Valorile obtinute din calcul se rotunjesc astfel incat sa se obtina submultiplii intregi ai

volumelor de productie Ng. Dupa rotunjiri rezulta:

Ne1=

Ne2=

Ne3=

Ne1,Ne2,Ne3 reprezinta loturile de fabricatie economice. Numarul de loturi lansate in fabricatie se

calculeaza cu relation:

Ng
ne 
Ne

Astfel , pentru cele trei repere analizate , rezulta:

ne1= loturi

ne2= loturi

ne3= loturi

3.3. Calculul lotului de transport economic

In cazul organizarii mixte , deplasarea pieselor de la un loc de munca la altul se face sub forma
de loturi de transport .Marimea optima a lotului de transport se calculeaza cu relatia:

2  Ne  Ng  Ct
Nto 
Ne   Cm  C 1   Cl   Z  E bucati

Unde Ct reprezinta costul mediu ai unui transport pe intreg fluxul tehnologic

In cazul atelierului in care se executa fabricatie,

Ct = si rezulta valorile:

Nto1=

Nto2=

Nto3=

Valorile obtinute din calcul se rotunjeste incat sa se obtina submultiplii intregi ai loturilor
economice Ne1,Ne2,Ne3.

Dupa rotunjiri rezulta loturile de transport economice:

Nte1=

Nte2=

Nte3=

3.4. Perioada de reprezentare a loturilor

Perioda de reprezentare Tr se calculeaza cu relatia:

Fn
Tr 
ne [ore]

Introducand valorile numerice se obtine:

Tr1= ore

Tr2= ore

Tr3= ore

Verificarea se pote face cu a doua relatie de calcul :

T r  N e  Rg

Introducand valorile numerice se obtine:

Tr1= ore

Tr2= ore

Tr3= ore

3.5 Calculul costului de productie

Costul de productie pentru fabricarea unei piese se calculeaza cu realatia:

Cr=C1+C2+C3+C4 , lei/buc

C1 reprezinta cheltuielile curente , déjà calculate , avand valorile , pentru fiecare reper in parte:

C11= ,lei/buc

C12= ,lei/buc

C13= ,lei/buc

CL
C2  , reprezinta cheltuielile fixe care , pentru cele trei repere are valorile:
Ne
C21= lei/buc

C22= lei/buc

C23= lei/buc

C3 reprezinta cheltuielie de imobilizare a capitalului circulant , determinate cu relatia:

U
C cu U   Ne  C 1  CL   V  E  M
Ng

M= numarul mediu de loturi care se afla simultant in fabricatie;se determina cu relatia:

Tc
M  unde:
Tr

Tc=durata ciclului de productie ;

Corespunzator formelor de organizare succesiva si mixta Tc se calculeaza, respectiv, cu relatiile

u
Tc  Ne   Tuk
k 1

u u
Tc  Nte   Tuk   Ne  Nte    Tuk  Tuk  1  0
k 1 k 1

Tinand cont de formele de organizare aferente celor trei repere si introducand valorile numerice ,
se obtine:

Tc1= ore

Tc2= ore

Tc3= ore

Astfel,coeficientii M calculati , au valorile :

M1=

M2=

M3=

Coeficientul V cuantifica variatia costurilor cauzata de productia neterminta; se calculeaza cu

relatia

Ne   Cm  C 1   CL
V 
2   Ne  C 1  CL 
Introducand valorile numerice , rezulta:

V1= U1= lei

V2= U2= lei

V3= U3= lei

Astfel , cheltuielile de imobilizare a capitolului circulant, pentru cele trei repere fabricate ; sunt:

U1
C 31 
Ng 1

U2
C 32 
Ng 2

U3
C 33 
Ng 3

C4 reprezinta costurile de amortizare a resurselor de productie, pe durata executiei reperelor se

se calculeaza cu relatia:

Vmed
C 4  am  n   kam in care;
Ng

am=rata de amortizare anuala a resursei;

kam=coefficient de transmitere a amortizarii;

n=numarul resurselor de productie;

Ng=volumul productiei;

Vmed=valoarea medie (actualizata) a resursei

Considerand ca amortizarea este liniara si se produce in …… ani , rezulta am=……. (in ipoteza
ca valorea reziduala a resursei este nula)

Coeficientul kam tine seama de gradul de ocupare a resursei cu fabricarea reperelor analizate. In
cazul de fata , rezulta:

-pentru reperul , kam=

- pentru reperul , kam=

- pentru reperul ,kam=

Considerand o valore medie actuala a resurselor de productie , Vmed=…… lei , rezulta:

C41 = lei/buc

C42= lei/buc

C43 = lei/buc

Prin insumarea celor patru categorii de costuri , se obtine:

CT1=C11+C21+C31+C41= …lei/buc

CT2=C12+C22+C32+C42= ...lei/buc

CT3=C13+C23+C33+C43= …lei/buc

3.5. Elaborarea programelor de ordonantare

Programul de ordonantare este , de fapt, programul de lucru al resurselor , care permite livarea
produselor la beneficiar in conditii economice obtime.

Elaborarea unui astfe de program se face pe baza parametrilor de programare si conducere a

productiei,tinand cont de cerintele Programului de Productie Director (PPD).

Analizand duratele ciclurilor de productie se pot constata urmatoarele valori;

Tc1=…..ore

Tc2=…..ore

Tc3=…..ore

Aceste durate corelate cu fondul de timp trimestrial,duratele de asamblare si lotul

economic,permit verificarea reperelor la termenele prevazute in PPD.

Fondul nominal de timp trimestrial este:

Fntr   ore/trimestru
4

Durata de asamblare este de …. ore (saptamani).

Astfel,fondul efectiv de timp trimestrial este de ……. ore.

In decursul acestei durate,se pot realize urmatoarele cantitati:

…… din reperul

…… din reperul
…… din reperul

Din aceste calcule se poate deduce faptul ca se pot realize volumele de productie prevazute in
PPD si exista disponibilitati pentru realizarea unor eventuale stocuri de piese de schimb sau
pentru un exercitiu de productie viitor.

Elaborarea programului de ordonantare necesita calcularea decalajelor Dk-k+1,care exista intre

inceputurile operatiilor consecutive.

In cazul organizarii succesive toate decalajele Dk-k+1 sunt nule.Pentru organizarea mixta aceste
decalaje au valori pozitive si se calculeaza ci relatiile:

daca Tuk<Tuk+1 atunci Dk  k  1  Nte  Tuk

daca Tuk>Tuk+1 atunci Dk  k  1  Ne  Tuk   Ne  Nte   Tuk  1

Valorile decalajelor pentru cele trei repere suntdate in tabelul 3.2