Sunteți pe pagina 1din 4

Sub conducerea lui apare in 1880 revista "Literatorul".

Are volume de poezii dintre


care amintim Excelsior, Poeme, Flori sacre. Are opere scrise in limba ranceza. El este
cunoscut in literatura mai ales ca poet al noptilor si ca teoretician al simbolismului.
Poet al noptilor. !upa modelul noptilor lui Alred de "usset, "acedons#i publica un
ciclu de 11 nopti cu tema variata. !intre acestea "$oaptea de Aprilie" si "$oaptea de
Septembrie" au ca tema dra%ostea. "$oaptea de &unie" urmareste pozitia 'alnica a
poetului in societate. &n "$oaptea de &anuarie" isi exprima solidaritatea cu cei ce
suera in c(ip demn "ridicand lupta vietii in runti semete de eroism". &n "$oaptea de
Februarie" ia apararea emeii decazute.
"$oaptea de "ai" este un imn dedicat naturii vindecatoare de nevroze" care comunica
omului orta ei innoitoare "$oaptea de !ecemvrie".
$oaptea de decemvrie
"$oaptea de decemvrie" s)a dezvoltat dintr)o le%enda in proza intitulata ""e#a si
"e#a", publicata de "acedons#i in "*omanul" lui +. A. *osetti din 1, ianuarie 18-0.
Le%enda vorbeste despre "o(amed ) ben ) .assan, care il satuieste inainte de moarte
pe /ul sau Ali sa mear%a la cetatea santa "e#a pentru a obtine iertarea pacatelor lui.
+onditia pentru aceasta era sa nu se abata de la calea dreapta. Ali strabate cu
caravana in linie dreapta pustiul si moare inainte de a pune piciorul in +etatea Santa.
&n acelasi timp Pocitan ) ben ) Pe(livan, un zdrentaros pornit odata cu el la drum si
urmand o cale ocolita a'un%e la "e#a. Sensul pe care l)a extras "acedons#i din
aceasta le%enda este asemanator cu acela pe care Eminescu il scotea in Luceaarul
din basmul "Fata in %radina de aur".
+a in orice poem romantic, planul real alterneaza in "$oaptea de decemvrie" cu cel
antastic, al visului. La inceput, vedem pe poetul de %eniu "trasnit de soarta" cuprins
de un somn adanc in camera)i pustie cu ocul stins, incon'urat de umbre, ca de
nameti0
"Pustie si alba e camera moarta1
Si ocul sub vatra se stinse scrumit1
Poetul, alaturi, trasnit sta de soarta,
+u nici o sc(inteie in oc(iu)adormit1
&ar %eniu)i mare e)aproape un mit1"
Se aud %eamatul viscolului si urletele sinistre de lupi, realitati externe, dar si
simboluri ale zbuciumului interior ale apturii "de (uma".
!eodata o 2acara izbucnita
sub orma unui ar(an%(el de aur, inspiratia, preace pe poet intr)un print arab tanar,
emir al 3a%dadului, bo%at, posesor de %ramezi de ar%int si de aur, 'aruri cu pietre
scumpe, arme de pret, cai repezi, palate si %radini parumate de roze si crini0
"Si el e emirul, si are)n tezaur,
"ovile inalte de)ar%int si aur,
Si 'aruri de pietre cu 2acari de sori4
.an%iare)n tot locul, oteluri cumplite
&n %ra'duri, cai repezi cu oc in copite,
Si)oc(i impre'uru)i ori spuza cu 2ori".
+a si poetul care a aptuit opere marete, bo%atul emir nu este multumit de bo%atia sa,
el /ind c(inuit de dorinta %loriei.
Pentru el atin%erea absolutului inseamna cetatea "e#a0
"Spre "e#a)l rapeste credinta)vointa,
+etatea prea santa il c(eama in ea,
&i cere simtirea, ii cere /inta,
&i vrea rumusetea tot su2etu)i vrea
!in talpi pana)n crestet ii cere /inta".
+onstient ca idealul nu e usor de atins, ca cetatea santa "e#a este despartita de
3a%dad printr)un desert, metaoric numit "o mare aprinsa de soare", emirul se
pre%ateste totusi sa)l strabata cu orice risc. &n runtea unei caravane de armasari si
camile, emirul pleaca in zori salutat de aurora si condus de multime pana la portile
orasului.
La antana umbrita de curmali unde se opreste sa bea apa, printul zareste un om
pocit, in zdrente, dar cu o privire vicleana care ii marturiseste ca se indreapta spre
acelasi loc. Emirul isi pune intrebarea, daca acest zdrentaros va a'un%e la "e#a. El
care a renuntat la bo%atii pentru a mer%e la "e#a este increzator in ortele sale, isi
intele%e aspiratiile ca pe o c(estiune de onoare si nu concepe sa ocoleasca
obstacolele la el ca si .5perion. Printul ale%e drumul drept, ia pustiul in piept, indura
