proecteaza-1 pe ecran ct ma
detaat: ce a vazut atunc, ce a sm[t, mrost, gustat? Ve f
surprns ct de mare este deosebrea dntre ce sm[ n Alfa 8eta\
Aproape tot atta ct ntre a pronun[a ,not" ,a nota efectv"!
Ce sens au toate acestea? Repreznta att un pas pe un drum care
duce spre reazar ma mar, ct ceva foarte ut. Acum [ vo
arata cum po[ a|unge a rezutate ute.
"#
3.Z MeditaJia gsirii evenimentului
Gndete-te a un obect pe care nu t unde 1-a pus pe care ar
trebu sa-1 cau[ mut tmp pna sa-1 gaset. De exempu, nu-[
gaset chee de a mana. Unde sunt? Pe brou, n buzunaru
hane pe care a scos-o aseara, n mana? Daca nu et prea sgur
unde e-a asat, ntra n Alfa, readu-[ pe ecranultimul moment n
care le-ai avut n mn depaseaza- te treptat n tmp dn ace
moment spre prezent. La un moment dat ve a|unge a tmpu n
care e-a asat undeva; revennd n 8eta, e ve gas exact acoo (cu
excep[a daca atcneva nu e-a uat ntre tmp, caz n care datee
probeme se schmba a nevoe de o metoda mut ma sensba,
pentru care nc nu et pregatt).
,nchpuete-[ un student care nu ma te exact data a cate
profesoru a fxat examenu: mercurea asta sau mercurea
vtoare? Intrnd n Alfa, dema este rezovata de a sne.
Toate acestea, dar nu numa, sunt simple probleme cotidiene
rezolvabile printr-o medita]ie la fel de simpl.
3.3 MeditaJia producerii evenimentului
Acum sa facem un pas uria. Vom nterconecta un evenment rea
cu unu magnar (dar dort sa se ntmpe) vom observa ce se
ntmpa. Pentru a transforma cee dorte n reatate, trebue sa [
cont neaparat de cteva cerin]e elementare:
Prma cern[a: Dorete din tot sufletul ca evenimentul s
se produc n realitateI Nu te gnd a ucrur mnore! Dorete-[
de exempu ca efu tau sa fe ma pretenos, un anumt cent sa
"$
fe nteresat de marfa pe care o ofer, tu sa gaset nteres n
efectuarea unu ucru anost pe care et obgat sa-1 fac; toate
acestea sunt de|a dorn[e seroase, ucrur pe care e po[ dor
ntens.
A doua cern[a: Trebuie s fii convins c evenimentul real
(realizabil) dorit se va produce n realitateI Daca
cumparatoru respectv este de|a saturat cu marfa pe care -o ofer,
nu po[ crede seros ca e o va cumpara tocma de a tne, drept
pentru care creeru tau sau va gnora deea de a reu vnzarea
sau va ucra tocma n drec[a contrara.
A trea cern[a: Trebuie s atepJi ca evenimentul s se
producI Poate aceasta este cea ma decata dn toate cern[ee.
Pe cnd prmee doua cern[e erau pasve, aceasta este
emnamente actva. Un evenment poate f dort, po[ crede (n
8eta) ca se va produce, dar fara a atepta ca e sa aba efectv oc,
efectu va f pasv. Ac ntervne actv Autocontrolul ;i vizualizarea.
A patra cern[a: Nu poJi provoca rulI Nu este vorba doar ca
nu a voe, c pur smpu ca nu po]i. Aceasta este o ege de baza
atotcuprnzatoare n sprtuatate. Lucrnd n mod dnamc n Alfa,
ntr n egatura cu lnteligen(a 5uperioara (5pirite 5uperioare, Chizi
5pirituali, ngeri Pazitori, n(elep(i, Mae;tri etc). Dn punct de
vedere a 5piritelor 5uperioare, un gnd rau este materazab,
char nterzs. Po[ sa-[ ,sap" efu ct doret, dar asta o fac de
unu sngur, n 8eta. n Alfa, acest ucru (ca de atfe orce gnd
maefc) este o mposbtate.
Daca pe nveu tau de medta[e a ncerca sa te acordez cu o
ntegen[a care sa te a|ute ntr-un pan maefc, ar f ceva smar
ca cnd a aparatu de rado a ncerca sa prnz un post
nexstent.
"%
Ac mu[, foarte mu[ cursan[ zmbesc. Pe paneta noastra se
ntmpa attea ree no totu afrmam ca n Alfa este
imposibil s provoci ceva malefic. Da! Toate reee se ntmpa
doar n 8eta, ncodata n Alfa sau n Teta. Cercetare n domenu
au confrmat asta.
Ncodata nu recomand o perdere nuta de tmp, dar daca doret
neaparat o demonstra[e, ntra n Alfa ncearca sa provoc cuva o
banaa durere de cap. Daca et capab sa vzuazez evenimentul
ntr-o masura sufcenta, rezutatu va f ca sufern[a o ve ob[ne tu
nsu[ ( nu persoana vzata) /sau ca ve e dn Alfa. n genera,
a asemenea gndur et medat debarcat n 8eta.
Dar ha sa ucram ma departe.
Aege-[ un evenment care ar nsemna rezovarea une probeme
dorte, n care po[ crede; aege-[ o probema reaa, care nca nu s-
a rezovat de a sne. De exempu, efu tau este morocanos n
utmu tmp.
Iata ce a de facut ntr-un asemenea caz: ntra n Alfa fa urmator
tre pa:
a) Readu-[ pe ecranu menta un evenment recent, egat de tema;
retraete-1 pentru moment.
b) mpnge magnea spre stnga ecranuu. Fa sa apara n ocu e
o ata scena, care se va ntmpa mne! n aceasta scena to[ ce
dn |uru efuu sunt senn vese, deoarece e a prmt o veste
buna. Acum, n mod cert ca e a devent ma zmbtor. Daca t
concret cauza aceste schmbar, vzuazeaz-o! Ct ma vu, cu att
ma mute deta! Savureaza magnea cteva mnute.
c) mpnge aceasta magne ncet spre stnga, aducnd n ocu
e o a trea, n care efu este un om pacut, ferct (aa cum poate
f e dn cnd n cnd). Traete ct ma vu acest moment, de parca
s-ar ntmpa n reatate. Savureaza-110-15 mnute ce pu[n.
"&
n contnuare, numarnd n modu cunoscut, rar, de a a 5, revno
n 8eta te ve sm[ ma bne dect nante de exerc[u. F
convns ca prn acest exerc[u aparent smpu, a cupat n |oc For[e
capabe de rezovarea probeme.
Func[oneaza asta medat? Nu.
Totu, cu tmpu ve observa ca apar coinciden(e care ncep sa se
tot nmu[easca, ar a un moment dat va trebu sa recunot ca
rezutatu (sau rezutatee) ob[nut(e) nu se ma pot expca prn
termenu de simpla coinciden(a. Se acumueaza prea mute
asemenea simple coinciden(e n tmp. Daca ve ntrerupe
Autocontrolul, medat numaru or va ncepe sa scada. Daca ree
exerc[e, va crete dn nou numaru or!
Treptat, o data cu trecerea tmpuu cu acumuarea de tot ma
muta experen[a personaa, ve observa ca evenmentee cu
probabtate tot ma mca de a se produce ntra n rndu ceor
numte ma sus simple coinciden(e. Pe masura creter experen[e
personae, rezutatee vor f tot ma surprnzatoare (prvte de ,ce
dn 8eta") Dupa cum [-am ma spus, n exerc[e de Autocontrol
punctu de pecare a une edn[e repreznta ntotdeauna
evenmentu anteror ce ma reut. Daca ob[ un succes mare,
acesta va deven de acum nante punctu de pecare pentru ma
departe. Prn aceasta, rezovarea probemeor merge din bine n ;i
mai bine, ar aceasta repreznta char un tnotto n Autocontrolul
pas cu pas.
nante de a nchea acest capto, sa-[ raspund a ntrebarea pe
care, probab, [-a pus-o de|a: De ce mi;cam imaginile pe ecranul
mental de la dreapta la stnga? Pe scurt, ata raspunsu:
Experien(a arata ca n zonele profunde ale con;tiin(ei mi;carea n
timp a fenomenelor este sesizata ca un flux de la dreapta spre
stnga. Cu ate cuvnte, vtoru este tratat ca ceva afat a dreapta,
"'
ar trecutu a stnga (ca pe axa reaa a numereor: mnus - zero -
pus).
Zua cea noua este adusa de Soare de a rasart este dusa spre
apus. Stnd cu fa[a spre Nord, zua cea noua vne dnspre dreapta
cea veche peaca spre stnga, ar astfe ne-am orentat (n
emisfera nordic) n sensu scurger tmpuu pe Pamnt. Nu tu
ct de corecta este afrma[a, dar stnd cu fa[a spre Nord, ntr-
adevar te orentez te mt ma uor n tmp.
n conformtate cu fosofa antca chneza, ,Maestru sta cu fa[a
spre sud, ar discipolul cu fa[a spre nord"; no suntem smp
dscpo fa[a de E! Dec, stnd cu fa[a spre Nord, zua trece de a
dreapta spre stnga.
4 Tehnici de intrare rapid n Alfa
Dupa cum a nva[at, n mod norma o actvare a zone Alfa poate
dura cea cnc secunde. Se poate sa a nevoe de o actvare practc
nstantanee a zone, de exempu cnd a de memorat urgent ceva
(cum ar f harta unu ora*tn care ofez).
4.J Tehnica celor trei degete
Pentru aceasta, tmp de o saptamna, dupa ce a ntrat n Alfa, sa
spu (menta): de cte ori voi mpreuna primele trei degete
de la oricare mn, s intru imediat n Alfa, deoarece am
un motiv seriosI Propozi]ia nu este btut n cuie; o adaptez
dupa cum [ convne, dar odata nva[ata ntrarea n Alfa cu un
"(
anumt text, modfcarea ar reprezenta o ata saptamna de
exerc[ (adca o e de a capat).
Prn repetarea propoz[e znc, n creer se formeaza o egatura
care permte acestua ca, atunc cnd unet degetu mare,
aratatoru m|ocu de a una dn mn, sa- coboare medat
frecven[ee sub 10 Hz.
4.Z Tehnica privitului n gol
O a doua modatate de ntrare nstantanee n Alfa (a prvtuu n
go) o nve[ tot ntr-o saptamna, spunnd (tot n medta[e): de
cte ori voi privi con;tient afocalizat, sa intru imediat n Alfa|
Nu va trece mut tmp pna cnd va sos momentu n care o sa a
nevoe urgenta de o no[une (de exempu numee cuva); nu
dspera, reaxeaza-te! t no[unea dorta! Unete-[ cee tre
degete sau prvete n go, dupa metodee nva[ate a rezovat
probema fara nc un efort.
4. 3 Tehnica reunit
Cnd a nva[at cee doua tehnc de ntrare rapda n Alfa e
stapnet bne, nmc nu este ma smpu dect sa e fooset
smutan. Efectu va f ma rapd, deoarece reunete efectee
ceor doua tehnc.
Tehnca ntrar rapde n Alfa ma are mute ate utzar. Ea
poate f foosta n nenumarate cazur, care ma de care ma
neobnute; mute e ve afa sngur. Atee [ e vo arata char
eu. Dar despre asta vom vorb ma trzu.
Intrarean Alfa este foosta de secoe n tehnce medtatve.
Observa daca a ocaza o magne a unu n[eept extrem-orenta n
")
tmpu medta[e (o stampa, o statueta etc.). Marea or ma|ortate
au mpreunate tocma aceste tre degete (de obce de a mna
stnga)!
Metode de nvJare rapid n Alfa
Prn nsurea tehncor de utzare ma ntensa a memore
prezentate n captoee anteroare,ve avansa cu pa mar pe
drumu spre etapa urmatoare, a nva[ar rapde. Pe scurt, n
etapee parcurse pna ac a nva[at sa ntr uor n Alfa, [-a
acatut ac un ecran menta utzab n nenumarate scopur; a
deprns schema. Una dntre acestea este readucerea n memore a
une nforma[ oarecare, n contnuare a nva[at ntr-o manera
prescurtata, tre tehnc de ntrare rapda n zona Alfa, care pot f
utzate prntre atee a readucerea instantanee n memore a
une nforma[ uitate.
Dupa toate acestea, acum et capab sa ob[ nforma[ pe o ata
cae, care face ma uoara reactvarea memore a nevoe. La fe
de mportant este faptu ca aceste ca no de nva[are nu numa
ca facteaza readucerea n memore a nforma[or stocate, dar
acceereaza totodata adncesc procesu de nva[are, de
n[eegere a ceor memorate.
Exsta doua metode de nva[are rapda n Alfa:
J.J Metoda studiului concentrat n Alfa
#*
Se reazeaza prn foosrea tehnc ceor tre degete, pe care daca
[-a nsut-o o po[ foos aatur de, atunc cnd studez o carte,
un tratat sau cnd audez un curs, o preegere sau o confern[a.
Foosnd aceasta metoda [ se marete n mod consderab
capactatea de concentrare, ar nforma[a necesara se fxeaza ma
bne. Uteror, cnd a nevoe de acea nforma[e o ve putea
reactuaza n Alfa sau char n 8eta. Studentu care scre o
ucrare mpreunndu- cee tre degete, practc are n fa[a ochor
cartea dn care a studat sau poate auz vocea profesoruu dn
tmpu cursuu.
J.Z Metoda audiJiei n Alfa
Cea de a doua tehnca nu este char aa de smpa, dar prn
exersarea Autocontrolului o ve putea foos curnd. Metoda
combna efectu de fxare a ceor nva[ate n 8eta cu efcactatea
nva[ar n Alfa. Pentru aceasta nsa, a nevoe de un magnetofon
sau un casetofon.
Sa presupunem ca a de nva[at un capto dntr-o carte n pus
trebue sa-1 n[eeg. Pentru asta ctete captou cu voce tare
nregstreaza-1 pe banda. Acum ntra n Alfa, da drumul la band
i concentreaz-te asupra propriei tale voci, ascultnd
materialul reprodus.
n etapee ncpente ae Autocontrolului po[ ntmpna o anumta
dfcutate n a apasa butonu START a aparatuu: po[ reven uor
dn Alfa n 8eta pna ncerc sa- da drumu sau po[ perde o parte
dn ucrare. Prn exersare, acest perco devne tot ma pu[n
amenn[ator. Iata cteva de:
a) Intra n Alfa avnd de|a degetu pe butonu START; astfe nu ma
a nevoe sa-[ deschz och pentru a-1 cauta.
#!
b) Roaga eventua pe cneva sa-[ porneasca banda a un semn pe
care ve face.
c) Foosete tehnca ceor tre degete pentru a ntra n Alfa (sau
daca e nevoe pentru a reven).
Greutatea poate sa [ se para ma mare dect este n reatate. Pe
masura ce [ va crete experen[a n Alfa, pe masura ce ve capata
rutna, ve afa ca semnaee de intrare se pot schmba. Ve avea
tot ma des mpresa ca et n 8eta. Ca un rezutat a dezvotar
uteroare, pot sa-[ reapara semnaee de ntrare de a nceput, dar
ee [ semnazeaza de data asta parcurgea unor zone ma
profunde - poate char Teta. Prn Autocontrol po[ vedea adesea
eev avansa[ vorbndu- aparent n 8eta, cnd e se gasesc n
reatate de mut n Alfa. Char gumesc, cu och desch, aparent
a fe de tre| cum et tu acum. 5a fii complet treaz, cu capacita(ile
spirituale deschise n plenitudinea lor -aceasta este semnifica(ia
deosebita a Autocontrolului.
Dar sa revenm a banda nregstrata, n scopu fxar ma bne a
ceor nva[ate asa sa treaca ceva tmp, de prefern[a cteva ze,
dupa care rectete materau n 8eta; ntra apo n Alfa ascuta
dn nou nregstrarea.
Daca nve[ Autocontrolul mpreuna cu al(ii foosnd acest matera,
pentru economsrea tmpuu, ca un fe de dvzune a munc, po[
face schmb de casete cu cea[. De totu va merge perfect, ve
avea un anume avanta| daca [ ascu[ propra-[ voce, dect pe
cea a atora. Cee doua metode de nva[are rapda n Alfa aduc o
mportanta econome de tmp ceor mpca[ n Autocontrol,
oamen dn cee ma dferte domen (facutate, nva[amnt,
cercetare, |urspruden[a, actore, management etc).
Natura, aceste metode de nva[are rapda sunt de foos n prmu
rnd eevor studen[or. Acesta este motvu pentru care, nca
#"
dn 1977, Mind Control-ul (una dn sursee de baza ae metode de
Autocontrol) era predata n SUA n 24 de unversta[, 16 cee 8
gmnaz. Mu[umta acestor metode mute m de eev studen[
petrec ncomparab ma pu[n tmp cu nva[atu, nsundu- n
acea tmp un voum ma mare de matere, n compara[e cu ce
nempca[ n Autocontrol.
6 Somnul creativ
6.J Creativitatea n somn
Cta bertate avem n somn! Dspar bareree tmpuu ae
spa[uu, se spubera regue ogc, canoanee contentuu. Dr.
Sgmund Freud a consderat vsee de o mportan[a captaa,
deoarece tot ce vsam este numa numa a nostru. E spunea ca
n[eegnd vsee omuu, n[eegem pe e nsu.
n Autocontrol uam foarte n seros vsee, dar pu[n ma atfe.
Freud se ocupa de vsee spontane, n Autocontrol dmpotrva;
scopu nostru este de a crea vise n mod contient, cu ajutorul
crora s putem rezolva anumite probleme. ntruct no
suntem ce care stabm tema acestor vse, tot no suntem ce
care e putem nterpreta, ar nterpretarea or o putem face de cee
ma mute or cu rezutate spectacuoase. Este drept ca prn
aceasta ngradm spontanetatea senza[or dn tmpu vseor,
totu ac[unea ne facteaza o ma mare bertate: ne controlm
ntr-o mai mare msur via]a.
Prn nterpretarea vseor programate putem gas rezovarea a o
sere de probeme cotdene care ne framnta. Probema nu este
noua. Omenrea trage fooase de secoe de pe urma vseor.
##
Pna n 1869, savantu rus D. Mendeeev ncercase degeaba
ordonarea ntr-un sstem fab a eementeor chmce cunoscute
pna a acea ora. n ace an, htr-un vs -a aparut formasstemuu
perodc a eementeor (care poarta numee). Dmnea[a a
trezre a pus pe hrte cee vsate. A fost nevoe doar de corec[
mnore.
E. Howe ucra a prncpu man de cusut cu buca nchsa. Se
bocase, nu putea nccum rezova func[onarea buna a acuu, ntr-
o noapte a vsat ca era atacat de aborgen cu nte anc gaurte n
vrf. Trezndu-se a n[ees ca n vs s-a dat rezovarea probeme.
Astfe s-a nascut mana de cusut 5inger.
N. Bohr a fe, tot dntr-un vs -a extras teora sa atomca. Teore
mutor savan[ ceebr au zvoaree de asemenea n vse.
Ce se ntmpa? Cnd vsam, frecven[a creeruu urca dn Deta cu
c[va hertz, a|ungnd n zona de 10 Hz, adca tocma n zona Alfa
cu care ucram n mod content. Dec, pe acest nve se poate
a|unge dn ambee drec[, att de |os (dn Delta sau Teta), ct
de sus (dn 8eta).
n starea de veghe, Alfa de|a este sub controu tau. Po[ ntra ac
dupa dorn[a, pentru atngerea orcaru scop dort, n somn nsa, [
po[ coordona ma pu[n Alfa; n aceasta peroada, a fecare 1/2
ora a|ung n mod automat n Alfa pentru 10-15 mnute, pe tmpu
ct vsez. Cu ct ucrez tot ma mut n Alfa n starea de treze, cu
att ma mut [ va sta a dspoz[e accesbtatea aceste zone n
somn. Vsee [ se eaga tot ma mut de probeme, capata o
pondere tot ma mare n atngerea scopuror.
6.Z Controlul viselor
#$
Merta sa-[ fac un obce: sa-[ notez dmnea[a a trezre ce a
vsat noaptea. Pregatete-[ a ndemna o hrte un creon
(eventua un reportofon) deoarece medat dupa trezre [ mnte
vsu cu toate detae sae; atfe ma trzu ee se perd par[a sau
tota.
Vsee [ ofera comuncar mportante pentru rezovarea
probemeor dn ace moment, pentru dr|area sentmenteor tae.
Astfe putem dmnua stresu, ne putem ameora sanatatea, ne
putem pregat pentru o ac[une vtoare.
Dec n prma etapa trebue sa nve[ sa-[ reamntet ce a vsat n
noaptea anteroara.
Mu[ afrma ca nu vseaza deoc; fapt mposb, deoarece vsee - s-
a demonstrat - sunt o necestate fzoogca. Fara vse, n cteva
ze apar tuburar fzoogce pshce deosebt de grave, ar a
preungrea star - char coma moartea. Seara, nante de
cucare, ntra n Alfa spune-[: vreau sa mi amintesc tot ce voi
visa. mi voi aminti ce am visat n cele mai mici amanunte. Dupa
asta, fara a ma reven n 8eta, adorm. Nu uta sa [ pregatet
dnante hrta creonu (eventua un reportofon). Cnd te-a
trezt, fe char n mez de noapte, noteaza-[ medat cee ce [
amntet dn vs. Exerseaza asta znc ve observa ca pe z ce
trece [ amntet tot ma mute deta dn vsu avut anteror. Daca
et mu[umt de rezutat, trec a etapa urmatoare.
6.3 Visele programate
nante de a adorm, gndete-te a probema pe care o a de
rezovat, pentru care a nevoe de nformare sau de sfat. Aege o
asemenea probema a care rezovare te ncta ntr-adevar (a
ntrebar fara sens, ve ob[ne rezutate tot fara sens). Intra n Alfa
#%
programeaza-te cu urmatoaree cuvnte: vreau un vis care sa ma
ajute la... (nume;te problema). Voi avea un asemenea vis, mi-l voi
aminti ;i-l voi n(elege. Dupa care adorm drect.
La trezre, ndferent de ora, revez vsu dn memore. Daca sunt
ma mute, aege-1 pe ce ma car ncearca sa- cau[ sensu.
Interpretarea acestor vse programate o poate face doar ce care
e-a provocat!
Daca [-a programat sa n[eeg vsu pe care ve avea, ve sm[
un fe de presentiment despre sensu pe care [-1 transmt E!
Incontentu nostru de mute or comunca cu no (contentu) prn
aceste presentimente sau este ntermedaru dntre E no.
Exersnd, ve constata ca pe z ce trece a ncredere tot ma mare
n aceste presentimente programate. Controu vseor este, ca de
atfe o sere dn tehnce Autocontrolului, una din caile de legatura
cu 5piritele 5uperioare, dar de data aceasta o cae uoara de
nsut.
Exersnd cu rabdare pas cu pas Autocontrolul, [ se vor dezvau
unu cte unu zvoaree ceor ma vaoroase for[e creatoare de
care dspu.
Puterea cuvintelor
nchpuete-[ ca sta n bucatare [ n mna o ame pe care
tocma a scos-o dn frgder, sm[ n mna racoarea. Prvete-
coa|a gabena! Este gaben-cerata are doua mc excrescen[e
verzu a capetee dametruu ma ung. Apas-o pu[n, smte-
rezsten[a eastctatea.
Acum rdca ama a nas smte- aroma. Nu- aa ca este o
aroma spendda? Tae-o n doua mroase-o dn nou! Aroma este
ma puternca. Acum muc-o asa sa [ umpe gura cu aroma
#&
sucuu. E mnunat acest gust, nu- aa? Daca [-a foos cum
trebue puterea gnduror, n acest moment ar trebu sa a gura
pna de sava.
Sa prvm nsa pu[n n culise:
Smpee cuvnte pronun[ate ma sus (or ctte) au nfuen[at
actvtatea gandeor savare. Dar aceste cuvnte nc macar nu au
refectat ceva rea, c doar ceva generc, nchput. Ma|ortatea
dntre no nchpue despre cuvntee fooste ca refecta sensur
care pot f bune sau ree, adevarate sau fase, tar sau sabe. Este
corect, dar numa pe |umatate. Cuvntee nu numa ca refecta
reatatea, c o creeaza, ca n cazu de fa[a sava[ a.
Creeru nu este numa un transator a nten[or noastre,.c un
organ de preucrare nmagaznare de nforma[, avnd n gr|a
corpu nostru. Spune- de exempu: mannc o lamie medat e
se anseaza n ucru dnd ordne transm[nd nforma[.
A sost vremea sa facem o cura(enie mentala generala. Pentru
aceasta avem un anume exerc[u verfcat de practca. Este o
probema de decze von[a, n sensu seectar gnduror
fooste n actvarea actvtatea creeruu propru.
Exerc[u amntt ma sus a fost unu negatv dn punctu de vedere
a corpuu propru, e neaducnd nmc benefc acestua (dar spre
norocu nostru, de data asta nc maefc). Cuvntee ncorecte sau
fooste n mod ncorect pot nsa avea ambee sensur sau char
efecte pur maefce!
n tnere[e deseor practcam un |oc stupd n tmpu mese: regua
jocului era sa descr mncarea de pe masa a modu ce ma
scrbos posb. Scopu era sa ne prefacem de parca aceste cuvnte
nu ne-ar nfuen[a deoc, dar n acea tmp sa nvngem puterea
de prefacere a comesenor, ucru ce deseor reuea; pacientul
trebund sa paraseasca n graba masa.
#'
no adul(ii, practcam (char ncontent) acest |oc stupd.
Foosnd cuvnte negatve ne dmnuam pofta de va[a, ar aceste
cuvnte fooste tot ma des, ncep sa capete o for[a vtaa
(negatva) tot ma mare, datorta carea treptat ncepe ntr-adevar
sa ne scada pofta.
Astfe, faptu ca trebue sa gatet pentru fame, ceea ce este
echvaent cu o cocoa;a pe spate; ca este curata nebunie sa te po[
descurca a saare pre[ure actuae; ca te streseaza faptu ca
cea ma mca schmbare meteoroogca repreznta o buna parte dn
,onorare medcor", consttue tot attea gndur negatve cte
comenz negatve transm[ creeruu nu uta, [-am ma spus,
creeru este un executant fde. E zce: ,Domnu m-a comandat o
durere de cap? OK! Domnu este servt!" - ar durerea de cap vne
nrr-o veselie. Sa te vad cum ve scapa de ea!
Natura, durerea de cap ne apare or de cte or o amntm. Starea
normaa a corpuu este sanatatea, drec[e n care creeru upta cu
toate m|oacee energe sae pe care e are a dspoz[e n
procesee fzoogce. Cu tmpu, foosnd nadecvat cuvntee,
reum sa- sabm char sa- dstrugem sstemu de aparare
atunc e creeaza boaa comandata.
Cuvntee noastre prmesc o for[a supmentara n func[e de nveu
contn[e propr de ct de mut contentzam ceea ce
pronun[am. Daca spunem sufcent de convngator ,Doamne, asta
ma doare", durerea vne a no nentrzat. Daca spunem cu o trare
sufcent de puternca ,n aceste cond[ nu o sa po[ reaza nc
macar un ucru marunt", afrma[a devne reatate, ar excep[a
este aparent ndrepta[ta.
Autocontrolul ofera protec[a necesara mpotrva proasteor
obceur pe care e avem. n Alfa Teta puterea cuvnteor noastre
crete extraordnar de mut. n captoee anteroare a putut
#(
constata ca, foosnd cuvnte surprnzator de smpe, [ po[
programa vsee, ar for[a care te propuseaza n Alfa o po[
transfera celor trei degete sau privirii n gol.
Eme Coue a fost tmp de aproape 30 de an farmacst n Troyes
(Fran[a) totu e nu a devent ceebru datorta magnfceor sae
re[ete, c datorta une propoz[ smpe, bana de smpe: ,Z/ de zi
ma simt din ce n ce mai bine din toate punctele de vedere" (vez
pentru deta, Autocontrolul pe calea autosugestiei, Samue
Weser, New York, 1974). Cu aceste cuvnte e a tratat m de
pacen[ de bo consderate ncurabe a vremea respectva, unee
dntre ee fnd nca astaz nerezovate de medcna aopata. E.
Coue a deschs n 1910 o cnca gratuta n Nantes, unde a tratat
mute m de pacen[ de cee ma dferte maad (reumatsm,
durer acute de cap, astm, pareze, TBC, bbaa, deformar ae
tegumenteor datorate TBC-uu, cancer, ucere etc). ,Nici o dat
nu am tratat pe nimeni - spunea - ci i-am nv]at s se
trateze singuri". Iata ce facea: punea pe pacen[ sa repete de
20 de or propoz[a de ma sus nante de masa de nca 20 de or
seara, n fecare z ct erau nterna[. Actee dovedesc n mod
ncontestab ca pacen[ paraseau cnca ntr-adevar vindeca(ii
Dupa moartea sa, n 1926, metoda a dsparut aproape n totatate.
Paradoxa, daca ar f fost o metoda compcata pe care specat
sa o poata nva[a foos, atunc ea ar ma f fost utzata az.
Esen[a metode este autosugestia, dar n Autocontrol putem ob[ne
aceea rezutate cu ncomparab ma pu[ne efortur, bazndu-ne
pe doua prncp:
* Nu ne putem gndi n acelai timp dect la un singur
lucru.
* Concentrndu-ne suficient de puternic asupra unui gnd,
acesta devine realitate.
#)
Deoarece pe nveee Alfa Teta for[a cuvnteor este mut ntarta,
am adaptat pu[n metoda Coue. Actvnd Alfa, ve spune: ,Az m
simt mai bine dect ieri din toate punctele de vedere". Dupa
care: ,Sunt protejat cu ajutorul Luminii f aJ de orice
influenJ, indiferent de tip, mod de acJiune i direcJie de
acJionarei" Char aceste doua fraze smpe, ve vedea, vor
produce mute rezutate benefce, [ recomand ca dupa actvtatea
cotdana a zone Alfa, sa pronun[ aceste propoz[ ca mantre de
protec(ie.
7. For]a imagina]iei
Von[a, pentru a- atnge scopu, are nevoe de un adversar pe
care sa-1 poata nvnge. Se straduete sa fe dura, dar n
ma|ortatea cazuror cedeaza nante de a- atnge scopu fna.
Renun[area a unee obnun[e ree se poate face prntr-o
metoda ma bnda dar cu mut ma hotarta - imagina(ia.
lmagina(ia se aga[a drect de scopu vzat, nu ucreaza prn
ntermedar.
Acesta este un at motv pentru care am accentuat att de mut n
captoee anteroare nva[area vzuazar ct ma reaste, cu ct
ma mute deta. Daca [ competez magna[a cu credn[a cu
dorn[a de a reaza, cu ateptarea hotarta a reazar, daca nve]i
s ]i imaginezi ct mai viu scopurile, sa vez, sa sm[, sa
gut, sa ppa, sa atng [eu propus, atunc ve ob[ne tot ce vre.
,Daca von[a magna[a a|ung a confct -spunea E. Coue -
atunc totdeauna magna[a este cea care ese
$*
nvngatoare". Daca a ncerca doar sa te gndet sa scap de un
obce prost, probab te ve paca. Daca [-a dor aceasta ntr-
adevar, atunc ve scapa. Ar trebu sa-[ doret ma tare
avantajele care ar rezuta scapnd de obce, dect abandonarea
ca atare a obceuu. Daca ve nva[a sa-[ doret cu tare
sufcenta acest avanta|, te ve ebera de obceu nvountar.
Concentrarea asupra abandonar obceuu, precum decza n
acest sens te eaga ma mut de ace obce. Se aseamana
oarecum cu decza ferma ca dn acest moment ve adorm -
decze care dmpotrva, te va [ne treaz.
Sa vedem nsa ce avem de facut. Pentru exempfcare, vom ua
doua dntre cee ma soctate cazur de catre cursan[ a
Autocontrol: pofta de mncare exagerat (bulimia) i
fumatul.
Daca vre sa [ dmnuez pofta de mncare, pentru nceput va
trebu sa revez probema prvta dn exteror, anaznd-o detaat
ca cum a face-o pentru atcneva.
Care este probema: mannc prea mut de pofta sau de nerv, a
ore sau nga persoane nepotrvte, fac prea pu[na mcare sau
dragoste sau dn toate cte ceva?
Poate ca probema depnde nu att de canttatea, ct de catatea
necorespunzatoare a amenteor sau a companonuu sau a oreor
aese. Poate ca raspunsu ar f schmbarea regmuu amentar sau
a ore de masa sau a coechperuu. Ce care [ da raspunsu poate
f medcu, detetcanu sau ,boterapeutu de fame" (vez ,
3oterapeutu de fame" - M. Fn D. Seracu).
De ce vre sa sabet? Et att de gras nct [ perctez
sanatatea, or vre sa dev ma atractv, sabnd? Ambee motve
sunt bune pentru a sab, dar trebue sa te decz asupra ceu
adevarat puternc, pentru a t a ce avanta|e sa te atep[. Daca
$!
a a|uns sa mannc un menu corespunzator cu cantta[ modeste
de amente, daca fac mcare sufcenta a doar un uor pus de
greutate, atunc (cu excep[a cnd medcu [ recomanda expres sa
sabet) parerea mea este sa ram aa cum et. Sa [ modfc
greutatea ar necesta un efort nut fa[a de ctgu pe care 1-a
putea ob[ne. Probab ca a probeme
mut ma mportante n va[a pentru care sa [ fooset energe
eberate de Autocontrol, dect de a scapa de cteva kograme n
pus.
Daca et ntr-adevar decs sa sabet t de ce o fac, atunc
pasu urmator este sa anazez prn prsma sm[uror avanta|ee ce
vor rezuta n urma sabr. Nu ua n socoteaa doar avanta|e
generae cum ar f: ,vo arata ma bne", c concret foosnd n ucru
toate cee cnc sm[ur de care dspu. De exempu:
* Vzul - cauta o fotografe ma veche n care et att de sab
pe ct doret sa dev.
* Auzul - ncearca sa-[ nchpu ce vor zce oamen cnd te vor
vedea aa sab cum [-a propus sa f.
* Gustul - nchpue-[ aroma gustatva a aceor mncarur care
pot fgura dn beug n nou menu adecvat scopuu propus.
* Mirosul - gndete-te a aroma acestor mncarur.
* Pipitul - nchpue-[ ct de netede [ vor f bra[ee, peptu,
abdomenu, odure, pupee, daca ve sab.
totu nc aceste cnc sm[ur nu sunt sufcente pentru a putea
vzuaza profund. Esen[ae sunt sentmentee, nchpuete-[ n
ce voga ct de atetc te ve sm[ dupa ce ve da |os kogramee
dorte!
