UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE, GEOGRAFIE ŞI RELAŢII

INTERNAŢIONALE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI AMENAJAREA
TERITORIULUI

TEZĂ DE DOCTORAT
- REZUMAT -

„ POTENŢIALUL TURISTIC BALNEAR DIN CARPAŢII

OCCIDENTALI, CÂMPIA ŞI DEALURILE
BANATO-CRIŞENE”

Coordonator ştiinţific:
Prof. univ. dr. GHEORGHE MĂHĂRA

Doctorand:
ANGELA IOANA MARUŞCA

Oradea
2008
 Cuprins
1. Introducere ...........................................................................................................1
2. Metodologia de lucru …………………………………………………………...3
3. Concepte, definiţii, puncte de vedere privind turismul balnear
şi staţiunile balneare ………………………………………................................5
4. Istoricul cercetării apelor termale şi minerale din arealul studiat ……………...12
4.1. Istoricul cercetării apelor termale şi minerale ……………………………..12
4.1.1. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Băile Felix
şi Băile 1 Mai ……………………………………………………….12
4.1.2. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Moneasa …………...13
4.1.3. Istoricul cercetării apelor minerale de la Lipova …………………...13
4.1.4. Istoricul cercetării apelor minerale de la Buziaş ……………………14
4.1.5. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Geoagiu Băi ……….14
4.1.6. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Vaţa de Jos…………14
4.1.7. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Tinca .……………...15
4.1.8. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Călacea……………..15
4.1.9. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Boghiş……………...15
4.1.10. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Tăşnad…………….15
4.2. Studii privind turismul balnear din Vestul României……………………...15
5. Geologia zonelor de exploatare a apelor termale şi minerale –
principala resursă a turismului balnear…………………………………………17
5.1. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale…………………………17
5.1.1 Geologia arealelor de exploatare a apelor termale
în Carpaţii Occidentali………………………………………………17
5.1.1.1. Zăcământul hidromineral de la Moneasa……………………17
5.1.1.2. Zăcământul Geoagiu………………………………………...19
5.1.1.3 . Zăcământul hidromineral de la Vaţa de Jos………………...26
5.1.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale
în Dealurile de Vest………………………………………………...27
5.1.2.1. Zăcământul hidromineral Tăşnad……………………………27
5.1.2.2. Zăcământul hidromineral Boghiş……………………………27
5.1.2.3. Zăcământul hidromineral Beiuş……………………………..30
5.1.2.4. Geologia şi hidrogeologia zonei Cărand…………………….31
5.1.3. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale
în Câmpia de Vest…………………………………………………..32
5.1.3.1. Caracterizarea geologică şi hidrogeologică
a hidrostructurii cantonată pe colectorul nisipos
Oradea – Satu Mare.............................................................................32
5.1.3.2. Zăcământul hidromineral din perimetrul Tinca…………......39
5.1.3.3. Caracterizarea geologică şi hidrogeologică
a hidrostructurii cantonată pe colectorul nisipos
Chişineu Criş – Arad………………………………………………....41
5.1.3.4. Caracterizarea geologică şi hidrogeologică
a Banatului de Vest………………………………………….44

2
 5.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale………………………...49
5.2.1. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale
în Carpaţii Occidentali……………………………………………..49
5.2.1.1. Zăcământul de la Stâna de Vale……………………………..49
5.2.1.2. Zăcământul de la Pădurea Neagră şi Leghia………………...49
5.2.1.3. Zăcământul Boholt…………………………………………..49
5.2.1.4. Zăcământul de la Chimindia………………………………...50
5.2.1.5. Zăcământul Băcâia…………………………………………..50
5.2.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale
în Dealurile de Vest...........................................................................51
5.2.2.1. Zăcământul hidromineral de la Lipova………………………51
5.2.2.2. Zăcămintele hidrominerale din Bazinul Oaş............................53
5.2.2.3. Zăcămintele hidrominerale din Piemontul Sălajean…………55
5.2.2.4. Zăcămintele hidrominerale din Depresiunea Şimleului……...57
5.2.2.5. Depresiunea Crişului Negru………………………………….57
5.2.2.6. Zăcământul hidromineral de la Mocrea……………………...57
5.2.2.7. Zăcământul de la Păuliş……………………………………...57
5.2.2.8. Zăcământul hidromineral Bogda……………………………..58
5.2.2.9. Zăcământul hidromineral Fibiş şi Maşloc……………………58
5.2.3. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale
în Câmpia de Vest…………………………………………………..58
5.2.3.1. Zăcământul Buziaş…………………………………………...58
5.2.3.2. Zăcămintele minerale din Câmpia Someşului……………….61
5.2.3.3. Zăcământul Parhida…………………………………………..61
5.2.3.4. Zăcământul Ţipari....................................................................61
5.2.3.5. Zăcământul Pişchia…………………………………………..61
5.2.3.6. Zăcământul Ivanda…………………………………………...61
5.3. Situaţia rezervelor de ape termominerale în câteva staţiuni
din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile de Vest…………………….62
5.3.1. Situaţia rezervelor la Tinca…………………………………………62
5.3.2. Rezerve de ape termominerale la Boghiş…………………………...63
5.3.3. Situaţia rezervelor de la Geoagiu…………………………………...63
5.3.4. Rezerve de ape termominerale la Vaţa Băi…………………………64
6. Fondul turistic hidromineral…………………………………………………….65
6.1. Apele termale................................................................................................65
6.1.1. Apele termale din Munţii Apuseni.....................................................67
6.1.2. Apele termale din Munţii Poiana Ruscă............................................72
6.1.3. Apele termale din Munţii Banatului...................................................72
6.1.4. Apele termale din Dealurile Silvano – Someşene..............................73
6.1.5. Apele termale din Dealurile Crişene..................................................76
6.1.6. Apele termale din Dealurile Banatului...............................................79
6.1.7. Apele termale din Câmpia Someşului................................................80
6.1.8. Apele termale din Câmpia Crişurilor.................................................82
6.1.9. Apele termale din Câmpia Timişului.................................................91

3
 6.2. Apele minerale..............................................................................................96
6.2.1. Apele minerale din Munţii Apuseni...................................................98
6.2.2. Apele minerale din Munţii Poiana Ruscă........................................100
6.2.3. Apele minerale din Munţii Banatului...............................................101
6.2.4. Apele minerale din Dealurile Sivano – Someşene...........................102
6.2.5. Apele minerale din Dealurile Crişene..............................................105
6.2.6. Apele minerale din Dealurile Banatului...........................................107
6.2.7. Apele minerale din Câmpia Someşului............................................109
6.2.8. Apele minerale din Câmpia Crişurilor.............................................109
6.2.9. Apele minerale din Câmpia Timişului.............................................111
6.3. Emanaţiile gazoase (CO2,) mofetice...........................................................114
6.4. Nămoluri terapeutice...................................................................................115
6.5. Bioclima staţiunilor balneare din Carpaţii Occidentali,
Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene........................................................118
6.5.1. Caracteristicile climatice şi bioclimatice ale
Carpaţilor Occidentali......................................................................118
6.5.2. Caracteristicile climatice şi bioclimatice ale
Dealurilor de Vest............................................................................122
6.5.3. Particularităţile bioclimatice ale Câmpiei de Vest...........................124
6.6. Alţi factori terapeutici................................................................................129
7. Favorabilitatea reliefului pentru dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice
din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene......................130
7.1. Staţiunile balneoclimaterice Băile Felix şi Băile 1 Mai..............................130
7.2. Staţiunea balneoclimaterică Buziaş............................................................132
7.3. Statiunea balneoclimaterică Băile Tinca.....................................................135
7.4. Staţiunea balneoclimaterică Călacea...........................................................136
7.5. Staţiunea balneoclimaterică Băile Lipova...................................................138
7.6. Staţiunea balneoclimaterică Tăşnad............................................................141
7.7. Staţiunea balneoclimaterică Băile Boghiş...................................................142
7.8. Staţiunea balneoclimaterică Bizuşa Băi......................................................145
7.9. Staţiunea balneoclimaterică Moneasa.........................................................146
7.10. Staţiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi.................................................149
7.11. Staţiunea balneoclimaterică Vaţa de Jos...................................................152
7.12. Staţiunea balneoclimaterică Stâna de Vale...............................................154
8. Infrastructura turistică........................................................................................156
8.1. Spaţii de cazare…………………………………………………………..156
8.1.1. Spaţii de cazare în staţiunile balneoclimaterice din
Carpaţii Occidentali..........................................................................157
8.1.2. Spaţii de cazare în staţiunile balneoclimaterice din
Dealurile de Vest...............................................................................165
8.1.3. Spaţii de cazare în staţiunile balneoclimaterice din
Câmpia de Vest.................................................................................168
8.2. Baza de alimentaţie publică........................................................................182
8.2.1. Baza de alimentaţie din Carpaţii Occidentali....................................182