zile de)a randul sub 2acari de soare setea pe care si)o potoleste la razele oaze, ce ii
ies in cale. &n vreme ce insotitorii mor cate ,)6 odata, caii si camilele cad, apa si (rana
scade, pasarile de prada dau tarnale, cetatea riscata ramane departe de orizont.
Emirul ramane in cele din urma sin%ur pe camila ce sovaie, si are o clipa mira'ul
orasului sant si posedat de ata mor%ana naluca inc(ipuirilor sale, se %rabeste sa
a'un%a la "e#a. Acesta are ziduri albe, poame de aur, porti de topaze si turnuri de
ar%int, dar re%ina truasa a ma%iei, rumoasa "e#a este, ca orice ideal de desavarsire,
ca perectiunea pentru artist, de neatins. "area arta cere eort sau sacri/ciu si poetul
ce viseaza, emirul in drum spre cetatea santa, moare intr)o incordare suprema, nu
insa inainte de a)si vedea visul cu oc(ii, /e si numai sub orma de iluzii.
Poetul spune ca succesul inteles in c(ip vul%ar este rezervat numai spiritelor
inerioare, ca acel zdrentaros care urmand drumul ocolit a'un%e la "e#a.
+a si Luceaarul lui Eminescu, "$oaptea de decemvrie" se termina cu izolarea poetului
de lumea ostila, din 'urul sau, incapabila de a intele%e avantul creator, eortul
artistului de a se desavarsi, de a atin%e perectiunea.
&n cadrul poeziei "acedons#i oloseste simbolul. Astel ar(an%(elul de aur este
simbolul inspiratiei, "elementul (otarator pentru opera unui artist. Framantarile
creatorului in timpul elaborarii unei opere de arta are ca simbol vantul, crivatul, urletul
lupilor. Emirul reprezinta credinta nestramutata intr)un ideal, capacitatea omului de a
ramane /del drumului ales. "e#a este simbolul idealului. 7mul pocit este simbolul
omului comun, capabil de compromisuri. !rumul ocolit strabatut de omul pocit este
simbolul eticii inerioare a omului comun.
Poetul oloseste epitete simple, duble si triple, asociatii noi pe baza principiului
corespondentelor, a intrepatrunderii senzatiilor de vaz, auz si miros, vorbind, de
exemplu de un viscol albastru. Alte elemente simboliste pe care le %asim in poezie
sunt neolo%isme0 tremol, monolit, sol/, blondete, nume de pietre scumpe, topaze,
alabastru. &n deosebi rerenul si repetitia dau poemului o cadenta melodioasa, un
armec muzical propriu. Poezia este scrisa in ritm am/bra(i si metru de 18 silabe.
Poetul aduce inovatii de ordin te(nic, in primul rand in dispozitia rimelor. Stroele sunt
senarii 9: versuri; cu o rima incrucisata si trei rime alaturate. <nele versuri au unctie
de reren, altele sunt repetate cu mici sc(imbari obsedant.
&n ultimii ani ai vietii "acedons#i a compus un numar apreciabil de poezii cu orma
/xa, rondeluri.
Acestea sunt %rupate in = cicluri0 *ondelurile pribe%e, *ondelurile celor patru vanturi,
*ondelurile rozelor, *ondelurile senei si *ondelurile de portelan. Aceste cicluri au ost
adunate si publicate postum in 1-8> cu titlul "Poema rondelurilor". !intre aceste
rondeluri putem aminti "*ondelul rozei ce in2oreste" in care poetul exprima emotia pe
care i)o trezeste in2orirea tranda/rului. "acedons#i se insenineaza contempland
rumosul, simtind ca natura ii oera recompensa pentru suerintele vietii. El uita
necazurile imobilizandu)si existenta prin arta0
"7 roza)n2oreste, suava1
+a nor risipit e necazul.
Puternic ma poarta extazul
Spre)o nalta si tainica slava."
7 alta latura a activitatii lui "acedons#i este aceea de teoretician al simbolismului.
Pentru el ideea de poezie este e%ala cu spontaneitatea.
&n articolul "Poezia viitorul" sau "!espre lo%ica poeziei" el considera poezia in primul
rand orma si muzica. 7ri%inea poeziei se a2a in misterul universal si se construieste
dupa o lo%ica proprie. El a/rma "arta versurilor este nici mai mult, nici mai putin decat
arta muzicii". El pune in evidenta capacitatea de su%estie a poeziei, suveranitatea
emotiei artistice. "acedons#i este adept al instrumentalismului, la el aparand ideea de
sinestezie. "acedons#i a desc(is orizontul liricii romanesti prin noi motive poetice,
orme noi de poezie si specii noi.