Avnd toate acestea n mnte, ntra n Alfa. Reazeaza-[ ecranu
menta proecteaza-[ pe e magnea actuaa, cea pe care vre sa
o schmb. Lasa sa dspara aceasta magne n trecut (stnga), ar
$"
dn dreapta mpnge o magne (poate f o fotografe ma veche de-
a ta) n care ara[ aa cum doret sa dev dupa cura de sabre.
Ct tmp te observ (menta) n aceasta postaza, ncearca sa [
magnez cu ct ma mute deta cum te ve sm[ cnd ve f att
de sab(a)? Cum te ve sm[ cnd te ve apeca sa [ eg reture?
Dar cnd urc scare? Dar cnd ve reu sa scap de aceste hane?
Cnd po[ dn nou sa te pmb pe pa|a? Ce ve sm[ fa[a de tne
nsu[ daca ve reu? Sa nu [ para rau de tmpu pe care
chetuet cu toate acestea. Trec senza[e prn toate cee cnc
organe de sm[, gndndu-te pe rnd a cte un sngur ucru, aa
cum am amntt ma sus smte-te ct ma bne.
Acum, tot menta, trec n revsta menu tau obnut - nu numa
ce, dar ct cum mannc de obce - aege mncarure ce
pot f ron[ate ntre mese (de exempu, morcov). Spune-[: ,corpu
meu nu are nevoe de ma muta mncare, nu va sm[ foame nu
va trmte semnae sa prmeasca supliment". F atent ca pe tmpu
medta[e sa nu apara magn ae mncaruror de evtat!
Cu aceasta termna-[ medta[a. Sa o fac de doua or pe z.
n tmpu acestu program de sabre este de o mportan[a
deosebta sa [ pu un [e rea n fa[a. Daca a un surpus de 25 de
kograme, atunc nu te po[ gnd seros ca ntr-o saptamna sa
scap de acestea sa ara[ ca Audrey Hepburn sau Mark Spitz!
Eu unu ma ndoesc de rezutatee pe care e ve ob[ne.
n prmee ze veche mesa|e ae corpuu pot sa ma apara, cum ar
f: ce bine ar pica o buca(ica de ciocolata. Daca et ocupat n
tmpu ze nu a tmp de medta[e, efectueaza o nspra[e
adnca, mpreuneaza-[ cee tre degete n modu cunoscut de|a
readu-[ n mnte cuvntee fooste n Alfa prvnd necestatea dete
$#
pentru corpu tau. Te a|uta daca n acest tmp [ arunc o prvre pe
o fotografe de a ta ma sub(ire.
Prn Autocontrol [ se va mbunata[ starea sufeteasca, ar aceasta
va contrbu ntr-un mod esen[a a func[onarea optma a corpuu
tau. Cu cteva ndemnur mentae, surpusu de greutate pe care-1
a va ceda cu bucure.
Metoda are nenumarate varante. Cauta, aege foosete-o pe
cea care [ se potrvete ce ma bne.
Ca un exempu: s-a organzat o ntnre saptamnaa a unor
cursan[ de Autocontrol. Dntre aceta, 15 s-au prezentat a fecare
curs; e au sabt n mede 2,2 kg ntr-o una! To[ au sabt! Dupa
nca o una s-a reuat cntarrea acestor 15 s-a constatat ca 7 dn
e au ma dort au ma sabt n contnuare, ar cea[ 8 -au
men[nut greutatea. Nc unu nu s-a ngraat deoc!
Fumatul este un obce percuos pentru organsm. Dec: daca
fumez, cred ca acum a sost momentu sa renun[, n mod smar
cu sabtu ac vom foos n modu de ucru etape, asnd tmp
berechet corpuu sa nve[e sa se supuna compet noor
nstruc[un vente de a creer.
Dn punctu de vedere a exteroruu nu ma este nevoe sa
punctam avanta|ee renun[ar a fumat, sunt prea cunoscute: [
crete vtatatea, char se mutpca, organee de sm[ [ vor
func[ona ma bne, a fe va[a. Probab e t ma bne dect
mne. atunc de ce ma sta pe gndur?
Intra n Alfa, proecteaza-te pe ecran n poz[a a ora a care
fumez prma [gara a ze. Te vez cam tmp de o ora. Vez ct de
mute a putea face n aceasta ora n afara fumatuu. Daca, sa
zcem, aceasta ora [ne ntre 7 1/2 8 1/2, spune-[: ,ncepnd de
acum, ntre 7 JJ2 ;i 8 J/2 voi renun(a la fumat. Voi savura faptul
ca n timpul acestei ore nu mai fumez. Merge u;or, deja m-am
$$
obi;nuit|" Repeta acestea pna cnd n 8eta va trece ntr-adevar
uor prma ora fara fumat! Acum a vent tmpu urmatoruu pas:
ctga cea de-a doua ora. For[area poate reprezenta o pedeapsa
pentru corpu tau, ceea ce nu ar f cnstt, deoarece pshcu nu
corpu tau este ce care a nceput sa fumeze. Lasa dec ca acum
pshcu sa faca ce are de facut, pe baza magna[e. De atfe, pe
aceasta tema vom ma reven ntr-unu dn captoee urmatoare.
Cteva de:
a) Schmba ct ma des sortmentu de [gar fumate.
b) n oree n care nca nu a renun[at, de cte or nten[onez sa-[
aprnz o [gara, ntreab-te: Doresc eu ntr-adevar aceasta (igara?
Ve f surprns de ct de mute or ve ob[ne: NU! Ateapta cu
urmatoarea [gara pna cnd raspunsu va f dn nou: DA!
c) Daca n ora de|a eberata de [gara corpu totu [ cere una,
mpreuneaza-[ cee tre degete n modu cunoascut, nspra adnc
- foosnd aceea cuvnte dn tmpu medta[e -spune-[ ca n
aceasta ora nu fumez nu ve fuma! Legat de aceasta metoda
de baza pentru a renun[a a fumat, ma exsta o sere ntreaga de
ate tehnc pe care po[ sa e cau[ sngur.
E drept, trebue sa recunosc faptu ca nu exsta nca att de mute
rapoarte prvnd renun[area a fumat, ca n sabre. Totu, exsta
sufcent de mu[ cursan[ de Autocontrol care au renun[at sau au
dmnuat sensb numaru de [gar znce, motv (cred) sufcent
pentru a stmua pe a[ a foosrea Autocontrolului pas cu pas n
abandonarea fumatuu.
9 Folosirea subcontientului n autotratamentul pentru
ameliorarea strii proprii de sntate
9.J ForJa subcontientului
$%
Este surprnzator ct de pu[n tu sa- fooseasca for[a
subcontentuu pentru ameorarea star de sufern[a a corpuu.
Poate tocma de aceea exsta att de mu[ care consdera
tratamentu pe cae pshca ceva mstc nexpcab. Dar oare
este ceva ma nexpcab dect pasunea unor pacen[ pentru
teancure de re[ete pne de medcamente prescrse de medc
pentru cutare sau cutare maade, ma mut sau ma pu[n banaa,
medcamente cu efecte secundare, unee char grave asupra
organsmuu? Sa nu uam dect un sngur exempu, pe care 1-am
repetat de|a de nenumarate or n dferte cercur: copu a nceput
sa-[ tueasca.
Te duc a medc, de a e a farmace, ar de acoo rev acasa cu o
punga pna cu antbotce. asta n cazu une race banae (unde
exsta nenumarate re[ete naturste masa|e foarte efcace
ncercate de secoe) sau n cazu une tuse banae, unde o tot att
de banaa nhaa[e cu cea de mue[e sau trasarea unor dung cu
mutar de masa ntre baza gtuu baza sternuu fac mnun! t
cumva de unde provne cuvntu antibiotic| Daca nu, [ spun eu:
de a anti bios, adca mpotriva vie(ii| Nu neg, n cazure grave
unde orce ata metoda ar f un eec tota, admnstrarea
antbotceor este necesara. Dar n cazure banae, care pot f
tratate pe cae natursta sau cu o smpa sufamda, admnstrarea
antbotceor, dn ce n ce ma puternce n doze tot ma masve,
nu face atceva dect sa obge toata mcrofauna dn organsm sa
produca frac[ de rezsten[a, ar n momentu cnd ntr-adevar
este nevoe de un antbotc, pentru a se ob[ne un efect ct de ct
seszab trebue sa se admnstreze doze astronomce! Ca sa nu
ma vorbesc de efectee secundare! n schmb, nu cunosc sa exste
n medca[a aternatva (prn asta n[eegnd att metodee
$&
naturste clasice, ct cee pshce de care vorbm ac) asemenea
probeme.
Cercetare medcae afa tot ma mute dn egature care exsta
ntre subcontent corpu fzc, dar cunotn[ee sunt nca destu
de dsparate. Totu, putem trage o concuze foarte mportanta:
subcontentu |oaca un ro deosebt de puternc, necunoscut nca
pe depn.
Sunt convns ca daca tehnce metodee Autocontrolului pas cu
pas ar f ma bne cunoscute apcate (char daca nu n totatate,
deoarece domenu este departe de a f epuzat), aproape to[ am
avea corpure n stare de func[onare perfecta. Dar, char n stadu
ncpent de cunoatere a Autocontrolului pas cu pas a
posbta[or sae, avem de|a sufcente cunotn[e ca sa putem
ac[ona menta asupra fzcuu pentru a-1 ntar pentru a-
mobza for[ee regeneratoare, reund astfe sa putem nvnge cu
ma mut succes boe.
Nu cred ca a utat ca ,omu a fost creat de E dupa chpu
asemanarea Lu" (Ceneza), adca perfect. Dar E, cunoscndu-ne n
totatate, ta dnante ca vor apare dferte deregar, provocate
sau nu drect de catre no nne, care sa dea peste cap echbru
acesta perfect. Tocma de aceea E ne-a dotat cu aparate ;i
dispozitive necesare pentru restabrea echbruu. Prn dferte
tehnc (nu numa prn Autocontrolul pas cu pas) no nu facem
atceva dect sa punem n priza aceste aparate ;i dispozitive.
Char metoda u Coue a avut succes n cee ma dferte maad,
cu toata smptatea sa. Tehnca Autocontrolului pas cu pas, care
apca metoda Coue, are efecte mut ntarte. Este de la sine
n(eles faptul ca, -cu ct cineva este mai perfec(ionat n
automedica(ie psihica, cu att va trebui sa apeleze mai rar la
medica(ia alopata. nsa, lund n considerare nivelul actual al
$'
Autocontrolului cred ca este prea devreme daca te-a gndt de|a a
pensionarea medcor. Dscuta n contnuare probemee pe care
e a cu medcu tau apeeaza a e cnd este nevoe. Daca n
parae apc cee cunoscute prn Autocontrol pas cu pas, nu fac
atceva dect sa a|u[ n munca sa de a te vndeca, ar e
(medcu) va f pacut surprns ce bne a reac[onat a tratament,
fa[a de ate cazur. Eventua, uteror (cu anumte rscur de a nu f
crezut n totatate), po[ sa- povestet cum [-a stimulat corpu
pentru a se vndeca ma repede ma bne. Trebue sa [ cont de
faptu ca o boaa, odata a|unsa nstaata n corpu tau fzc, poate
f naturata mut ma bne ma uor prn munca concertata a
medcuu a ta. Foosete dec Autocontrolul, pas cu pas!
9.3 Cei ase pai n autotratamentul de curJire mental
Autotratamentu este format dn ase pa destu de smp:
Prmu pas: ncep prn a te consdera (n 8eta) a f o persoana tot
ma ubtoare ( mpct ertatoare), ar Iubrea (aproapeu)
consder-o ca cnd ar f esen[a fnaa a tuturor ucruror! (Char
este!) Pentru aceasta nsa, probab a nevoe de o cura[ene
mentaa generaa (vez cap. Puterea cuvintelor).
A doea pas: ntra n Alfa. Char aceasta repreznta de|a un pas
enorm pe caea vndecar tae, deoarece (dupa cum am ma
amntt) pe acest nve a subcontentuu se anheaza toate
actvta[e negatve (suparar etc., asupra carora vom ma reven),
ar corpu tau prmete cale libera pentru a face ceea ce trebue sa
faca prn natura sa prmordaa: sa se autorepare. Natura,
supararea sau sentmentee negatve pe care e a pot f foarte
reae, dar t ca ee sunt trate doar pe nveu exteror, n 8eta. n
$(
Alfa nu se poate ntra cu ee. Le la;i la u;a, ar pna rev are
cineva gr|a sa e a de acoo - mu[umm pentru asta!
A treea pas: vorbete-[ menta despre prmu pas; concepe-[
dorn[a de a face o cura[ene mentaa generaa, ca vre de acum
nante sa gndet numa n mod poztv, ca vre sa dev un om
ubtor cu toata umea, bun ertator.
A patruea pas: vzuazeaza-te cu sufern[a sau boaa pe care o a.
Foosete ecranu menta, smte boaa: nu perde nsa prea mut
tmp cu asta, etapa are doar rou de a-[ concentra
for[ee curatve spre ocu unde este nevoe de ee. (Reac[a de
aparare a organsmuu).
A cncea pas: mpnge uor magnea suferinda spre snga
nocuete-o cu una benefca unde apar compet vndecat
ferct! Smte, savureaza fercrea bertatea star de a te f
vndecat compet! Ram a aceasta magne, sta un tmp acoo,
savureaz-o f content ca a mertat-o, f content ca n aceasta
stare de sanatate competa et n acord depn cu von[ee pe care
e are Natura fa[a de tne.
A aseea pas: ntarete-[ nca o data cura[ena mentaa
termna spunnd (tot n Alfa): Azi ma simt mai bine dect ieri din
toate punctele de vedere|
Ct tmp ct de des sa fac acet pa de autotratament?
Dupa modesta experen[a pe care o am de cea 30 de an, 15
mnute sunt sufcente; exerc[u trebue sa fac ct de des
posb, dar ce pu[n znc. Ac nu exsta rscu de a sari peste cal.
Sa fac o mca paranteza n egatura cu a sari peste cal: poate ca a
auzt voc spunnd ca medta[a este ceva bun, dar nu este bne sa
exagerez deoarece ,[ se poate su a cap". Se spune ca te
ndeparteaza de ume, ar sub efectu e ne ocupam prea mut de
no nne. Nu tu daca este adevarat sau nu, dar daca despre ate
$)
tehnc metode de medta[e se poae (eventua) afrma asta, nu
se poate spune a fe despre Autocontrol. No accentuam ac
fapu ca prn Autocontrol pas cu pas nu ne for[am sa ne rdcam
deasupra probemeor practce pentru evtarea or, c dmpotrva,
no ne ndreptam aten[a tocma spre rezovarea or, spre gasrea
caor ct ma smpe care sa ne a|ute a aceasta. Iar acest ucru nu
poate f facut ncodata n exces.
Revennd a autovndecare: prmu pas fnd facut, urmatoru vne n
mod automat tot aa maf departe. Exerseaza n 8eta, n Alfa, n
Teta. Smte, traete Iubrea fa[a de a[ fa[a de tne nsu[! Daca
n tmpu ze sm[ ca-[ sabete acest sentment, mpreuneaza-[
cee tre degete e va reven medat.
9.3 ntrirea aurei
Aura repreznta totatatea corpuror energetce ce ne ncon|oara.
Conform carvazatoror, a om exsta apte corpur energetce:
unee terestre, urmate de atee celeste. ata-e n ordnea
crescatoare a vbra[or: corpul fizic, eteric (sau vta, energetc),
emo(ional (sau astra), mental, cauzal, spiritual atmic.
Ma|ortatea oamenor n[eeg prn corp doar pe ce fzc, n
reatate, corpu este format dn summumu att a corpuu fzc,
ct a ceor energetce. Pe masura ce ne ndepartam de corpu
fzc, corpure energetce devn dn ce n ce ma subte, se ntnd
tot ma mut n spa[u, sunt tot ma dfc de vazut, ar a un
moment dat char de vzuazat.
Un exerc[u smpu de a vedea aura este sa [ ntnz mna cu
pama spre un perete vopst ntr-o cuoare deschsa, cum ar f
huma sau varu, n |uru degeteor, dupa un exerc[u scurt, po[
sesza o reverbera[e a aeruu asemanatoare cu cea de deasupra
%*
unu reou eectrc. Ve excama: este efectul caldurii corpului|
Pna ac a f de acord cu tne. Dar... Roaga acum doua persoane
sa aprope mne n fa[a unu perete de tpu ceu descrs ma
sus.
Daca persoanee manfesta una fa[a de ata sentmente de
atrac[e, ve observa ca acea uoara reverbera[e a ceor doua
mn parca se atrage, ncepe sa se ntnda a un moment dat se
contopete cu reverbera[a ceuat. Daca nsa persoanee
respectve manfesta sentmente adverse una fa[a de
ceaata, haou fecarea parca ncepe sa se retraga. Asta de|a nu
se ma poate expca prn caldura animala. Dupa un anumt
exerc[u po[ a|unge sa vez aura n |uru ntreg persoane. Po[
char sa o vez n cuor! Pentru aceasta nsa este nevoe de un
anumt exerc[u. Poate a observat de|a ca n zee senne, daca te
u[ spre cer, observ un dans (asemanator mcar brownene) a
unor mc cercue[e cu un punct centra, n zee cu cer acopert
numaru or se dmnueaza, ar daca zua este foarte noroasa, ee
pot aproape sa dspara. Conform carvazatoror, acestea sunt
partcuee de energe, cunoscute de extrem-orenta sub
numee de prana, Oi, orgon etc. Daca acum [ ndrep[ prvrea
spre coroana unu pom, ve observa n |uru e un fe de facaru
mov-pad, cu o mcare undutoare uoara; este aura pomuu.
Daca sufa vntu, aceste facaru sunt depasate uor n drec[a n
care acesta bate.
Daca et atent, dupa un anumt exerc[u po[ observa cum
partcuee de orgon parca sunt atrase ntra n aura pomuu.
Pom metabozeaza aceasta energe subta. De ac nu ma a
dect un pas pna a dezvotarea capacta[ de a vedea aura unu
om! n genera ea se ntnde n |uru ntreguu corp de a c[va
%!
centmetr, pna a c[va zec de centmetr, n func[e de vbra[a
omuu respectv.
n Alfa, dupa cum [-am ma spus, nu exsta imposibil. Intrnd n
Alfa spunndu-[: acum voi vedea aura lui X, proectndu-1 pe
acesta pe ecran ntr-adevar vzuazez aura sub forma unu
hao argntu sau coorat care ncon|oara. Daca vre sa-
vzuazez un anumt corp energetc, nu a atceva de facut dect
sa te acordezi pe vbra[e aceu corp medat ve avea pe
ecran n |uru corpuu fzc. Vederea drecta a unu corp energetc
necesta un anumt antrenament, dar o anumta capactate.
Prmu corp energetc ce ma apropat de ce fzc, dec cu o
structura subta ma apropata de a acestua, este corpul eteric
sau vital. Carvazator vad sau vzuazeaza ntr-o nuan[a
abastra-cenue, n func[e de tpu persoane n cauza (cu
actvtate fe ma mut spre nteectua, fe ma mut spre fzc).
Urmeaza corpul emo(ional sau astral, egat de umea
sentmenteor; are o structura mutcoora, func[e de starea de
contenta. Urmatoru corp este corpul mental, ma subt dect
precedentu, gaben-auru (amntete-[ de aura sfn[or de pe
coane), ma dstan[at n |uru capuu ma apropat n rest.
Urmeaza corpul cauzal, .a.m.d. Daca doret, n ,Teosofia" u
Stener po[ gas p descrere detaata a or; dar Stener nu este
sngura sursa documentara: Barbara Ann Brennan Aodor
Manoea a nostru e expca ma detaat.
Revennd a aura: n Alfa, rugndu-L s-]i trimit din Lumina
Lui att ct ai nevoie pentru a-]i ntri aura, deschde-[
pama mn stng (recep[e) spre a-I prm Lumna ndreptndu-
[ pama mn drepte (emse) spre magnea dn fa[a ta de pe
ecranu menta baeaza-[ propra magne cu fasccou ce [nete
dn podu pame, pna cnd aura [ devne ab-strauctoare.
%"
Nu uta sa [ ncep medta[a cu propoz[e nva[ate, a care ma
adaug una, astfe nct n fna sa spu: lnvoc Lumina, sunt un
canal curat ;i perfect, Lumina mi este calauza. Am tot ce-mi
trebuie ca sa fac tot ce vreau ;i am tot ce vreau ca sa fac tot ce
trebuie. Tot ce creez, tot ce realizez se face prin voin(a, cu
ajutorul, sub controlul ;i n numele Tatalui. Amin|
9.4 Chakrele i activarea lor
Att pe corpu fzc ct pe cee energetce exsta un numar de
deschder crcuare, cunoscute dn fosofa ndana sub numee de
chakre (care n traducere bera nseamna ro(i). Exsta apte chakre
prncpae ma mute sute secundare. Chakree prncpae sunt
stuate pe partea ventraa a corpuu (pe fa[a), ar chakree II-VI au
proec[ dorsae (pe spate). Dupa cum [-am amntt, n fecare
pama exsta cte o chakra secundara, care are n mod norma:
poz[a de recep(ie a stnga de emisie a dreapta. La stngac
stua[a este nversa. (Uta-te a gravure reproduse n Mica 8iblie;
aproape n toate Mntutoru este reprezentat cu pama mn
stng deschsa n sus spre Tata - recep[e, ar cu dreapta spre
popor - emse).
Ate chakre secundare exsta pe umer, genunch, n dreptu spne,
pe sfrcur (dar numa a feme), a ncheetura abe pcoruu etc.
Expornd forma une chakre, vom constata ca ea apare ca o
deschdere bconca, cu vrfure unte, care emerge dn corp spre
partea ventraa sau dorsaa. Ee au o rota[e, un spn (un vector)
care dfera de a o chakra a ata n func[e de sex.
Daca spnu de rota[e a chakre ventrae este orar, conu chakre
corespunzatoare de pe partea dorsaa are o rota[e antorara.
Sensu de rota[e poate dfer de a o ora a ata, de a o persoana a
%#
ata, n func[e de dfertee star maadve sau sufetet etc. n mod
norma spn chakreor ventrae (ncepnd cu chakra I spre VII) a
un barbat sunt aternatv: orar, antorar, orar .a.m.d. La o femee,
dupa cum [-am spus, stua[a este nversa: antorar, orar, antorar
etc. Po[ stab tu drec[a de rota[e a une anumte chakre cu un
pendu dn Crsta (despre Crstaee de Cuar[ vo reven ma pe arg
n captoee urmatoare) sau cu un pendu dn bazat (propreta[e
cee ma mnunate e are bazatu romnesc - dar despre asta vom
vorb ata data). Roaga persoana a care chakra vre sa o exporez
sa se cuce aprope penduu de chakre pe vertcaa. Roag
penduu sa-[ ndce spnu chakre. La un moment dat e va ncepe
sa se roteasca, drec[a de rota[e fnd cea a spnuu chakre
respectve. O ata modatate este ca sa aprop cu mna dreapta
un Crsta [nut orzonta fa[a de corpu persoane cercetate, aezat
vertca de data asta.
Acum, [nnd cu mna ta stnga antebra[u sau drept pentru a
sesza pusu, ncep sa cobor treptat Crstau n ungu ne
medane a corpuu. La un moment dat Crstau va f coaxa cu
conu une chakre. Atunc cnd ve sm[ pentru o peroada scurta
de tmp (1-2 secunde) o uoara acceerare a pusuu, Crstau va f
cu vrfu spre sensu de rota[e a vortexuu chakre; daca pusu se
dmnueaza, e este n drec[a opusa. Contnund mcarea n
ungu corpuu a|ungnd a partea dametra opusa a chakre,
pusu va prezenta o modfcare nversa fa[a de cazu de ma sus.
Astfe, nspectnd corpu de sus pna |os, po[ sa- stabet sensu
de rota[e a chakreor ventrae, ar apo a ceor dorsae.
Prima chakr - Muladhara Chakra (Prithivi Cranthi), chakra
pubiana - este stuata exact n preungrea cooane vertebrae, a
|umatatea perneuu. Are doua proec[: una ventraa (n dreptu
osuu puban) una dorsaa (n dreptu sacrumuu). Caracterstc:
%$
vtatate, energe subta teurca, egatura cu pamntu,
nterac[une grosera, nactvtate, somnoen[a, sodtate. Dntre
organee de sm[ coordoneaza mrosu, ar dntre gandee
endocrne suprarenaee (coordonnd snteza adrenane
noradrenane). n corp se subordoneaza toate par[e tar:
cranu, cooana, coastee, oasee, dn[, unghe, carta|ee
ambee pcoare. Coordoneaza toata partea nferoara a corpuu:
ntestnee, prostata, rectu, anusu; de asemenea coordoneaza
formarea ceueor sangvne. Pe corpu fzc, precum n aura, are
de obce cuoarea roe ca focu.
A doua chakr - 5wadisthana Chakra (Varuna Cranthi), chakra
ombilicala - este stuata a cea 2 cun sub ombc (untate
trad[onaa de masura chneza pentru ungme, fnd egaa cu
a[mea degetuu mare de a mna dreapta - cea 2,5 cm).
Caracterstc: energa nstncteor, energa subta a ape, energe
magnetce unare, mmetsm, conformsm, ntegrare socaa,
senzuatate. Coordoneaza gustu organee de reproducere,
precum snteza hormonor respectv (estrogen testosteronu),
n corp se subordoneaza organee de reproducere, rnch, vezca,
toate chdee ca: sngee, mfa, sucure dgestve, sperma etc.
Apare n cuoare portocae.
A treia chakr - Manipura Chakra (Agni Cranthi), chakra plexului
solar - este stuata pe ocu omonm de pe corp. Caracterstc:
amb[e, von[a, dnamsm, voen[a, energa subta a focuu,
energa Soareu, expansvtate. Coordoneaza vazu pancreasu,
respectv bosnteza nsune, n corp se subordoneaza spatee
nferor: cavtatea abdomnaa, sstemu dgestv, stomacu,
pancreasu, spna, sstemu neuro-vegetatv. Este chakra pentru
tonferea generaa a organsmuu. Apare n cuoare gabena, pna
a auru.
%%
A patra chakr - Anahata Chakra (Vayu Cranthi), chakra inimii -
se afa ocazata n centru peptuu, pe orzontaa nm.
Coordoneaza ppatu tmusu (hormonu tman, dar Iubrea), n
corp se subordoneaza spatee superor: cavtatea toracca, nma,
pamn nferor, sstemu crcuator, peea, mne. Apare
coorata verde, cu un punct roz n centru.
A cincea chakr - Vishuddha Chakra (Vyoma Cranthi), chakra
bazei gtului - este ocazata pe ocu omonm. Caracterstc:
ntu[e nteectuaa, ntegen[a pura, energa subta a eteruu
(Akaa - n hndusa), transcenderea aspecteor temporare, trar
subme de natura sprtuaa. Coordoneaza auzu troda
mpreuna cu paratroda, stmueaza bosnteza hormonuu
troxna. In corp se subordoneaza pamn, bronhe, esofagu,
aparatu de vorbre ( vocea), gte|u, ceafa, maxaree, are ro n
verbazarea Logos-uu. Apare n cuoare azure.
A asea chakr - Ajna Chakra (Aham Cranthi), ,a treea och",
ochiul lui 5iva, se afa prectata pe frunte a cun (vez chakra II)
deasupra ochor, ntre sprncene. Caracterstc: putere mentaa
deosebta, centru de comanda mentaa, carvzune, teepate.
Coordoneaza toate sm[ure, ar n sstemu endocrn hpofza,
respectv snteza vasopresne ptutrne. Apare n cuoare
abastru-nchs pna a ndgo.
Cteodata este punctata cu steu[e aur. Chakra dorsaa este
proectata pu[n sub orzontaa, a partea superoara a gtuu,
medat sub adnctura de a baza cranuu.
Fecare dn chakree H-VI are cte o corespondenta dorsaa stuata
pe orzontaa chakre ventrae.
A aptea chakr - 5ahasrara Chakra (Mahat Cranthi), chakra
coroanei - este stuata n maeoa dn cretetu capuu, n punctu
cunoscut ca moalele capului. Caracterstc: starea de n[eepcune,
%&
reazare sprtuaa suprema, extaz, consonan[a cu ABSOLUTUL,
revearea DIVINULUI n fn[a. Lucreaza mpreuna cu epfza -
ganda pneaa - coordonnd snteza serotonne. I se subordoneaza
creeru mare caota cranana. Poate aparea voeta, dar de cee
ma mute or are cuoare aba sau aure.
Mentau controeaza practc toate procesee energetce ae
organsmuu, dec actvtatea chakreor, care nu sunt atceva
dect puncte de metabozare a energor subte.
Pentru a actva chakree: ntra n Alfa, spune-[ propoz[e de
protec[e de a captou anteror, dupa care proecteaza-te pe
ecranu menta. (Cu tmpu ve observa ca nu ma este nevoe sa te
proectez pe ecran. Pur smpu Eul tau parasete corpu fzc, se
va ntoarce spre e et cu fa[a spre tne nsu[).
Acum, deschde-[ pama mn stng (natura, nu ma vorbm de
corpu fzc, c de Eu) spre E - recep[e, ar pama mn drepte spre
chakra a VH-a - emse. Nu este nevoe sa [ poz[onez mna
dreapta deasupra cretetuu capuu; o po[ stua parae cu
corpu, energa emsa, odata a|unsa n dreptu chakre VII, va cot
spre ea. Spune: ,Doamne, da din Lumina Ta att ct trebuie
pentru a activa chakra ;i aura mea" (daca actvez pe atcneva,
numete-1). n acest moment ve vzuaza un fascco de Lumna
aba cobornd n chakra pame stng -recep[e, ar dn cea
dreapta tot un fascco de Lumna aba patrunznd n chakra a V-a
- emse, ncepe sa spu Rugciunea Domneasc: ,Tatl nostru
Care eti n ceruri, sfn]easc-se numele Tu" (Mt. VI; 9).
Coboara mna dreapta a cea de-a asea chakra contnua
spunnd: ,Vie mpr]ia Ta;" (dem, 10). Veobserva schmbarea
cuor fasccouu emergent dn ab strauctor n abastru-voet cu
steu[e aur. Contnua cobornd cu mna dreapta n dreptu
chakre V: ,faca-se voa Ta, precum n cer aa pe pamnt" (dem,
%'
10); raza emergenta devne abastra-azure. La chakra nm (IV)
spune: ,Pnea noastra cea spre fn[a da-ne-o noua astaz" (dem
11); fasccou devne fascco verde-smarad, dupa care a chakra
pexuu soar (III) spune: , ne arta noua greaee noastre,
precum no ertam gre[or notr" (dem 12); dn pama mn
drepte va emerge un fascco de umna aure. Coboara acum a
chakra II spune: , nu ne duce pe no n spta" (dem 13);
fasccou devne de umna portocae, nchee apo a prma
chakra, cu pama tot parae cu na medana a corpuu: ,c ne
zbavete de ce rau" (dem 13); fasccou ems va f de cuoare
roe ca focu, ar n momentu n care va a|unge n dreptu
deschder chakre, traectora u va cot n sus pentru a patrunde
exact n deschderea e.
In fna, ndreapta-[ pama cu degetee unte spre tremea dn
stnga a par[ ventrae a corpuu fac o baeere de sus n |os, n
tmp ce dn vrfure degeteor trm[ un fascco at de umna aba
spunnd: ,Ca a Ta este mpara[a" (dem, 13); contnua n sus (cu
pama tot nspre pamnt) pe na medana ventraa a corpuu
spunnd: , puterea" (dem, 13); coboara pe tremea dn dreapta
spunnd: , sava", trec pe partea dorsaa a corpuu, baeaza
de sus n |os cu pama |umatatea dn stnga a corpuu spunnd:
,n vec", (dem, 13) termna cu |umatatea dorsaa dn dreapta,
de |os n sus, spunnd ncheerea rugacun: ,Amn"! (dem, 13).
In urma aceste ntarr chakree ntensfca vteza de rota[e, ,se
deschid", ar aura devne aba-strauctoare.
Daca trebue sa ntaret un anumt corp energetc, ucreaza cu
cuore corespunzatoare. De exempu: a corpu eterc ucreaza cu
abastru-cenuu, a ce menta cu gaben-auru. Pentru faza n care
te gaset acum este ma mut dect sufcent sa po[ actva aura
%(
chakree n genera. Restu de pa vor ven de a sne pe masura ce
[ se acumueaza rezutatee practce.
n tmpu aceste energzar po[ apca orcare dntre metodee de
actvare aternatva a chakreor ca metoda supmentara.
Rezutatee (emnamente benefce) e po[ constata de a prma
edn[a!
Metoda o po[ apca or de cte or consta[ o sabcune n
organsm, n pshc sau de cte or doret. Ea va antrena schmbar
mpresonante att n stabtatea ta afectva, ct n cea fzca. Cu
tmpu ve putea ncerca a|utorarea atora, de aproape sau de a
dstan[a ([-am spus, n Alfa nu exsta dstan[e!). Rezutatee nu vor
ntrza sa apara, n genera, ma|ortatea practcan[or smt un va
de cadura benefca ce e nunda corpu, o stare nexpcaba de
bne.
Nu ma ntreba ce se ntmpa! Una dn ege fundamentae n
psonca (termenu cred ca este ma corect pentru parapshoogc)
este: - ,Nu cauta cu tot dnadnsu expca[, ee vor ven cnd et
copt pentru a e n[eege".
Ceeate eg sunt:
- ,Nu compara!"
- ,Nu cauta expca[ teoretce!"
-,Nu abandona!"
9.5 Cel deal aselea simJ.
Exsta ce de a aseea sm[
1
? Orce om ct de ct nformat va da
un raspuns afrmatv, Este un fapt demonstrat e prmm necontent
nforma[ dn exteror, te afara ceor ob[nute drect prn cee cnc
organe de sm[; aceste nforma[ pot ven dn trecut, dn prezent,
dn vtor, de aproape sau de a dstan[e de nenchput (n 8eta);
%)
ee formeaza capacitatea de percep(ie extrasenzorial (E5P) care
func[oneaza prn a aseea sm[, fara a f mtat nc de tmp nc
de spa[u.
Poate [-au cazut fn mna rapoartee prvnd experen[ee u ]. B.