4
 8.2.2. Baza de alimentaţie din Dealurile de Vest………………………...184
8.2.3. Baza de alimentaţie din Câmpia de Vest..........................................185
8.3. Baza de tratament…………………………………………………………186
8.3.1. Baze de tratament în Carpaţii Occidentali.........................................188
8.3.2. Baze de tratament în Dealurile de Vest.............................................189
8.3.3. Baze de tratament în Câmpia de Vest................................................191
8.4. Dotările pentru agrement în Carpaţii Occidentali, Câmpia
şi Dealurile Banato – Crişene......................................................................194
8.4.1. Dotările pentru agrement din Carpaţii Occidentali...........................196
8.4.2. Dotările pentru agrement din Dealurile de Vest…………………...198
8.4.3. Bazele de agrement din Câmpia de Vest…………………………..200
8.5. Infrastructura de căi de comunicaţie……………………………………...204
8.5.1. Căi de acces în staţiunile din Carpaţii Occidentali………………...206
8.5.2. Căi de acces în staţiunile din Dealurile de Vest…………………....206
8.5.3. Căi de acces în staţiunile din Câmpia de Vest……………………..207
8.6. Instalaţii de îmbuteliere a apei minerale………………………………….207
9. Organizarea turistică a spaţiului din staţiunile balneoclimaterice din
Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene………………….213
9.1. Caracteristica geodemografică a oraşelor staţiuni………………………..213
9.2. Evoluţia teritorială a staţiunilor balneoclimaterice……………………….213
9.3. Caracteristicile zonării funcţionale a localităţilor staţiuni………………..218
9.4. Planurile de situaţie ale staţiunilor balneoclimaterice……………………220
9.5. Organizarea spaţiului localităţilor care valorifică
potenţialul turistic balnear………………………………………………..226
10. Clasificarea staţiunilor……………………………………………………….231
10.1. Clasificarea staţiunilor balneoclimaterice după diferiţi autori..................231
10.2. Clasificarea staţiunilor din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi
Dealurile Banato – Crişene.......................................................................232
10.2.1. Staţiunile balneare…………………………………………………232
10.2.2. Staţiunile climaterice………………………………………………233
10.2.3. Staţiunea balneoclimatică................................................................233
10.2.3.1. Staţiunile balneoclimaterice de interes general........................233
10.2.3.2. Staţiunile balneoclimaterice de interes general,
care în timp au devenit staţiuni de interes local………………………..234
10.2.3.3. Staţiunile balneoclimaterice de interes local…………………234
11. Circulaţia turistică……………………………………………………………236
11.1. Factorilor care influenţează circulaţia turistică………………………...236
11.1.1. Factori ce caracterizează turistul………………………………..236
11.1.2. Factori ce caracterizează destinaţia turistică……………………237
11.2. Caracteristicile circulaţiei turistice în Carpaţii Occidentali,
Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene…………………………………237
11.2.1. Măsurarea fluxului turistic……………………………………...238
11.2.2. Dinamica circulaţiei turistice…………………………………...265
11.2.3. Circulaţia turistică internă şi internaţională…………………….266

5
 11.2.4. Capacitatea de primire a fluxurilor turistice……………………271
12. Tipuri de turism……………………………………………………………...273
12.1. Caracteristicile turismul balnear………………………………………..273
12.2. Relaţia turismului balnear cu celelalte forme de turism………………..275
12.3. Tipuri de turism practicate alături de turismul balnear în
staţiunile balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali,
Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene.....................................................276
12.3.1. Turismul de odihnă şi recreere (agrement)……………………...276
12.3.1.1. Turismul montan…………………………………………...276
12.3.1.2. Turismul de aventura şi speoturismul……………………...276
12.3.1.3. Cicloturismul……………………………………………….276
12.3.1.4. Turismul cinegetic şi piscicol……………………………...277
12.3.2. Turismul cultural………………………………………………...277
12.3.3. Turismul de informare…………………………………………..277
12.3.3.1. Turismul ştiinţific specializat………………………………277
12.3.3.2. Turismul de afaceri, congrese şi reuniuni………………….279
13. Promovarea turistică…………………………………………………………280
13.1. Tipuri de publicitate utilizate în turism………………………………..280
13.2. Alegerea mijlocului de comunicare a publicităţii……………………...280
14. Industria turistică şi impactul asupra mediului………………………………288
14.1. Poluarea aerului………………………………………………………..288
14.2. Poluarea apei…………………………………………………………...289
14.3. Poluarea solului………………………………………………………...289
14.4. Poluarea fonică…………………………………………………………289
14.5. Degradarea ariilor protejate……………………………………………290
14.6. Distrugerea florei şi faunei……………………………………………..290
14.7. Poluarea estetică………………………………………………………..291
14.8. Efectele de aglomerare…………………………………………………292
14.9. Efectele de conflict……………………………………………………..292
15. Riscuri ale fenomenului turistic datorate unor modificări ale
elementelor naturale şi antropice…………………………………………….294
15.1. Riscuri ale fenomenului turistic datorate unor modificări
ale elementelor naturale………………………………………………..294
15.2. Premisele riscului antropogen………………………………………….294
15.2.1. Neadaptarea ofertei la cererea turistică…………………………..295
15.2.2. Neconcordanţe între proprietarii staţiunilor şi
autorităţile locale…………………………………………………295
15.2.3. Uzura morală a unor spaţii de cazare, tratament,
alimentaţie publică şi agrement…………………………………..296
15.2.4. Staţiuni balneare al căror grad de uzură prea ridicat
le-a scos din circuitul turistic.........................................................302
16. Analiza SWOT.................................................................................................306
16.1. Puncte tari ale turismului balnear din Carpaţii Occidentali,
Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene....................................................306

6
 16.2. Puncte slabe ale turismului balnear.........................................................307
16.3. Oportunităţi ale turismului balnear.........................................................309
16.4. Ameninţări ale turismului balnear...........................................................310
16.5. Sugestii de dezvoltare a turismului balnear
în partea de vest a ţării............................................................................312
16.5.1. Domenii de dezvoltare a turismului balnear
în partea de vest a ţării...................................................................313
16.5.2. Perspective de dezvoltare a turismului balnear
în partea de vest a ţării...................................................................318
16.6. Studiu de caz - Parcul balnear Tăşnad – Beltiug – Marghita………….319
17. Concluzii generale...........................................................................................325
Bibliografie………………………………………………………………….336

1. Introducere
Lucrarea de faţă pune accentul pe structura geologică şi hidrostructurile
termominerale din arealul studiat, pe caracteristicile fizice şi chimice ale izvoarelor
termale şi minerale din zonă. Urmărind factori terapeutici şi a favorabilitatea
reliefului s-a analizat dezvoltarea turismului balnear, evoluţia infrastructurii
turistice, precum şi perspective de dezvoltare a acesteia. Analiza circulaţiei turistice
şi impactul turismului asupra mediului zugrăvesc stadiul actual de dezvoltare a
staţiunilor balneoclimaterice. Pe baza informaţiilor obţinute în urma investigării
infrastructurii, a organizării spaţiului turistic din staţiuni şi a circulaţiei turistice, s-a
realizat analiza SWOT şi s-au prezentat câteva sugestii de dezvoltare a staţiunilor
balneare şi a localităţilor ce deţin factori terapeutici.