Rhne care punea studen[ sa extraga car[ de |oc dntr-un
pachet, ncercnd sa ghceasca n preaab ce carte va e. A
efectuat experen[ee acestea a Unverstatea dn Duke (SUA),
ucrnd tn asemenea cond[ nct sa excuda ntmparea. No
nsa, n Autocontrolul pas eu pas, nu avem numa smpe percep[,
c ne proectam aten[a asupra punctuu respectv n nemargntu
Spa[u-Tmp exact acoo unde se gasete nforma[a dorta.
Percep[a este o reproducere ntr-un sens prea pasv, prea mtatv
a ceea ce facem prn Autocontrol. Tocma de aceea, poate ar f ma
corect ca f oc de ESP sa se fooseasca n acest caz termenu de
Proiectart Efectiv a Sim]ului (PES).
J0.J nvJarea PES
J0.J.J lnstruire
Pentru a nva[a PES n cadru Autocontrolului pas cu pas, nu a
nevoe de car[ de |oc. Acestea ar foos eventua pentru a-[ testa
capacta[e natve de medum. No nsa cunoscnd asta, vom pune
nantea ta un [e mut ma mare: sa nve[ sa te por[ ca medum n
va[a de toate zee ntr-un mod att de compex nct sa sm[
mut ma dn pn nal(imile sprtuata[, ar va[a sa [ se schmbe
compet. Pentru aceasta a nevoe de o pregatre destu de seroasa
att teoretca ct practca, ar efortu [ va f raspatt dn pn.
Nu dspera! Pna acum ma mut de zece moane de oamen au
nva[at asta; de ce a f tocma tu ce care sa nu poata? nsundu-[
&*
toate tehnce prezentate pna ac, a parcurs o buna parte dn
drumu spre PES. De|a po[ ntra n zonee cee ma profunde ae
sprtuu, po[ ramne acoo n mod content ct doret, po[ sa
fac sa-[ apara n fa[a obecte evenmente tangbe cu orcare
dntre cee cnc sm[ur.
La cursure intensive de Autocontrol, studen[ pot de|a dn cea de-
a doua z sa ac[oneze pshc, ar n cea de-a trea z se pot
extracorpoza, adca sa proecteze Eu-1 n afara corpuu
propru. La tne, fnd un curs ,prin coresponden(a", va trebu ceva
ma mut tmp. Dar, ata ca a vent vremea pentru aceasta!
J0.J.Z Etapa l-Activarea imaginaJiei creative
Pentru actvarea magna[e creatve ve ncepe cu un exerc[u
smpu: ntra ntr-o stare'de medta[e ct ma adnca
nchpuete-te n fa[a u case sau apartamentuu tau. nante
de a trece de ua, observa atent totu. Intra oprete-te n
sufragere, cu fa[a spre peretee sudc. Vzuazeaza camera seara
cu toate umne aprnse, apo zua n pn soare, ncearca sa
vzuazez totu, n cee ma mc deta. Dupa asta, atnge peretee
cu mna, ar apo patrunde n e! Probab [ se va parea ceva de
domenu fantastcuu - gndet n 8eta\ Este ceva perfect posb
n Alfa pentru unu ca tne, care a trecut de etapa exersar
ntensve a magna[e creatve, n perete ve ntn un medu
ambant n care nca nu a umblat. Observa acest medu nou
pentru tne, vzuazeaza creatv prn prsma ceor 5 + 1 sm[ur:
vaz, auz, mros, gust, ppat + ntu[e; adca: umn - cuor, sunete
- vbra[, mrosur - arome, gustur pacute - nepacute, conssten[a
- durtate - temperatura; prezen[e benefce - maefce. Acum e
dn nou n camera stueaza-te cu fa[a a peretee n care tocma
&!
a fost. la o pensula vopsete-1 de sus pna |os n negru, rou,
verde, abastru, voet, apo dn nou n cuoarea n[aa. A fost
dfc?
Rdca un scaun (n Alfa consta[ ca este fara greutate)
examneaza-1 n fa[a pereteu n tmp ce zugrave;ti dn nou n
toate cuore. Fa acea ucru cu un fruct coorat: pepene verde,
gaben, ame, portocaa etc.
La termnarea aceste etape a facut un pas mportant spre
mpcarea par[ ogce a creeruu; [ ma amntet, e vorba de
emsfera stnga, cea care este ntodeauna cu , Nu se poate" n
bra[e pe ,scaunu dn spate" dn mana, n tmp ce emsfera
dreapta, cea care coordoneaza magna[a, ntu[a creatva, sta pe
,scaunu de a voan". Emsfera stnga [ va spune n tmpu
exerc[uu de ma sus: Nu-mi afirma ca e;ti n interiorul unui
perete, ori nr-un alt loc vrajit| $tii foarte bine ca ;ezi n continuare
n fotoliu|
Emsfera dreapta, datorta antrenamentuu repetat, poate gnora
asta. Pe masura ce ne dezvotam for[ee magnatve, n acea
masura ne cresc for[ee pshce. Ee sunt men[nute n va[a de
creeru magna[e creatve (emsfera dreapta).
J0.J.3 Etapa ll - Proiectarea n diferite corpuri anorganice
n urmatoarea etapa, n mod smar cu studen[ de a curs te ve
proecta n dferte corpur anorgance: cubur cndr dn cee ma
dferte metae, Crstae de sare de bucatare sau Cuar[ etc., unde
ve proceda exact ca n cazu pereteu: anazez cuore,
mrosu, temperatura, durtatea. De data asta nsa, schmba
&"
obectee de studu cu atee care au o frecven[a ct ma mare
pentru ca emsfera stnga sa nu aba tmp sa nceapa ara cu ,Nu
se poate". Intra n deta. Vzuazeaza structura ntma a obectuu
studat, structura sa crstana, atom, fuxure de eectron, de
energe etc. Nu- aa ca nu este deoc greu?
J0. J.4 Etapa lll - Proiectarea intr-o fiinJ vie
Mergnd de a smpu a compex, n ordnea ogca a trepteor ve[
(probab a ctt de|a de ea: Cristal-planta-animal-om-5pirite ;i
Fiin(e 5uperioare), acum te ve proecta pe treapta urmatoare, ntr-
o fn[a ve: un pom fructfer. Anazeaza-1 n toate cee patru
anotmpur, schmba- ntre tmp cuoarea fundauu. Proecteaza-te
apo n frunzee, fructee fore sae. Smte, vzuazeaza-
fuxure afuxure de substan[e nutrtve, de substan[e de
excre[e, de energ. Vez acum (dar cu a[ och, energetc) ce este
cu acea aura mov-voet paa pe care a vazut-o cu och corpuu
fzc. Este ceva superb, ceva ce nca nu a ntnt! Te cred. eu
am sm[t a fe a prmee experen[e de acest gen.
J0.J.5 Etapa lV - Proiectarea wntr-un corp de animal
Acum ve face un at sat mare, enorm: te ve proecta n corpu
unu anma. Nu-m spune ca nu ubet anmaee, ca nu te cred.
Poate a prmee pagn, cnd ne-am ntnt, te-a f crezut, dar
acum, dupa cura[ena mentaa generaa sa ma afrm ca nu-[
ubet fra[ ma mc - anmaee? Este mposb! Dec, daca a un
cne, o psca sau orce anma n casa, proecteaza-te n corpu
sau. De obce, cursan[ a|un a acest stadu s-au nvrtt pna
acum n attea med mposb de reazat n 8eta, nct nc nu se
&#
ma ntreaba: va merge?, c ntra drect, consdernd asta ca pe
ceva absout norma (cum de atfe este, dar n Alfa).
A n fa[a ecranu menta; proecteaza anmau pe acesta, varnd
cuore fundauu examneaza-1 pe ndeete dn exteror, apo
proecteaz-te n nteroru u. Paete cu sguran[a; nu- doare
absout de oc fndca tu nu ma et matera. Et Energe-Gnd,
care poate traversa spa[u tmpu cum doret! Reazez cte
po[ face? Intra n caota cranana, n creeru vu! Examneaza
pentru cteva mnute tot ce vez n |uru tau. Ie examneaza
acum anmau dn exteror. Ma afrm ca este ceva dfc? Vez ce
smpu a fost?
n momentu n care creeru tau a comandat Acum intr-u n el, a
fost acoo. A observat ceva? n Alfa nu paet, c parca putet,
dar cu vteze de nernagnat. n momentu n care hotarat ca vre
sa f undeva, n ace moment et de|a acoo! Acum concentreaza-
te asupra zone toracce, apo ntra nauntru. Examneaza tot ce
ntnet acoo: cooana vertebraa, coastee, pamn, bronhe,
nma. Coboara ceva ma |os, spre abdomen. Vez ce nghesuaa
este acoo? Fa un tur de orzont n thna. Nu t anatoma
anmaeor? Preznta ce a vzuazat unu medc veternar (aten[e,
sa fe o persoana cu deschder arg, atfe nu detaa sursa
nforma[or tae). Ve ramne surprns ct de aproape a fost de
reatate. Ma po[ afrma ca este fanteze pura? Ca nu a fost ntr-
adevar n e? Hotart, NU.
J0.J.6 Etapa V - Proiectarea ntr-un corp uman
nante de a contnua cu cea ma extraodnara aventura dn va[a
ta, vzuazarea nteroara a corpuu uman, ma a nevoe de o mca
pregatre. Deoarece nu vzuazez nteroru corpuu uman, anma
&$
etc. de dragu arte, c cu scopu ca n cazu n care consta[ ceva
anorma sa po[ a|uta organsmu respectv, a nevoe sa ntr
pentru nceput ntr-o medta[e ct ma profunda, poate char pna
n Teta, unde sa-[ creez un aborator menta. Construc[a,
cuoarea, forma, dotare nteroare ae acestua [ e stabet dupa
bunu tau pac. Instrumentee sunt nsa esen[ae deoarece cu ee
ve ucra a a|utorarea atora. Asta pentru nceput. La etape ma
avansate ve putea renun[a a acest aborator, deoarece n urma
mantfe: Am tot ce-mi trebuie ca sa fac tot ce vreau ;i am tot ce
vreau ca sa fac tot ce trebuie, ndferent de ce ve avea nevoe
pentru un caz oarecare, n ace moment ntr-adevar ve avea n
mna. Totu, cu toate ca de|a pronun[area aceste mantre [-a
ntrat n refex de a fecare actvare a zone Alfa, pentru etapa asta
doteaza-[ aboratoru. Pentru a n[eege acest pas trebue sa [
accentuez dn nou ct de departe se gasete sm[u nostru pshc
fa[a de mba| ogca ct de aproape este de magna[e
smbostca. Accentuez asta deoarece acum urmeaza sa [ dotez
aboratoru cu instrumentele ;i aparatele necesare care sa te a|ute
n vndecarea pshca a corpuu fzc. Ma|ortatea or sunt
nstrumente aparate pe care n mod norma nu a cum sa e vez
n via(a 8eta. [ dau cteva exempe, deoarece n func[e de
necesta[ [ e ve confec(iona sngur: o sta foarte fna pentru
filtrarea mpurta[or dn snge; o pere moae dotata cu o pomp[a
de aspra[e a scameor depuneror de praf ab (cacar) dn
ncheeture n[epente dureroase; o pcuratoare cu ue speca
pentru ncheetur una cu ue pentru cooana vertebraa; pcatur
sou[ pentru dzovarea depuneror dn nteroru artereor,
anoduor, chsturor etc.; unguente pentru acoperrea ucereor
exteroare pansamente gastrce pentru cee nteroare; sou[
spray-ur virofuge virocide, adca sub ac[unea carora vrusure o
&%
iau din loc sau sunt dstruse, de exempu n star grpae. Sa nu
ncep ara cu A;a ceva e imposibil, ca te trmt a prma z,
repetent. Cred ca a nva[at sufcent pna astaz, ca sa po[
n[eege ca aceste y'wcdrn [ sunt esen[ae pentru vzuazare, de
care se eaga drect fuxu de cmp PSI pe care trm[ spre
persoana n cauza, fux care determna organsmu (dupa recep[a
emisiei tae) sa nceapa actvarea sstemuu muntar (de exempu
n cazu spray- uror de ma sus)! Cu tmpu te ve convnge tu, a
fe ca mu[ a[, ca munca efectuata pe aceste nvee profunde
ae subcontentuu are un efect puternc asupra um fzce,
reae.
n tmpu ucruu cu aceste jucarii s-ar putea sa a|ung n mpas, sa
nu t ce e ma bne de facut, sa nu f prea sgur care e procedura
optma, n aceste cpe dfce s-ar putea sa a nevoe de un sfat, de
o voce interioara calda, calma, ;optita. Cred ca deja te-ai convins
ca aceasta voce nu este optta, c normaa: cea a Sfetncor, a
Ghzor Sprtua, a ngeror Paztor. Indferent cum numet, tot
acea sunt te vor a|uta de cte or e cer sfatu! Daca nca nu -
a vzuazat, po[ chema n a|utor pe orcne: pe mne, pe atu,
specat n domenu, personata[ trecute dn umea noastra. Cu
toate ca foarte rar se ntmpa ca sa te a|ute char persoana dorta,
ncodata nu ve f dezamagt de sfature prmte!
Acum ntr-adevar te af n fa[a ceu ma mare pas dn va[a ta! Te
vo a|uta sa te proectez ntr-un corp uman VIU! nsa ac nu ma
po[ ac[ona de unu sngur fndca va trebu sa ucrez de fa[a cu
a[; dec a nevoe de ce pu[n nca o persoana. Prmu exerc[u
este studu nteror recproc ntre do preten, do cursan[ etc.
Studu poate f efectuat aternatv. Adca exerc[u va trebu sa
efectuez n prezen[a cuva care va f ndrumatoru tau.
&&
Acesta te va orenta pshc, n tmp ce tu ve f operatoru (tot
pshc), dupa care schmba[ roure. Prmu scre pe hrte numee
unu cunoscut (nu obgatoru cunoscut a amndurora), vrsta,
sexu acestua, date ma mportante egate de e (sau ea), precum
maad sufern[e de care are cunotn[a. Daca po[, ar f dea
sa cer a|utoru unu medc care sa aba veder ma arg, pentru ca
ceea ce va urma preznta rscu nencreder, deoarece frzeaza ce
ma eementar bun sim( medicali
Intra n Alfa; acum et poate pentru utma oara pu[n cam nesgur
n prvn[a a ceea ce va urma. Cnd a semnazat ca [-a actvat
zona, adca et n Alfa, a laboratorul n prea|ma, et n e.
n[eep[ sunt prezen[ e; ndrumatoru [ da prmu caz: vrsta,
sexu, numee (acesta nu este obgatoru), ocatatea unde se
gasete (de obce este sufcenta [ara). Rou tau este sa a|ung a
aceasta persoana, sa ntr n ea sa o studez sa stabet de ce
sufera. Examneaza-1 dn exteror, dn nteror, ar n caz de nevoe
consuta-[ Sfetnc, sau char htreaba-[ ,pacentu", ndrumatoru
te va dr|a, n tmpu examnar sa spu tot ce gaset: spune-i ;i
atunci cnd (i face impresia ca doar ghice;ti|
O astfe de edn[a poate decurge cam aa:
lndrumatorul:
- A ,un barbat, Popescu Ion, 48 an dn Bucuret", a pe ecranu
menta. Vzuazeaza-1. Prvete- corpu dn exteror, dn nteror,
baeaza-1 de sus n |os, de |os n sus, pmba-te prn e. Lasa ca
magna[a sa aeaga tre dn cee ma nteresante ocur. Baeaza
corpu n contnuare. Spune-m care sunt aceste ocur nteresante
care [-au sart n och. Sa nu da mportan[a daca [ se pare ca e
fanteze pura. Vorbete n contnuare. Spune-m tot ce sm[, tot ce
vzuazez.
&'
Executantul:
- Are umaru drept pu[n ma cazut ma n fa[a. Restu este n
regua, exceptnd gezna stnga... Sa ne utam n cou peptuu...
totu este cad... dreapta este parca ceva ma rece... ma racoroasa
ma ntunecata, psete pamnu drept... Sa vedem acum
gezna. Se pare ca este n regua... are acoo o ne ma aba,
sub[re, pada... pe vreme umeda doare... probab e o fractura
ma veche. Cred ca asta este cam totu... Ateapta! Sprtu femnn
care ma ghdeaza m arata o zona dn spatee urech drepte. Vad
o taetura adnca... o opera[e ma veche a ureche, o taetura
destu de adnca... asta- tot.
ndrumatorul:
- Perfect! psete pamnu drept are o opera[e n spatee
urech drepte. Despre gezna stnga nu tu nmc, vom vedea
(Aten[e! ndrumatoru sa nu spuna ncodata nu se poate sau
inexact etc., deoarece poate provoca erea dn Alfa
ntreruperea experen[e!). Acum contnua n pamnu psa apo
n taetura de a ureche. Descre-m ce sm[... Descre-m tot ce a
sm[t pentru ca data vtoare acestea sa [ fe punctu de refern[a
pentru pecare. Dupa un mnut, revennd n 8eta, ve zmb, dar ve
excama: A fost splendid| E curata nebunie|
ntr-adevar, e o nebune curata! Este mpotrva a tot ceea ce
repreznta experen[a bunu sm[ n umea lucida n care tram.
|-am spus, daca vre un medc pe post de ndrumator, sa-1 aeg
cu gr|a sa-1 prev ca tot ceea ce va urma va frza ce ma
eementar bun sm[ medca. Dupa cteva cazur rezovate, se va
convnge e ca ceva este, ar apo s-ar putea sa-[ ceara
materau cursuu!
Un dau cteva eror a prmee cazur, unora nu e reuete deoc
prmu caz, a[ reuesc doar a a treea, a a patruea, dar ncet,
&(
ncet pas cu pas vor a|unge a reuta. La cursu de z intensiv, a
sfrtu cee de-a patra z to[ studen[ au attea cazur rezovate
a actv (de obce 80-95% dn maade sufern[ee exstente a
subect) nct sunt convn ca nu ma este vorba de simple
coinciden(e, ca este excusa ntmparea, ca ac ntra n |oc o
reatate mut ma seroasa.
De|a dupa prma ncercare ve n[eege ca ac nu este vorba de
fantasmagore. A nva[at sa crez n ceea ce vzuazez asta te
a|uta sa [ antrenez taentu pshc. Lege care exsta ac sunt eg
naturae. Pshcu nostru nu este mtat doar a creer, e se extnde
mut dncoo, poate ntra n egatura cu orcne orce, sfdnd
nemargntu Spa[u-Tmp. Insa ca sa se poata extnde are nevoe
de stmuu dorn[e, de credn[a, de straucrea speran[e.
Un cursant capab nu este nca pn de speran[a; daca este cut
are o personatate deschsa te ca exsta ce de a aseea sm[,
nsa nu crede ca u este dat acest har. Cnd n urma prmeor
reazar n dagnostcare n[eege ca stua[a nu este tocma aa,
speran[a sata pe cum nebanute de|a prn aceasta avanseaza
cu pa mar pe drumu ce bun. Dupa cteva ore, avnd 8-9 cazur
rezovate, se poate consdera absovent a cursuu de n[ere n
Autocontrolul pas cu pas.
Mu[ tnd sa creada ca este o forma de teepate. La nceput eu
credeam aa. Pentru a emna suspcunea, am modfcat
protocou experen[eor. Cazure pe care e prmeam de a medcu
cu care am facut prmee expermente, e rezovam drect n fa[a
u. Pentru a emna suspcunea teepate, -am cerut sa-m dea
cazure sub forma une ste cuprnznd vrsta, sexu ocatatea
unde se afa cazu, codfcndu-e cu cte un numar, re[nnd pe o
a doua sta decodfcare, adca pereche numar-nume. n
contnuare, dagnostcarea o rezovam cndva, ntr-o z sau n ma
&)
mute ze, pna a urmatoarea ntnre. De data aceasta
rezutatee fnd aceea (peste 85% dn smptome dagnostcate
corect), am reut sa emn suspcunea.
nca nu tu care este caea subta prn care prmm aceste
nforma[, dar unda purtatoare a e parcurge orce dstan[a trece
prn orce medu. Am avut cazur de peste ocean dn camera
vecna char de nga mne.
Tmpu de parcurgere a dstan[e ce ne separa este nstantaneu.
Aceasta m-a amntt de experen[a de teepate cu una dn
capsuee NASA care a transms dntr-o poz[e de pe ceaata parte
a Lun, cnd toate egature conven[onae (rado, vdeo) erau
ntrerupte, ar tmpu n care semnau a a|uns pe Pamnt a fost
ma scurt dect pentru unda rado! Vteze hperumnce? Tnd sa
cred. O ata experen[a de teepate a fost efectuata dntr-un
submarn afat pe fundu oceanuu sub caota poara, unde de
asemenea egature rado erau ntrerupte; totu celelalte legaturi
au exstat. Tahon? Nu tu. Vtoru va da raspunsu corect.
Energa pshca radata de oamen are ntenstate maxma n
cazure n care vata este n perco. De aceea o mama smte att
de bne stua[a mta a copuu sau n urma unu accdent sau
cnd acesta este n coma.
Acesta este motvu pentru care partcpan[ a cursu de
Autocontrol ncep dagnostcarea n cazure maadve foarte grave.
Daca e exerseaza n mod content aceasta capactate, cu
tmpu a|ung a performan[a de a recep[ona semnae ma sabe,
ar ntr-o z a|ung n stua[a de a putea ntra n egatura cu orcne
(daca doresc), ndependent de faptu ca persoana n cauza este
bonava sau sanatoasa fara a [ne cont de dstan[e de tara
emter semnaeor. Dec po[ ntra n egatura cu fn[e gndtoare
'*
de oriunde! Sensbtatea [ se dezvota odata cu experen[a.
Persevereaza!
10.2 Ghizii spirituali - El si Ea
Ncodata sa nu te consder sngur! ntotdeauna exsta n prea|ma
ta ce pu[n nca doua fn[e gndtoare, char daca n mod norma
nu po[ vedea. E sunt Chizii 5pirituali, Mae;trii, 5fetnicii etc.,
avnd cee ma dferte denumr, dar reprezentnd ntotdeauna
aceea Entita(i 5uperioare. De a E provn gndure care ne
avertzeaza asupra une prme|d, E [ optesc raspunsure a
ntrebare (seroase) pe care [ e pu, E te ghdeaza cnd n va[a
ta apare o bfurca[e nu t care este drumul corect. E te fac sa
ntr ntr-o brare sau sa te duc a raftu cu car[ de acasa de unde
sa e o carte, sa o deschz a ntmpare ar pe pagna dn fa[a ta
sa gaset nforma[a cautata ( pe care et pregatt sa o utzez).
Sa t ca po[ comunca n mod content cu E. Le po[ pune
ntrebar (seroase!) ve ob[ne ntotdeauna raspunsur care
repreznta sou[a optma. Cu ct apeez ma des a E, cu att ve
avea rezutate ma bune n va[a ta, n actvtatea ta. Modalit]i
de a-l contacta sunt mute.
Astfe, foosnd Yi jing (Cartea 5chimbarilor - o carte antca de
fosofe chneza) po[ ob[ne una sau doua Hexagrame (desene
nare formate dn ase n ntreg sau ntrerupte) a caror
nterpretare [ va da raspunsu cautat, a fe ca Tarotu (vez
,Arta Dvna[e"). Punndu-[ ntrebarea deschznd Noul
Testament a un verset oarecare, ob[ de asemenea raspunsu
cautat.
Dar, fnd de|a att de departe ntrat n teritoriul Alfa, de ce sa nu-I
contactez drect?
'!
Aeaza-te comod ntr-un fotou, asa-[ pcoaree (daca se poate,
goae) pe pamnt (podea), pune-[ mne n poaa n modu
cunoscut ntra n Alfa. ncearca sa ntr ntr-o zona ct ma
profunda, poate char n Teta. Roaga-I sa se materazeze n fa[a
ta. Afndu-te a un nve corespunzator a exersar star Alfa, ma
mut ca sgur ca ve avea n fa[a ta char de a prma ncercare.
De obce se materazeaza ntr-un barbat (sta n dreapta, cum
prvet) o femee (n stnga). Sauta-I cu tot respectu. E sunt
Chizii tai spirituali, n(elep(ii care te coordoneaza, 5piritele
5uperioare care ntotdeauna sunt n prea|ma ta, char daca nu
po[ vedea.
Prvete-1 ma nt pe E. Ce cuoare are paru? Cam ce vrsta
crez ca are? Cum este mbracat? Are barba, musta[a, este
barbert'? ntreaba-L cum cheama.
Prvete acum femea. C[ an crez ca are? Ce cuoare are paru
e? Cum este mbracata? Cum se numete?
Ascuta-I, au mute sa-[ spuna. Sta ntt ascuta-Le mesa|u.
Daca a ntrebar, daca te af n fa[a une deme, nu pregeta sa Le
cer sfatu, ve ob[ne, ar rezutatu apcar va f ce optm. Nu
et obgat sa e urmez sfatu, dar nu-[ recomand sa-1 gnor,
deoarece rezutatu tau va f un eec.
Cnd au termnat cnd nu ma a ce sa- ntreb, mu[umete-e
pentru tot revno n 8eta, (numarnd n modu cunoscut, de a
a 5).Daca a senza[a ca nu a prmt toate raspunsure, ma
ncearca. Legatura ta cu e se ntarete de a o z a ata. Pentru
nceput pune ntrebar smpe, care sa aba raspunsur de tpu DA
sau NU, apo ntrebare pot f dn ce n ce ma compexe, a fe ca
raspunsure ateptate prmte.
5piritele 5uperioare [ dau ntotdeauna a|utoru, dar numa a
soctarea ta; e dau sugest, nu ordne. Daca apc sau nu n
'"
practca cee nva[ate de a E, depnde numa numa de tne.
Totu, daca [ cont de sugeste or po[ f sgur dnante ca
rezovarea probeme avute va f optma, orct de suprnzatoare [
s -ar parea deea asta.
Am vorbt despre 5pirite 5uperioare, lnteligenta 5uperioara Chizi
5pirituali. ln(elep(i etc. lnteligenta 5uperioar ar f o trmtere a
Dumnezeu . Nu, nu drect. Restu, cee ce urmeaza, nu e pot
demonstra dect prn crez, ee fnd rezutatu unor cautar
comuncar.
ntregu Univers, att ce cunoscut noua cat cee paraee, care
nca scapa controuu organeor de sm[, dar de a caror prezen[a
sunt convns, e concep (transatate n lumea tridimensionala n
care tram) sub o forma centripeta: sub forma de straturi sferice
paralele, n |uru unu Centru. Acest Centru concep ca Dumnezeu,
ca For(a Unica s Omniprezenta, Toate tehnce regoase - ca
rugacunea sau neregoase ca medta[e) nu fac dect sa ne
mte centrped pe sfere cu dametre care dfera de a una a ata.
Snguru rezutat este ca astfe po[ ntra n contact cu unee forme
inteligente intermediare nre noi ;i Dumnezeu, forme pe care le
numim
5pirite 5uperioare.ln(elep(i etc..
Aceste Sprte Superoare par a f dentce cu nger paztor de care
ne-a povestt de attea or bunca. Cred sunt convns ca menrea
or este sa ne a|ute n va[a aceasta, sa ne ndrume pa pentru a
ne ndepn menrea cu care am vent pe Pamnt n aceasta va[a.
Menrea tuturor ceor ven[ pe pamnt n decursu store trecute,
prezente vtoare este de a nva(a, (n ambee sensur ae
cuvntuu: un pentru acumuare de cunotn[e, ma|ortatea, ar
a[ pentru predarea lor, un fe de monitori ven[ dn rencarnar
superoare.
'#
Aceasta acumuare de Cunoatere, am putea-o num acumuare
de energe nforma[onaa. Rou montoror este tocma de a ne
ndruma n peroada aceasta de ;coala; se poate cere sfatu, pot
f consuta[ prvnd dema dn fa[a noastra, ar or de cte or sunt
consuta[ ne dau sfatu optm, ndcndu-ne caea or ac[unea cea
ma benefca pentru no. Dar dupa cum [-am spus, sfatu Lor este
doar un sfat nu un ordn. Depnde de tne daca ve urma sau
nu. F nsa convns ca daca [ cont de sfatu prmt, ve avea
succes de fecare data!
ntr-o comuncare avuta cu E, -am ntrebat cne sunt de unde au
vent? M-au spus ca sunt tot fn[e smare noua, dar afate ntre
doua etape de va[a; e vn dntr-o ume cu patru dmensun (dar
nu tmpu este cea de-a patra, c tot o dmensune geometrca, ce
de-a patruea ax stundu-se a orgnea ceor tre cunoscute
noua), n acea ume se pare ca tmpu curge dupa compet ate
norme, asta deoarece toata durata ve[ noastre repreznta pentru
e doar o frac[une dn tmpu or. Tocma de aceea pot sa fe
permanent nga no. La rndu or, au ghz sprtua ven[ dntr-un
spa[u superor, pentadmensona, .a.m.d. La ntrebarea: ,
Dumnezeu?", raspunsu pe care m L-au dat a fost: ,Lumea n-
dmensonaa".
Ce do ghz, dupa cum [-am spus, se obectveaza de obce ntr-
un barbat o femee. Daca-I rog, vor spune mpreuna cu tne
Rugaciunea Domneasca, dar Credul va spune Entitatea
masculina, cea feminina n acest moment dematerializndu-se. La
ntrebarea ce I-am pus-o atunc Lu: ,Dec ea este maefca?", am
prmt raspunsu: ,Nu, este negatva". Contnund cu ntrebarea:
,Dec, sa n[eeg ca a pecat de nga no de acum nante?" am
prmt raspunsu ,Nu, Ea ramne n contnuare n prea|ma ta
pentru men]inerea echilibrului" (sub. n.). ntr-adevar char
'$
aa este. Totu n ume este un |oc a compementaror
necontradctor, fgurat superb n
smptatea sa de embema Tai Oi, ace cerc mpar[t n doua de o
ne n forma de ,S", o |umatate fnd neagra avnd un punct ab
n m|oc, ar ceaata aba cu un punct negru n m|oc.
De obce ce care partcpa a dscu[ ce care raspunde a
ntrebar este E. Ea este cea care [ pune n fa[a ncercare, care
te nva[a sa e dobor.
Am amntt de a nceputu acestu subcapto, de Integen[a
Superoara am ntrebat daca Ea ar f Dumnezeu. Nu. Dn
nenumaratee nveur ae ntegen[e no putem vedea doar o
nfma parte dn zona cuprnsa ntre obectee nensufe[te pna a
lnteligen(a 5uperioara, char pna a Dumnezeu. Prn Autocontrol
[-am prezentat un canal prin care po(i intra n contact de
comunica(ii directe ncepnd de la obiectele nensufle(ite ;i pna la
5piritele 5uperioare, cana testat verfcat de nenumarate or prn
experen[e repet[ efectuate n cond[ rguroase.
Orcne a studat de|a Autocontrolul pas cu pas sau tehnici similare
e poate ncerca, ob(innd acelea;i rezultate ca ;i mine ,iar
capactatea noastra de comuncare (dezvotata astfe) nu se
ntnde dect pna a lnteligen(a 5uperioara. Pana a Dumnezeu nu
avem caea deschsa nc n-o putem deschde no. Asta doar E o
poate face.
Revennd a menrea noastra: a ntrebarea pusa 5fintei Evanghelii
,Care este rou nostru ac acum ?" -am prmt o trmtere a
Isaa, ar n cartea proorocuu am gast: ,lnva(a(i sa face(i binele,
cauta(i dreptatea, ocroti(i pe cel asuprit, fate(i dreptate orfanului,
apara(i pe vaduva|" (Isaa. , 17).
Dar n afara de asta, no am vent pe Pamnt, dupa cum [-am spus
de|a, pentru a nva[a pentru a acumua Cunoatere,energe
'%
nforma[onaa (sa ma scuze fzcen, dar at termen nu este
potrvt).
Sarcna noastra prncpaa este dec de a nva[a (ea este ceruta nu
numa de cretnsm, c de ate reg). Ma ve ntreba: Dar
oamenii sunt att de diferi(i, vor putea acumula to(i aceea;i
cantitate de Cunoa;tere? Cred ca nu. Cred ca tocma acesta este
rou revenror pe Pamnt, a etapeor ve[, a rencarnaror
(concept scos dn 5fnta 5criptura de pe vremea Sfn[or mpara[
Constantn Eena, dar sper sa fe rentrodus ntr-un vtor apropat
deoarece s-au acumuat prea mute dovez care-1 spr|na). Dupa
fecare revenre de pe pamnt n Lumea 5pirituala, canttatea de
Cunoatere acumuata, de energe, n se depune undeva spre
foosu nostru a ntreguu Unvers (ceva ca o depunere ntr-o
banca, unde ban depu de tne sunt a ta, a acces a e, dar ntre
tmp foosete banca, ntregnd suma totaa pe care o rueaza).
Cred ca n momentu n care cneva a acumuat sufcenta
Cunoatere, poate face pasu urmator spre o Lume 5uperioara
paraea (poate) cu a noastra poate cu o dmensune n pus. n
acest caz trebue sa admtem ca mergnd dn aproape, n aproape
lumea N-dimensionala, lumea cu infinit de multe dimensiuni -
repreznta pe Dumnezeu. Afrma[a pare a f sus[nuta de
magnea hostca a Dvnta[, de acea afrma[e ca Dumnezeu
este o parte din noi i noi suntem o parte din El. Vennd ma
|os, ma n umea noastra, putem observa fara nc o dfcutate ca
umea trdmensonaa cuprnde umea bdmensonaa, ar aceasta
a rndu e o cuprnde pe cea monodmensonaa. De exempu,
mcarea unu punct (0-dmensona) duce a ob[nerea une n (
dmensune), ar mcarea ne duce a ob[nerea une suprafe[e (2
dmensun). Mcarea acestea dn urma creeaza un voum, un corp
(3 dmensun). Ma ntreb daca nu exsta procese nverse?
'&
Dncoo de umea 0-dmensonaa nu exsta oare um cu -
dmensune, -2 dmensun, -3 dmensun, .a.m.d.?
Revennd n aceasta accep[une, 5piritele 5uperioare pot f entta[
gndtoare vente dn Lumile 5uperioare, dar pot f tot aa de bne
pamnten afa[ a rencarnari de ordin superior, dec care au
acumuat muta Cunoatere se afa n peroada de odihna nante
de rencarnarea urmatoare (poate utma), n orce caz nu pot
accepta ca Entita(ile 5uperioare cu sarcn de Ghz care au evouat
ca fn[e gndtoare n trare anteroare sa f adunat ma pu[na
Cunoatere dect ce pe care coordoneaza ndruma acum. Ar
f un nonsens!