2. Metodologia de lucru
Prin metodele şi mijloacele utilizate s-a urmărit o prelucrare cât mai exactă
a tuturor datelor puse la dispoziţie de diferite instituţii, cu scopul analizării
obiective a staţiunilor balneoclimaterice existente în momentul de faţă în arealul
studiat, dar şi a prezentării vastului potenţial turistic balnear existent în vestul ţării,
pe baza căruia se pot dezvolta alte centre moderne, de interes local sau naţional.
Metodele utilizate în realizarea lucrării de faţă sunt:
- metoda analizei
- metoda comparativă
- metode statistico – matematice
- metode cartografice (diagrama, cronograma, cartodiagrama, metoda
arealelor, metoda tentelor de culori şi metoda fondului colorat)

3. Concepte, definiţii, puncte de vedere privind turismul balnear şi

staţiunile balneare
Multitudinea definiţiilor turismului balnear duce la afirmaţia că acest tip de
turism reprezintă călătoria efectuată cu scopul tratării recuperării sau prevenirii
anumitor boli, în cazul unor persoane cu deficienţe funcţionale, pentru relaxare,
recreere şi realizarea unei stări de bine, prin intermediul curelor terapeutice, în

7
staţiuni balneare. Factorii terapeutici naturali, ape termale şi minerale, nămolurile
terapeutice, mofetele, completate cu procedurile de fizioterapie reprezintă
principala activitate a bazelor de tratament din staţiunile balneare. Alături de
acestea, oferta centrelor de bunăstare bazată pe noile cerinţe pe piaţa turistică
balneară şi un personal profesionist ce asigură servicii de cea mai bună calitate, în
structuri moderne de cazare, alimentaţie, tratament şi agrement reprezintă imaginea
turismului de bunăstare în mileniul trei.
Concluzii
Prezentarea unor concepte şi definiţii a termenilor turistici utilizaţi în
activitatea turistică balneară reprezintă un mijloc de informare, de interpretare şi
înţelegere a proceselor şi activităţilor turistice, a calităţii factorilor terapeutici, a
indicaţiilor şi contraindicaţiilor terapeutice, toate menite a orienta turistul în
alegerea staţiunilor şi a factorilor naturali de cură adecvaţi cerinţelor personale.
4. Istoricul cercetării şi valorificării apelor termale şi minerale din
arealul studiat
4.1. Istoricul cercetării apelor termale şi minerale
Valorificarea proprietăţilor terapeutice ale factorilor naturali de cură sunt
destul de vechi. Hipocrat este considerat iniţiatorul terapiei naturale, precizând în
renumitul său tratat de medicină, rolului pe care-l au soarele, apa şi nămolurile
asupra organismului uman, modul cum acţionează acestea şi efectul pe care-l
produc atunci când omul vine în contact cu ele.
4.1.1. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Băile Felix şi Băile 1 Mai
4.1.2. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Moneasa
4.1.3. Istoricul cercetării apelor minerale de la Lipova
4.1.4. Istoricul cercetării apelor minerale de la Buziaş
4.1.5. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Geoagiu Băi
4.1.6. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Vaţa de Jos
4.1.7. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Tinca
4.1.8. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Călacea
4.1.9. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Boghiş
4.1.10. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Tăşnad
4.2. Studii privind turismul balnear din Vestul României
În apropierea izvoarelor termale şi minerale şi a zonelor cu noroi terapeutic,
au fost dezvoltate aşezări orientate spre însănătoşire, aşezări devenite între timp
staţiuni balneare moderne ale zilelor noastre, care asigură valorificarea ştiinţifică,
sub supraveghere medicală, a factorilor naturali. Interesul terapeutic şi social pentru
cure în staţiunile balneoclimaterice au determinat efectuarea diferitelor genuri de
cercetări de specialitate.
Concluzii
Unele ape termale şi minerale au fost descoperite de daci şi apoi de romani,
pentru ca de-a lungul timpului să fie utilizate de populaţia locală, dar şi de străini,
în tratarea diferitelor afecţiuni. Evoluţia unor staţiuni este cunoscută mai în detaliu,
iar a altora mai puţin. Ceea ce este cert însă, în perioada ocupaţiei austro – ungare,
staţiunile din vest cunosc o dezvoltare intensă. Se fac analize de ape, se construiesc

8
băi şi spaţii de cazare cu o arhitectură deosebită. Perioadă de vârf în istoricul
staţiunilor balneare este considerată şi perioada interbelică, când staţiunile cunosc o
amplă extindere a spaţiului de cazare şi o cercetare intensă a proprietăţilor curative
ale factorilor terapeutici. Atât cercetarea, cât şi dezvoltarea infrastructurii se
continuă în perioada comunistă, pentru ca apoi majoritatea staţiunilor să cunoască o
perioadă de declin. În prezent se observă o relansare a turismului balnear în cele
mai multe staţiuni din vestul ţării.

5. Geologia zonelor de exploatare a apelor termale şi minerale –

principala resursă a turismului balnear
5.1. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale
În sistemele hidrotermale colective cea mai mare parte a căldurii este
transferată prin mişcarea apelor de zăcământ şi în mică măsură prin conducţie
termică în roci. Fluidul încălzit tinde să se ridice, iar cel rece, mai dens, să coboare.
Valorile mai scăzute faţă de medie, dar totuşi mult mai ridicate în comparaţie cu
gradientul geotermic normal, corespund zonelor de scufundare ale fundamentului
sau zonelor de puternică circulaţie a apelor geotermale, ambele având efectul
scăderii gradientului mediu.
5.1.1 Geologia arealelor de exploatare a apelor termale în Carpaţii
Occidentali analizează zăcămintele hidrominerale de la: Moneasa, Geoagiu şi Vaţa
de Jos
5.1.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale în Dealurile de
Vest analizează zăcămintele hidrominerale de la Tăşnad, Boghiş, Beiuş, Cărand
5.1.3. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale în Câmpia de Vest
analizează caracterizarea geologică şi hidrogeologică a hidrostructurilor cantonate
pe colectoarele nisipoase Oradea – Satu Mare, Tinca, Chişineu Criş – Arad şi
Banatul de Vest
5.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale
Apele minerale din zona de vest a ţării s-au format datorită tectonicii
acesteia, care prezintă alături de bogatele resurse termoenergetice, importante
manifestări post-vulcanice, asociate vulcanismului neogen în diferite areale.
Zăcămintele hidrominerale au o compoziţie formată din mai multe elemente şi este
generată de magma din care provin rocile eruptive, de unde urcă în straturile
acvifere pe liniile de fracturi care au condus la scufundarea Depresiunii Pannonice.
5.2.1. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale în Carpaţii
Occidentali analizează zăcămintele minerale de la: Stâna de Vale, Pădurea Neagră,
Leghia, Boholt, Chimindia şi Băcâia
5.2.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale în Dealurile de
Vest analizează zăcămintele minerale din: Bazinul Oaş, Piemontul Sălajean,
Depresiunea Şimleului, Depresiunea Crişului Negru, Lipova, Mocrea, Păuliş,
Bogda, Fibiş şi Maşloc.
5.2.3. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale în Câmpia de
Vest analizează zăcămintele minerale de la: Buziaş, Ivanda, Pişchia, Ţipari, Parhida
şi Câmpia Someşului