11. Ajutorarea altora n caz de suferinJe patologice
JJ.J Fr diagnosticareI
nsu faptu ca po[ descoper de ce bo sufera oamen pe care
nc nu -a cunoscut care organe emt semnae de sufern[a, este
ceva mnunat; dar nu acesta este [eu utm (ce pu[n n etapa de
pregatre n care te af). Po[ ndrepta spre corpure or nu numa
aten[a ta, c energa n scopu nsanator or.
Nu tm nca pe ce cae subta ne cuegem nforma[e prvnd
starea de sufern[a a organeor dntr-un corp afat a orce dstan[a.
Nu tm cne este purtatoru acestor nforma[. Probab acea
cmp pe care ne-am perms sa-1 numm cmp PSI. Nu te-a gndt
oare asupra faptuu ca dn moment ce a o unda purtatoare care [
aduce nforma[e necesare, ndferent de Spa[u ( Tmp), a putea
trmte pe aceea cae energa de care are nevoe ace organ
''
pentru a- putea remeda probema, sufern[a? n fosofa antca
chneza, n acupunctura - dar nu numa acoo - deseor se
amntete ca maada este n fond o bocare a crcua[e bere a
energe prn corp, sau o scurgere, respectv o acumuare maadva
de energe. (Energa este numta Oi, Prana etc.). Trm[nd pe
purtatoare P5l un fascco de energe spre organu n sufern[a
spre chakra bocata, a|u[ persoana respectva n debocarea
crcua[e energetce dn propru sau corp, ar astfe a
autovndecarea sa. Vez, persona consder ca no nu vndecam, ci
ajutm persoana respectiv s se vindece singur.
ntrebarea care s-ar rdca ar f: cum sa cuplezi ntre ele scopurile
tale ;i aceasta energie, astfel nct sa realizezi (elul spre care
tinzi? La fe cum prn magna[e putem face sa apara pe ecran
corpu cu maade sae, tot aa putem face sa apara corpu n
stare sanatoasa. Aceasta este una dntre cae de a|utorare pshca
este a fe de smpa precum am expus-o!
n ma|ortatea cazuror cnd vre sa a|u[ pe cneva afat n
sufern[a, teoretc nc nu prea a nevoe de dagnostcare, po[
trmte a|utoru necesar doar apend a ecranu menta, pe care
de|a fooset n mod curent a rezovarea une ser de probeme.
Ma mut, n fazee ncpente ae medta[e po[ ob[ne rezutate
remarcabe, cu toate ca tu aba a nceput sa-[ fooset ntu[a.
De ce u[ ca eti Fiul Tatlui Ceresc7 De ce doar ,rec[" nu
cobor n nma Rugacunea Domneasca? Daca a contentza
semnfca[a cuvnteor ,Tata nostru Care et n cerur...", a ti ca,
fiind Fiul Creatorului, a nu numa dreptul c datoria de a
interveni n Crea]ie, n sensu corectrii oricrui dezechilibru
provocat de no oamen!
'(
Metodee pe care [ e vo prezenta n cee ce urmeaza sunt pe ct
de smpe, pe att de efcace.
Ajutorarea persoanelor suferinde folosind imagini
succesive
Una dntre cee ma smpe, dar n acea tmp cee ma efcente
metode de a|utorare a ceor cu sufern[e patoogce (dar nu numa)
este utzarea ecranuu menta pe care gsez tre magn dferte.
Este ma bne a nceput, dar nu este o cond[e excusva, sa
cunot dnante bonavu pe care vre sa a|u[. Cunotn[a poate f
fzca ( cunot drect) sau pshca (mentaa - vzuazez). Te a|uta
de asemenea daca [ se spune n cteva cuvnte de ce sufera. Prn
asta [ scurtez mut tmpu necesar (tee)dagnostcar. Iata ce a
de facut:
a) Intra pe nveu tau prn metoda cunoscuta, spune-[ mantree
de protec[e de a|utor pe care de|a e-a nva[at, dupa care
proecteaza-1 pe omu respectv pe ecranu menta n partea
stnga, vzuazndu-1 cu sufern[ee sae cu tot.
b) n etapa urmatoare, proecteaza n partea dreapta a ecranuu
o magne a u n care procesu de (auto)vndecare de|a a nceput,
n prmee tae ncercar de a|utorare de a dstan[a, atunc cnd
nca nu a sufcenta practca, ncearca sa af cum arata ndvdu.
c) Acum proecteaza - ma n dreapta ecranuu - magnea u
perfect sanatoasa, pna de energe ncredere n sne. Mca ncet
aceasta magne spre stnga, astfe nct magnea maadva (ar
apo, cea cu |umatate de vndecare) sa asa dn ecran. Pe ecran
ramne doar imaginea sntoas!
n aceasta medta[e, n Alfa, n afara vzuazar este deosebt de
mportant ce [ spu. Este decsv n acest moment s fii convins
')
ca magnea fercta sanatoasa creata pe ecran este o reatate.
Nu VA DEVENI- c ACUM ESTE aa cum a proectat-o pe ecran. O
expca[e ar f ca pe nveee Alfa Teta contn[a ta ucreaza cu
cauzee, pe cnd n 8eta - cu efectee.
Daca n Alfa Teta [ magnez cu cea ma mare convngere
subectu respectv, atunc se vor produce efectee scontate. Ignora
factoru tmp foosete ,exsta" n oc de ,.va f". Pe aceste nvee
totu are compet at sens. Reazeaza magnea cu rezutatu dort
ca cum [-a f atns de|a scopu propus.
JJ. 3 Activarea de la distanJa direct a aurei, a chakrelor i
a organelor n suferinJ
Metoda aceasta este cea pe care o foosesc de prefern[a, a fe de
smpa ca precedenta, ar rezutatee sunt de asemenea
spectaculoase (prvta cu och dn 8eta). nva[-o tu!
a) Intra n Alfa, vzuazeaza persoana respectva, stabete care
organe emt semnae de sufern[a, dupa care consuta-[ Chizii
prvnd terapia optima de care persoana are nevoe dn partea ta.
Po[ foos ansa radiestezica, pendulul, alte instrumente
ajutatoare sau [ e po[ proecta drect deasupra ecranuu menta,
unde sa arunc cteodata o prvre pentru a ob[ne raspuns a o
anumta ntrebare. Stabete dec care chakre, care organe (daca
este cazu) trebue actvate, de cate or a cte ze nterva.
Stabete de asemenea, foosnd ansa pe care [-a nstaat-o pe
puptru de contro de deasupra ecranuu, dn totatatea a|utoruu
pe care poate prm persoana respecva, ct a suta se datoreaza
medcn aopate (eventua detaaza pe specata[), ator tehnc
compementare de vndecare (acupunctura, masa|, masa|
(*
boenergetc, homeopatc, detoerape, sacroterape etc.).
nsumnd vaore (procentuae) afate cu vaoarea ob[nuta a
ntrebarea ct la suta din ajutorul total pot sa i-l dau eu? - ve
ob[ne un procent maxm de 90-95% (restu este ntotdeauna
partea Lu; cea ma mportanta...).
b) n zua energzar persoane respectve, stabta pe baza
grafcuu prmt n etapa anteroara, ntra ct ma profund n Alfa,
spune-[ mantrele de protec(ie ;i ajutor, dupa care proecteaza
persoana respectva pe ecran sau ma smpu, fa un sat n Spa[u
depaseaza-te nga ea. Ma spune: Doamne, da din Lumina Ta
att ct trebuie ;i unde trebuie acestui om pentru nsanato;irea
sa| - dupa care deschde-[ pama mn stng (recep[e) spre E,
ar cu dreapta (emse) energzeaza chakree aura persoane
dupa modeu cunoscut de|a.
n contnuare, daca [ s-a cerut, energzeaza- n pus una sau ma
mute chakre, unu sau ma mute organe, n aceasta parte a
energzar po[ transmte, ntre tmp comenz mentae cum ar f:
resorb(ie, eliminare, dezintegrare, activare, diminuare etc., n
func[e de ce este nevoe sa faca organu sau chakra respectva.
Nu-[ fe teama de probeme cum ar f compatibilitatea energetica
cu persoana respectiva, deoarece nu tu, c E este ce care t trmte
energa benefca; or E este compatb cu toata umea. De
curoztate masoara procentu de compatbtate; ve ob[ne
ntotdeauna vaor peste 90-95%. De asemenea, nu este necesar
sa te preocupe ocazarea exacta a organuu sau a chakre
energzate, nc faptu ca are exces sau psa de energe etc.; E
orcum e te, ar tu L-a rugat sa te a|ute fndca II su|et fndca
et doar un cana de transmtere a Haruu Dvn.
(!
c) Dupa ce a termnat tot ce a de facut, spune: ,ln numele
Tatalui, al Fiului ;i al 5fntului Duh, Amin" facnd semnu cruc
peste persoana respectva, dupa care numarnd de a a 5, revno
n 8eta.
ntre ege Unversuu se pare ca exsta o clauza cosmca ce ne da
fecarua dreptu - ndependent de starea materaa sau dotarea
pshca - sa putem ua parte actva a formarea ucruror prn
dorn[ee noastre, prn crezu nostru prn speran[ee noastre.
Asta a spus-o, dar ncomparab ma frumos, sus, cu cea 2000 de
an n urma: ,Toate cte cere[, rugndu-va, sa crede[ ca e-a[
prmt e ve[ avea" (Mc, XI, 24) ,Dupa credn[a voastra, fe
voua" (Mt, IX, 29).
Cnd a a|uns a formarea magn perfect sanatoase a omuu,
respectv cnd pronun[ asupra u mantra Trntara, sosete un
moment, un moment deosebt de pacut, cnd sm[ ca [-a
ndepnt Msunea propusa: este momentu cnd et patruns de
undee benefce recep[onate de a ce pe care tocma 1-a a|utat.
La prmee cazur rezovate [ poate aparea n mnte no[unea de
ndoaa: este o simpla coinciden(a sau ;i a;a s-ar fi vindecat
spontan sau datorita tratamentului medical. Cu tmpu, crescnd
numaru de cazur rezovate, aceste suspcun vor dsparea. Totu,
revn dn nou a medcna aopata. I[ recomand ca sa cer
ntotdeauna cazuror pe care e a|u[ sa urme/e ma departe
tratamentu aopat, sa efectue/e perodc anazee etc. Trebue s
-[ fe car ca o maade odata nstaata n corpu fz.c, trece mut
ma repede daca este atacata dn doua drec[: prn medca[a
clasica prn energzar. Nu te atepta a rezutate medate. Ac
nu e ca a stomatooge unde pu cetee gata; amntete-[ de
extrac[a unu dnte putred care nu ma durea. Dupa extrac[e,
ocu respectv poate sa doara ze ntreg; m-am perms sa numesc
("
aceste durer: dureri de vindecare, no[une pe care am extns-o
a unee mc acutzar de durere n prmee saptamn de
energzar, ma aes n cazure n care ac[onez drect asupra a
ceva papab (nodu, chst, tumoare etc.). Tot n prmee peroade
de energzar, n zee respectve cnd persoana este a|utata, ea
poate avea senza[a unor vaur de cadura, semn a recep[onar
energe trmse or char buversare, ma aes a persoane cu defct
mare de energe care subt se trezesc pe nveu optm energetc.
| mnte, ntr-o excurse, dupa ce a maraut ze ntreg pna a
prmu sat cu rucsacu aproape go, a rencarcarea u cu amente
o peroada [ s-a parut deosebt de greu, apo te-a obnut cu noua
stare. Cam aa se ntmpa a energzar. Mu[
,bioenergoterapeu(i" (scuza-ma pentru termen, dar este ce
consacrat, char daca nu ce ma nmert) acuza epuzare fzca,
pshca energetca dupa una sau ma mute edn[e. Mu[ acuza
char perder n greutate. Daca anazez n amanunt cauzee
respectve, ve constata ca toate au un numtor comun: undeva s-a
strecurat o greeaa.
Dntre gree, doua sunt cee ma frecvente:
Mercantzarea, adca pretnderea unor benefc materae
(banet sau nu) de a pacen[.
Se uta cee recomandate de sus cnd -a trms aposto (nu ca
m-a consdera aposto, dar tot E ne-a trms pe no sa- a|utam
pe ce sufernz): ,Tamadu[ pe ce neputnco, uva[ pe ce
mor[, cura[[ pe ce epro, pe demon scoate[-; n dar a[ uat, n
dar sa da[" (Mt, X, 8). Nc unu dn ce care ucram boenergetc nu
cred ca ne-am patt aceste capacta[, c eventua e-am dezvotat
pe cee* avute prntr-un curs sau ma mute de specazare. Dec
capacta[e e avem n dar, ar un dar nu poate f vndut!
* Lucrul cu ambee mn (cu excep[a tehncor de tp Rek).
(#
|-am spus despre cee doua chakre dn pame: cea dn stnga
avnd poz[a normaa pe recep(ie, ar cea dn dreapta pe emisie.
Lnga fecare exsta cte un mic ,ntrerupator" prn care putem
schmba sensu de ucru a or. ntnznd ambee mn spre ce pe
care vre sa a|u[, n ce ma bun caz nu fac atceva dect sa da
cu dreapta energa a benefca, ar cu stnga sa prmet de a e
energa de sufern[a, maefca. Nu- norma sa te resm[ dupa o
asemenea edn[a? Daca [ trec chakra dn stnga pe emisie,
atunc cu ambee trm[ energa benefca; dar de unde? Dn
propra ta energe. Te epuzez? Norma! Perodc trebue sa te pui
la priza, adca sa te rencarc! asta nca nu- totu!
n prvn[a grupeor sangune t foarte bne ca exsta patru grupe
prncpae, n boenergetca, ce pu[n pe tertoru Romne, se
pare ca exsta vreo 23 de moane de grupe! Adca vbreaza pe o
frecven[a anumta, ncercnd sa energzez orcum rt probeme
de ncompatbtate cu pacentu, da peste cap, fac ma mut rau
dect bnee pe care vroa sa-I fac. n cazure n care este nevoe
de a se ucra cu amndoua mne, de exempu a emnarea une
durer, deschde-[ compet chakra VII ca pe o dafragma foto,
pentru ca pe ac sa poata E sa-[ trmta Lumna de care are
nevoe ce pe care a|u[. Atunc de|a nu ma este nc o probema,
de exempu n mpingerea afara dn organsm a energor negatve
(cenu spre negru) ae durer.
Mu[ cred ca este ma bne sa fe prezent ce pe care a|u[ pentru
ca sa po[ sa (i pui minile pe e. n cazu nostru, nefnd nc medc
nc fe[e bsercet, asta pare a contraven eg,care nca nu
accepta aceasta practica, de nu ac[onez medca. Ma mut, dn
punctu de vedere a Legor Superoare, gestu este nut.
A|utorarea de a dstan[a func[oneaza perfect, ndferent daca
ceaat este aatur de tne sau peste Ocean.
($
O mca utma observa[e a acest capto. De obce cursan[or
se recomanda [nerea ct de ct ma ascunsa a capacta[or or.
Cteodata, nc macar ce a|utat nu este nevoe sa afe. | mnte ce
a spus sus eprosuu dupa ce 1-a tratat? Vezi, nu spune
nimnui... (Mt, VIII, 4).
Recomandarea este facuta ca sa ev[ coz ntermnabe n fa[a u
tae, sa ev[ nte dscu[ neprncpae cu ce care nu u atceva
n afara de. Materialismul dialectic ;i ,;tiin(ific"|
JZ. Cum s-Ji organizezi un grup de Autocontrol
Cee prezentate pna acum e po[ face sngur, n cteva un po[
sa a|ung a asemenea performan[e, nct sa f capab sa
dagnostchez dupa cum a vazut ma nante. Penru dagnostcare,
aa cum [-am ndcat, a nevoe de o a doua persoana, precum
de cond[ pregatte corespunzator. Tocma de aceea poate este
ma bne ca sa-[ organzez de a nceput un grup de studu a
Autocontrolului. Pentru asta a de facut urmatoaree:
Formeaza un grup de ce pu[n ase persoane seroase, de
ncredere, care doresc sa nve[e mpreuna cu tne exerc[e, n
tmpu ceor 35-50 de ze, n zee ncpente. de nva[are a
alfabetului, nu este nevoe sa ucra[ mpreuna; [ne[ doar
egatura, ar a termnarea ucraror aduna[-va pentru stude de
caz. Pentru prma ocaze consacra[ ce pu[n o z ntreaga! Fecare
sa se pregateasca sa aduca cu sne ce pu[n patru fe cu cazur
maadve grave. Pe o parte a fe trece[ (numee), sexu, vrsta,
ocazarea geografca a persoane, ar pe verso descre[ cu ct ma
mue amanune sufern[a (sau sufern[ee). Cu ca ave[ ma mute
deta, cu att va a|uta[ ma mut coeg. Pentru stude de caz
mpar[[-va cte do. n Capitolul J0 ve[ gas un exempu prvnd
(%
modu de desfaurare a une edn[e de dagnostcare. Lucra[
smar. O aten[onare: ndrumatoru sa nu fooseasca expres de
tpu nu exista, nu are aceasta suferin(a etc, deoarece preznta
rscu rentoarcer ceuat n 8eta.
Toate acestea trebue efectuate ntr-un medu pregatt
corespunzator:
Cauta[-va un oc ntt, unde sa nu f[ deran|a[.
Convnge[-va ca to[ membr grupuu -au nsut exerc[e
anteroare n ordnea data e-au efectuat cu succes.
Carfca[ de a nceput ca: nmen nu vneaza aplauze.
Poate ca vor f un care vor ob[ne rezutate ma straucte dect
cea[, asta doar a nceput. Nu nseamna nsa ca e sunt cei mai
buni, mai deosebi(i, c doar ca e-a reut ma repede expermentu.
Po f un care nu pot ucra pshc n mod corespunzator n prmee
5-6 expermente, dar de mute or, ce ma en[ devn cee ma
bune medumur.
Daca cunot pe cneva care a absovt un curs de Autocontrol,
roaga-1 sa se aature grupuu vostru.
Daca e (ea) contnua antrenamentee, va poate ofer un a|utor
de nenchput. Daca a ntrerupt, reund cursu nga vo sau cu
a|utoru acestu matera, poate remprospata foarte repede
cunotn[ee.
Cnd tu et acea care fac dagnoza, asa-[ deoparte toate
dube arunca-te cu capul nainte n ceea ce fac!
Lasa-te condus de sm[ur, de presentmente, de ntu[e ,
nante de toate: Nu ncerca sa dai explica(ii la ce gase;ti|
Ncodata sa nu spu: imposibil| n ma|ortatea cazuror, prma
mprese, prma ntu[e este cea corecta. Nu te opr, vorbete fara
ntrerupere ! Baeaza corpu fara oprre spune ce gndet.
Daca tu et ndrumatoru, nu nfuen[a executantu!
(&
Desgur ca a dor ca sa reueasca ct ma bne, dar nu ma afuta
daca spu: la vezi n spatele lui. 5igur nu este nimic acolo ? Nu
spune executantuu ca greete!
n etapee ncpente, erore au orgnea n faptu ca medumu
(executantuu) se potcnete de ate cazur n oc sa e examneze
prn practca. Amntete-[ de magne parazte de pe ecranu
menta, dn prmee edn[e de vzuazare ! O exprese puntva dn
partea ndrumatoruu poate provoca trecerea expermentuu ntr-
un punct mort. Eventua spune doar atta: 5e poate (dar eu nu ;tiu
nimic despre asta).
A rabdare! Daca treaba astae-a reut ator moane de
oamen, [ va reu [e!
Poate ve avansa ceva ma ncet, ma aes daca te-a apt unu
grup necunoscut dnante. Dar de ce te-a grab ?
Dupa ce to[ rezova bne cazure de dagnostfcare, [ne[
egatura n contnuare, ntn[-va perodc rezova[ cazure n
sne.
Va merge dn ce n ce ma bne pna cnd ve sm[ ca po[ face
asta sngur. Cu ct dev ma sensb, cu att ma fne vor f
semnaee pe care e ve recep[ona, char pe cee dn va[a
cotdana (nu doar pe cee provennd de a oamen sau organe n
stare de sufern[a).
Ncodata nu foos[ persoanee prezente pentru a f cazur de
uat n studu!
Este o dferen[a esen[aa dn punct de vedere |urdc ntre
aceasta examnarea de a dstan[a a cuva. Diagnostificare
atunc ar f treaba excusva a cadreor medcae. n ce de-a doea
caz este vorba de percep]ie psihic nu contravne nc une
eg!
('
Daca seszez ceva rau, nu te grab sa aduc asta a cunotn[a
bonavuu! Numa medcu poate face asta.
Treaba ta este sa [ dezvo[ capacta[e pshce n aa masura
nct sa- po[ a|uta pe aceasta cae pshca (care n acea tmp
este egaa!). Daca maada o seszez pe cae pshca, a|uta- pe
bonav sa scape de ea tot pe aceasta cae!
Partea a ll-a
Pai n Autocontrolul pentru avansaJi
Ce am vazut ;i am auzit, va vestim ;i voua, ca ;i voi sa ave(i
mparta;ire ca noi, iar mparta;irea noastra este cu Tatal ;i cu Fiul
5au, lisus Hristos. $i acestea noi vi le scriem, ca bucuria voastra sa
fie deplina.
(loan, l, 3-4)
J3. Recapitulare
J3.J Repetitio mater studiorum est
Char pentru a foos n mod sncron cee doua mn a nevoe de
exerc[, de Ie fooset nca dn prmu tau an de va[a! Cu att
ma mut a nevoe de exerc[ pentru a obnu cee doua emsfere
sa ucreze sncron a comanda ta: emsfera obectva - stnga, cu
cea subectva (de obce omera) -dreapta.
Poate a observat munctor ucrnd a banda ruanta. Mne e
merg precs a montarea exacta a peseor; [nnd scue n mn
efectueaza faze ae munc cu precze. Toate astea e-au putut
nva[a doar prn practca exersare.
((
Capactatea subectva trebue ea nva[ata foosta. Aceasta
recama practca sstem de ucru. Aa cum munctoru de a
banda a nva[at de a ef sa de a munctor ma vrstnc sa-
practce mesera, tot aa ve asma metodologia de nva[are a
dezvotar capacta[or subectve. T-am ma spus, aceste
capacta[ e au to[ n stare atenta, conservata; trebue sa nve[
sa e actvez sa practc cee nva[ate n masura n care [ se
permte, dar fara a face astfe rau atora. Tocma n acest sens, a
repetar, an nserat n acest paragraf o recaptuare a cee
studate pna ac, dar cu atee dn vtor:
a) Numarnd rar de a 5 (sau 10) a actvez Alfa. Spu mantree
de protec[e a|utor.
b) Vzuazez cazure prmte, a|u[ energetc cazure n ucru.
c) Soc[ a|utor 5fetnicilor n cazure probemee ma dfce.
d) Intr n comuncare cu a[. Te plimbi nante napo n Tmp
vzuaznd evenmente, spa[ etc.
e) Spu o scurta rugacune de mu[umre , dupa mantra de
revenre, numarnd de a a 5, rev n 8eta pentru programare.
f) La trezrea de a ora optma, te vzuazez n func[e de
necesta[.
g) Intr n Alfa, [ da sugest poztve.
h) Fooset magn mentae pentru dezvotarea memore.
) Te programez pentru tehnca ceor tre degete.
|) Te programez pentru tehnca privitului n gol.
k) Fooset nregstrar magnetce n Alfa pentru programare
ntarrea programar exstente.
1) Fooset experen[a 5fetnicilor chema[.
m) Programez repetarea cond[or optme de munca dn trecut.
n) Fooset comuncarea subectva cu a[, cu Sfetnc etc.
o) Fooset seectarea rezovar optme.
()
p) Fooset dezactvarea stresuu n cteva mnute.
r) Fooset un caendar menta pentru programarea n tmp a unor
evenmente.
s) La nevoe combn orcare dntre punctee de ma sus nu
numa..
J8.Z Cine eti tu7
Dn nou pentru dverstate [ propun o mca pauza, ar pentru a
foos n mod corespunzator tmpu pe care a a dspoz[e [ pun
ntrebarea: ,Cne et tu?"
Dn cee nva[ate pna acum probab ca a o forma sau ata de
raspuns a aceasa eterna ntrebare a fosofor. Ha sa ncercam o
snteza. Cnd et capab sa-[ proectez ntegen[a a o dstan[a
arbtrara, nu este atceva dect o fa[a a Infntuu, Mcndu-e
dupa dorn[a nante napo n Tmp, a una dn formee
Imortata[. Cnd e cunotn[a despre ceva de care n mod
normal nu a de unde sa t, te aprop de Cunoaterea Absouta.
Cnd e capab sa rezov practc orce probema, sa aduc n
ordne normaa ucrure mposbe, et omnpotent. Atunc nu este
norma ca de|a n aceasta faza sa te ntreb: ,5unt oare infinit,
nemuritor, am cunoa;terea absoluta, sunt omnipotent? n fond,
cine sunt eu?" Raspunsu este o nte absouta...
Orcne a f, et n egatura aproape permanenta cu lnteligen(a
5uperioara. Toate car[e sfnte spun, fecare n modu sau, ca Tatal
;i cu tine sunte(i (sau ar Trebui sa fi(i) o singura persoana.
Buddhsmu spune: Uita-te la tine, e;ti n(elepciunea lui 8uddha.
)*
Hndusmu spune: Atman (cunoa;terea individuala) ;i 8rahman
(cunoa;terea universala) sunt una.
Cretnatatea spune: Lumea cerului este n sine.
Mahomed spune: Cine se cunoa;te pe sine, ;i cunoa;te
stapnul.
n Upanade ctm: n(elegndu-ne pe noi n;ine,
cunoa;tem universul.
Poate ce ma mportant ucru este sa te sm[ onorat ca te-a
cunoscut pe tne nsu[: [ stmez propru corp, fama, pe ce
aproape de tne, ocu de munca, [ara, umea.
A dor sa stmez acea lnteligen(a 5uperioara care te a|uta.
Punndu-m aceea ntrebare am avut urmatoru raspuns:,Vo
sunte[ preten Me, daca face[ ceea ce va poruncesc. De acum
nu va ma zc sug, ca suga nu te ce face stapnu sau, c v-am
numt pe vo preten, pentru ca toate cte am auzt de a Tata
Meu v e-am facut cunoscute". (Ioan, XV, 14- 15).
Lumea este pna de ucrur netermnate. Trebue sa ne stradum sa
e termnam, sa aparam medu ncon|urator (ncusv fa[a de
pouarea mentaa sprtuaa), sa controam armee nuceare, sa
uptam mpotrva foamete, sa prote|am fauna pe cae de dspar[e;
ar sta o po[ contnua a nesfrt. Reamntete-[ cee spuse de
proorocu Isaa: ,nva[a[ sa face[ bnee... (Isaa, 1,14) sau cee
spuse de Sfntu Aposto Ioan: ,Iubtue, nu urma rau, c bnee. Ce
ce face bne dn Dumnezeu este; ce ce face rau n-a vazut pe
Dumnezeu", (III Ioan, I, 11).
J3.3 Abecedarul muncii n Alfa
Dupa cum observ, de a un capto a atu [ preznt ucrur tot ma
surprnzatoare (n Alfa), avnd n vedere ca nca nve[, dn cnd
)!
n cnd [ ma nserez cte o revenre a emee eementare ca o
recaptuare; o pauza de respiro.
Ceuee cerebrae sunt capabe sa se acordeze cu ate ceue
cerebrae sau char cu matera anorganca. Este mut ma uor sa
ucrez pe nve uman dect pe nve anma or vegeta. Acoo nsa
unde mza este suprave[urea, neuron sunt capab sa nvnga
orce greutate, e fnd programa[ cu predec[e pentru
suprave[ure.Sa-[ dau un exempu:
Un specast defectoog de a o fabrca de motoare de avoane (sa
zcem) care trebue sa fe un ,bun" n mesera sa ca sa poata
rezsta pe post, daca este contentzat puternc n Alfa poate
detecta defectee exstente privind n gol spre motoru care tocma
se aprope pe banda, fapt confrmat apo de nstrumentee
eectronce. Va vne sa crede[? ncerca[ ve[ vedea!
Tehnica privitului n gol o po[ foos orcnd n tmpu ze. Daca
nsa ucrez cu obecte nensufe[te, este ma bne- pentru nceput,
ce pu[n- sa fac nvestga[a noaptea. Iata ce a de facut daca te-a
trezt a ora optma:
a) Vzuazeaza care este probema: motoru nu
func[oneaza, nu a semna de raspuns de dncoo de ocean ec.,
dec care este stua[a nevie care trebue corectata.
b) Muta magnea pu[n spre stnga. Vzuazeaza corec[a ntr-o
faza ncpenta.
c) mpnge magnea ma spre stnga. Stua[a acum este
normaa! Toate sunt n regua.
Rezutatee, probab, te vor surprnde. Nu este o treaba ogca. Nu
este ,tn[fca". Nu se poate expca prn metodee casce.
Cum po[ expca daca:
)"
Un motor grpat cronc ncepe sa- dea drumu, ar apo
smptomu dspare compet?
' Dn ocu ce ma mposb posb apare cneva cu pesa de
schmb psa?
Coresponden[a pierduta apare totu a doua z
dmnea[a?
Un stran apare exact cu obectu de care a nevoe?
n urma une de ce [-a fugerat prn mnte, schmb tactca
a succes ntr-o probema nerezovata?
Sa ncepem ara cu... o simpla coinciden(a?
Dupa parerea mea, defn[a accidentalului este: acea ac(iune n
care mna ajutatoare a lnteligen(ei 5uperioare intervine, dar uita
sa semneze ca El a fost acela care te-a ajutat.
14. Energii creatoare
14. l Sursa, creativitJii
Cu ct efectuam ma mute cercetar prvnd func[onarea ceor
doua emsfere cerebrae, cu att ma mut ncepem sa n[eegem
procesee de crea[e.
Crea[a, uata n sensu clasic, este o actvtate prmordaa a
emsfere stng. Aa numtu brainstorming este o actvtate de
asemenea a emsfere stng. Lteratura de specatate bazata pe
asemanar, dferen[e, anaze, concuz, asa n afara aten[e
strafugerar nstnctve ae presentmentuu, factoru: ,Aha!"
,Evrca!".
)#
Deoarece se pare ca prn emsfera dreapta ne cupam a
lnteligen(a 5uperioara, a 8anca Universala de Date nmnete-
o cum vre - deoarece n Alfa ambee emsfere ucreaza a fe, se
pare ca n Alfa se reazeaza egatura dntre no aceasta
inteligen(a suprema.
n urma cercetaror de fzca s-a a|uns a concuz
asemanatoare. Optca apuseana de pna acum prvea Unversu ca
pe umea gaaxor, sstemeor soare, paneteor, organsmeor
ucruror separate. Acum fzcen ncep sa descopere umea
subatomca. Ea este umea energe, a rea[or recproce, a
nterdependen[e.
F. Capra, fzcan a Unverstatea Berkeey dn Caforna, autoru
car[ The Tao of physics (Taofizica, Edtura Tehnca, 1995) afrma:
,Unitatea de baza a Universului nu este doar caracteristica
principala a existen(ei mistice, ci ;i cea mai importanta
descoperire a fizicii moderne".
Daca fzca moderna a descopert ca nu suntem tocma att de
zoa[ cum credeam, atunc va descoper ct de curnd sursa
deor creatve. Aceasta sursa provne n mod egc ogc, dn
unitatea de baza.
Aceasta untate o consder o numesc inteligen(a superioara;
ntruct no[unea nca ma apar[ne concepteor regoase, ma
bne sa o screm cu ma|uscue: lnteligen(a 5uperioara. Dec, cnd
vorbesc de lnteligen(a 5uperioara, trebue sa [ cont ca nu este
vorba de ceva dn afara noastra, c ma degraba de acea untate
dn care facem no parte (vez imaginea holistica a Divinita(ii),
dn care putem scoate nforma[e necesare a care ne putem
cupa n mod content n Alfa, cnd ambee emsfere cerebrae
ucreaza n mod sncron.
Puterea dorin]ei, credinJei i ateptrii
)$
Dorin]a, credin]a ateptarea sunt cuvnte care refecta
sentmente. Sentmentee sunt subectve; nu pot f fotografate
sau masurate. De aceea nc nu sunt reae. Oare?
Dorn[a a nascut toate crea[e umane de pe acest pamnt.
Credn[a ateptarea au dat for[a dorn[e, de parca ar reprezenta
energ reae; aa pare a f n reatate! Nenumara[ cercetator se
ocupa cu studerea acestor sentmente, cauta sa e cuantfce, sa e
masoare mpactu n reazare cotdene. Sa nu amntesc dect
ntnre banuae ae 5ocieta(ii de cercetari psihotronice
(Association for Psychotronic Research) dn SUA sau cercetare
efectuate a lnstitutul pentru ;tiin(e noetice {lnstitute for Noetic
5ciences), fondat de cosmonautu E. Mtche sau lnstitutul 5Rl (de
data asta este acronmu de a 5tanford Research lnstitute) cu
sedu h Pao Ato - Caforna sau Insttutu dn Freburg (Germana)
etc. n toate aceste nsttute nu numa n ee se fac cercetar prn
care se ncearca cuantfcarea prn metode fzce a energe
mentae.
Orcum a num aceasta energe - are o mu[me de denumr - ea
ramne tot aceea. Este o energe creatoare.
Expresii ca: Nu doresc asta. Nu cred etc., o ]in decuplat.
Expresa doresc o cupeaza, a;tept o ntarete, o ampfca, ar cred
da puterea necesara.
Prn Autocontrol nu fac dect sa e dat puter marte, dar [nute
sub contro.
J4.3 Efecte msurabile ale imaginilor mentale
[ propun un exerc[u smpu: ntnde mne n ata, orzonta,
nchde och, n mna dreapta [ o sacoa de cumparatur cu
)%
amente (nu ,co;ul zilnic"). Smte- greutatea! De ncheetura
mn stng leaga-(i un baon rou pn cu heu. Smte cum te
trage n sus! Dupa un mnut deschde-[ och prvete-[ bra[ee.
Pune acum cartea |os ncearca expermentu! Cnd [ deschz
och, unu dn bra[e este de obce ma |os dect ceaat, de obce
dreptu, deoarece (fa[a de stngu) a reac[onat a greutatea
couu menazat. Cteodata corectam aceasa mcare fara sa
vrem, drept pentru care bra[u drept a|unge ma sus dect ce
stng.
Intra n Alfa ;i menta pune-[ mna dreapta ntr-un vas cu apa
ghea[a, ar stnga ntr-unu cu apa cada. Dupa cteva mnute
revno compara temperature ceor doua mn. Dreapta, sub
nfuen[a ape cu ghea[a mentazate, va f ma rece dect stnga.
Mentalizarea, antrenamentul n Alfa este tot ma des foos! de
sportv de performan]. lat un exemplu: ntr-un ceu s-a
facut un test de apcare a mentazar asupra antrenamentuu de
baschet prvnd numaru de cour marcate dn ovtur de
pedeapsa. O casa a fost mpar[ta n doua grupe: prma s-a
antrenat fzc a saa aruncnd a co, ar cea de-a doua acasa
stnd n fotou, DAR ntrnd n starea Alfa vzuaznd numa
ovtur perfecte. Dupa un tmp cee doua grupe au fost testate a
saa. Ambee grupe au dat aceea rezutate, cu toate ca cea de a
doua nu a pus mna deoc pe mnge n aceasta peroada!!!
14.4 Sfaturile ajuttorilor dezinteresaJi
|-am prezenat de|a exempe unde a fost ndcat sa chem n a|utor
specat care sa [ raspunda ntrebaror puse n pan subectv.
Lsta poate contnua a nesfrt. Sute de ajutoare dezinteresate
)&
ateapta sa e contactez, sa e cer sfatu, sa-[ devna consutan[.
Nu-[ vor nanta nc o nota de pata!
Tehnce ,Autocontrolului pas cu pas" te a|uta sa-[ nvng
programarea neuronor ta spre separatsmu carua suntem
victime n umea materaa. 5peciali;tii (conser) repreznta una
dntre posbta[e ca prn e sa putem ntra n egatura cu
lnteligen(a 5uperioara unde sunt stocate toate cunotn[ee toate
rezovare probemeor prezente vtoare. Sngura probema este
ca deseor utam aceasta posbtate deosebta. Tragem sngur n
|ug, ne chnum sngur pentru rezovarea probeme, deoarece
utam de aceta.
Orcnd daca a nevoe po[ face sa-[ apara magnea une
persoane pe care o stmez, un specast pe care respec[, un
conser de a caru sfat a nevoe n domenu respectv. Pe pan
subectv a posbtatea sa- cer sfatu n probema specaa pe
care o a.
Aceasta o ob[ punndu- ntrebarea menta, gondu-[ mntea
pentru un moment, ar cnd rev asupra probeme sosete
raspunsu.
Po[ avea senza[a ca parca tu a nventat, ca parca tu a pus n
gura u raspunsu, ca parca acesta ar f raspunsu dat de tne. Este
un sentment corect. Accepta-1! Totdeauna nsa mu[umete-
nante de a paras Alfa.
Po[ reaza magnea unu coeg, a unu savant, a unu conser
superor, char a unu persona| dn store.
n cadru studor pentru doctorantura cautam posbtatea
reazar unu dspoztv care sa proecteze magnea cromatca n
cuor a unu cmp acopert cu o anumta cutura, aatur de
magnea unu cataog cu etaoane de cuor, pentru a putea ob[ne
o compara[e a acestora dn urma cu cuoarea cmpuu. Ma
)'
chnuam cu tot feu de ognz, prsme, dafragme, n scheme
optce care ma de care ma compcate. Aproape utasem de ,ei".
La un moment dat, din senin, m-au vent n a|utor ansndu-m o
ntrebare smpa: ,De ce nu modfc Dubosq-u?". Coormetru
Dubosq este un comparator foost nca de prn an 50 n
determnar coormetrce; az, aproape utat, aveam sub masa, n
cuta u, [nut pentru un eventua muzeu a aparateor de
aborator. Schema optca a aparatuu modfcat am trasat-o n ce
mut o |umatate de ora, ar ateeru a ucrat a modfcarea
aparatuu nca o |umatate de ora! aa am reut! Mu[umta or!
ncearca tu!
14.5 Nimic nu este imposibil I
|-am ma spus, n Alfa orce este posb. Va trebu sa emn dn
gndrea ta termenu de imposibil. Nu exsta maade n care sa nu
po[ a|uta, dar nu uta: mpreuna cu medcna aopata cu voa
Tatau!
Un exempu dn practca: este vorba de o femee, 26 de an, cu un
cancer ovaran metastaze mutpe generazate n tot
organsmu, metastaze care -au atns cooana. Ce a spune n
8eta ? Ma mut ca sgur: imposibil de ajutat. Totu, dupa cea 40
de energzar (nu znc, c a un anumt nterva de tmp) cnd
medc au deschs-o, au gast doar cee doua tumor bne
demtate! Metastazee dsparusera!
Un at caz; barbat, 50 de an, cancer de ntestn gros, propus
pentru opera[e de anus contra natur. Iara a tnde sa zc acea
imposibil de rezolvai. totu, dupa o sere de energzar starea s-
a ameorat mut, ar dupa o a doua sere medc -au facut doua
bops, nevenndu-e sa- creada ochor: fara celule canceroase|
)(
Tangen[a [ ma men[onez ca persoana respectva ua n tmp
ctostatce, dar aba de a nceperea energzaror e suporta
perfect! Sa-[ ma povestesc? Ar f foarte mute. Ma opresc totu
ac, fnd convns ca este sufcent sa schmb defntv n concep[a
ta imposibil n posibil, cu voia Tatalui Ceresc.
14.6 Veselia terapeutic
Nu este greu sa se observe egatura dntre o attudne negatva, un
sentment negatv efectee negatve ae sae asupra corpuu.
Daca accep[ ca un pacat atrage dupa sne o pedeapsa, atunc
sentmentu negatv repreznta pacatu, ar boaa - pedeapsa. De
ac po[ trage o concuze mportanta prvnd fecare tp de gndur
ce fe de efecte pot provoca n corp. Treptat, pe masura ce dev
tot ma rutnat n Alfa po[ constata drect, att n cazu tau, ct
a atora, care gndur provoaca efecte poztve n organsm.
Ascutarea une muzc pacute (Vvad, Beehoven, Lszt, Schubert,
Chopn etc) poate f de asemenea drumu spre sanatate (drum
cunoscut de atfe prn termenu de meloterapie - vez S| tabeu).
La fe s bucura, respectv rsu. Exsta terapa prn umor,
foosta char n cazu unor maad gree. Numa un caz sa-[ dau,
dar concudent: N. Cousns dn SUA a parast sptau deoarece
medcu nu dadea nc o ansa de vndecare. Era redactoru ef a
revste 5aturday Review. S-a tratat compet ctnd car[ comce,
audnd nregstrar de spectacoe comce, dgernd tot feu de
asemenea materae nr-o camera de hote. Pu[n atfe
nterpretata, o ege a u Murphy gasete ac adevaru: ,Rz,
png rezutatu este acea? Ma bne rz!"
J4.7 Dezvoltarea personalitJii prin Autocontrol
))
O tehnca de o asemenea putere ca Autocontrolul nu ne permte sa
perdem dn vedere schmbare sufetet pe care e aduce dupa
sne. Testndu-se doua grupe de cop dntre care una mpcata
ntr-o tehnca apropata de cea pe care o studez (Mind-Control), s-
au constatat urmatoaree:
Practc to[ ce care au studat Mind-Control-ul au avut
dmnuata abtatea, ntarndu--se puterea ego-uu.
To[ practcan[ au devent ma cam, ma nt[.
Iata, n cee ce urmeaza, o sta sumara a cata[or ce se po
modfca prn Autocontrol.
Ctete sta dn stnga. Te-a bucura sa f aa? Nu cred. Acum
ctete-o pe cea dn dreapta. Asta aduce ma mut cu ceea ce dor
sa dev.
Calita(i diminuate
Emotivitate
Nervozitate
Autoacuzare
Ru;ine (timiditate)
5ensibilitatea la aten(ionare
Crispare
Agita(ie
Re(inere
nchidere n sine
Rivalitate
Pesimism
Du;manie
Egoism
!**
Calita(i accentuate
Maturitate
Calm
5iguran(a de sine
Deschidere
ndrazneala n societate
Relaxare
Calm
Amabilitate
5ociabilitate
ntrajutorare
8una dispozi(ie
Compasiune
Cenerozitate
Prn exerc[ cotdene tmp de 35-50 de ze, tu ve ncepe sa
tnz tot ma mut spre cooana dn dreapta. Cu ct [ fooset ma
des zona Alfa, cu att ma mut acestea devn caracterstc
cotdene.
J5. Tehnici avansate n Autocontrol
J5.J Programri de noapte
J5.J.J Rezolvarea unor probleme cotidiene
Sgur te ve ntn cu probeme generae, cotdene. Acum a
posbtatea sa te autoprogramezi pentru rezovarea tor.Pentru ca
te ntnet pentru prma data cu termenu programare, sa [-
detaez; programarea este ac[unea pshca pe care o nduc unu
!*!
subect (char de a dstan[a), ce urmeaza sa se decaneze a un
anumt moment prestabt, n cazu de fa[a este vorba de ac[unea
n care nante de a adorm ntr n Alfa comanz subcontentuu
sa te trezeasca noaptea a ora cea ma potrvta pentru
programarea u prvnd rezovarea n vor a aceea probeme,
dupa care adorm ramnnd n Alfa, unde subcontentu ucreaza
ma actv. Trezrea te va readuce n 8eta. Noaptea cnd te trezet,
ntra dn nou n Alfa rea menta probema care te framnta
cauta- rezovarea. Pentru o rezovare cu succes este mportanta
func[onarea creeruu ntr-o dmensune corespunzatoare: pentru
unee probeme este ma propce actvtatea emsfere stng,
pentru atee actvtatea emsfere dreapte sau conucrarea
amndurora.
Ca sa ob[ asa [ programez ca a unrea ceor tre degete de a
orcare mna, creeru sa nceapa sa func[oneze optm pentru
rezovarea probeme aparute. Spune menta: Daca pe viitor ma
mai ntlnesc cu o asemenea problema, doar att am de facut: sa
unesc cele trei degete de. la oricare din mini, n acest mod mi voi
cupla capacita(ile interioare. Voi deveni deosebit de sensibil pentru
n(elegerea informa(iei ;i o voi putea utiliza imediat pentru
rezolvarea problemei aparute, n contnuare,
adorm drect dn Alfa.
Dec, pe puncte, asta trebue sa fac:
A) Pentru programarea smpa momentana.
nante de a adorm ntra n Alfa comanda-[ ca sa te trezet
a ora optma pentru programarea rezovar probemeor cotdene.
Adorm drect dn Alfa.
Cnd e trezet a ora programata ntra dn nou n Alfa rea
probema spre rezovare.
B) Pentru programarea optma (cu cee tre degete) pe vtor.
!*"
Unete-[ cee tre degete de a orcare dn mn.
Spune n tne textu de ma sus sau unu smar adaptat
probeme.
Readorm drect dn Alfa.
' C) Cuparea nstantanee, de|a programata a capacta[or
nteroare (cerebrae).
Cnd [ ma apare o probema de tpu amntt, atunc, pentru
gasrea rezovar optme, doar unete-[ cee tre degete!
15.1.2 Rezolvarea unor probleme speciale
Pentru rezovarea unor probeme specae, de o deosebta
mportan[a, probeme ce pot aparea ma rar, procedeaza smar cu
cee descrse a paragrafu anteror. Dec, nante de a adorm seara
ntra n Alfa programeaza-te sa te trezet a ora cea ma
potrvta dn noapte pentru rezovarea acee probeme specae. La
trezre, ntra dn nou n Alfa , foosnd tehnca ceor tre degete,
programeaza-te. De asemenea, programeaza-te sa fac
urmatoaree:
n tmpu ze [ sacrfc cteva mnute n brou sau ntr-un at oc
ntt pentru a ntra n Alfa a te programa ca pentru rezovarea
probeme sa gaset pe caea comuncar subectve, sou[onarea
recproc-optma. Asupra comuncar subectve vom ma reven n
paragrafee urmatoare.
n contnuare, adorm drect dn Alfa.
A doua z sau a sosrea ze crtce, retrage-te ntr-un oc ntt,
ntra n Alfa dupa modeu cunoscut {numarnd de a 5 sau de a
10 a 1). Anazeaza probema pe care o a. Ce provoaca
compca[a? Pe cne ma poate a|uta? Cheama- pe ce mpca[ n
!*#
probema ,dscuta" probema cu e pe nve subectv. Anazeaza
probema dn punctu de vedere a ceuat!
Acum rea n tne ca atunc cnd va sos momentu (de exempu a
convorbr), unrea ceor tre degete va aduce dupa sne faptu ca
toate capacta[e tae vor conucra pentru ob[nerea sou[e optme
pe care o ve exprma n cuvnte corespunzatoare Ia momentu
potrvt.
Revno n 8eta contnua-[ munca. La sosrea momentuu
dscu[e (de exempu), reunete-[ cee tre degete. F sgur ca
nforma[e necesare vor a|unge a tne a momentu oportun, ar
probema se va rezova ntr-un mod avanta|os pentru to[.
15.1.3 Rezolvarea problemelor unice printr-o respiraJie cu
inspiraJia adnc
Daca nantea dscutar probeme nu a tmp sa ntr n Alfa sau nc
un evenment concret nu se eaga de probema, comunca[a
subectva poate f neg|ata, ar n ocu e foosete o ata tehnca
de actvare a mecansmuu. De data asta, dupa modeu cunoscut
dnante (seara, n Alfa), programeaza-te sa ob[ rezovarea facnd
o nspra[e adnca, re[nnd -2 secunde aeru n pamn
unndu-[ cee tre degete.
Prn asta [ cupez capacta[e de sm[, subectve obectve,
care te vor a|uta n uarea decze corecte, adca a pronun[area
hotarr corecte, a momentu potrvt n avanta|u tuturor.
15.1.4 Cel mai important lucru n rezolvarea problemelor
n decursu ve[ mu[ oamen se straduesc sa dezvote
cunotn[ee, sa acumueze experen[a. Dn pacate a[ procedeaza
de aa manera de parca va[a ar f o pauza de cafea
!*$
de cea 70 de an. Pentru rezovarea probemeor ce [ e pune va[a
n fa[a a nevoe de tot ma mute cunotn[e, de nforma[e. Cu ct
et ma documentat, cu att ma uor po[ rezova aceste
probeme.
Cea ma mportanta nva[atura pe care trebue sa [-o nsuet
este aceea a capacta[ cu care po[ sa ob[ nstantaneu
cunoaterea, nforma[a, rezou[a, pe care apo sa o fooset a
rezovarea reaa a probeme.
Prn apcarea Autocontrolul pas cu pas se dezvota actvatea
ambeor emsfere cerebrae, devennd astfe capab sa putem
reua orcnd o nforma[e stocata, respectv o nforma[e necesara,
pe care nsa nu am nva[at sa o putem culege folosi n scopu
rezovar probeme pe care o avem.
J5.J.5 Activarea generatorului de idei
Lucrez undeva unde ncontnuu este nevoe de de creatve, cum
este cazu cercetar sau a concuren[e ntre frme unde mereu
trebue sa up[ pentru men[nerea prmuu oc.
Seara nante de a adorm ntra n Alfa programeaza-e sa e
trezet a ora optma pentru programarea generatoruu de de.
Adorm drect, fara a ma reven n 8eta. Cern[a de ma sus po[ sa
o competez cu orce dee egata de tema care te framnta.
Noaptea cnd te-a trezt ntra ct ma profund n Alfa, aege-[ o
personatate dn domenu roag-o sa [ se aature ca sfetnc.
Cum? Astfe: Spune- ce te framnta, ce panfc sa ob[. Dscuta
cu e dee pe care e a. Nu- vorb fara oprre! Lasa- u tmp sa-
[ raspunda. Asta o po[ ob[ne punnd deoparte (ntr-un at senar
J25
!*%
a creeruu) deea care te framnta, dupa care rev dn nou a ea:
Ce sa fac pentru a avansa n tema? ,Ce-[ trece acum prn mnte",
este raspunsu specastuu.
Daca apar ma mute de, seecteaza-e. Numeroteaza-e
compara-e doua cte doua. Compara pe prma cu a doua
ntreaba-[ sfetncu care este ma buna. Apo decupeaza-te cteva
secunde, ar cnd rev a tema raspunsu optm va f ce prmt.
Daca a o a trea varanta, compar-o cu cea eta dn seec[a
anteroara; .a.m.d. pna cnd epuzez oate varantee.
n fond, expca[a este deosebt de smpa. Pe pan subectv [
cupez cmpu nforma[ona cu ce a specastuu aes, ar ceea
ce recep[onez este sfatu. Foosete metoda pentru programarea
ta sstematca.
O data a doua-tre ze ntra seara n Alfa programeaza-te sa te
trezet a ora optima comunicarii cit 5fetnicul aes. Cnd te-a
trezt, rentra n Alfa, mu[umete- pentru a|utoru dat, dupa care
(daca e cazu), cere- dn nou sfatu.
15.1.6 Programare n caz de pericol
Se poate ntmpa sa a|ung ntr-o stua[e neprevazuta de perco.
Tot Autocontrolul te poate scoate a man. Pentru asta trebue sa
te programez dn tmp sau prn metoda ceor tre degete sau prn
privitul n gol.
Seara, nante de a adorm, programeaza-te prn metoda cunoscuta
sa te trezet a ora optma pentru preprogramare. La ora
respectva, ntra n Alfa unete-[ cee tre degete.
Acumspune-[: n viitor, ori de cte ori voi fi ntr-o situa(ie de
pericol, va fi suficient sa privesc n gol (sau sa-mi mpreunez cele
trei degete ae orcare mn - n func[e de care tehnca doret sa
!*&
o apc), ca sa ajung instantaneu n Alfa. Astfel mi voi putea folosi
mai bine capacita(ile pentru ca, din orice situa(ie de pericol, sa pot
ie;i n starea cea mai buna de sanatate. Dupa asta adorm drect
fara a ma e dn Alfa.
J5.Z Programri de zi
J5.Z. l Programrii cu ochii deschii
Dupa ce programarea de noapte merge corespunzator po[ trece a
etapa unnatoare, aceea a programar cu och desch prn
metoda privitului n gol.
Seara, nante de a adorm, ntra n Alfa programeaza-te ca sa te
trezet a cea ma potrvta ora dn noapte pentru a te programa n
rezovarea probeme pe care o a n fa[a. De exempu, a un coeg
ntr-o groapa energetica sau care nu da randamentu ateptat.
Adorm, fara a ma e din Alfa.
Noaptea a trezre ntra dn nou n Alfa programeaza-te ca de
cte or apare probema respectva sa prive;ti n gol sa-[
proectez pe ecran tre magn succesve egate de tema. n cazu
exempuu dat, n prma magne coegu face munca n mod
neg|ent, perde tmpu cu fumatu sau cu bautura n tmpu
servcuu, n cea de-a doua magne pe care o' pu n dreapta
prmea pe care o mpng pu[n spre stnga, proecteaza o
magne a u cnd, de bnd dn bautura preferata, se trezete
dorn[a de a se apuca de ucru. In cea de-a trea magne, aparuta
tot dn dreapta mpngnd-o compet pe prma dncoo de ecran
prn stnga, nu se ma rdca probeme de munca, ar coegu
ucreaza mut ma bne dect [-a f putut nchpu vreodata.
!*'
O data efectuata aceasta programare, or de cte or apare
probema n cauza nu ma este nevoe sa ntr n Alfa, c este
sufcent doar sa prive;ti n gol medat ncep sa se pernde pe
ecranu menta magne programate.
15.2.2 Preprogramarea tonusului de dimineaJ
Iata o tehnca prn care, nante de programarea efectva pe care
de|a a nva[at-o, te po[ preprograma pentru a nvnge napeten[a
de dmnea[a anume zmbnd actvnd tmusu conform ceor
de ma sus. Metoda nsa presupune ca a de|a sufcenta practca n
actvarea zone Alfa:
a) nante de a adorm ntra n Alfa programeaza-te ca sa te
trezet a ora optma preprogramar mpotrva pse de chef de
dmnea[a. Adorm drect n Alfa.
b) La ora trezr ntra dn nou n Alfa afrma: Daca ma simt
abatut, plictisit, n toane rele, fara chef, indiferent, am doar atta
de facut: sa ncep sa zmbesc, sa-mi unesc cele trei degete de la
mna ; sa-mi ciocanesc pentru cteva secunde sternul. De la asta
mi se corecteaza instantaneu tonusul, cheful de via(a|
c) Readorm drect n Alfa,
nca de a doua z po[ sa te a|u[ actvnd metoda preprogramar
dn noaptea precedenta. Retrage-te ntr-un oc ma zoat ma
ntt, zmbete, unete-[ cee tre degete cocanete-[ ce
mut un mnut zona sternuu. Imedat
acumulatorii [ se vor rencarca!
!*(
J5.Z.3 nvingerea obstacolelor ascunse
n cee ce urmeaza vo ncerca sa [ dau posbtatea de a smuge
dn radacn stresu care [ da peste cap sanatatea. Dmnea[a a
fnee exerc[uu cotdan cnd te-a reaxat, nante de a te vedea
perfect sanatos, pune-[ ntrebarea: De ce am aceasta suferin(a a
corpului? Lasa-[ gndure sa zburde bere, [ va apare magnea
cuva, un membru a fame, un cunoscut etc.
Practc toate stare de stres provn dn rea[ nterumane
ncorecte. Daca po[ afa care este rea[a tensonata care ,te
bzie", atunc po[ sa te cupez pe cauza s respectv pe
rezovarea e.
Dupa ce a gast cauza da mna cu persoana respectva,
mbra[eaz-o! Smte cum [ se normalizeaza egatura cu ea; prn
amndo trece acum un sentment de ertare recproca de Iubre.
n fond, prn ertare nu fac atceva dect sa nvng obstacoee
ascunse dn fa[a sanata[ tae. Sou[oneaza prn magn mentae
,frecu;ul", ar sou[onarea ,frecu;ului" sufetesc va aduce dupa
sne sou[onarea ceu fzc.
Aba acum pronun[a mantra de protec[e: azi ma simt mai bine
dect ieri din toate punctele de vedere.
Dec, de acum nante, dupa actvarea zone Alfa prn numarare de
a 5 a dupa pronun[area mantreor de protec[e de a|utor,
pune-[ ntrebarea: De ce am aceasta suferin(a n corp? Dupa care,
asa-[ gndure bere.
Daca [ apare o persoana n fa[a ochor mn[, proecteaz-o pe
ecran. Face[ pace ntre vo! mbra[a[-va! Zmb[-va! Toate
acestea te vor umpe de m sentment pacut. Acum pronun[a
restu de mantre nva[ate ncepnd cu cea amntta ma sus. Este
nteresant ca rea[a ta cu persoana respectva va ncepe sa se
!*)
normazeze n reatate. A provocat o schmbare, a dzovat un
obstaco n drumu sanata[ tae.
J5.Z.4 Activarea timusului n programarea pentru
eliminarea greutJilor viitoare
Pa mc aduc schmbarea (vez dctonu chnez antc: ,Orce drum
de o me de ncepe cu un pas"). Dar pentru ca acet pa sa te
duca cu succes spre o schmbare trebue sa te programez n Alfa,
ar schmbarea va nterven. Asta o mutam programare.
Se poate ob[ne aceasta schmbare char n 8eta, actvnd
tmusu, nsa un rezutat ma bun ob[ daca programez n Alfa prn
tehnca ceor tre degete sau o ata tehnca smara. O rezovare de
excep[e, de exempu, se poate ob[ne n cazu senza[e de succes
garantat, pentru care toate acestea trebue sa [ e programez:
nt zmbe, [ unet cee tre degete cocanet uor cu ee
zona tmusuu pentru cteva secunde; ve deven ma energc, ma
pn de ean. Programarea o po[ face n egatura cu orce
evenment posb sa se ntmpe n vtor, dar preventv fa[a de
star nenomnazate, care pot sa-[ provoace stres.
Cteva cuvnte despre tmus. Este o ganda cunoscuta sub
numee de glanda copilariei, care nceteaza actvtatea dupa
trecerea adoescen[e (conform medcn casce). Se gasete n
dosu sternuu, a cea 4 cm sub capatu superor a acestua. Prn
cocanrea sternuu provoc vbra[ n tmus I actvez.
Pna az nu prea se cunoate cu exacttate rou aceste gande,
dar se pare ca |oaca un ro coordonator. Se pare ca are un ro n
regarea ator gande organe. Toate semnee duc a ntarrea
supoz[e ca prn cocanrea sternuu stmuarea tmusuu duce a
!!*
normazearea func[e unor organe, ar prn aceasta se
normazeaza un nve energetc maadv de scazut.
15.2.5 ]os durerile de cap I
A o durere de cap, te-a apucat o mgrena rebela, n mod norma
te-a ntnde spre o foa de agocamn sau at camant. Dar de ce?
A Alfa a ndemna, este mut ma eftna nu are contrandca[
sau efecte secundare! Iata ce a de facut:
a) Intra n Alfa prn metoda cunoscuta.
b) Ram reaxat ac 3-5 mnute.
c) Acest tmp po[ sa fooset pentru rezovarea unor
probeme pe care Ie ma a.
d) Char daca eventua [-a ma ramas o bziala n cap, revno n
8eta prn metoda cunscuta te ve sm[ mut ma bne dect
nante!
Dupa ce-a acumuat sufcenta experen[a po[ actva Alfa cu
och desch. Ce care se plimba numa n 8eta ar apreca aceste
cteva mnute de visare ca o perdere nuta de tmp. No nsa tm
prea bne ca dmpotrva, a actva Alfa este cea ma creatva foosre
a tmpuu ber de care dspu!
Ca sa po[ a|uta a naturarea dureror de cap ae atora.
a) Intra n Alfa spune-[ mantree de protec[e a|utor.
b) Roaga-L pe Ce de sus sa-[ dea dn Lumna Lu att ct are
nevoe ce n cauza deschde-[ pama mn stng (a Euu) -
recep[e spre E.
c) Cu a|utoru Lumn care ese dn pama mn tae drepte -
emse, mpnge durerea (cenue-neagra) afara dn capu ceu n
cauza canazeaz-o spre pamnt.
d) Mu[umete-1 pentru a|utor revno n 8eta.
!!!
n cazu dureror rebee po[ ac[ona astfe:
a) Intra n Alfa spune[ mantree de protec[e ;t a|utor.
b) Roaga-L pe Ce de Sus sa-[ dea dn Lumna Lu att ct are
nevoe ce n cauza deschde-[ chakra VII compet.
c) Cupeaza-[ ntrerupatoru dn pama stnga pe poz[a emisie,
mna dreapta fnd prn defn[e pe emse, pune-[ mne
dametra opus a baza cranuu ceu n cauza, cu pamee uor n
sus mpnge durerea afara, n sus. Repeta mcarea dn nca
doua unghur, astfe nct n fna sa cuprnz ntreaga
crcumfern[a a capuu. Aduna durerea (cenue) de deasupra
capuu dr|eaz-o spre pamnt.
d) Mu[umete- pentru a|utor revno n 8eta.
J5.3 Tehnici de relaxare
J5.3.J Dou minute pentru nvingerea stresului
Metoda po[ sa o ncerc n brou, n parcare, orunde t ca nu ve f
deran|at. Ia-o n seros! Efectucaz-o de parca va[a ta ar depnde de
ea (cteodata char aa este!) O po[ ncerca char daca nca nu
a avansat prea mut n Alfa: Aeaza-te comod pe scaun,
ebereaza-te de tot ce [-ar putea stn|en respra[a, ncusv de
reture de a pantof. Strnge-[ pumn. Ma tare! Reaxeaza-.
Reazeaza ce sm[ n tmpu aceste reaxar. Strnge-[ dn[.
Pregatete-te pentru contentzarea a ceea ce sm[ a reaxarea
facor. Reaxeaza-e! Fa acea ucru cu geznee. Inspra acum
adnc n tmpu ct da drumu ncet a aer, sub peoapee nchse
prvete uor n sus. Smte reaxarea pe capuu, a frun[,
ndreapta-[ sprncenee! Smte- reaxarea peoapeor, a fe[e, a
maxareor. ndreapta-[ aten[a spre gt, umer, pept, abdomen!
!!"
Reaxeaza-[ pe rnd toate par[e corpuu. Trec acum pe spate.
Reaxeaza-1 de sus n |os. Acum pcoaree, de a pupe pna a
degete! Exerc[u pna ac nu [ a ma mut de un mnut.
Acum, numara rar de a 25 a 1. nchpuete-te ntr-un oc panc
ce [ aduce o amntre pacuta: gradna, fotou preferat, pau, un
cmp nfort, un munte, mau une ape - orcare oc ntt de c-u-
e-[ po[ amnt. Sta cteva momente ac! Acum spune-[: ,De
fiecare data cnd ma relaxez astfel, ajung pe un nivel tot mai
adnc al subcon;tientului. Timpul este prietenul meu. Lucreaza
pentru mine. Acum numar de la J la 5. Cnd voi ajunge la 5 mi voi
deschide ochii, voi fi perfect treaz, relaxat, ma voi sim(i bine ;i mai
sigur pe mine. (Unu, doi, trei. Cnd voi ajunge la 5 deschid ochii,
voi fi perfect treaz, ma voi sim(i bine $i sigur de mine. Patru, cinci
(deschde-[ och!) 5uni perfect treaz, ma simt bine ;i sunt sigur de
mine, (in lucrurile n mna. Agentul stresant nu mai are nici o
putere asupra mea|" ntregu exerc[u nu dureaza ma mut de
doua mnute. Dar ce efect are! ncearca-!
15.3.2 Opt minute care Ji schimb ziua
Iata un text care poate f reprodus de pe o caseta sau poate f ctt
de atcneva (cu excep[a parantezeor):
a) ,ntnde-te comod n pat. nchde-[ och, ntoarce-[ prvrea n
sus, sub peoape. Numara rar de a 5 a ntra n Alfa reaxeaza-
te; a et perfect reaxat: 5... 4... 3... 2... 1.
Reaxarea o adncet magnnd scene came: o poana verde
umnata de soare, noror ab pe ceru abastru. Auz crptu
pasaror!... (pauza)... Acum magneaza-[ vaur care matura mau
ape cpocnd! Le auz sunetu!... (pauza).. Acum et ntr-un parc
cu for! Vez fore! Ia una n mna! Observa ct de catfeate
!!#
sunt petaee! Smte- parfumu! Vez pcature de roua pe petaee
e; ca nte damante n soare - refecta curcubeu n toate cuore
sae.
Acum vor urma cteva afrma[ cu efect benefc pentru tne.
Repeta-e menta dupa mne: De cte ori exersez astfel ajung tor
mai repede ;i mai profund n subcon;tient... (pauza)... Pe acest
nivel al con;tiin(ei ideile pozitive pastrate n fa(a ochilor mei
suflete;ti sunt benefice... (pauza)... Devin tot mai bun n domeniul
clarviziunii... (pauza)... mi pastrez totdeauna calmul ;i pozi(ia
corecta. Ori de cte ori mi unesc trei degete de la oricare din
mini, con;tiin(a va func(iona pe un nivel tot mai profund".
b) Po[ a|unge a un nve ma profund a contentuu numarnd de
a 25 a : ,Numara menta cu mne! Vzuazeaza numeree smte
cum a|ung pe nveur tot ma profunde, cum te reaxez tot ma
bne! Cnd a a|uns a , et compet reaxat. Numara rar: 25... 24...
23... 22... 21... 20... 19... 18... 17... 16... 15... 14... 13... 12... 11...
10... 9... 8... 7...6... 5... 4...3...2... 1.
Vzuazeaza-[ n fa[a zua de az. Vez cum trec o[ee, vez cum
economset tmp, deoarece toate merg n, armonc, productv,
nchpue-[ cum avansez de a o ora a ata, mpngnd magne
de a dreapta spre snga:
Acum este ora... (da ora reaa), [ e mcu de|un cu fama, cu
preten, sngur. Et treaz pn de va[a! Radez! vez pe
cea[, se bucura de prezen[a ta!
mpnge uor magnea spre stnga. Acum este ora... (da un tmp
cu 2-3 ore ma trzu). Et a ocu tau de munca. Toate sunt bne
pregatte dn tmp, to[ ucreaza efcace. De[ n mna to[ factor
de decze. Rea[e tae cu cea[ sunt de n[eegere armone.
Acum este ora... (da un tmp cu o ora-doua ma trzu). Vez un
ceas n fa[a ta care ndca aceasta ora mpnge magnea spre
!!$
stnga. (Spune cu cuvntee tae ce trebue sa fac a aceasta ora).
Toate se derueaza n regua, economset tmp. (Contnua n
pa de o ora-doua, mca magne spre stnga da cond[e
deae).
A trecut zua de munca. (Vez un ceas ndcnd aceasa ora.
mpnge magnea ma spre stnga). Te sm[ bne, energc! |-a
ncheat zua de munca reazndu-[ toate cte t e-a propus
pentru az.
Radez recunoatere, spr|n - spre ce dn |ur. Pregatete-te pentru
termnarea medta[e tnd ca et n fa[a une ze creatve, care
sa [ ndepneasca [eure, et un conducator capab, care
nvnge toate greuta[e, rezova toate probemee a|unge a orce
[e. Aa sa fe!
Revno n 8eta. Numara de a a 5. Cnd a|ung a 5 deschde-[
och te ve sm[ treaz, odhnt, reaxat, perfect sanatos, mut ma
bne dect nantea exerc[uu - ... 2... 3. Cnd a a|uns a 5 et
compet treaz, te sm[ bne sanatos, mut ma bne dect ma
nante - 4... 5. Och sunt desch, et treaz, te sm[ exceent!"
15.3.3 Adncirea strii Alfa prin relaxare muscular
Unora e merge ma repede ntrarea n Alfa, atora ma ncet.
Acest mpedment nsa nu-1 dorete nmen. Nc nu e nevoe de e.
I[ vo prezenta acum un exerc[u smpu care [ va acceera
reaxarea, nca nante de numaratoarea nversa, efectueaza acest
exerc[u, pentru ca reaxarea sa fe un proces progresv, n cadru
u ne ndreptam aten[a succesv spre dferte par[ ae corpuu
e reaxam fzc treptat. De obce ncepem dn cretetu capuu
!!%
cobornd de acoo pas cu pas, pna a degetee pcoareor. |nnd
cartea aceasta n mna, urmeaza pas cu pas reaxarea descrsa,
astfe nct de mne dmnea[a sa po[ face exerc[u fara a|utoru
meu:
ndreapta-[ aten[a spre cretetu capuu. Contentzeaza unde
[ ndrep[ aten[a. Aceasta va aduce dupa sne o senza[e
asemanatoare furncatur, datorata acceerar rgar sangune a
pe capuu. Reaxeaza-[ much, peea capuu; astfe provoc o
marre a fuxuu sangun n zona. F atent a frunte;
contentzeaza- prezen[a, reaxeaz-o!...