9
 5.3. Situaţia rezervelor de ape termominerale în câteva staţiuni din
Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile de Vest
5.3.1. Situaţia rezervelor la Tinca
5.3.2. Rezerve de ape termominerale la Boghiş
5.3.3. Situaţia rezervelor de la Geoagiu
5.3.4. Rezerve de ape termominerale la Vaţa Băi
Concluzii
În vestul ţării, s-au descoperit numeroase rezerve de apă termală şi minerală
încă neexploatate, dar care prin investiţii adecvate ar putea sta la baza dezvoltării
unor centre de sănătate de rang internaţional. Există şi locaţii unde apa
termominerală a fost exploatată în mici stabilimente balneare, iar în prezent datorită
întreţinerii neadecvate a acestora, rezervele de apă termală se scurg în voia sorţi pe
câmp. În aceste cazuri ar trebui luate măsuri de protejare a rezervei respective.
6. Fondul turistic termal şi mineral
Apa ca factor de mediu, prezintă favorabilitatea cea mai mare şi joacă rolul
principal în dezvoltarea turismului balnear.
Ceilalţi factori de mediu (aerul, biodiversitatea, mai puţin factorul edafic)
îşi afirmă favorabilitatea pentru dezvoltarea turismului balnear mult mai târziu,
după ce oamenii au început să conştientizeze activ faptul că nucleele
balneoclimaterice reprezintă „oaze” de aer curat, linişte, verdeaţă…
În partea de vest a României, pe baza zăcămintelor bogate de ape termale şi
minerale, cunoscute de foarte multă vreme s-au dezvoltat, de-a lungul timpului,
baze de tratament în staţiuni de rang diferit, cu regim permanent sau sezonier.
Unde nu a fost posibilă dezvoltarea unei staţiuni, această bogăţie naturală a fost
pusă în valoare punctiform.
6.1. Apele termale
Apele hipo- şi hipertermale sunt cele care au dat tonul valorificării
potenţialului natural din această parte a ţării. Astfel, acestea sunt în exploatare de
mult timp, în numeroase staţiuni balneare de interes naţional/internaţional (Băile
Felix, Băile 1 Mai, Moneasa, Geoagiu Băi) sau de interes local (Tinca, Zăuan,
Bizuşa, Boghiş, Tăşnad, Băile Călacea, etc).
6.1.1. Apele termale din Munţii Apuseni
6.1.2. Apele termale din Munţii Poiana Ruscă
6.1.3. Apele termale din Munţii Banatului
6.1.4. Apele termale din Dealurile Silvano – Someşene
6.1.5. Apele termale din Dealurile Crişene
6.1.6. Apele termale din Dealurile Banatului
6.1.7. Apele termale din Câmpia Someşului
6.1.8. Apele termale din Câmpia Crişurilor
6.1.9. Apele termale din Câmpia Timişului
Există numeroase localităţi unde apele termale sunt aduse la zi prin foraje şi
valorificate empiric în ştrandurile termale (Satu Mare, Carei, Acâş, Marghita, Balc,
Săcueni, Sânicolau de Munte, Tămăşeu, Livada, Oradea, Mădăras, Beiuş, Arad,
Şofronea, Dorobanţi, Timişoara, Banpotoc, Rapolţel, Bobâlna, etc).

10
 Fig. 1 Harta staţiunilor balneoclimaterice şi a localităţilor care dispun de ape termale

6.2. Apele minerale

Alături de apele termale, trebuie menţionate apele minerale folosite în cure
externe şi interne sau pentru îmbuteliate în vederea tratării diferitelor afecţiuni.
6.2.1. Apele minerale din Munţii Apuseni
6.2.2. Apele minerale din Munţii Poiana Ruscă
6.2.3. Apele minerale din Munţii Banatului
6.2.4. Apele minerale din Dealurile Sivano – Someşene
6.2.5. Apele minerale din Dealurile Crişene
6.2.6. Apele minerale din Dealurile Banatului
6.2.7. Apele minerale din Câmpia Someşului
6.2.8. Apele minerale din Câmpia Crişurilor
6.2.9. Apele minerale din Câmpia Timişului

11
 Pe teritoriul zonei intrate în studiu există aproape toate tipurile de ape
cunoscute: oligominerale, alcaline, alcalino-teroase, clorurate sodice, iodurate,
sulfatate, feruginoase, sulfuroase, carbogazoase, vitriolice, radioactive, cu o foarte
mare varietate în privinţa compoziţiei chimice, a gradului de mineralizare şi a
temperaturii lor.
Această categorie de ape este exploatată la: Buziaş, Lipova, Bizuşa, Stâna
de Vale, Boholt, Chimindia, Băcâia, Negreşti Oaş, sau a fost în exploatare şi în alte
puncte (Bixad, Turţ, Valea Măriei, Tarna Mare, Zăuan, Zalnoc, Bobota, Valea
Pomilor, Iaz, Meseşenii de Sus, Chieşd, Tămăşeu, Ceica, Pădurea Neagră, Leghia,
Mocrea, Cermei, Ţipari, Ivanda, etc.).

Fig. 2 Harta staţiunilor balneoclimaterice şi a localităţilor care dispun de ape minerale

6.3. Emanaţiile gazoase (CO2,) mofetice

Gazul carbonic provine din emanaţia liberă, în zonele geologice cu aureolă
mofetică post-vulcanică. O altă provenienţă a gazului carbonic este aceea din apele

12
minerale carbogazoase, efectuându-se în acest scop, captări şi separări ale gazului
din apa minerală. Gazul carbonic este folosit numai în cură externă şi este indicat în
tratarea afecţiunilor cardiace, circulatorii, neurologice şi reumatice.
În partea de vest a României mofete se găsesc doar la Buziaş. În compoziţia
lor chimică, bioxidul de carbon are cea mai mare pondere (91,5 – 98 %). În afară
de CO2 mai conţine şi argon (0,02 – 0,04 %), metan (0,4 – 3 %), oxigen şi azot.
6.4. Nămoluri terapeutice
Nămolurile terapeutice (peloidele) sunt substanţe ce se formează în condiţii
naturale sub influenţa proceselor geologice şi care în stare fin divizată şi în amestec
cu apa, sunt folosite în terapeutică.
În ceea ce priveşte compoziţia fizico-chimică, ele sunt substanţe complexe
alcătuite dintr-un amestec în proporţii variate de apă cu particule mai mult sau mai
puţin divizate de substanţe organice şi anorganice insolubile în aceasta şi care în
ansamlul lor influenţează reactivitatea organismului prin diverse mecanisme în
acţiune.
6.5. Bioclima staţiunilor balneare din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi
Dealurile Banato – Crişene
6.5.1. Caracteristicile climatice şi bioclimatice ale Carpaţilor Occidentali
Bioclima tonică – stimulentă din zona montană obligă organismul uman să-
şi mobilizeze mecanismele de adaptare pentru menţinerea concentraţiei de O2 în
sânge, a amplitudinii şi frecvenţei cardiace, a sistemului nervos central, rinitelor,
activarea metabolismului celular. Temperatura mai scăzută a aerului antrenează
mecanismele de termoreglare pentru menţinerea valorilor fiziologice ale
temperaturii cutanate.
6.5.2. Caracteristicile climatice şi bioclimatice ale Dealurilor de Vest
Bioclima sedativ indiferenţă sau de cruţate se caracterizează din punct de
vedere fiziologic printr-o foarte slabă solicitarea a sistemului nervos şi endocrin. În
acest fel funcţiile neuro-endocrine ale organismelor suprasolicitate sunt puse
practic în stare de repaos în timpul curei efectuate într-un astfel de bioclimat. În
acest tip de bioclimă indicii bioclimatici utilizaţi, precum ar fi: confortul termic
anual, prezintă valori maxime comparativ cu restul bioclimatelor, stresul cutanat,
pulmonar şi stresul bioclimatic total prezintă valorile cele mai reduse,
înregistrându-se un maxim al lunilor relaxante şi echilibrate.
6.5.3. Particularităţile bioclimatice ale Câmpiei de Vest
Bioclima excitantă – solicitantă de câmpie se exprimă prin confort termic
moderat vara şi radiaţia solară abundentă. Stresul cutanat şi cel pulmonar, precum
şi suma acestora, stresul bioclimatic total au valori mari. Toate acestea reflectă
solicitarea intensă a organismului, îndeosebi a mecanismelor sale de termoreglare
şi în special a celor de termoliză, pierzându-se astfel mari cantităţi de lichide şi
săruri din organism. (Teodoreanu, Elena, 1984)
6.6. Alţi factori terapeutici
În cadrul tratamentelor balneoclimaterice, un rol important revine în
modificarea reactivităţii nu numai factorul balnear şi climateric, ci şi aspectul
locaţiei, al peisajului, care influenţează afectivitatea şi dispoziţia bolnavului.

13
 Concluzii
Partea de vest a ţării, datorită aşezării geografice şi structurii geologice
complexe a scoarţei, dispune de o mare bogăţie de factori naturali de cură: ape
minerale, ape termale, mofete, nămoluri, lacuri terapeutice.

7. Favorabilitatea reliefului pentru dezvoltarea staţiunilor

balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato –
Crişene
Relieful a contribuit, pe de o parte, la formarea resurselor de ape termale şi
minerale prin fragmentarea fundamentului în tablă de şah şi prin dispunerea sa la
suprafaţă sub formă de horsturi şi grabene, acestea din urmă fiind locul apariţiei
apelor termale şi minerale la suprafaţă, prin izvoare, la care s-au adăugat, apoi,
forajele. Pe de altă parte, prin caracteristicile sale morfometrice favorabile care nu
s-au modificat la scara timpului istoric a permis dezvoltarea iniţială a câtorva
nuclee balneoclimaterice, pentru ca apoi să apară şi alte staţiuni de interes local,
care pe parcursul ultimului secol şi-au definitivat înfăţişarea.
7.1. Staţiunile balneoclimaterice Băile Felix şi Băile 1 Mai
7.2. Staţiunea balneoclimaterică Buziaş
7.3. Statiunea balneoclimaterică Băile Tinca
7.4. Staţiunea balneoclimaterică Călacea
7.5. Staţiunea balneoclimaterică Băile Lipova
7.6. Staţiunea balneoclimaterică Tăşnad
7.7. Staţiunea balneoclimaterică Băile Boghiş
7.8. Staţiunea balneoclimaterică Bizuşa Băi
7.9. Staţiunea balneoclimaterică Moneasa
7.10. Staţiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi
7.11. Staţiunea balneoclimaterică Vaţa de Jos
7.12. Staţiunea balneoclimaterică Stâna de Vale
Cea mai importantă funcţie a reliefului este aceea de suport fizic al tuturor
componentelor, favorizând sau nu dezvoltarea unui anumit areal. În acest capitol s-
a urmărit influenţa parametrilor morfometrici cantitativi (panta şi energia de relief)
şi calitativi (expoziţia versanţilor) în vederea dezvoltării turismului.
Concluzii:
Caracteristicile morfometrice ale reliefului staţiunilor din arealul studiat,
arată că pentru extinderea actuală a acestora nu se impun încă restricţii. Elementele
restrictive se rezumă deocamdată la suprafaţele cu pante mai mari unde s-ar putea
declanşa fenomene de eroziune în adâncime sau eroziune areală, dar intravilanul
acestor staţiuni nu s-a extins încă, până în proximitatea acestora. Încărcătura în
construcţii cu destinaţie turistică creşte exponenţial şi fără îndoială, mai devreme
sau mai târziu, va trebui să se ţină seama şi de modul în care relieful
permite/suportă această încărcătură în arealele ce se dovedesc a fi mai vulnerabile.
8. Infrastructura turistică
Avantajele naturale ale unui loc nu sunt suficiente pentru atragerea
vizitatorilor, ci este necesară existenţa unei infrastructuri adaptate şi eficiente

14
 8.1. Spaţii de cazare
Baza de cazare reprezintă elementul esenţial al bazei materiale de care este
dependentă desfăşurarea activităţii turistice. Formele de cazare au evoluat de la
componentele „clasice” – casa de odihnă şi tratament sau vila, pavilionul şi hotelul
până la pensiuni, cabane, campinguri, moteluri.
Evoluţia bazei de cazare a fost relativ sinuoasă şi sincopată şi diferă în
funcţie de unitatea de relief în care se dezvoltă.
8.1.1. Spaţii de cazare în staţiunile din Carpaţii Occidentali
Evoluţia num ărului de locuri în unităţile de cazare din Carpaţii
Occidentali
Hoteluri Vile
nr locuri Pensiuni Campinguri
2000 Tabere şcolare
1500
1000

500
0
1970 1980 1990 2000 2006

Fig. 3 Evoluţia numărului de locuri de cazare din staţiunile din

Carpaţii Occidentali în perioada 1970 – 2006

8.1.2. Spaţii de cazare în staţiunile din Dealurile de Vest

Evoluţia numărului de locuri în unităţile de cazare din Dealurile de Vest

nr locuri Hoteluri Vile

500
Pavilioane Pensiuni
400 Campinguri
300

200

100

0
1900 1950 1970 1980 1990 2000 2006

Fig. 4 Evoluţia numărului locurilor de cazare în staţiunile din

Dealurile de Vest în perioada 1900 – 2006

8.1.3. Spaţii de cazare în staţiunile din Câmpia de Vest

Evoluţia numărului de locuri în unităţile de cazare din Câmpia de Vest

nr locuri Hoteluri Vile

9000
8000 Pavilioane Pensiuni
7000
6000 Campinguri Tabere şcolare
5000
4000
3000
2000
1000
0
1900 1950 1970 1980 1990 2000 2006

Fig. 5 Evoluţia numărului de locuri de cazare în Câmpia de Vest în perioada 1900 – 2006

15
 8.2. Baza de alimentaţie publică
Dimensionarea bazei de alimentaţie publică este dependentă de mărimea
capacităţii de cazare, iar profilul acesteia de complexitatea şi specificul funcţional
al obiectivelor turistice. Dinamica şi diversitatea bazei de alimentaţie publică
reflectă intensificarea activităţilor turistice.
8.2.1. Baza de alimentaţie din Carpaţii Occidentali
8.2.2. Baza de alimentaţie din Dealurile de Vest
8.2.3. Baza de alimentaţie din Câmpia de Vest
Num ărul locurilor de alim etaţie publică în staţiunile
nr locuri
balneoclim aterice
10000 8599
restaurante
8000
terase
6000
4000 3212
2268 1972
860 1248
2000
0
Câmpia de Vest Dealurile de Vest Carpaţii Occidentali

Fig. 6 Numărul de locuri de alimentaţie din staţiunile balneoclimaterice din

Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene

8.3. Baza de tratament

Gradul de diversificare a bazei terapeutice, introducerea procedurilor
moderne, care completează terapeutica naturistă clasică ce valorifică factorii
naturali de cură (ape termale, ape minerale, nămoluri), dimensionarea acesteia în
concordanţă cu mărimea, structura şi calitatea bazei de cazare, determină
ierarhizarea staţiunilor nuanţând puterea lor de atracţie.
8.3.1. Baze de tratament în Carpaţii Occidentali
8.3.2. Baze de tratament în Dealurile de Vest
8.3.3. Baze de tratament în Câmpia de Vest
Num ărul bazelor de tratam ent din staţiunile balneoclim aterice
nr baze tratam
19
20