Reaxeaza-[ och. Smte-[ peoapee ca pe nte perdee
umede. Reaxeaza-[ face. Lasa-[ mba sa se odhneasca
comod.
Reaxeaza-[ gtu, apo umer, bra[ee, ntre tmp poate [ va
auneca pu[n cartea dn mna. Nc o probema. Contnua ctrea...
ndreapta-[ aten[a spre torace, apo spre abdomen.
Reaxeaza-e! Reaxeaza-[ spatee, zona ombara...
Merg ma departe, contentzndu-[ pe rnd pupee,
genunch, gambee, geznee, abee degetee pcoareor.
Cu toate ca acum nca ctet, dec efectuez o actvtate
nteectuaa, de|a ncep sa sm[ reaxarea corpuu. Este foarte
bne. Acesta este nceputu! Pentru mne t de|a ce a de facut
pentru a ob[ne reaxarea progresva. Aceasta etapa nsereaz-o n
programu de dmnea[a, astfe: Prmu pas este aezarea ntr-o
poz[e comoda, nchderea ochor ndreptarea prvr n sus, sub
peoape.
A doea pas este reaxarea fzca treptata ar aba dupa aceea
ncepe numaratoarea de a 5 a .
Cu tmpu, pop modfca aceasta, reaxndu-te pe masura ce spu
numeree 10 -cretetucapuu, 9- fa[a,...
!!&
J5.4 Autovindecare
J5.4.J Autovindecarea nu exclude asistenJa medical de
specialitate I
Cee tre eemente esen[ae ae orcare vndecar sunt: ncrederea
n medcu curant, credn[a n procesu de vndecare, ntea
sufeteasca. Pe masura ce [ nsuet tehnca Autocontrolului pas
cu pas, ea se va doved un m|oc puternc n upta pentru
nvngerea orcare maad. Aceasta nsa nu nocuete actvtatea
medcuu curant, c ma degraba a|uta a marrea efcen[e
actvta[ sae.
I[ recomand ca n cazu exerci(iilor de Autocontrol pentru
vindecare sa a controu medcuu. E ucreaza n sfera
obectvuu, pe cnd tu n subectv, ar prn aceasta maada este
atacata dn doua drec[ congruente!
Este nevoe otu de foosrea dmensun subectve? Daca un
factor nedeceab cnc duce a dezechbrarea organsmuu tau,
nu este de ateptat ca sa se ob[na rezutate foosnd numa o
nterven[e dn domenu obectv. Factoru dscret care poate da
peste cap echbru (bo)chmc dn organsm poate f o stare de
stres, o comportare, un sentment ee. Pentru restabrea
echbruu este nevoe de reaxare, de
gnduri vindecatoare. Pna cnd n ocu senza[or datorate
stresuu nu po[ pune senza[e date de reaxare, nu po[ spera de
a un medc dect un tratament a efecteor nu a cauze.
Po[ dmnua smptomee datorate unu ucer a o persoana
emotva, dar daca nu se dmnueaza emotvtatea nu vor dsparea
!!'
nc cauzee apar[e uceruu. Dec starea sanata[ tae, char n
cazu une assten[e medcae de excep[e, depnde ntr-o foarte
mare masura de tne.
Sa muncet n echpa cu medcu tau! Iata o ege de baza n
vndecare!
Daca e nu are aceste deschder, nc nu este nevoe sa comunc
ce fac. E va constata doar ca medca[a prescrsa [e este mut
ma efcace dect n ate cazur, ca a mut ma pu[ne reac[
secundare .a.m.d. Eventua po[ sa spu dupa aceea cum a
coaborat prn autocontro cu medcna aopata.
15.4.2 Cum s-Ji ajuJi medicul ca s te poat ajuta7
Medcamentu prescrs de medc |oaca un ro obectv n vndecarea
sufern[e pe care o a n corpu fzc. Ac[unea sa este ndreptata
spre nteroru corpuu unde s-a nstaat boaa. For[a ta mentaa
|oaca un ro subectv n vndecarea sufern[e. Dupa ce a uat
medcamentu, ntra n Alfa. Vzuazeaza-te cu boaa respectva,
vez cum a|unge medcamentu a [nta, cum face efectu
vndecator.
Prn asta [ a|u[ fzcu sa ntre n echbru cu nveee energetce
superoare ae tae, ar vndecarea are oc mut ma repede.
Nveee nteroare accepta ma bne acum medcamentu, ar
vndecarea se nstaeaza ma repede. Prn
aceasta nteroru conucreaza cu exteroru n scopu vndecar
tae.
Dn puncu de vedere a sanata[, char numa ntrarea n Alfa
are efect vndecator. Tocma de aceea [ recomand ca n caz de
boaa sa ntr n Alfa pentru cte 15 mnute, de tre or pe z.
!!(
Este ce ma bne ca exerc[e sa e fac dmnea[a dupa trezre,
dupa masa de prnz seara nante de cucare, n aceste
momente de obce suntem ceva ma reaxa[, ar astfe putem
actva ma bne Alfa. Dn punctu de vedere a medcuu, pacentu
dea este ce reaxat fzc pshc, ce afat n Alfa. Fa[a de un
pacent emo[onat sau stresat, ce reaxat profta a maxmum de
orce medca[e.
15.4.3 Atragerea bolii prin antncomptimire
Ce care se tot gndesc a o boaa, ce care cred ca au facut ,ceva"
care va mbonav, ce care se autocompatmesc, ntr-adevar
cauzeaza boaa. Exsta un dcton extraordnar de rea: ,Boaa vne
chemata!"
Probab ca [ s-a spus: ,sa nu sta n curent ca racet", ar
afrma[a asta a contabzat-o ca pe un fapt. O asemenea
acceptare transforma nva[area ntr-un sstem de credn[a. Data
urmatoare stnd n curent, datorta aceste credn[e contez pe
apar[a race. Contnuarea povet o cunot: o ata data cnd sta
dn nou n curent [ ntaret corea[a cauza-efect; et ma convns
ca racet dn nou. gata! O a!
Et permanent ncon|urat de bacter vru, dar c sunt [nu[ n
ah de sstemu tau muntar. Mentau tau poate n aceea masura
sa dea fru ber sau sa nfrneze sstemu
muntar. Medc se aprope ncet, dar tot ma mut de momentu n
care vor accepta tota ca mentau nostru este capab sa modfce
starea corporaa. Faptu ca o poate strca, 1-au acceptat de
decen! Ave[ mare gr|a:
De a ateptare cu caracter negatv ne mbonavm.
Ateptare poztve ne nsanatoesc.
!!)
Ambee procese au oc cu aceea efcactate. Sub nfuen[e
fortfante, aceste ateptar devn tot ma efcace. Are un efect
fortfant daca no spunem sau auzm pe a[ spunnd. Ceva n
acest sens. Imagna[a are de asemenea un efect de ntarre a fe
ca formarea magn contentzarea rezutatuu.
Un barbat merge a medc. I se face anamneza (datee prvnd
evou[a sufern[e sae), dupa care se prescre un medcament.
Pacentu merge a farmace, cumpara pastee prescrse, e a sa
zcem una a patru ore se nsanatoete.
Medcu nu -a gast nmc maadv, n re[eta -a prescrs doar
tabete de dextroza. Numa ncrederea n medc n efectu
medcamentuu prescrs -au facut efectu (cunoscut sub numee
de efect placebo); medcu a prescrs un medcament neutru, dar
ta ca sarcna de vndecare o va duce a bun sfrt psihicul
pacientului. (Era un doctor prceput!)
tu [ po[ pune pshcu a ucru, ar prn asta te a|u[ pe tne
nsu[ pe a[ n aceea masura.
J5.4.4 Alinarea durerii n Beta
Po[ ana o durere n Alfa, o po[ ana n Teta (de exempu sub
hpnoza sau anesteze generaa); exsta nsa o metoda extrem de
smpa pentru anarea une durer drect n 8eta\ Are efecte
remarcabe n cazu dureror cronce acute. Prn durere, corpu
e aten[oneaza ca zona respectva are ceva care nu este n regua.
Daca et n tratament durerea nu nceteaza, ata ce a de facut:
a) Indca cu degetu aratator spre ocu dureros.
b) Daca a cauta un contaner pentru durere, ce capactate ar
trebu sa aba: ct o cute de conserve, ct un facon de tru, ct o
damgeana de 20 de tr, ct o csterna de cae ferata etc?
!"*
c) Daca durerea ar avea cuoare, a ta cum ar f?
d) Daca durerea ar avea gust, a ta ce gust ar avea?
e) Daca durerea ar avea mros, cum ar mros a ta?
f) Rea dupa cteva mnute etapee (a) - (e) observa ce schmbar
au avut oc ntre tmp, n ceea ce prvete ocu, voumu, cuoarea,
gustu, mrosu.
g) Daca ma perssta, repeta ccu, dupa care va trece n aa
masura, nct nc macar n-o ma po[ ocaza!
Nu este nc o scamatore n toata treaba aceasta. Durerea este
ceva subectv; este dec afacerea emsfere cerebrae drepte.
Materaznd-o, dndu- voum, forma, cuoare etc., medat devne
obectva; devennd obectva, creeru tau ncepe sa sntetzeze
endorfne sa e canazeze spre ocu mprcnat.
Cteodata durerea este att de veche, nct o consderam
propretate personaa, spunnd: ,Durerea mea..." Ca sa compcam
ma mut, dam un ttu cu ocazare: ,Durerea mea de
ncheieturi..."
O durere cronca este de|a un obce. De ce sa sufer? Scapa de
acea credn[a ateptare ca neaparat trebue sa a durer!
Termna cu obceu! Daca a vreo durere, medat po[ ncepe ccu
de 5 puncte (a - e)!
J5.5 Metode speciale de vindecare
J5.5.J Metoda manual speciala de vindecare
Pentru a nva[a aceasa metoda manuaa specaa, trebue sa nve[
sa-[ vbrez mna a o frecven[a de cea 10 Hz {10 vbra[ pe
secunda). Asta o po[ exersa pe o suprafa[a pana, cum ar f: o
masa, o noptera, o bancheta, o banca dn parc sau propru tau
!"!
genunch! |ne-[ mna astfe nct panu sa fe atns doar de
vrfure degeteor fa-o sa vbreze fara a ndeparta degetee de
pe suprafa[a. Uta-te a secundaru ceasuu numara vbra[e.
nva[a sa men[ frecven[a a 10 Hz.
Aceasta tehnca a mnii vibratoare a|uta pe vndecator (terapeut,
boterapeut, boenergoterapeut) ca atunc cnd vbreaza mna
cu aceasta frecven[a creeru sau sa prmeasca semnau care
a|uta sa func[oneze a O Hz, ar atunc cmpu u energetc, aura
nsa ncepe ea sa vbreze a aceea frecven[a. Daca o ata
persoana a|unge n acest cmp energetc, ncepe ea sa vbreze
sncron. Cnd a nva[at vbrarea mn, po[ sa apc cee ce [ e
preznt asupra atora!
Pune-[ mna dreapta cu vrfure degeteor deschse n evanta pe
partea stnga a capuu pretenuu pe care vre sa a|u[ ar mna
stnga pune-o smar pe partea dreapta. Degetee desfacute nu
numa ca permt o acoperre ma mare a suprafe[e, c emana
ma muta energe!
In momentu cnd -a atns capu cu degetee, roaga-1 sa-
nchda och, ar tu nspra adnc, re[ne aeru n pamn ncep
sa [ vbrez degetee cu capu pu[n apecat. Prn re[nerea aeruu
vbrarea mnor ncearca sa-[ reamntet senza[a reaxar. n
acea tmp, a seama ca prn aceste vbra[ vre sa opret cauza
une probeme de sanatate a ceuat. Gndete transmte asta!
Contnua vbra[a atta tmp ct [ aeru n pamn, ndeparteaz-[
mne de pe capu ceuat nante de a expra aeru. Deschde-[
och freaca-[ mpreuna mne pna cnd respra[a [ s-a
normazat dn nou. Pretenu sa [na n contnuare och nch.
Dupa normazarea respra[e, rea opera[a. De data asta pune-[
degetee mn stng de o parte a ocuu n sufern[a, ar cee ae
drepte - de ceaata. Repeta vbra[e ct [ [ respra[a, ntrerupe
!""
cnd sm[ nevoa de a expra. Freaca-[ uor mne pna a
normazarea rtmuu resprator, dupa care rea vbra[e n zona
capuu.
n cazu n care probema este char n zona capuu (de exempu o
mgrena rebea), prma etapa efectueaz-o stnd n fa[a pacentuu.
Pasu a doea efectueaza-1 stundu-te n spatee u, dar de data
asta vbrarea sa o fac cu pamn go[ de aer, dupa care
termnarea o fac dn nou spre fa[a u, cu pamn pn.
Vbrarea cu pamn pn o numm nterven[e poztva, ar cea cu
pamn go[ de aer, nterven[e negatva. Aceasta dn urma se
face doar n zona capuu a spatee pretenuu!
n tmpu procedur trebue sa f reaxat sa a n mnte ca scopu
nterven[e tae este ca mentalul tau sa corecteze cauza
suferin(ei|
Vbrndu-[ mne cu frecven[a de 10 Hz ob[ un efect
anesteziant ;i sterilizator. Daca ucrez a o rana deschsa, fa
vbrarea deasupra acestea nchpundu-[ n acea tmp ca
sngerarea se oprete, ar rana se vndeca! Pentru a ntar efectu
gnduror spune cu voce tare; Nu mai este durere, sngerarea s-a
oprit| Durerea ;i hemoragia au ncetat|.
J5.5.Z Metoda standard
Reaxeaza-te, dupa care ndca cu degetu aratator a mn drepte
spre pama mn stng, ce pu[n de a 30 de cm dstan[a! Astfe
nu a cum sa sm[ cu stnga cadura mn drepte. Acum mca-[
ncet mna dreapta n sus n |os, n cercur etc., fara a nceta
ndcarea pame cu degetu aratator, n stnga ve ncepe sa sm[
ca cnd ceva s-ar pmba n sus n |os sau n cerc n nteroru
e! Este efectu energe emse de dreapta. A utat ce [-am spus:
!"#
Dreapta emite ;i stnga recep(ioneaza? Este aceea energe ce o
trm[ menta sau drect.
I[ ma arat un exerc[u: aeaza-te comod, reaxeaza-te, ntr-un
fotou, nchde-[ och, freaca-[ uor pamee una de ata
aprope-e ncet. La un moment dat ve sm[ parca o rezsten[a ce
[ se opune aproper or. Depaete-o contnua mcarea foarte
ent. Apare o ata rezsten[a a nantare. Nu sm[ atceva dect
trecerea de a un corp energetc a atu! Revennd a energa pe
care a sm[t-o n prmu exerc[u: dupa cum [-am spus, o po[
emana drect, cu mne corpuu fzc sau cu minile Euu.
Iata cum sa o fooset practc. Sa presupunem ca un preten are o
crza de ombage. Actveaza-[ cee doua chakre secundare dn
podu pameor prn frecarea uoara a or, dupa care nchde och,
roaga-L sa [ dea dn Lumna Lu ct are nevoe ce dn fa[a ta
deschde-[ pama stnga n sus (recep[e). Aprope dreapta
(emse) cu pama obc n |os de zona bonava dzoca durerea
(cenue-neagra) cu Lumna. Mca ncet mna vzuazeaza cum
durerea este nocuta de Lumna mpnsa n |os, ngh[ta de
pamnt.
Metoda se aseamana pu[n cu pererea aure, dar este mut ma
efcenta.
15.5.3 Sugerri n Alfa - comenzi mentale
|-am ma amntt ca, atunc cnd ncerc sa a|u[ de Ia dstan[a un
preten n sufern[a, po[ sa trimi(i unee comenz. Astfe, n
cazu unor nodu, chstur, tumor etc., trmte- comanda resorb(ie
sau eliminare, dupa cum e cazu, n fond ce se ntmpa? Probab
t ca toate procesee bochmce care au oc n organsm sunt
reac[ reversbe, cu dubu sens. n func[e de cond[e pe care e
!"$
ofera organsmu, reac[a are oc preponderent ntr-un sens sau
atu. Or fonnarea unu chst, a unu nodu, a une tumor sau
metastaze se datoreaza cond[or ce e-a ofert char ce n
sufern[a. Atunc de ce acesta nu ar ofer cond[ pentru reac[a
nversa?
Ve observa ca nu numa teoretc este posb; char n reatate
procesu se va opr dn evou[a sa, ar apo va ncepe treptat sa
dea napo aproape nseszab, dar cu efecte papabe, de obce
ntr-o una, doua. Tocma de aceea rog ntotdeauna pe ce pe care
a|ut sa ma contacteze peste -2 un pentru a ma (ine la curent
cum evolueaza, n cazu unor taze procedeaza smar, dar de
data aceasa a|uta-1 sa ofere cond[ pentru dezntegrarea petre
(petreor), comandndu- menta: dezintegrare pna la molecule.
f convns ca procesu va ncepe medat.
Lucrez pe o ganda endocrna cu func[onare defectuoasa? A|ut-o
sa- rea func[onarea corespunzatoare prn actvarea mentaa:
activare sau hipofunc(ie dupa caz, ar ganda (ca orce organ sau
organsm ascutator) [ se va supune! Exempe ar f nenumarate,
dar n fecare caz h et acea care ve gas comanda
corespunzatoare (ma precs, [ se ;opte;te).
J5.5.4 " TeleconferinJ"subiectiv
Pentru nceput, trebue sa ma adresez emsfere tae cerebrae
stng. Daca cee ce e vo spune nu e ncadrez n mte ogce,
emsfera ta stnga va boca foosrea or. Iar aa, a ramne ma
sarac cu un nstrument mportant de comunca[e.
Drumu parcurs de a semnaee de fum ae ndenor pna a
m|oacee actuae de comunca[e a fost ung. Prn ntermedu
!"%
sate[or putem comunca cu ntregu pamnt. Daca asta [-a f
spus-o cu o suta de an n urma, a f zs ca sunt dus cu sorcova.
Crede-ma, nu sunt nc astaz pu[n ce care reac[oneaza de
aceea manera ca ma sus a cuvntee mee: ,ntra n Aifa,
proiecteaza-(i pe ecranul mental imaginea prietenului care traie;te
pe cealalta parte a globului pamntesc , vizualizeaza-J cu ochii
sufletului, explica-i ce trebuie sa faca" . La nveu cunotn[eor
actuae ae fzc comuncarea a dstan[e foarte mar pe cae
mentaa este o concep[e greu de ngh[t, ar digestia este
ngreunata ma mut daca energa foosta nu este ata dect
energia psihotronica a emisferei cerebrale drepte, energa
contente. Neuron creeruu unu om se acordeaza cu neuron
creeruu atua, ndferent de dstan[a fzca ce separa. Prn ce?
Prn vbra[!
| mnte experen[ee u C. Backster egate de pante modu n
care detectorul de minciuni -- pografu -- e-a nregstrat
comunca[e? Aceste cercetar e-au dezvotat ma apo |aponez,
reund sa puna a punct un dspoztv capab sa nregstreze
comunca[e a nveu panteor.
ntr-o z, savan[, pecnd n pauza de masa au asat nstaa[a
cupata orentata spre cer. Rentor, au gast o nregstrare care
e-a demonstrat ca a avut oc o comuncare a nveu panteor.
Rotnd dspoztvu orentat tot n sus, au gast ma mute drec[ de
unde s-au ob[nut nregstrare dn eter a nveu panteor.
Pe e acest fapt -a surprns, dar pe no ce mpca[ n Autocontrol,
nu. No tm ca oamen sunt capab sa comunce a dstan[e de
nenchput (n Alfa). Atunc pantee de ce nu ar f? No facem asta
n fecare z. avem char unee dspoztve deosebt de smpe
care ne a|uta n aceste comunca[ pe dstan[e nmagnabe n
8eta.
!"&
Ar f ac foarte mute de spus; ar nsemna nca o carte! |nem
totu sa stpuam mertee deosebte ae coectveor coordonate
de Maroara Godeanu pentru care va[a e a fost este va f
,Lumea mnunata a panteor". Nu v se pare un ttu frumos pentru
o va[a de om?
Am rostt cuvntu om? Atunc este musai sa spunem macar doua
cuvnte despre OMUL care a fost (pentru no mu[ a[ este): ng.
Popa Vaeru, Nenea Omu - cum spuneau ce mu[ vindeca]i de
ei n dar prin el, Nea Vaerca, Domnu Ingner, Domnu
Profesor, Vaer pentru ce ma apropa[ sufetete; nomnazat
pentru OMUL anuu 1997n Amerca!
E bne, Vaer mpreuna cu Maroara un coectv au reazat un
aparat care nregstreaza reda n frecven[ee aud[e umane
,oaptee, vorbee vaetee panteor"! Daca auz[ cum pnge o
panta care este doar vecna atea pe care se face experen[a! Va,
va, va! | se rupe nma n buca[ ca un pahar de crsta care
cade se frnge! (N. Red.) Totu comuncarea subectva are
mte.
Emsfera dreapta te cupeaza cu umea nemateraa, n umea
subectva nu exsta Spa[u sau Tmp. Cu ate cuvnte, comuncarea
subectva se nstaeaza nstantaneu, fara a f nfuen[ata de
dstan[e. Po[ comunca pe cae subectva cu cneva dn Honouu?
Da, po[! Po[ comunca cu e a fe cum a comunca cu cneva dn
aceea ntreprndere cu tne. Emsfera dreapta nu a fost creata
nsa pentru a nocu emsfera stnga, c pentru a- f pereche.
Comunca[a subectva nu o nocuete, c o competeaza pe cea
obectva!
Ea trebue ntotdeauna sa a|unga a destna[e. Exsta nsa
excep[. Cteva dnre ee e cunot sau ce pu[n e ntuet.
Astfe, daca nu dscu[ de a ega a ega cu cneva, daca crtc,
!"'
daca ascu[ ncorect stua[a, comunca[a subectva se ntrerupe.
t ca trebue sa dscu[ ca un potcan: nu sa te zba[ sa se afe
cne are dreptate, c care este adevrul. Asemenea rezovar
trebue sa [ntet sa fe avanta|oase pentru ce mpca[.
Acesta este mba|u domenuu subectv. Daca toate acestea e
ve urma n detae obectve, atunc ee se vor ncadra ma
bne n magne.
Ma exsta o excep[e. Daca masa nforma[onaa a emsfere stng
o trec n comunca[a emsfere drepte, egatura se ntrerupe.
Imagn nenumarate, foarte mute date, formue,
programe, tmp; toate astea sunt matera bruta a emsfere stng,
n oc ca toate acestea sa e pree pe nveu tau (de atfe, sa
ram n Alfa sa te gndet a cee dn 8eta este foarte dfc),
foosete-[ Alfa pentru a comunca generata[ despre mportan[a
acestor nforma[ despre faptu ca respectva persoana sa e a
atent n gr|a cnd vor a|unge a e.
Daca a ncerca sa vorbe pe nve obectv n mod subectv, de
asemenea te-a cocn de dfcuta[, nchpuete-[ efu a care a
ntra -a spune: , Trebuie sa cooperam mai strns pentru a
transforma n bine lumea n care traim". Probab s-ar gnd ca a
nevoe de un concedu medca ma ungu[...
Comunca[a subectva pretnde o metodca propre, a fe ca cea
obectva. Cu toate ca aceste metode dfera, ee consttue podu
peste dferen[ee ceor doua emsfere.
Dferen[ee pot consta n:
- parere,
- poz[e,
- nteres.
!"(
J5.5.5 Oprirea unei hemoragii
n cazu unor accdente cu ranr hemorag, scurgerea une
anumte cantta[ de snge este necesara pentru deznfectarea
ran. Daca nsa hemoraga nu se oprete, este bne sa cunot
metoda de oprre a e.
S-a ntmpat nu o data ca n chrurge sa nu se poata ob[ne
oprrea une hemorag prn metodee medcn casce. S-a ncercat
foosrea hpnoze n asemenea cazur. Chrurg ( poate char
hpnotzatoru) au constatat atunc cu stupoare cum hemoraga
devne smpa pcurare, dupa care nceteaza compet.
Iata nsa ce a de facut char tu daca [ se ntmpa sa te ranet
a nevoe de oprrea hemorage:
A. a) Intra n Alfa.
b) Mentazeaza-[ partea ranta cum se racete tot ma mut.
Smte-o tot ma rece! Acoper-o cu ghea[a psata. Este de|a foarte
rece!
c) Contnua racirea pna nceteaza hemoraga.
d) Ie dn Alfa n modu cunoscut (1...5).
Pentru acceerarea vndecar ran, dupa oprrea hemorage, a ma
mute posbta[. Iata una dn ee:
a) Intra n Alfa.
b) Coase rana, or fa o sudura punct cu punct n |uru e.
c) Revno n 8eta.
B. O ata posbtate [-o ofera tehnca ceor tre magn, pe care
de|a o cunot.
!")
C. Orcum, ndferent ce tehnca fooset, nu neg|a foosrea
concomtenta a une comprese stere a unu pansament!
J5.6 Programri terapeutice
J5.6.J Rezolvarea problemelor de coloan vertebral
Una dn probemee cee ma frecvente cu care te po[ ntn sunt
cee datorate sufern[eor cooane: dscopat, ombag etc.,
dferte sufern[e care ma de care ma nepacute, datorate n cee
ma mute cazur une deformar a cooane ;i presar pacheteor de
nerv sau a carta|eor dntre vertebre. Vzuazeaza care este
stua[a, dupa care fa corectarea de rgoare prntr-o tehnca sau
metoda de|a nva[ate. Astfe, a o dscopate (unde a avut oc o
depasare a vertebreor): nchpue-[ cooana vertebraa n Alfa ca
pe o |ucare formata dn ma mute bu[e de pastc (vertebree)
nrate pe un eastc (maduva), cum sunt cee care se pun a
patu[ure copor. Apuca partea de |os a jucariei (trunghu format
de osu sacrum) trage pu[n de ea; ,elasticul" se va ung att ct
sa permta ,bilu(elor" sa se rearan|eze n poz[ corecte.
Cu mna dreapta fa cteva mcar de netezre pentru a ma
corecta mce dever de a poz[a ideala, mpinge cu Lumna
durerea afara readu a oc. Mu[umete-I pentru a|utor revno
n 8eta.
Intra n Alfa vzuazeaza care este stua[a. Constata daca este
vorba de o patra sau ma mute, daca n cazu rnchor amb sunt
atn sau doar unu. Care anume?
Deschde organu respectv a pe rnd petree ntre degete
farm[ndu-e. ntre tmp sugereaza menta: dezintegrare pna la
molecule. Cnd a termnat cu toate petree nchde organu a oc
!#*
spaa cu apa rezdure ob[nute, dr|ndu-e spre ere.
Mu[umete-I pentru a|utor revno n 8eta.
De obce dn prma edn[a de energzare ncep durere de
emnare, dar mut dmnuate fa[a de cee aferente unu astfe de
caz. n cazu une taze renae, urmarnd urna coectata ntr-un
borcan se va consta tuburarea acestea sau emnarea de m.
Bolile vaselor sangvine
Pentru acest caz foosete-[ dn pn capactatea de reazare a
magnor pe ecran!
Astfe, a arterte, arterosceroze sau n ate cazur cnd consta[
depuner pe pere[ nteror a vaseor, foosete um detergent, un
solvent sau roaga nte ajutoare sa vna sa cure[e vasee pe
dnauntru. Nu uta sa Le mu[umet dupa aceea!
Cnd consta[ ruptur de vase treaba este ma smpa: sau e co
capetee rupte sau a[et una dn |umata[ ceaata o ntroduc n
prma ca a o mbnare de furtunur. Nu uta n acest caz sa fooset
un adezv sau o sudura pentru a ntar lipitura.
n cazu varceor, ndferent ca sunt nteroare sau exteroare,
ntnde vasu de snge respectv pe toata ungmea traseuu sau,
ar ceea ce excede tae coase mpreuna margne ramase. Fac
cam acea ucru pe care face medcu pe masa chrurgcaa.
Nu uta nsa: de fecare data tu e;ti mna a doua, medicul este
primai Dar ncearca, nu asa ncodata un om n deznade|de.
Ma ntreb: Cum, acuma eu sunt cel care lucreaza? Atunci cum
stam cu afirma(ia ta de mai nainte cu ajutorul ;i autovindecarea?
Reatatea este ca tu fnd n Alfa transm[ bonavuu ce are de
facut pe cae subectva, ar organsmu u recep[onnd emisia se
conformeaza se pune pe ucru. Nc nu este absouta nevoe sa a
!#!
cunotn[e de anatome foarte amanun[te. Orcum subcontentu
respectv te mut ma bne dect orcne atcneva unde este
sufern[a ce are de facut; nu- trebue dect un mc a|utor.
J5.7 Programri deosebite J5.7.J Alegerea perechii de
viaJ
Daca to[ ar putea sa- actveze Alfa, nu ar ma f attea dvor[ur,
attea fam dstruse.
Intra n Alfa, plimba-te J0 ani nainte vez va[a ta aatur de
persoana respectva; daca totu este O.K. , ma fa un sat de 20 de
an. Daca ara totu este n regua, po[ sa te casatoret cu ochii
nchi;i; va f un succes! ([ a|ung 30 de an?)
J8.7.Z S ncepem educarea copilului nainte de a se nateI
O mama mpcata n Autocontrol poate sa- programeze fatu ca
nca dn aceasta stare sa poata fxa nforma[e cte n
subcontent.
I[ amntet de cazu nouu nascut care a vorbt a natere a
c[va an vorbea ma mute mb, poment n Evenimentul Zilei
(1993)? Fnd o tre de zar s-a oms (vot or nu) partea subterana
a e, partea care -ar f scazut aparen[a de tre ;ocanta.
Tehnca programar, care [ expca cazu amntt, este:
a) Cnd fatu este de ce pu[n o una, mama ntra n Alfa se
programeaza ca sa se trezeasca noaptea a ora optma
programar u.
b) Trezndu-te noaptea, rentra n Alfa, vzuazeaza fatu spune
menta: Mai trziu cnd vei avea nevoie, (i vei aminti ce (i-am
!#"
spus acum, ce auzi acum. Menta, se vede cum ctete fatuu dntr-
o carte cu voce tare.
c) mpnge magnea pu[n spre stnga. Fatu este ma mare, -a
crescut capu, con[ne toate nforma[e cunoater n e.
d) mpnge ma mut magnea spre stnga. Copu s-a nascut
de|a, a crescut. te tot ce a auzt ntrautern. In contnuare,
fercta, mama adoarme drect dn Alfa.
ncepnd de ac mama poate sa- cteasca orcnd. Lec(iile pot f
contnuate dupa natere pna nante de nceperea co. Ce
ma bun nva[ator ce ma bun programator a orcaru cop este
nsa mama u!
J5.7.3 Pregtirea pentru meseria optim
Pentru a pregat un cop n mesera optma de care are nevoe
socetatea atunc cnd e va a|unge matur, este nevoe de
conucrarea ambor parn[.
n prma etapa fecare ntra pe rnd n Alfa roaga Pamntu sa e
spuna de ce meser va avea nevoe peste cca 20 de an dupa
aceea. Noteaza pe o hrte mesere ob[nute. Compara cee doua
ste. Prma denumre care apare comuna pe ambee ste,
repreznta mesera pe care o va avea vtoru cop.
Acum, amndo ntra smutan n Alfa se roaga a E sa e permta
creterea sufetuu care ntrunete cond[ optme pentru mesera
respectva. Mama trebue sa-L roage ca numa atunc cnd ese ce
ma bne, sa permta aceu sufet aes sa se cubareasca n uteru
e pentru a putea f pregatt catre erea n ume.
ncepnd dn prma una mama procedeaza conform ceor trecute
n paragrafu anteror, ctndu- tratate tn[fce dn mesera
respectva.
!##
F[ sgur ca aceste cunotn[e se vor fxa ntr-o asemenea masura
nct copu -ar putea ua doctoratu n domenu char a vrsta
de 15 an! Iar daca prn absurd consdera ca nu asta- pace, a
aceasta vrsta poate sa- dea ce pu[n bacaaureatu!
lnfluen]area vremii
Te pregatet de muta vreme pentru a vzta un anume oc,
nvestet o groaza de ban se nmerete sa a|ung acoo pe o
vreme pooasa, mposba de fructfcat ca tursm! Ce te fac?
Ratez excursa? Doar pentru atta ucru? n 8eta, desgur, n Alfa
nsa este cu totu atceva!
Intra n Alfa roaga Sprtee Superoare sa te a|ute: expca-e ce
efortur a nsemnat pentru ne adunarea aceste sume, ct de mut
[-a dort aceasta excurse, ce mut conteaza pentru tne ca acum
sa po[ vzta acest oc. Daca toate acestea e fac a ora optma dn
noaptea aeasa pentru programare, n ma|ortatea cazuror a doua
z dmnea[a ve avea pacuta surprza sa consta[ ca E te-au
ascutat, ca poaa a ncetat ca eventua va rencepe exact n
momentu n care te ve su n trenu spre casa!
Mage? Se poate, dar amntete-[ vorba: ,A|uta te vom a|uta"
sau ,Cere [ se va da".
nu uta sa Le mu[umet!
16.1 Tehnici conexe Autocontrolului
16.1 Observa]ii generale
n cee ce urmeaza [ vo prezenta ate cteva tehnc conexe u
Alfa, a|utatoare n tmpu medta[e pentru ob[nerea [euror
!#$
propuse. nante de a prezenta tehnce men[onate, cteva
observa[ generae:
1. Exsta Legi ale Universului"| -Sgur ca da; cu ee se ocupa
tn[ee natur.
2. Putem sa ne rdcam deasupra acestor eg, sa e depam? -Nu.
3. Are Unversu cunotn[a de sne? - Extrapond de a o mca
parte a sa, adca de a no, nu ar f ogc sa presupunem acea
ucru despre totatatea u?
4. Este Unversu ndferent fa[a de no? - Nc nu se poate concepe
aa ceva. Suntem parte dn e ne nfuen[eaza.
5. n fondu nostru suntem bun sau ra? - C e pu[n n starea de
medta[e n Alfa cnd egature noastre cu Unversu sunt cee ma
strnse, nu suntem capab de nmc rau; doar de fapte bune.
Daca cee sus[nute a punctu 5 nu ar f cee reae, att no ct
toata umea ar f probab radca schmbate; tocma de aceea,
datorta fapuu ca aceasta carte poate cadea n mne unora
{pu[n, este drept) care nc nu vor sa ncerce zona Afa, am oms
n mod vot unee tehnc de care poate a auzt sau char e t, dar
care n 8eta pot f fooste n scop maefc.
16.2 Tehnica folosirii Cristalului de CuarJ
J6.Z.J Despre Cristalul de CuarJ
Cristalul de Cuar(, a fe ca Pietrele pre(ioase sau semipre(ioase,
a fost foost dn cee ma vech tmpur, dar treptat a cazut n
utare. Despre Pietrele semipre(ioase am amntt doar n treacat n
tabelul l, prezentnd care chakra este actvata de catre o anumta
patra.
n cee ce urmeaza [ vo prezenta doar Cristalul de Cuar(.
!#%
Cuar[u, Crstau de stnca, este un boxd de scu crstazat, pur
sau con[nnd mpurta[ care pot da dferte cuor. n cee ce
urmeaza ne vom refer a Crstau ab, dec SIO2 pur.
E apare crstazat sub forma de prsme hexagonae, avnd a unu
dn capete (sau n cazur foarte rare, ta ambee) cte o pramda
hexagonaa. De obce aceasta pramda este formata dn tre
suprafe[e pentagonae ma mar, ntercaate cu trunghur ma
mc. Marmea Crstaeor poate vara de a c[va mmetr a
c[va metr!
Prn acest vrf pramda e dega|a o energe foarte puternca, ar
cnd Crstau are doua vrfur, atunc practc dubeaza energa
radata. Crstaee de Cuar[ transforma, convertesc transmuta
energe.
Pot f consderate ca nte condensatoare acumuatoare de
energe, dar n acea tmp ca antene de emse-recep[e cu
amplificator ncorporat. Ca oscatoare ee sun fooste n foarte
mute domen ae eectronc.
Se consdera ca pentru creterea unu Crsta de Cuar[ de 5 cm
ungme este nevoe de cea 10 m de an.
n mod natura, un Crsta de Cuar[ dega|a un cmp energetc
compus dntr-un centru gr-abastru ncon|urat de un hao ab,
vrnd cteodata spre gabu. Crstaee de Cuar[ coorat preznta
ate cuor. Un Cuar[ fotografat prn efec Kran sau
eectronografe preznta o magne steara em[nd raze abe n
toate drec[e.
Toate corpure care sunt n contact cu un Crsta de Cuar[ capteaza
o parte dn ncarcatura sa energetca, canttatea de energe
captata fnd propor[onaa cu durata de contact.
Energa transmsa de un Crsta penetreaza orce medu, char
apa {care tm ca stopeaza undee rado). Un exces de energe se
!#&
manfesa n medu ca un hao abastru, cteodata cu nuan[e
maron, detectab de orce carvazator.
16.2.2 Scurt istorie a folosirii Cristalului de CuarJ
Foosrea Crstaeor de Cuar[ se perde n negura tmpuror. Se
crede ca ee erau de|a fooste curent n timpul civiliza(iei Mu
(denumta dupa contnentu mtc respectv), o supercvza[e care
se presupune ca ar f exstat ntre an 60000 40000 .H. n epoca
Mu se fooseau curent baghetee cu Crsta, preuate -uteror de
civiliza(ia atlan(lor (apogeu dezvotar a fost n |ur de an 15000-
12000 .H.). La aceta apare banda de comunca[. Vndecator
atan[ fooseau curent puterea Crstauu, ma aes sub forma
baghete, n aceasta epoca Crstaee serveau de asemenea
pentru ntarrea aure, a cmpuu energetc dega|at de om.
Se pare ca n unee par[ ae Atantde e fooseau efectu de
pramda sub forma unor pramde ggantce dn Crsta, destnat
acumuar concentrar energe ntr-un scop precs cum ar f:
pentru umnat sau pentru transport terestru. Se pare ca for[a
Crstaeor era expoatata ntr-o foarte mare masura, dar era
ncon|urata de o aura de mster. Probab ca acest mster care e
acoperea se datora s utar unor ucrur esen[ae dn cee preuate
de a cvza[a Mu.
Se admte ca tocma foosrea ncorecta, n exces, a acestor for[e
enorme ae Cuar[uu sa f fost una dn cauzee prncpae ae
distrugerii Atlantidei, datorta actvar unor for[e ae natur ntr-o
manera ncontroaba.
Apropndu-ne de vremure noastre regasm dn cnd n cnd,
drect sau ndrect, trmter a foosrea Crstaeor.
!#'
Mose foosea bagheta, dupa cum putem deduce dn Cartea
Exodului unde se descru efectee sae mracuoase.
Utarea a acopert repede acest nstrument, ca pe atee.
Bagheta revne n legendele regelui Arthur ;i ale vrajitorului Merlin.
Prn trad[e, sabia Excalibur a regelui Arthur se pare ca avea
ncastrat un Crsta n mner, motv pentru care era nvncba. Se
amntete vag ca Mern foosea Sfera dn Crsta ca ar f avut
acces a tn[a atan[or (bagheta), dar dn acea peroada nu ne-a
parvent nmc precs.
Sa ma facem un nou sat n store spre no: n epoca medevaa
ntnm ara ceva egat de tehnca atan[or:.
Nostradamus. Conform egende e se foosea tot de o 5fera de
Cristal pusa pe un treped de cupru, ar pentru a- mar puterea o
ncarca cu a|utoru une baghete atlante.
Dupa cum vez, nu exsta dect reatar foarte vag, care pot f
egate de Crsta utzarea u. Le ntnm n lstoria Extremului
Orient.
Treptat utzarea or s-a perdut, ramnnd undeva n memora
coectva. Iata de ce mag, vra|tor etc. foosesc bagheta n
ceremone or, gnornd nsa n ma|ortatea cazuror natura e
reaa modu de foosre.
Tot aa Sfera de Crsta este dntotdeauna consderata ca un
auxar ndspensab pentru carvazator ce doresc sa studeze
vtoru.
Redescopernd dn trad[e popuare dn memora cvza[e
toate aceste nstrumente, acum ncepem sa e studem dn nou
foosndu-e, observnd efectee ncercnd sa ntum
subteranele.
J6.Z.3 Despre Cristalul tu
!#(
Crstaee se gasesc de obce n mne, fnd cunoscute sub numee
de geode sau for de mna, dar apar n ocur muntoase cu
aunecar de teren, n abe unor rur de munte etc. Dec po[ sa
[ procur un Crsta de Cuar[ de mna de a un mner, de Ia un
geoog, dntr-o coec[e sau de a un magazn de mneraoge. Dar
aten[e, char daca a o foare de mna n mna, nca nu e sgur ca
a Crstau tau! |nnd foarea de mna n mna, ntreab-o daca
ntre Cristalele sale exista ;i Cristalul tau. n cazu unu raspuns
afrmatv unu dntre ee se va desprnde practc de a sne. Iar daca
nu, nu-1 for[a; n ce ma bun caz po[ sparge Crstau! Ma bne
roaga- pe cunoscu[ care au for de mna n casa sa e ntrebe, n
modu aratat, daca nu con[n Crstau tau. Inssta, nu te
descura|a; n fna ve gas! Po[ gas char ma mute. Cu att ma
bne. Daca gaset unu cu doua vrfur te po[ consdera char
norocos, deosebt de norocos!
Daca n cadru une excurs gaset un cmp pn de Crstae
gaset pe ce care este a tau, ntreaba 5piritul Muntelui daca a
voe sa e. Nu [-1 nsu dect daca a acceptu!
Odata procurat un Crsta asa-1 cea o saptamna a ndemna
orcu nante de a ncepe purfcarea u, pentru ca dupa aceea sa
nu ma puna nmen mna pe e.
Pentru purfcare, adca pentru a ndeparta toate vbra[e strane
Crstauu, [ne-1 apte ze n sare marna.
Dec; Crstau pe care 1-au ppat cea[ spaa-1 bne, usuca-1 cu
un prosop curat [ne-1 acopert cu sare tmp de 7 ze. O ata
modatate de purfcare este mpingerea dn e a mpurta[or
energetce cu Lumna, n modu n care [-am amntt a
ndepartarea dureror.
!#)
Dupa purfcare Crstau nu ma are voe sa fe atns de ate
persoane. Daca totu a fost atns accdenta, repeta fe purfcarea
cu sare peste noapte, fe cu Lumna.
Acum, confec[oneaza- o pungu[a dn pee, matase, bumbac sau
orce matera natura sau pune-1 ntr-o montura dn Argnt sau dn
Aur poarta-! a gt n dreptu chakre nm (chakra IV) atrnat de
un nur dn matera natura (bumbac, pee) sau un an[or, tmp
de cea 30 de ze. n acest rastmp e a|unge sa vbreze consonant
cu vbra[e tae, sa fe ntr-adevar a tau.
Crstaee sntetce char daca sunt ma pure cteodata dect cee
naturae (n prvn[a con[nutuu de SIO2), nu au acumuat attea
cunotn[e, astfe nct trebue puse ntr-o pramda nga un
Crsta natura tmp de 30 de ze ca sa nve(e. Dar char atunc,
nu au performan[ee ceor naturae!
,Cristalul" foost a stcara scumpa, ampadare, mc obecte
decoratve, b|uter, nu este dect stca, adca sticla de plumb.
Ncodata nu va f Crsta de stnca!
J6.Z.4 ncrcarea Cristalului
Daca n urma foosr Crstauu consta[ ca -a scazut capactatea,
ucru foarte rar ntmpat, rentrodu Crstau ntr-o pramda pentru
cea 30 de ze, aceasta fnd cea ma uoara metoda de ncarcare
energetca a Crstauu. Pramda o po[ confec[ona dn paca|,
masa pastca, carton, stca, orce, dar nu meta. Po[ sa- fac doar
muche, n acest caz se poae foos srma. Trebue sa [ cont doar
ca: Latura baze na[mea x 1,57075 Mucha ateraa
na[mea x 1,4945
Orenteaza pramda astfe nct ungu aturor sae sa prveasca
exact spre punctee cardnae. Pune-o undeva unde sa nu fe n
!$*
apropere de metae mar sau de cmpur ca cee generate de
aparatu de rado, TV etc.
Confec[oneaza un suport pe care ve aeza Crstau cu vrfu spre
nord, a o treme de a baza pramde.
Odata un Crsta ncarcat, po[ sa fooset a ncarcarea atora, tot
cea 30 de ze.
Or de cte or consta[ ca a scazut capactatea Crstauu, ca -a
scazut puterea, ncarca-1 dn nou n pramda sngur sau de a at
Crsta.
Folosirea Cristalului pentru sine
Crstau este o antena de emisie-recep(ie cu amplificator
ncorporat. Prn baza sa absoarbe energia, prn vrf o emte, ar
prn atur preznta un fenomen de schimb energetic.
Tocma de aceea [ recomand purtarea lui n permanen(a la gt n
poz[e vercaa cu vrfu n |os. n acest caz, prin baza va capta
Lumina de la El, va absorb [oae energe cenu pna a negru
(dec tot ce nu este ab-pur) dn tne e va trmte n Pamnt spre
neutrazare.
Daca a un Crsta cu doua vrfur, am spus ca te po[ consdera nu
numa un norocos, dar un ferct! Aceste Crstae rare au un
puternc cmp energetc benefc, pe care - sunt convns ca a
gradu de pregatre pe care a de|a po[ vzuaza. Purtnd un
asemenea Crsta tot n poz[e vertcaa, cmpu acestua te
nveete te prote|eaza de orce nfuen[a negatva, maefca,
ncepnd de a gndurile rele pna a magie neagra| Vez doar sa
nu perz. Un a doea nu ve ma gas!
J6.Z.6 MeititaJia si rugciunea
!$!
Rou medta[e este de a egaza foosrea sm[uror materae cu
cee dn panu sprtua.
Ia Crstau tau n mna dreapta ncearca ntrarea n Alfa. Acum
[ne- n mna stnga cu vrfu spre pama repeta ntrarea. A fost
mut ma uoara comuncarea cu 5piritele 5uperioare, char foarte
uoara? Natura. EI recep[oneaza prn baza Lumna o transmte
prn vrf, care acum a fost ndreptat spre chakra ta de recep[e dn
mna stnga.
n bserca, n tmpu su|be, [ne Crstau cu vrfu spre pama
mn stng. Observa efectu! Trarea mstca a ceea ce se
ntmpa este compet ata! Et mut ma aproape de E! Repeta
expermentu acasa n tmpu rugacun tae cotdene, observa
dferen[a fa[a de o rugacune cu minile goalei Acum tot cu
Crstau n mna stnga orentat spre podu pame ncearca sa [
cobor rugacunea spusa catre sus dn mnte, n nma. Observa
dferen[a!
J6.Z.7 Comunicarea cu alJii
mpreuna cu un cunoscut, coeg de grup Alfa, face[ un experment
[nnd cte un Crsta n mna. Pentru nceput ce care va emte sa
[na Crstau n dreapta orentat cu vrfu spre ceaat, ar ce care
recep[oneaza sa-1 [na n stnga cu vrfu spre pama. Reaxa[-va,
ntra[ n Alfa trmte[ unu spre ceaat o magne smpa dar
frumoasa: mau mar, o foare, un cmp nfort, un pru curgnd
peste petre etc. Schmba[ roure ( poz[a Crstaeor), dupa care
compara[ ce s-a transms ce s-a recep[onat de fecare data. Ve[
!$"
ramne surprn ct de bne corespund magne transmse cu
cee recep[onate.
Repeta[ exerc[u pna ce merge foarte bne. Acum contnua[ cu
etapa a doua, n care [ne[ Crstau amndo cu mna stnga,
orentat spre pama. Repeta[ acum pna cnd merge bne.
Mar[ dstan[a dntre vo! Ea nu ntervne n catatea recep[e. V-
am dat o posbtate de a putea ua contact ntre vo pe pan
subectv nterpunnd Crstau - antena de emse-recep[e cu
ampfcator ncorporat!
Utma etapa a acestu experment pe care [-1 propun este satu
n Tmp, ara [nnd Crstau n stnga orentat spre pama.
Compara rezutatee ob[nute astfe cu cee efectuate (daca a
ncercat aa ceva pna acum) fara Crsta! Nc ac nu exsta mte!
J6.Z.8 Diadema atlanJitor
Un m|oc ut pentru comuncar n Spa[u Tmp este ceea ce se
cunoate sub numee de dadema atan[or, dupa numee ceor de
a care se pare ca ne-a parvent dn store.
Pentru aceasta a nevoe de o banda de cupru de cea 4-5 cm
a[me o ungme sufcenta sa-[ cuprnda capu, n m|oc,
fxeaza- o bucata crcuara de argnt de cea 30 g (de exempu, o
moneda) foosnd un adezv rapd. Foosete o montura tot dn
taba de cupru, modeata n forma de degetar n care pete
Crstau de cea 4 cm ungme 2 cm dametru cu vrfu spre fund,
apo pete fundu degetaruu de bucata de argnt.
La capetee dademe practca cte un orfcu prn care trec cte o
srmu[a de cupru, pentru a o putea fxa pe cap. Pune[-o pe cap,
astfe nct Crstau sa fe n drepu cee de-a VI-a chakre. Pune-te
comod n fotou, nchde och, ntra n Alfa stai pe recep(ie.
!$#
Daca vre, te po[ acorda catre o anumta constea[e sau zona a
ceruu. Ve avea magn tuburatoare, nemavazute, magn
transmse de ce cu care e;ti pe recep(ie. Nu uta mantree de
protec[e de a|utor!
Cunoate-, ntreaba- despre va[a or, transmte-e magn despre
Pamnt, Et unu dntre ce care comunca prn m|oacee de
comunca[e ae vtoruu, foosnd unde purtatoare hperumnce
(tahon?) care sfdeaza dstan[ee tmpu! m vne sa cred ca
m|oacee de comunca[e ae vtoruu vor f foarte apropate fa[a
de ceva asemanator, a fe cum transportu vtoruu, cred, va f
bazat pe dematerazare rematerazare!
16.2.9 Bagheta magic a Cristalelor
Procura-[ doua Crstae cu un sngur vrf, de 2-3 cm ungme s
0,5-1,5 cm dametru, o [eava dn cupru cu dametru nteror
corespunzator dametruu Crstaeor, o fe de pee (naturaa)
unga de cea 90 cm ata de 1,5-2 cm, precum un tub cu adezv
unversa.
|eava de cupru tae-o a o ungme de 30 cm, ar a cee doua
capete tae cu ferastrau pentru metae, cte doua fante
perpendcuare una pe ata, adnc de cea 2-3 cm (pentru a- putea
a[ sau ngusta capetee n func[e de dametree Crstaeor de
care dspu). Crstaee trebue sa aba vrfure bne formae, cu
suprafe[ee car demtate. Fxeaza cee doua Crstae a capetee
tubuu, unu cu vrfu spre afara, ar ceaat - cu vrfu spre
prmu. Strnge cu un patent capeee crestate pete-e cu un
adezv. Ut ma etapa este nfaarea tubuu de a un capat a
!$$
ceaat cu banda de pee pusa n spraa pe tub fxata dn oc n
oc cu cte o pcatura de adezv.
Este bne ca nante de confec[onare sa purfc Crstaee n sare
sa e por[ nga corp cea 30 de ze.
Po[ s-[ confec[onez un toc pentru bagheta, dn pee sau at
matera natura (char o bucata de treste de dametru
corespunzator nchsa Ia unu dn capete).
Pentru foosre: actveaza-[ cee doua chakre secundare dn pame
[ne bagheta cu baza crstaeor n dreptu chakre de emse dn
mna dreapta (a dreptac). Ceaata chakra deschde-o spre E
pentru a prm Lumna. Energa emsa de chakra pame drepte este
ampfcata enorm de mut n ungu tubuu emege ca un
fascco deosebt de puternc coerent prn Crstau dn vrf.
Sa presupunem acum ca motanul (i s-a ntors acasa ranit. Ateapta
pna adoarme, deoarece nu-m vne sa cred ca ve convnge sa
stea cucat ntt pe peroada ct a|u[! |ne mna stnga n
poz[a de recep[e Lumna (Energe) ar cu bagheta n pama mn
drepte fa mcar crcuare orare (n sensu aceor de ceas) cu vrfu
actv n |uru zone ezate. Vzuazeaza n acest tmp fasccou care
emerge dn bagheta, precum efectu sau curatv asupra ran
(deznfectare, hemostaza, apo nchdere refacere a [esutuu
ezat). Totu a ma pu[n tmp dect ne a acum ca sa descrem
astfe ce a de facut! n genera ve sm[ un fe de furncatura n
dreptu chakre pexuu soar, o senza[e foarte pacuta. Este
semnau recep[onar energe de vndecare trmse (Ia fe se smte
a actvarea orcu, ndferent de dstan[a, cu sau fara bagheta),
n momentu cnd nu ma vzuazez nc un fascco emergent
nseamna ca procesu s-a ncheat.
!$%
La fe po[ utza bagheta n ate cazur. Astfe, n cazu une
fractur, dupa mobzarea membruu sau a zone respectve,
energzeaz-o perodc nu ve constata atceva
dect o dmnuare a dureror, aatur de o sudare mut ma
acceerata!
Pentru cazu n care doret emnarea unor energ perverse,
ucreaza nvers.
|ne bagheta n pama mn stng cu vrfu spre chakra de
recep[e, ar dreapta orenteaz-o spre Pamnt.
Po[ ucra mpingnd afara cu Lumna energe cenu;ii dn corpu
respectv, asemanator cum [-am prezenta a naturarea dureror.
n genera rezutatee se ameoreaza o data cu practca. Cu ct
utzez ma mut bagheta, cu att devne ma efcace.
Acest proces curatv se poate apca n egaa masura panteor
(de apartament sau de gradna).
Ma mut, probab ca modfcare meteoroogce depnd nu doar de
cmpure magnetce dn |uru Pamntuu, c de rada[e ce vn
dn afara u. Cmpu tau, sa-1 numm biomagnetic, este egat
ntm de ce a Pamntuu. Orentnd bagheta n sus spre cer
magnndu-[ pe ecranu menta ct ma exact ce doret sa ob[
daca a o motva[e puternca po[ char avea surprza sa ob[ rea
modfcarea meteoroogca necesara. Astfe, n cazu une po
puternce po[ cere oprrea e char nsennarea!
Utzare sunt nenumarate, ncredbe deosebte, |-am dat doar
cteva exempe, restu urmeaza sa Ie gaset prn expermentare
tae. Dar nu uta; nu te |uca cu bagheta nu ncerca sa fac rau
cuva! n acest dn urma caz scap ce ma bne nereund ace rau,
dar po[ sufer ceea ce se cunoate sub numee de efect de
bumerang |
!$&
J6.Z.J0 Cmpul forJelor protectoare a Cristalelor
Procura-[ ma mure Crstae marunte de Cuar[, patru bocur de
Cuar[ ab mcrocrstan, ceva mastc sau un at adezv rezstent a
apa.
Crstaee, care de data asta pot f mc for de mna, cu
dametru de 3-8 cm, fxeaza-e ntr-o scobtura pe care a facut-o n
bocure de Cuar[ ab, cu vrfu n sus. Repartzeaza acum aceste
bocur n |uru case, cte unu pe drec[a ceor patru puncte
cardnae. Daca ntr n Alfa po[ vzuaza energa emsa de ee ca
un dom ab de Lumna care [ ncon|oara casa, prote|nd-o de tot
ce are ata cuoare dect abu.
Po[ ncarca armonza aceste Crstae foosnd bagheta descrsa
ma sus, dr|nd fasccou de raze (ha sa e numm de acum
nante psionice) spre fecare boc.
Daca cumva [-a fxat bocure de protec[e n |uru gradn, po[
char sa e programez (tot cu bagheta) pentru a stmua creterea
panteor, pentru a e prote|a de daunator etc.
n cazu n care nu dspu de cee de ma sus, po[ de asemenea sa-
[ creez cmpu de for[e protectoare, foosnd patru mc Crstae
fxate n cte un tubuor dn cupru de dametru ungme
corespunzatoare nvete n pee dupa modu cunoscut a
confec[onarea baghete. Paseaza-e n sou gradn pe drec[a
puncteor cardnae, ngropate pna a nveu cupruu. Ma
confec[oneaza a cncea dspoztv, pe care sa ngrop a
m|ocu ceor patru de dnante. Penru a marca ocu unde e-a pus
n so po[ sa e ncon|ur cu buca[ee de Cuar[ mcrocrstan abe
cuese (de exempu) dn aba ruror de munte.
| se pare ca cee de ma sus prezentate a acest capto refertor a
Crstau de Cuar[ aduc a Mage? n prmu rnd, [ne cont de
!$'
dferen[a ntre Maga aa-zsa alba cea neagra care rezda dn
sensu utzar aceea for[e pe care am numt-o psionica. Cred
nsa ca Maga nu este dect numee dat acum une tn[e nca
neexpcate, pe care o studem momentan numa sub aspectu
efecteor sae.
J6.Z.JJ Protectorul personal din CuarJul cu dou vrfuri
Dupa cum [-am ma spus, Crstau de Cuar[ cu doua vrfur este o
rartate. Daca totu po[ procura un astfe de Crsta, a a
dspoz[e unu dn cee ma puternce m|oace de protec[e
ndvduaa mpotrva orcare nfuen[e maefce (de care dn
pacate suntem ncon|ura[ din bel;ug|).
Purtnd permanent asupra ta un astfe de Crsta cu doua vrfur
purfcat n sare marna purtat 30 de ze pentru echbrarea sa
cu vbra[e tae, e te va ncon|ura cu un gob de energe
protectoare aba, gob care men[ne efcactatea att tmp ct
por[ Crstau.
E func[oneaza ca un fe de ampfcator ndvdua a for[eor tae
mentae de protec[e. Po[ char vzuaza aceasta sfera de protec[e
daca te af n Alfa.
Pentru a- ncarca este bne ca n tmpu ceor 30 de ze de
armonzare sa transm[ n Alfa comanda de ncarcare cu energe
benefca, cu Lumna. Poarta- n poz[e vertcaa,
J6.Z.JZ Pendulul cu cadru de precizie
J6.3 Radiestezia "subiectiv"
!$(
Instrumentu pe care [-1 vo descre are rou de a crete precza
orcaru pendu. Confec[oneaza-[ un pendu dntr-un Crsta mc de
Cuar[ de cea ,5 cm ungme a care cu un adezv unversa fxez
de baza un ne de cupru de care ataez un an[or tot de cupru
de cea 30 cm ungme.
Pentru confec[onarea cadruu de precze procura-[ patru tubur
dn cupru de 30 cm ungme 1,5-2 cm dametru. A nevoe de
doua pac patrate dn emn (poate f fnsat dnante pentru a- da
un aspect estetc) cu atura de 10 cm grosmea de 2,5. Cu o
bormana da cte 4 gaur n dreptu co[uror pna a |umatatea
grosm emnuu, cu dametru corespunzator [evor de cupru. Una
dntre pac gaurete-o n centru, pentru a putea suspenda
an[oru. Fxeaza acum tubure de cupru n orfce practcate n
cee doua emne cu a|utoru unu adezv unversa, ob[nnd cadru
pentru pendu. Cu un mc dop conc dn cupru sau at matera
(emn, masa pastca etc.) fxeaza an[u penduuu n paca
superoara a cadruu astfe nct e sa atrne ntre tubure de
cupru, ar Crstau sa se gaseasca a cca cm de suprafa[a pac de
baza.
Penduu astfe confec[onat este deosebt de sensb, po[ foos
n teren ([nndu-1 pe o pama apcnd-o pe ceaata deasupra
pentru stabtate) sau acasa (de exempu cnd ucrez pe o harta),
punndu-[ doar o pama deasupra pe cadru, n caz de reac[e
poztva e va ncepe sa faca o rota[e de mcare orara, ar n caz
de reac[e negatva, nvers. Pentru a foos n mod optm acest
nstrument a nevoe de muta rabdare, cu att ma mut cu ct
efcactatea u crete prn practca.
16.3.1 No]iuni de baz
!$)
Probab ca a de|a cteva no[un despre radesteze; tocma de
aceea nu vo ntra n deta.
Radesteza este o tn[a, dar n acea tmp o arta, foosta de
asemenea dn cee ma vech tmpur. Cee ma vech magn pe
care e avem sunt cee ae cautatorilor de apa (fntnaror).
Aceta erau persoane sensbe care gaseau (detectau) pnzee de
apa pentru fntn. Pentru detectarea ape e fooseau foosesc
un be[or dn aun, sace sau at emn n forma de ,Y" [nnd n
mn cee doua capete, ar baza orcntnd-o nante. n dreptu
surseor de apa senzoru se apeaca n |os. De asemenea se ma
ucra se ucreaza cu penduu.
Se ma foosete un mc dspoztv numt ,ansa", confec[onat dntr-
o srma de cupru (dar nu obgatoru) ndota ntr-un ungh de
aproxmatv 35. Capetee sunt ndote spre afara n ungh drept
ascu[te. Ansa se [ne ntre degetu m|ocu ce mare, n poz[e
vertcaa, capetee ascu[te consttund un fe de ax de rota[e. O
mcare a anse ntr-o drec[e sau ata fa[a de punctu de echbru
se consdera raspuns poztv sau negatv, dupa cum s-a facut
conven[a mentaa anteroara. De obce o depasare a vrfuu
anse spre stnga (daca este [nuta n mna dreapta) se consdera
raspuns poztv, ar ramnerea e n poz[e de echbru (cu vrfu
orentat nante) raspuns negatv. Foosnd o scaa gradata
asemanatoare unu raportor, raspunsu poate f char cuantfcat.
Este foosta att n teren pentru detectarea ape, a zacamnteor,
pentru stabrea cmpuror energetce, ate ocazar etc., ct
acasa penru ucru cu harta n detectar ocazatoare, evou[a
star de sanatate a cuva prezent sau afa a dstan[a, stabrea
prezen[e entta[or sau nfuen[eor maefce etc.
!%*
Sa remarcam faptu ca orcum ne-am nvrt n |uru ansei,
pendulului, furcii etc., ce care seszeaza tot tu et, jucariile
respectve nefnd atceva dect o preungre a percep[or tae, un
fe de ampfcator a unor mcar muscuare nseszabe atfe.
,Percep[e senztve energetce care se creeaza a ntrarea ntr-un
cmp vbratoru care nterfereaza cmpu vbratoru propru a
tehncuu (ndus menta de nforma[a tematca ordonata)
aduce n starea de nve vbratoru de rezonan[a, nduce mcar
muscuare vbrator manfestate prn contrac[ refexe nvountare
ncontente, care pentru o vzuazare hotarta necesta
nstrumente a|utatoare decodoare ampfcatoare ae acestor
mcar" (M. Fn). n utm an a no n [ara s-au nfn[at
dezvotat ma mute co de radesteze care au ob[nut rezutate
de prestgu.
J6.3.Z Tehnica folosiri radiesteziei subiective n
Autocontrol
Penru ce care practca Autocontrolul, radiestezia poate capata o
forma specfca deoarece se afa ma aproape cu un pas de sursa
nforma[onaa. Nu ma a nevoe de un nstrument, de un
ntermedar, de o extndere a ta. Tocma de aceea, ata ce-[
recomand: deasupra ecranuu menta, confec(ioneaza-(i un puptru
de comanda. Adca stuea?,-[ acoo o ansa sau un ac ndcator cu
poz[a pe vaoarea zero ntr-un capat a scae, ar a extremtatea
ceaata vaoarea 100. Scaa gradeaz-o apo ntre aceste vaor.
Nu va trece mut ve avea nevoe de o nforma[e. De exempu, n
cazu unu ucer pe care -a vzuazat n stomac vre sa af ct
de avansat este, fa o conven[e: un stomac perfect sanatos va
prezenta vaoarea 0% ar un ucer perforat cu pertonta - 100%
!%!
(dec vaoarea graduu de perturbare a cmpuu energetc).
Urmarete acu ndcator ve avea drect vaoarea pe care o
repreznta stadu n care se afa organu respectv.
Cneva te ntreaba daca un anume ceai, primit de la altcineva este
bun sau nu n maladia pe care o are. Instrumentu acesta [-ar
putea spune n acest caz, fa[a de un caz potetc unde efcactatea
ar f 100%, ct ar f de efcent ceau respectv. Nu [ da nsa
raspuns n caz de efect negatv. Tocma de aceea aatur de prmu
instrument paseaza un a doea, de tp gavanometru. Ac poz[a
de zero a scae sa fe pe m|oc, ar a ceeate doua extreme ae
scae sa se gaseasca cfree+100 -100. Cu acest a doea
nstrument astfe generat po[ cuantfca att benefctatea ct
maefctatea cuva (sau a ceva) fa[a de cneva (subectu tau
etaon).
Tot pe puptru ataat ecranuu menta po[ sa [ pu un contor
de 2-3 cfre care sa [ dea anumte numere de care a nevoe, cum
ar f: care chakra (sau chakre) trebue actvata, cte energzar
trebue efectuate, a cte ze nterva ntre ee etc.
Punndu-[ doua LED-ur: unu rou unu verde, po[ ob[ne
medat raspunsur de tpu Da/Nu. De exempu: Am voe sa a|ut
persoana asta? Verde Da; Rou Nu. Are entita(i malefice pe
ea? Verde Da. n acest caz contnua cu ntrebarea: Cte?,
raspunsu ob[ pe contor, Are nfuen[e maefce asupra sa
(gndur negatve, mage neagra etc.)? Raspunsu [ vne a fe.
exempee pot contnua a nesfrt. Cau[ pe cneva nu t unde
se gasete. Proecteaza-[ pe ecranu menta harta [ar
urmarete-o cu degetul. Aprnderea LED-uu verde ndca prezen[a
u (e). Schmba scara har[ contnua pna cnd a raspunsu ce
ma deaat posb.
!%"
n genera, foosnd acest pupitru de control dotat cu orce a
nevoe (nu uta mantra de a|utor: ,Am tot ce-mi trebuie ca sa fac
toi ce vreau ;i am lot ce vreau ca sa fac tot ce trebuie") po[ prm
orce nforma[e ob[nuta cu ansa radestezca pe cae clasica, ba
char ma mute!
16.4 igong
J6.4.J NoJiuni generate
Deoarece n zee n care nve[ reaxarea prn A utocontrol a tmp
destu, vo ncerca sa-[ preznt exerc[u Oigong (pronun[e: (hi
cunc) nu numa pentru reaxare, c pentru fortfcarea
organsmuu sau tratarea anumtor maad. Ma mut, daca et
sresat, daca a probeme cu ntrarea n Alfa, prn ntermedu
exerc[or Oigong te po[ reaxa ma uor. Oigong-ul face parte dn
cutura mutmenara chneza Ia fe ca prncpu YlN-YANC sau
acupunctura, fnd consderata ,nva[atura contopr omuu cu
ceru".
Traducerea ad literam - nseamna: Oi - energie, gong -exersare,
antrenare (dec ar f antrenarea sau exersarea energiei). In acest
context nseamna energie mo;tenita, depozitata n abdomenul
inferior. Aceasta energe asgura men[nerea ve[, dar o data cu
trecerea anor scade ncet contnuu.
n tmpu exerc[or de Oigong efectuam o regare a respra[e, ne
reaxam compet, ne gom subcontentu, ar apo ne concentram
asupra dferteor par[ ae corpuu. Scopu exerc[uu este
ntarrea corpuu a sprtuu, prevenrea tratarea boor,
preungrea ve[. Cu Oigong-ul se ocupa char ceebra Carte de
medicina interna a mparatului Calben: ,Atunc sm[m -u
!%#
motent daca ne-am eberat de von[a dorn[ee noastre. Daca
cneva este capab sa se scufunde n sne, boaa nu ma ataca.
Sa nspram esen[a ve[ ne vom pastra prospe[mea sprtuu
a muchor". Oigong-ul are doua forme: o forma statica o forma
dinamica, n prmu caz exerc[u de respra[e de concentrare
sprtuaa are oc ntr-o poz[e reaxata a corpuu, pe cnd n a
doea caz se ataeaza o mcare specaa -Taijiaufin-ul. ln cee
ce urmeaza [ vo prezenta doar prncpe Oigong-ului, urmnd ca
sa te adaptez n func[e de necesta[e tae.
16.4.2 Efectele terapeutice ale
Exerc[u de respra[e are efecte benefce asupra scoar[e
cerebrae, a sstemuu nervos vegetatv, nm, sstemuu
crcuator. Infuen[eaza actvtatea organeor dn cavtatea
abdomnaa, corecteaza reac[e maadve ne face capab de a
ne coordona actvatea corpuu.
Masurndu-se cu un eectroencefaograf (EEG) actvtatea
cerebraa, s-a observat o actvare a undeor, domnnd cee Afa,
ma aes n zonee frontaa paretae, ac fnd zona cea ma
specazata a creeruu, zona contente. Oigong-ul are efect
puternc asupra gndr memore, ntruct numaru de respra[
scade a 4-5/mnut, mcarea muchor ntercosta a dafragme
crete de 3-4 or fa[a de o respra[e normaa, n tmpu expra[e
apare o exctare parasmpatca, ar a nspra[e, una smpatca.