15

10 8
6
5

0
Câmpia de Vest Dealurile de Vest Carpaţii Occidentali

Fig. 7 Numărul bazelor de tratament din staţiunile balneoclimaterice

8.4. Dotările pentru agrement în staţiunile balneoclimaterice din Carpaţii

Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene
În staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării, turiştii dispun de multiple şi
variate posibilităţi de petrece agreabilă a timpului liber. Pe lângă ştrandurile şi

16
piscinele cu ape termale şi minerale, staţiunile dispun de modalităţi diverse şi
variate de petrece a timpului liber: case de cultură, cinematografe sau teatre de
vară, biblioteci, muzee, cluburi, discoteci, unde turiştii se pot relaxa în voie.
Majoritatea staţiunilor au amenajate parcuri, unde turiştii pot efectua cure de teren,
indicate în timpul tratamentului balnear şi excursii în împrejurimi.
8.4.1. Dotările pentru agrement din Carpaţii Occidentali
8.4.2. Dotările pentru agrement din Dealurile de Vest
8.4.3. Bazele de agrement din Câmpia de Vest
Numărul de ştranduri în Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile
Banato - Crişene
nr ştranduri
40
31
30

20
11
7
10

0
Câmpia de Vest Dealurile de Vest Carpaţii Occidentali

Fig. 8 Numărul ştrandurilor din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene

8.5. Căi de comunicaţie

Varietatea, densitatea, dar mai ales gradul de modernizare a căilor de
comunicaţie a stimulat sau dimpotrivă a inhibat amenajările turistice dintr-o
anumită regiune, chiar în situaţia existenţei unui font balnear valoros.
8.5.1. Căi de acces în staţiunile din Carpaţii Occidentali
8.5.2. Căi de acces în staţiunile din Dealurile de Vest
8.5.3. Căi de acces în staţiunile din Câmpia de Vest
Datorită faptului că această zonă a ţării a fost locuită din cele mai vechi
timpuri, aici s-a dezvoltat şi o importantă reţea de căi de comunicaţie. În perioada
medievală, dar mai ales în timpul ocupaţiei austro-ungare, atât Carpaţii Occidentali,
cât şi Câmpia şi Dealurile de Vest s-au bucurat de o modernizare şi o intensificare a
căilor de comunicaţii.
8.6. Instalaţii de îmbuteliere a apei minerale
Dintre localităţile din vestul ţării care îmbuteliază ape minerale se remarcă
staţiunile Stâna de Vale (Izvorul Minunilor şi Hera), Lipova (Briza Lipovei) şi
Buziaş (Buziaş). Acestor staţiuni li se adaugă localităţile: Sacoşu Mare, Parhida,
Boholt, Băcâia (Cezara), Chimindia (Miracol Chimindia), Negreşti Oaş – Certeze
(Perla Oaşului) şi Carei (Apuseana). În trecut apă minerală se mai îmbutelia la:
Tinca, Ivanda şi Bixad.
Concluzii
Dezvoltarea şi calitatea serviciilor turistice sunt dependente, în primul rând,
de existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate, cu dotări corespunzătoare, care
să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească, după caz, şi alte funcţii.
În al doilea rând serviciile turistice sunt influenţate de dotarea cu personal a
capacităţilor de cazare şi de alimentaţie publică, a bazelor de tratament şi
17
 agrement, de nivelul de calificare a lucrărilor, de organizarea muncii în unităţile
turistice. În acest context insuficienţa spaţiilor de cazare şi de alimentaţie publică,
echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanţa între nivelul confortului oferit şi
exigenţele turiştilor, ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire,
influenţează negativ calitatea prestaţiei turistice şi prin intermediul acestora,
influenţează şi dimensiunile circulaţiei turistice.

9. Organizarea turistică a spaţiului din staţiunile balneoclimaterice din

Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene
Oraşele staţiuni sunt localităţi vechi, cu caracter complex, cuprinzând atât
componente habitaţional – urbanistice, de infrastructură, cât şi sociologice. Buziaş,
Vaţa de Jos, Moneasa, Băile Boghiş şi Tăşnad sunt aşezări urbane sau rurale, care
s-au extins în momentul descoperiri apelor minerale sau termale înglobând şi o
zonă turistică. Băile Felix, Băile 1 Mai, Geoagiu Băi s-au dezvoltat ca staţiuni
balneoclimaterice, după descoperirea factorilor terapeutici, iar treptat s-a constituit
zona de locuit a staţiunilor. Perimetrul staţiunii Stâna de Vale, a Băilor Lipova şi
Bizuşa Băi cuprinde doar stabilimente turistice, fără alte zone sociale sau
industriale.
9.1. Caracteristica geodemografică a oraşelor staţiuni şi funcţiile acestora
Localităţile staţiuni se caracterizează din punct de vedere al numărului de
locuitori şi al structurii socio – profesionale a populaţiei, majoritatea acestora
încadrându-se în categoria aşezărilor cu funcţii de servicii, care deservesc în cea
mai mare parte activităţile turistice. Funcţia turistică are un rol deosebit de
important în organizarea unei aşezări şi a regiunilor înconjurătoare care capătă un
aspect specific, infrastructura de acces, de cazare şi agrement, conferă respectivelor
localităţi un aspect urbanistic. (Ciangă, N., 1998)
9.2. Evoluţia teritorială a staţiunilor balneoclimaterice
Organizarea spaţială a staţiunilor depinde de caracteristicile reliefului pe
care sunt amplasate, de evoluţia numărului de locuitori şi de activităţile umane care
se desfăşoară pe suprafaţa acestora. Staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării s-
au dezvoltat radiar în jurul izvoarelor termale şi minerale, în lungul unor cursuri de
apă, a unor drumuri, pe locuri plane sau la marginea unor localităţi.
9.3. Caracteristicile zonării funcţionale a localităţilor staţiuni
Staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării au cunoscut diferite evoluţii de-
a lungul timpului, fie s-au dezvoltat înglobând localitatea din jur sau aducându-i
diferite beneficii sociale şi arhitecturale, fie localitatea s-a dezvoltat înglobând şi
staţiunea sau aceasta din urmă s-a dezvoltat ca şi spaţiu turistic de sine stătător.
9.4. Planurile de situaţie ale staţiunilor balneoclimaterice
Relieful pe care sunt amplasate staţiunile influenţează formele vetrelor
acestora, cât şi modul lor se extindere teritorială. Vetrele staţiunile dezvoltate în
lungul unor râuri sau a unor axe majore de comunicaţie au o extindere liniară,
paralelă cu acestea. Vetrele staţiunile dezvoltate în microdepresiuni, pe terasele unor
râuri, au o evoluţie tentaculară sau poligonală. (Ciangă, N., 1998)

18
 9.5. Organizarea spaţiului localităţilor care valorifică potenţialul turistic
balnear
În vestul ţării, atât în câmpie, deal, cât şi la munte există numeroase
localităţi ce dispun de factori balneari – ape termale şi minerale. Pe baza acestor
resurse, unele localităţi au dezvoltat baze de agrement sau chiar mici baze de cazare
şi tratament. Toate acestea au interes strict local, reprezentând o modalitate de
petrecere a week-end-ului sau a timpului liber.
Concluzii
Amenajarea spaţială a staţiunilor este rezultatul mai multor factori: relief,
dezvoltarea localităţilor din împrejurimi (apropierea de mari centre urbane),
dezvoltarea demografică a localităţilor şi a arealului din împrejurimi, căi de acces,
peisaje, lipsa factorilor poluanţi, toate determinând extinderea şi forma vetrelor
acestora. Dar cel mai important factor în evoluţia teritorială a unei staţiuni îl
reprezintă calităţile fizico – chimice ale apelor termale şi minerale, care a
impulsionat extinderea şi dezvoltarea infrastructurii acestora.

10. Clasificarea staţiunilor

10.1. Clasificarea staţiunilor balneoclimaterice după diferiţi autori
10.2. Clasificarea staţiunilor din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi
Dealurile Banato – Crişene
10.2.1. Staţiunile balneare sunt localităţi sau o parte a unei localităţi care
dispune de factori naturali de cură (ape minerale, ape termale, nămoluri terapeutice,
gaze terapeutice, lacuri sărate, saline), ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute
ca eficiente terapeutic. Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratare a
unor boli prin utilizarea factorilor naturali de cură. Aceasta dispune de instalaţii
specifice pentru cură şi prezintă o organizare ce permite acordarea asistenţei
medicale balneare în condiţii corespunzătoare.
10.2.2. Staţiunile climaterice sunt localităţi sau staţiuni situate într-o zonă
cu factori climatici cu acţiune terapeutică, ce favorizează tratarea unor boli şi
fortificarea organismului. Totodată dispune de baze de tratament şi asistenţă
medicală specializată pentru asigurarea menţinerii şi ameliorării sănătăţii şi/sau a
capacităţii de muncă, precum şi a odihnei şi reconfortării. Staţiunile climaterice
sunt de interes general sau local şi au o funcţionare permanentă sau sezonieră.
10.2.3. Staţiunea balneoclimatică reprezintă localitatea sau arealul care
dispune de factori naturali de cură şi de factori climatici cu acţiune terapeutică
demonstrată ştiinţific, în cantităţi suficiente pentru exploatare eficientă, care în
ansamblu duc la tratarea unor boli şi la fortificarea organismului. Staţiunea
balneoclimaterică are în dotare baze de tratament dotate cu instalaţii specifice
pentru cură şi acordă servicii medicale de specialitate în condiţii corespunzătoare,
în scop profilactic, curativ şi de recuperare funcţională. (Berlescu, Elena, 1996)
10.2.3.1. Staţiunile balneoclimaterice de interes general
10.2.3.2. Staţiunile balneoclimaterice de interes general, care în timp au
devenit staţiuni de interes local
10.2.3.3. Staţiunile balneoclimaterice de interes local

19
 Concluzii
Acordarea statutul de staţiune balneară de interes local sau naţional este
important atât pentru dezvoltarea ulterioară a unei localităţi, cât şi pentru asigurarea
calităţii serviciilor de cazare şi tratament, majoritatea staţiunilor clasificate
dispunând de anumite facilităţi financiare, economice şi de protecţia mediului.

11. Circulaţia turistică

Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi
nivelul de valorificare a potenţialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător
de creşterea şi diversificarea bazei de cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de
tratament şi de intensificarea bazei de agrement.
11.1. Factorilor care influenţează circulaţia turistică
11.1.1. Factori ce caracterizează turistul
Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori: nivelul de
trai (veniturile disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilităţile de
călătorie (timpul disponibil pentru concediu, timpul disponibil pentru călătorie,
distanţa parcursă, mijloacele de transport, fracţionarea vacanţelor, etc).
11.1.2. Factori ce caracterizează destinaţia turistică
11.2. Caracteristicile circulaţiei turistice în Carpaţii Occidentali, Câmpia
şi Dealurile Banato - Crişene
Staţiunile balneoclimaterice atrag mai multe categorii de turişti: cei care vin
pentru tratament, turiştii sosiţi pentru relaxare, iar acestora li se adaugă turiştii care
tranzitează staţiunile, care vin aici pentru conferinţe sau alte forme de turism.
11.2.1. Fluxul turistic
Numărul de turişti din staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării este în
anul 1985 de 212654, în anul 1990 de 237660, în anul 1995 de 134432, 145498 în
anul 2000, respectiv 158518 în anul 2005. Numărul de turişti din staţiunile
balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene,
din anul 2005 reprezintă 24,38 % din numărul turiştilor cazaţi în staţiunile
balneoclimaterice din toată ţara.
nr turişti
120000
1985 1990 1995 2000 2005
100000

80000

60000

40000

20000

0
e
sa

va

a
al

nc
ea

po

Ti
de
on

Li
M

na
tâ
S

Fig. 9 Evoluţia numărului turiştilor din staţiunile balneoclimaterice în perioada 1985 – 2005

Numărul înnoptărilor din staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării era în

anul 1985 de 2120176, în anul 1990 de 2218781, în anul 1995 de 1204341, în anul

20
2000 de 1056426, respectiv 1271270 în anul 2005. Numărul înnoptărilor din
staţiunile balneoclimaterice din arealul studiat, din anul 2005 reprezintă 23,96 %
din numărul nopţilor de cazare din staţiunile balneoclimaterice din toată ţara.
nr înnoptări
1000000
900000
1985 1990 1995 2000 2005
800000
700000
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0

e
a

va

ca
al
as

po

in
e

T
de
on

Li
M

na
tâ
S
Fig. 10 Evoluţia numărului înnoptărilor din staţiunile balneoclimaterice în perioada 1985 – 2005

Gradul de ocupare a capacităţii de cazare

În decursul perioadei studiate, baza de cazare a staţiunilor din vestul ţării, a
fost utilizată în procent de 34,81 %, iar restul de 65,19 % a rămas neutilizată.
%
100
1985 1990 1995 2000 2005
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
e
sa

va

a
al

nc
ea

po

Ti
de
on

Li
M

na
tâ
S

Fig. 11 Evoluţia gradului de ocupare a capacităţilor de cazare din staţiunile balneoclimaterice

în perioada 1985 – 2005

Durata medie a sejurului

Valoarea duratei medii a sejurului în staţiunile balneoclimaterice din arealul
studiat este de 9,18 nopţi cazare/turist.
durata m ed a s ejurului
16
1985 1990 1995 2000 2005
14

12

10

0
e
sa

va

a
al

nc
ea

V
po

Ti
de
on

Li
M

na
tâ
S

Fig. 12 Evoluţia duratei medii a sejurului în staţiunile balneoclimaterice în perioada 1985 – 2005

21
 11.2.2. Dinamica circulaţiei turistice
În intervalul 1985 – 2005, numărul locurilor de cazare în staţiunile de
interes local şi naţional, a crescut cu 403 ceea ce reprezintă 3,04 %, numărul
turiştilor a scăzut cu 54133 adică cu 22,77 %, iar numărul înnoptărilor a scăzut cu
1031322 respectiv 46,48 %.
11.2.3. Circulaţia turistică internă şi internaţională
Circulaţia turistică internă din staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării în
perioada 1985 - 2005, urmează cursul circulaţiei turistice în general.
nr turiş ti rom âni
90000
1985 1990 1995 2000 2005
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
e
a

va

ca
al
as

po

in
e

de

T
on

Li
M

na
tâ
S

Fig. 13 Evoluţia numărului turiştilor români în staţiunile balneoclimaterice în perioada 1985 – 2005

Circulaţia turistică internaţională din staţiunile balneoclimaterice din vestul

ţării scade treptat în perioada 1985 – 2005.
nr turişti străini
25000
1985 1990 1995 2000 2005
20000

15000

10000

5000

0
e
sa

va

a
al

nc
V
ea

po
de

Ti
on

Li
M

na
tâ
S

Fig. 14 Evoluţia numărului turiştilor străini în staţiunile balneoclimaterice în perioada 1985 – 2005

Originea turiştilor străini este în majoritatea cazurilor europeană şi izolat de

pe alte continente: Germania, Austria, Ungaria, Italia, Spania, Franţa, Turcia,
Marea Britanie, Belgia, Olanda, Elveţia, Slovacia, Bulgaria, Cehia, Slovacia,
Serbia, Ucraina, Republica Moldova, SUA, Canada.
11.2.4. Capacitatea de primire a fluxurilor turistice
Concluzii
Se poate observa că numărul de turişti în staţiunile din vestul ţării este mai
mare, în comparaţie cu celelalte staţiuni balneare, din ţară, numărul înnoptărilor
este şi el mai ridicat, iar durata medie a sejurului este mai crescută. În special şi
numărul turiştilor străini este mai ridicat faţă de restul ţării, lucru datorat situării în
geografice (ieşirea spre Europa de Vest – principala furnizoare de turişti străini).