Dec cu aceasta respra[e ncetnta armonzam sstemu
vegetatv. Consumu de oxgen scade cu 30%, ar ce energetc cu
20%.
Respra[a profunda are efect asupra organeor dn cavtatea
abdomnaa de parca ar f masate. Mcare ampe, rtmce ae
pereteu abdomna ae dafragme creeaza n abdomen vara[
!%$
de presune care ntensfca crcua[a sangvna perstatsmu
ntestna. Ca urmare, crete apettu se mbunata[ete
actvtatea renaa.
De asemenea se marete secre[a de sava, care a rndu e a|uta
dgesta. Crete temperatura umdtatea pe, n urma respra[e
dmnuate se ntensfca schmbu de gaze respectv satura[a cu
oxgen a sngeu, fapt ce actveaza func[e cerebrae
muscuare. Ca urmare a vara[e de presune dn abdomen se
mbunata[ete returu venos, factndu-se asfe crcua[a
sangvna actvtatea cardaca, n pus, prn reaxare scade
tensunea arteraa. Dn toate acestea rezuta posbtatea foosr
Oigong-ului n terapeutca.
Ce ma puternc efect se ob[ne n cazure de hpertensune,
afec[un ae artereor coronarene, ucer gastrc, ptoza stomacaa,
constpa[e, afec[un ae aparatuu resprator neurastene.
n Chna Oigong-ul este foost n toate nsttu[e n care se apca
medicina tradi(ionala fe ca atare, fe n combna[e cu ate tehnc
ca: acupunctura, moxibustia, masajul etc., ar rezutatee sunt
remarcabe {80-90% efcactate). Metoda de tratament prn
Oigong s-a extns de|a n ate [ar ca: SUA, Eve[a, URSS,
Medc care foosesc Oigong-ul pot acumua prn exerc[ atta
energe (waiki) n corp, nct e pot ceda o parte dn ea pacentuu
ameornd astfe deregare egate de crcua[a energe n
organsm. Ca urmare pacentu smte o cadura pacuta n zona
afectata, nceteaza durerea, oboseaa trece, ar dupa tratament se
smte fortfcat, n Chna, |apona, SUA se efectueaza cercetar
egate de Oigong. Temee ma mportante sunt: nfuen[area
ceueor canceroase, mbunata[rea rgar cu snge a muchor
cardac, modfcarea actvta[ eectrce a creeruu prn aceasta
mbunata[rea auzuu vazuu. Se studaza modfcarea
!%%
sstemuu muntar, refacerea fracturor, schmbarea actvta[
sexuae sub nfuen[a Oigong-ului etc.
J6.4.3 PoziJia corpului
nante de a ncepe exerc[u Oigong este mportant sa gaset o
poz[e corespunzatoare a corpuu. Succesu execu[e depnde de
reaxarea competa a muchor. Daca vre sa tratez bo,
ocazarea acestora n corp va dcta poz[a pe care o ve adopta.
Poz[a ;eznd - e aez pe scaun, cu pcoaree paraee, spr|nte
de pamnt, fara sa se atnga ntre ee. Mne po[ sa e ( n poaa
sau pe genunch. Lasa-[ umer mo, nchde gura, mba sa-[
atnga paatnu, zmbete. Po[ executa toate acestea eznd
turcete, daca aa te reaxez ma bne. Poz[a culcat pe spate -
partea de sus a corpuu sa fe pu[n ma rdcata dect cea de |os,
pcoaree sa Ie [ ntnse, a fe mne (de ambee par[ ae
corpuu). Restu, ca ma nante.
Poz[a culcat lateral- pu capu pe perna. Corpu [ne-1 drept,
pcoru de |os ntnde-1, ce de sus ndoae-1. Bra[u de sus asa-1
pe pupa, ce de |os cu pama n sus. Cardac sa se cuce pe
dreapta.
Poz[a in picioare - sta cu pcoaree uor departate cu genunch
uor fexa[. Umer asa- e|er, ndoae coatee astfe nct bra[ee
trupu sa formeze un cerc mare; mne [ne-e ntr-o poz[e de
parca a apuca cu ee o mnge mca, dar fara a se atnge degetee
de a una cu cee de a ceaata. Zmbete, nchde och gura.
Poz[a n plimbare - sta ntt 2-3 mnute, apo paete cu
stngu, tmp n care corpu ambee mn se ncna spre
dreapta. Apo paete cu dreptu, ncnnd corpu mne spre
stnga. Inspra pe nas, expra pe gura.
!%&
16.4.4 Relaxarea psihic
Ve reu perfect n mprospatarea psihica, n reactivarea
incon;tientului ( contentuu) daca ve putea sa a|ung a o stare
de cam sa o men[ un tmp. Cu ct este ma profunda aceasta
stare de cam, cu att ma efcace este exerc[u. In acest tmp
emna gndure dn creeru tau. Trebue sa te concentrez asupra
punctuu Dan-Tian, punct care se afa n acest caz a cea 4 degete
sub ombc care este centrul energetic principal al corpului
uman. Nu trebue sa seszez nfuen[ee um exteroare, corpu
sau greutatea propre. Trebue sa a|ung ntr-o stare de parca a
dorm, dar cu pastrarea contente. Aceasta stare o po[ ange n
ma mute modur. Concentreaza-te asupra punctuu Dan-Tian
aunga-[ orce at gnd dn cap. Concentreaza-te asupra respra[e,
asupra mcar peretuu abdomna. Numara de a 100 a (cum
fac Ia exerc[u de Mind Control). Po[ sa te concentrez Ia cteva
cuvnte (de exempu: pronun[a calm a nspra[e relax a
expra[e). F atent a sunetu propre respra[, ncepatoror e
recomand metoda numaratuu.
J6.4.5 Reglarea respiraJiei
A treea prncpu fundamenta a Oigong-ului este respra[a
corespunzatoare. Prntr-o antrenare contenta po[ transforma
respra[a toracca superfcaa ntr-una profunda, abdomnaa.
Aceasta se numete respra[a Dan-Tian. Ca urmare crete
capactatea vtaa, se ntensfca schmbu de gaze crcua[a
sangvna, ar n urma masa|uu organeor abdomnae se
mbunata[ete dgesta absorb[a amenteor.
!%'
Exsta ma mute feur de respra[e:
1. Respra[a naturaa - ncontenta, saba, artfcaa.
2. Respra[a abdomnaa - repreznta 4-5 respra[ pe mnut. In
mpu nspra[e dafragma coboara, peretee abdomna se
bombeaza; n tmpu expra[e au oc mcare n sens nvers.
Mcare dafragme ae pereteu abdomna trebue sa aba
amptudne maxma.
3. Respra[e nversa - n tmpu nspra[e dafragma urca, peretee
abdomna ntra nauntru, ar a expra[e - nvers, n acest caz
amptudnea este ma mare dect a respra[a abdomnaa.
4. Respra[a preungta - ve ung tmpu nspra[e sau a
expra[e.
5. Respra[a de-a ungu canaeor Du Ren - nspra pe nas prn
rdcarea toraceu, n acea tmp nchpuete-[ ca aeru (adca
energia vitala Oi) coboara de-a ungu ne medene a corpuu
pna a ombc, dupa care atngnd uretra ntestnu gros se
rentoarce, urcnd de-a ungu cooane vertebrae pna a cap
ese pe nas.
6. Respra[a atenta - ve ncerca sa o exersez dupa ce [-a nsut
perfect respra[a abdomnaa cea nversa. Dupa o nspra[e
puternca pe gura sufa uor (superfca), aeru afara dn pamn.
7. Respra[a ncpenta - o data cu reaxarea sprtuaa, cu
adncrea star de cam, respra[a se ncetnete ntr-o
asemenea masura nct devne uoara, superfcaa. Se pare ca s-a
oprt compet, de parca am respra cu ombcu, n acest moment
energia mo;tenita se ntinde ;i ncepe sa pulseze. Doar maetr
Oigong-ului sunt capab sa efectueze asemenea forme avansate
ae exerc[uu.
Respra[a abdomnaa este recomandata ceor sufernz de maad
cardace crcuator; respra[a preungta, ceor cu afec[un
!%(
dgestve; nspra[a pe nas expra[a pe gura, ceor cu probeme
resprator; respra[a de-a ungu canaeor Du Ren, ceor cu
sufern[e ae sstemuu nervos.
Exerc[u resprator efectueaza-1 tmp de 10-20 de mnute znc.
Nu for[a executarea un tmp ma ung deoarece rt efecte
contrare.
J6.4.6 Tipurile de Qigong
n func[e de efectu dort, n Chna exsta 3 feur de Oigong:
Oigong-ul medical, utzat n tratamentu maador cronce.
" Oigong-ul cotidian, pentru prevenrea mbonavror, pentru
men[nerea prospe[m corpuu a sprtuu.
Oigong-ul artelor mar(iale chineze (cu a|utoru Oigong-ului se
dezvota for[a muscuara).
n cadru Oigong-ului medical, aegerea poz[e, a tehnc
respra[e, precum modatatea de concentrare este determnata
de maada nsa.
Aegerea poz[e este dctata de consttu[a bonavuu de tpu
maade de care sufera. Ce sufernz de maad cronce, cu
organsmu sabt, vor face exerc[u n poz[a cucat, n cazu
bonavor cu tensune rdcata cu maad crcuator, este
preferata poz[a eznd. Cardac sa nu faca ncodata exerc[u n
poz[a cucat pe stnga! In poz[a cucat pe dreapta stomacu se
goete ma uor, tocma de aceea se recomanda aceasta poz[e n
cazure de ucer gastrc, coc, ptoza stomacaa. Ce cu sufern[e
cronce hepatce vor aege poz[a cuca pe stnga, ar ce sufernz
de bronta cronca astm, poz[a cucat pe spate, n poz[a
cucat pe torace, gtu umer sa fe ma sus cu cca 20 cm.
Deoarece n toate poz[e apare o presune negatva, nspra[a
!%)
devne ma dfca dect expra[a, de aceea poz[a aceasta este
benefca pentru mcare resprator. Un a|utor supmentar
repreznta nsprarea pe nas exprarea pe gura. n cazu
mbunata[r stua[e, n orce maade cronca se poate aterna
poz[a cucat cu cea eznd.
Poz[a n pcoare sa o efectuez n aer ber numa daca et
sanatos sau dupa ce te-a vndecat de o boaa ma pu[n grava. Nu
este permsa efectuarea n pcoare a exerc[uu n caz de
tensune rdcata sau prea scazuta, deoarece po[ ame[ cadea.
Dezavanta|u poz[e n pcoare este ca reaxarea regarea
respra[e nu sunt perfecte dect dupa mut exerc[u. Exerc[u n
tmpu pmbar trebue sa se efectueze de asemenea n aer ber.
Acest exerc[u este recomanda aceora care nu pot sta n pcoare
sau eznd un tmp ma ndeungat.
Concentrarea mentaa presupune ca n tmpu exerc[uu [
ndrep[ aten[a asupra unu sngur punct a corpuu tau: punctu
Dan-Tian. Po[ sa te concentrez asupra unu organ. Concentrarea
te a|uta sa atng ma repede starea de cam absout, n pus a|uta
numararea, observarea respra[e, ascutarea acestea,
repetarea unor cuvnte etc. Concentrarea for[ata poate provoca
ame[e.
Cum po(i ;ti daca ai atins starea de calm dorita? n acest caz nu
ma auz zgomotu um exteroare, nu ma sm[ mcare, nu a
gndur, nc star stresante, corpu este reaxat uor.
Dec te concentrez asupra punctuu Dan-Tian. ve gas, n func[e
de maada pe care o a, n dferte ocur pe corp. Daca este vorba
de a mar tensunea arteraa, punctu Dan-Tian se gasete ntre
sprncene sau pe vrfu nasuu; daca nsa trebue mcorata, se
gasete n ombc sau sub acesta a 4 degete. Un punct de
concentrare exsta pe cooana vertebraa, exact a orzontaa
!&*
ombcuu, punct cunoscut de chnez ca Poarta Vie(ii. Conform
medicinii tradi(ionale, de ac zvorasc cadura apa dn corp, de
ac trage radacne energia vie(ii, n cazu sufern[eor cronce
renae sau a probemeor sexuae, se aege acest punct.
Te po[ concentra asupra Dan-Tian-ului inferior, care se gasete
n cavtatea abdomnaa, a 4 degete sub ombc. Sub efectu
acestua se mbunata[ete crcua[a n organee abdomnae,
nutr[a perstatsmu ntestna. Po[ sa e concentrez asupra
unu anume organ - n cazu mbonavr u. Po[ sa masez peea
dn dreptu organuu respectv, dupa care sa te concentrez dn
nou asupra u. Conform medcn antce chneze, Oi se afla acolo
unde se gase;te con;tiin(a noastra, iar unde este Oi, acolo se
activeaza circula(ia sangvina.
In stare de cam much se reaxeaza, trmt ma pu[n stmu n
creer, ar acesta se reaxeaza e. n acest caz pusu rtmu
respra[e scad, coboara temperatura corpuu, se dmnueaza
oboseaa, vtatatea se ntarete.
Modatatea de respra[e o ve aege n func[e de consttu[e de
boaa de care sufer:
Respira(ie abdominala (i toracica se recomanda n cazu
maador cardace crcuator.
Respira(ia dv-a lungul canalelor Du ;i Ren se recomanda
n caz de ensme arteraa scazuta, mpoten[a, e|acuare precoce,
frgdtate, (n caz de tensune rdcata sau boaa Menere este
nterzsa aceasta respra[e).
Respira(ia prelungita are doua forme, n prmu caz se re[ne
pu[n aeru n pamn se preungete expra[a. Prn aceasta, se
regeaza sstemu vegetatv, avnd efecte poztve n caz de
constpa[e, deregar nutrtve, ucer gastrc. Nu se va efectua n
cazu boor cardace pumonare! n ceaat caz nspra[a este
!&!
ma profunda ma unga. Dupa expra[e se [ne o pauza scurta,
apo urmeaza o noua nspra[e. Se recomanda n cazu tensun
scazute, nfec[or ntestnae cronce, daree.
lnspira(ia pe nas ;i expira(ia pe gura se recomanda n caz de
raceaa, bronta acuta, astm, bronho-data[e, pneumone.
Respira(ia latenta este un proces ncontent, subt, rezutat a
unu exerc[u ndeungat.
Respira(ia interna. Cu ct starea de cam este ma profunda, cu
att ma superfcaa devne respra[a. Nu ma a gndur, nu ma a
contenta, func[e vtae [ se dmnueaza a mnm.
Aceasta este rezultatul de vrf al exerci(iilor de respira(ie, care se
poate atnge dupa cca 3 an de antrenament ntensv, n tmpu
antrenamentuu, respra[a ncetnta n mod content trebue sa
devna naturaa.
Dupa un tmp nu ma trebue sa-[ concentrez aten[a asupra
respra[e, trebue sa u[ asta, atfe urmnd obosrea excesva a
muchor resprator, char senza[a de sufocare. Iar aceasta nu te
a|uta, c dn contra, te poate char mbonav!
J6.4.7 Cum s ncepi Qigong-ul
Scopu Oigong-ului este atingerea starii de calm absolut, a care
consecn[a drecta este decuparea scoar[e cerebrae, fapt ce
determna reaxarea sprtuaa. Este uor sa te concentrez
sa a|ung n starea de reaxare. A nevoe de o stare de trecere n
tmpu carea corpu sprtu tau devn corespunzatoare practcar
Exerci(iului Oigong. n acest tmp trebue sa ntrcrup nfuen[ee
deran|ante ae meduu ncon|urator, ndferent daca fac exerc[u
!&"
n aer ber sau n camera. Este preferab sa te gaset ntotdeauna
n aer curat.
Sa nu efectuez exerc[u n curent sau cu fa[a spre vnt.
Decupeaza aparatu rado, teefonu, muzca; aege un tmp cnd
et sngur, mbracamntea sa fe e|era, sub[re; cureaua prea
strnsa pantof - scoate-. Ma ateapta nca 20 de mnute, tmp
n care [ ve echbra pshcu; n acest fe va f ma uoara
concentrarea. Reaxeaza much, cauta poz[a corespunzatoare.
Reaxarea sa o fac ntotdeauna de sus n |os. ncepe cu much
faca, cnd ve ua o mmca uor zmbtoare. Apo reaxeaza-[
gtu, umer, bra[ee, corpu. Scaunu pe care sta trebue sa aba
na[mea corespunzatoare gambeor tae. n fna reaxeaza-[
much abdomna, ar apo pcoaree, nchde acum och, atnge
paatnu cu mba ncepe exerc[u de respra[e. Zmbete.
Po[ sa a|ung a respra[a corespunzatoare a fe ca n sport, prn
antrenament sus[nut. Respra[a n rtmu de 5 pe minut o ve
efectua doar dupa mute exerc[ znce. Respra[a trebue sa fe
freasca, confortaba contnua, sa aba rtmu unform. Prn
nsprarea aeruu fac ca energia Oi sa a|unga n puncu Dan-Tian;
fecare nspra[e se ntoarce a ocu sau orgnar. Nu-[ face
probeme daca nu reuet dn prma ncercare. Fa znc exerc[u
de respra[e tmp de 20-30 mnute.
Trebue sa exersez n poz[a eznd. Daca a termnat exerc[u
de respra[e ma ram pu[n tmp ntt, ncearca sa [ departe
gndure. Daca te concentrez asupra ombcuu, gndure
perturbatoare dspar de a sne. Daca nu se ntmpa aa, ascuta-[
propra respra[e, f atent a mcare toraceu sau abdomenuu.
Nu e voe sa te cramponez de numaru ccuror resprator sau de
durata or. Cu ct ncerc sa ob[ ma repede cu efortur ma mar
starea de nte absouta de respra[e ncetnta, cu att ma
!&#
greu ve reu. Ca ncepator nc sa nu ncerc sa ob[ asta. Efectu
curatv va apare de|a n tmpu exerc[ or.
Nu e rdca medat dupa termnarea exerc[uu. Ma ram pu[n
n poz[a n care a fost. Pune-[ pama dreapa pe ombc, ar
stnga peste ea. Maseaza-[ zona crcuar de 30 de or n sensu
aceor de ceasornc apo de 30 de or nvers. Aba acum a
termnat exerc[u. Te ma po[ pmba cteva mnute, ucru ce
accentueaza efectu exerc[uu.
Nu te atepta a rezutate medate, nu ve ob[ne atceva dect
efecte secundare nedorte! Rezutatee vor apare a tmpu cuvent,
dupa o peroada de exerc[.
J6.4.8SenzaJii ce pot s apar la efectuarea exerciJiului
n tmpu dupa efectuarea exerc[uu pot apare dferte senza[.
Ce care efectueaza corect exerc[e descrse, va ob|ne reac[
normae.
In ate ocaz, poate apare o savare ma ntensa dect de obce,
mba pa de paatn reprezentnd un stmuent permanent pentru
gandee savare.
Dupa termnarea exerc[uu ve sm[ capu ma mpede, ve f ma
energc, vor dspare gndure ntunecate. Munca [ va f ma
efcenta. Ve dorm ma bne, te ve trez ma odhnt.
n tmpu exerc[uu, temperatura corporaa poate crete cu 0,5C.
Daca te concentrez asupra ombcuu, ve sm[ o ncazre ocaa.
Uteror, n tmpu antrenamentuu, aceasta ncazre se va extnde
de-a ungu ne medane anteroare posteroare a corpuu, [
va da o senza[e de parca a f ntr-un nve cad.
!&$
O respra[e abdomnaa corespunzatoare a|uta mcare
perstatce ae ntestneor, avnd drept urmare o sporre a
apettuu, n tmpu exerc[uu pot apare furncatur de pee, mc
contrac[ muscuare datorate ntensfcar crcua[e energe. De
asemenea se ntensfca actvtatea gandeor endocrne, creterea
paruu, a unghor etc.
Nu este neaparat necesara seszarea tuturor acestor fenomene.
Un po char sa nu smta nmc. Nu e da nc o mportan[a,
deoarece atfe ncc prncpe Oigong-ului.
Daca nu efectuez n mod corespunzator exerc[e, pot apare
efecte negatve. Astfe, datorta concentrar necorespunzatoare
pot apare tensun ntracranene, durer de cap, ame[e etc. n caz
de tensune rdcata, reaxarea muscuara ncompeta duce a
rezutate smare.
Tensunea n zona toraceu, setea de aer, se datoreaza for[ar
respra[e rare. De aceea este mportant ca rtmu rar a respra[e
sa fe atns prn antrenamente astfe nct sa devna naura, fara a
ma cere concentrarea aten[e asupra u. Daca efectuez exerc[u
ntr-o poz[e ncorecta, cu spatee curbat, n stare nervoasa, po[
provoca durer cardace, acceerar ae rtmuu nm. Acea efect
poate avea ncercarea de a re[ne prea mut tmp respra[a. Ca
rezutat a for[ar respra[e abdomnae, poae apare o tensune n
zona un schmb nsufcent de gaze. Pot apare char crampe ae
muchor resprator. Toate acestea se pot evta prn antrenament
permanent, fara a for[a nota.
Oamen cu organsmu sabt de bo, excese amentare sau
sexuae, pot sm[ o uscare a gur pot avea contractur
muscuare.
Hperpondera pot avea temperatura daca efectueaza exerc[u
dupa o masa copoasa. Daca nsa efectuam exerc[u n frg,
!&%
mbraca[ prea sub[re sau nfometa[, putem avea frsoane.
For[area respra[e poate provoca mc[un necontroate. Daca asta
se ntmpa prea des, este semnu une sabcun sau a agravar
bo.
For[area respra[e abdomnae poate cauza durer toracce,
respra[e negaa. Sa nu se practce Oigong n caz de congeste
nazaa. Sa nu fac exerc[ ntr-o poz[e ncomoda, deoarece astfe
ve obos repede. Poz[a trebue sa fe e|era. Daca n tmpu
exerc[uu apar durer ombare sau de spate, acestea
semnazeaza de asemenea o poz[e greta. Batrn, ce cu
consttu[e saba, rena, trebue sa efectueze exerc[u cucat.
Oamen nervo, rta[, ar f bne sa faca exerc[u pmbndu-se.
Un pot sa- smta corpu extraordnar de greu sau foarte uor,
eventua pot avea durer n unee ocur. Toate aceste smptome
vor dsparea n mod spontan daca nu [nem neaparat sa ob[nem
medat rezutate remarcabe, n urma respra[e for[ate pot apare
char haucna[, care nsa dspar medat a ncetarea exerc[uu.
Daca nu am mncat sufcent (stomacu sa fe 80% pn) va apare o
puternca senza[e de foame; daca am mncat prea mut pot
apare: daree, tensune abdomnaa, crampe. Reac[e anormae
amntte nu apar n mod ogc, dar po[ sa ev[ mute nepacer
efectund exerci(iile Oigong conform ceor recomandate.
16.4.9 Un exerciJiu pentru fortificare
Etapa I (Prma saptamna)
Poz[a corpuu: Poz[e normaa eznd (eventua poz[e
cucata pe spate pentru ce cu probeme de sanatate).
Respra[a; ncepnd cu cea naturaa, treptat spre cea par[a
adnca.
!&&
Atngerea camuu: Numara nspra[e expra[e sau
urmarete-e menta.
Frecven[a durata: de 3-4 or pe z, cte 15-20 de mnute.
Cern[e:
Poz[a corecta a corpuu.
Respra[e reguata.
Eberarea de factor perturbator.
Etapa u II-a (saptamne 2-4)
* Pozi]ia corpuu: Normaa sau turceasc.
Respra[a: Adnca, naturaa (respra[e abdomnaa)
Angerea camuu: Urmarete ccure resprator sau
concentreaza-e asupra punctuu Dan-Tian inferior (a 4 degete sub
ombc).
Frecven[a durata: de 3-4 or pe z cte 30 de mnute.
Cern[e:
Respra[e profunda, pna a dafragma.
1
Atngerea nca de a nceput a camuu.
Antrenamentu devne obnun[a.
Etapa a III-a (ncepnd cu saptamna a cncea)
Poz[a corpuu: eznd sau stnd (utma pentru ce ma
antrena[).
Respra[a: Ca a etapa a II-a.
Atngerea camuu: Concentreaza-te asupra punctuu Dan-
Tian inferior (a 4 degete sub ombc).
Frecven[a durata: de 3-4 or pe z cte 30-45 mnute.
Cerin]e:
1
Respra[e reguata, adnca, rara.
Cam absout.
!&'
Efecte benefce remarcabe, motvnd antrenamente uteroare.
O edinJ Jie lucru. Exemplu 8 lntrarea n Templul de
Cristal
n cee ce urmeaza [ vo prezenta un exempu de edn[a de ucru
cu foosrea tehncor anexe Autocontrolului, n cazu n care nu a
nca un Crsa de Cuar[, gnora cee refertoare a e.
Dmnea[a dupa trezre spaa-te (daca se poate cu apa rece), a o
gura de cea retrage-te ntr-o camera ntta cu un medu
ambant pacut, daca e posb deschde geamu dmnueaza
umna att ct sa-[ permta ctrea fara efort a feor.
Aeaza-te ct ma comod ntr-un fotou (ma bne daca se poate
orenta spre Nord), spr|na-[ capu, ar pcoaree desca[ate, asa-
e pe podea, paraee, dstan[ate. Nu poz[a ca atare conteaza, c
confortu!
Daca te-a mbracat de|a, desfa-[ cureaua orce [-ar stn|en
respra[a. Daca a un Crsa a-1 n mna stnga cu vrfu nspre
pama, ar aceasta aeaz-o peste pama deschsa a mn drepte.
(Daca et stngac, Crstau [ n dreapta aezata peste stnga).
Pentru acceerarea ntrar n Alfa po[ sa-[ unet cee tre degete
n modu cunoscut, [nnd n acea tmp Crstau, nchde och
fa 5-10 ccur de respra[e Oigong, pentru aersrea pamnor
pentru prereaxare.
Mu[umete- Ceu de Sus pentru ca [-a perms az sa-[ deschz
och spre o noua z n care sa f ntermedar ntre E ce care I-au
cerut a|utoru (prn tne).
n momentu n care te-a reaxat, spune-[: Numar rar de la 5 (sau
J0) la l ;i intru n cele mai profunde zone Alfa.
!&(
Dupa actvare te gaset nantea unu Crsta enorm (nu e
obgatoru), avnd n fa[a ta o ua mca, deschsa. Nu po[ trece de
ea pna nu spu de tre or mantra trntara: ,In numee Tatau, a
Fuu a Sfntuu Duh. Amn". Aba acum po[ ntra. Te gaset
ntr-o nava enorma, n fa[a este o cruce mare, parca dn foc, dar de
o cuoare ntenstate nederan|ante. Nu uta sa ma spu o data
mantra trntar! nauntru sunt doua rur de scaune, o aee
centraa pna n fa[a, ar scaunee sunt astfe dstan[ate, nct po[
trece prntre ee fara a- stn|en pe ce aeza[ acoo, nre e [ ve
gas Chizii 5pirituali. Daca a ceva de dscutat, daca a ceva sa-I
ntreb, po[ sa o fac dupa ce pronun[ mantree de protec[e de
a|utor.
,Invoc Lumna, sunt o cae curata perfecta. Lumna m este
caauza".
,Am tot ce-m trebue ca sa fac tot ceea ce vreau am tot ce
vreau ca sa fac tot ce trebue".
,Prn Lumna sunt prote|at fa[a de orce nfuen[a, ndferent de tp,
mod de ac[onare drec[e de ac[une".
,Az ma smt ma bne dect er dn toate punctee de vedere".
,Tot ce reazez, tot ce creez se face sub ndrumarea, prn von[a
n numee Tatau. Amn".
Acum pune-te n fa[a ta, exporeaza-[ aura, vzuazeaza-te, vez
daca de er au aparut cumva modfcar. Deschde-[ pama mn
stng a astrauu dn corpu astra pentru a prm Lumna de a E,
ar cu pama mn drepte actveaza-[ chakree de a a VII-a spre a
I-a, spunnd ntre tmp cee apte rugamn[ dn Tata nostru, dupa
cum [-am aratat de|a. mtarete-[ aura tot dupa modu cunoscut,
corecteaza-[ probemee exstente sau aparute, prn mantra
trntara.
!&)
Ia acum pe rnd cazure pe care trebue sa e vzuazez, avnd
pregatt dnante creon hrte pentru a nota cee constatate.
Stabete pentru fecare persoana ce a de facut pentru a-1 a|uta
(ce energzar, cte, a ce nterva etc.). Toate cee observate,
masurate ob[nute noteaza-e neaparat pentru fecare n parte,
atfe ve uta. Aba dupa ce a notat tot a o persoana, trec a
ceaata. Po[ masura de exempu cta Lumna ma are dn
canttatea ce a prmt-o de a E a natere (n procente) ct a
suta dn ce psete se ma poate recupera. Po[ masura acestea pe
corpu fzc, eterc (vta, energetc), emo[ona (astra), menta,
cauza, sprtua arme.
Acum, daca a ma mute cazur de a|utat, [ recomand sa [ fe
ndvduazate pentru fecare. Noteaza pe ee numaru curent a
cazuu dn caetu unde [ evden[a: vrsta, sexu, ocatatea,
numee (cnd a|u[, e spu pe nume), n 1-2 cuvnte (cu ata
cuoare) de ce sufera, apo ce a de facut n fna zee
respectve. De exempu: 30+III+VI+fbrom resorb[e/3, ceea ce
nseamna: 30 de energzar generae, n pus chakra III VI, pus
resorb[a fbromuu utern, a fecare 3 ze. Ia pe rnd fee,
ntredeschde-[ och att ct a nevoe pentru ce a de facut
a|uta. n func[e de probema po[ foos sugerarea, spunnd:
resorb(ie, eliminare, activare, dezactivare, dezintegrare etc. Po[
cura(a artere sau vene nfundate, po[ gresa ncheetur bocate,
po[ lega vase, nerv sau much rup[ sau sec[ona[, po[ scurta
sau lungi much (de exempu a mop sau hpermetrop), po[
orce, ar rezutatee ncep sa apara n 1/2-2 un! n genera ce pe
care energzez smte n zee respectve vaur de cadura, ma
rar stare de buversare (doar a avut ncarcatura de energe vtaa -
de Lumna - foarte scazuta), ar cnd ucrez drect asupra unu
!'*
nodu, chst, tumoare etc., char o uoara acutzare a durer
(fenomen numt de Bruno Gronng; ,durere de vindecare").
Cnd a ma mute cazur de a|utat n aceea z, energzarea
generaa po[ sa o fac deodata tuturor, ar ma apo fecarua n
parte energzare supmentare fnaznd cu semnu cruc
mantra trntara.
Cnd a mute cazur rezerva o ata peroada a ze pentru
vzuazare, dferta de cea pentru energzar, deoarece [ se va
preung prea mut edn[a, fapt esen[a ma aes cnd ucrez
foarte de dmnea[a ar dupa aceea ma trebue sa a|ung a
servcu!
Experen[ee de pmbar n Spa[u sau Tmp etc. de asemenea sa e
efectuez separat, pentru a avea desu tmp a dspoz[e, pentru a
nu ntra n criza de timp a nu trebu sa nrerup expermentu
nante de a-1 termna. Nu pentru ca ar f percuos (n Yoga de
exempu: ie;irea brusca din medita(ie poae provoca accdente
pshce; nu este cazu n Autocontrol), c pentru ca [ asa gustu
nepacut a ucruu netermnat asat pe a doua zi,
Cnd a termnat, mu[umete-I pentru a|utoru acordat att [e ct
ceora[, e dn Templul de Cristal, rentra n corp revno n
8eta, spunnd: ,Numar rar de a a 5, revn n 8eta, sunt compet
treaz, odhnt reaxat, ma smt ma bne dect nantea
exerc[uu".
Dupa ce a revent n 8eta, pune-[ pama mn drepte pe zona
Dan-Tiati inferior (a 4 degete sub ombc), stnga peste ea fa 30
de mcar de masa| crcuar n sens orar nca 30 n sens nvers,
pentru energzar.
|ne cont ca cee descrse ac sunt doar un smpu ndrumar, nu
consdera ca magister dixit\ Cu tmpu [ ve gas propra Cale, [
ve pune a punct un sistem propriu de ac[une pe care apo ve
!'!
dezvota treptat pentru ob[nerea rezutateor dn ce n ce ma bune
pe caea de a face bine.
1) Tehnca; procedura sau modatatea de a face ,aa" sau ,atfe".
2) Metoda: procedura sau modatatea de a rezova ceva prn ma
mue tehnc, adca de a face ceva ,aa" ,atfe" (Noa Red.).
ncheiere
Pna ac am ncercat sa te nva[ cte ceva dn cte am avut
posbtatea sa cunosc. Tot ce [-am prezentat, n Autocontrolul pas
cu pas, a fost trecut prn ftru verfcaror personae, ar restu
sunt ceea ce se numete comunicari. Tocma de aceea poate a
constatat unee mc dferen[e ntre cee afate dn prma parte
dn a doua. Prma parte a reprezentat nveu a care am a|uns n
1990-1991, pna a data screr prmuu manuscrs. Actuaa
prezentare este a nveu ceor cunoscute de mne n 1998. Nu
degeaba prma a prmt numee de lni(iere, ea reprezentnd ntr-
adevar acest nve.
Unee aneate [ se vor parea copieri. Aparent. Nu sunt pe
prncpu dctonuu: o carte scrisa dintr-o alta reprezinta plagiat, o
carte scrisa din cel pu(in altele doua reprezinta o lucrare ;tiin(ifica.
Toate cee scrse au fost verfcate persona, trecute prn ftru
propru.
Orcum, cee ce [-a nsut dn acese doua par[, nu pot dect sa-[
fooseasca benefc, ar prn tne ceor afa[ ma aproape sau ma
departe.
De ac ncoo a deschsa Calea. Nu a atceva de facut dect sa
perseverez n a o contnua [nnd cont de cee spuse de lsaia:
,nva[a[-va sa face[ bnee, cauta[ dreptatea, ocrot[ pe ce
asuprt, face[ dreptate orfanuu, apara[ pe vaduva". (lsaia, l. J7).
!'"
Daca cumva nca ma consder oprrea pe care [-am provocat-o
dn drumu tau ca nuta, ca o perdere de tmp, arta-ma, contnua-
[ drumu. Daca nu, contnua-[ Calea.
!'#
!'$
!'%
!'&