22
 12. Tipuri de turism
12.1. Caracteristicile turismul balnear
12.2. Relaţia turismului balnear cu celelalte forme de turism
12.3. Tipuri de turism practicate alături de turismul balnear în staţiunile
balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato –
Crişene
12.3.1. Turismul de odihnă şi recreere (agrement)
12.3.1.1. Turismul montan
12.3.1.2. Turismul de aventura şi speoturismul
12.3.1.3. Cicloturismul
12.3.1.4. Turismul cinegetic şi piscicol
12.3.2. Turismul cultural
12.3.3. Turismul de informare
12.3.3.l. Turismul ştiinţific specializat
12.3.3.2. Turismul de afaceri, congrese şi reuniuni
Concluzii
Creşterea cererii pentru produsele tip „punere în formă” (fitness), dorinţa
manifestată tot mai pregnant de curanţi de a fi trataţi ca turişti, nevoia acestora de a
ieşi din rutina zilnică, precum şi rolul agrementului ca adjuvant al tratamentelor
evidenţiază relaţia implicită a turismului balnear cu turismul de odihnă, de recreere,
de agrement, sportiv, turismul balnear aflându-se, de altfel, la graniţa dintre
tratament şi loisir.

13. Promovarea turistică

13.1. Tipuri de publicitate utilizate în turism
13.2. Alegerea mijlocului de comunicare a publicităţii
Publicitatea o putem defini ca fiind orice formă platită de prezentare şi
promovare impersonală a ideilor, bunurilor sau serviciilor prin mijloace de
informare în masă (ziare, reviste, programe radio şi TV). Ulenităţi turistice folosesc
publicitatea pentru a transmite unui anumit public mesaje referitoare la produsele şi
serviciile turistice pe care le oferă. Modalităţilor de promovare a ofertei turistice în
mod direct, pe suport electronic şi de hârtie, prin Oficiul de turism, internet sau
indirect au drept scop creşterea numărului de turişti.
Concluzii
Problema promovarii destinaţiilor turistice balneare din vestul ţării este dată
de lipsa unor organizaţii de acest fel la nivel regional şi local, problemă care se
poate remedia prin înfiinţarea unor centre de informare turistică în staţiunile
balneoclimaterice, în oraşele mari, în locuri tranzitate de potenţialii turişti.

14. Industria turistică şi impactul asupra mediului

Existenţa de resurse turistice degradate duce la imposibilitatea valorificării
lor turistice şi implicit la utilizarea redusă sau chiar deloc a bazei materiale, la
diminuarea cererii turistice şi a încasărilor provenite din turism. Afectarea chiar în
mică măsură a resursele turistice balneare, prin diminuarea calităţii factorilor

23
terapeutici sau a celor care favorizează odihna şi recreerea, reduce posibilităţile de
refacere a sănătăţii.
14.1. Poluarea aerului
14.2. Poluarea apei
14.3. Poluarea solului
14.4. Poluarea fonică
14.5. Degradarea ariilor protejate
14.6. Distrugerea florei şi faunei
14.7. Poluarea estetică
14.8. Efectele de aglomerare
14.9. Efectele de conflict
Concluzii
Cu toate că turismul determină o serie de efecte pozitive, pe lângă acestea,
apar şi efecte negative, dacă nu se are în vedere o programare şi dezvoltare durabilă
a turismului. Este foarte important ca efectele negative să fie identificate prin studii
de impact, pentru ca factorii de decizie să găsească metode de diminuare şi
înlăturare a acestora, deoarece turismul se focalizează pe ceea ce este mai atrăgător,
frumos şi unic.

15. Riscuri ale fenomenului turistic datorate unor modificări ale

elementelor naturale şi antropice
Presiunea exercitată asupra peisajului, cu intensităţi crescânde, conduce la
suprasolicitarea acestuia şi implicit la apariţia fenomenului de risc. Aceste riscuri
indică un prag, care odată depăşit, determină o evoluţie negativă a fenomenului
turistic.
15.1. Riscuri ale fenomenului turistic datorate unor modificări ale
elementelor naturale
Turismul ca activitate economică trebuie să se racordeze conceptului de
dezvoltare durabilă, fiind o industrie dependentă de resursele naturii şi de
moştenirea culturală a fiecărei societăţi.
15.2. Premisele riscului antropic reprezintă intervenţia asupra elementelor
naturale cu atribute de atractivitate turistică.
15.2.1. Neadaptarea ofertei la cererea turistică
15.2.2. Neconcordanţe între proprietarii staţiunilor şi autorităţile locale
15.2.3. Uzura morală a unor spaţii de cazare, tratament, alimentaţie
publică şi agrement - alt factor important al apariţiei riscului turistic.
15.2.4. Staţiuni balneare al căror grad de uzură prea ridicat le-a scos din
circuitul turistic
Concluzii
Turismul ca activitate economică trebuie să se racordeze conceptului de
dezvoltare durabilă, fiind o industrie dependentă de resursele naturii şi de
moştenirea culturală a fiecărei societăţi, care vinde aceste resurse. Astfel, toate
activităţile turistice trebuie să fie compatibile cu capacitatea de încărcare cu turişti,
asigurând o funcţionare ecologică şi economică durabilă la toate nivelurile.

24
 Fig. 15 Staţiuni balneoclimaterice închise

16. Analiza SWOT

16.1. Puncte tari ale turismului balnear din Carpaţii Occidentali, Câmpia
şi Dealurile Banato - Crişene
• existenţa apelor termale şi minerale cu efecte terapeutice în tratarea afecţiunilor
reumatismale, post – traumatice, hepatice, cardiovasculare, ginecologice, ale
tubului digestiv, ale sistemului nervos central, periferic şi ale altor afecţiuni
asociate, precum şi deţinerea licenţei de exploatare a acestora pe o perioadă
îndelungată
• existenţa altor factori terapeutici importanţi în tratarea diferitelor afecţiuni:
nămoluri terapeutice, emanaţii de gaze terapeutice, o climă temperat continentală

25
favorabilă practicării turismului balnear în tot cursul anului şi un relief variat ce
oferă un potenţial important pentru practicarea mai multor forme de turism.
16.2. Puncte slabe ale turismului balnear
• folosirea în prea mică măsură a potenţialului turistic balnear, implicarea redusă a
agenţilor de turism în promovarea potenţialului turistic balnear, colaborarea
defectuoasă a factorilor implicaţi în fenomenul turistic, incapacitatea de a demara
un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar pentru a putea
concura cu succes pe piaţa internaţională;
• ofertă de servicii turistice puţin diversificată şi necoroborată cu preţul şi calitatea
serviciilor turistice prestate;
16.3. Oportunităţi ale turismului balnear
• accesarea diverselor fonduri europene ar putea introduce în circuitul turistic
localităţile ce dispun de factori balneari neexploataţi până în prezent;
• pe baza unor studii de fezabilitate şi documentaţii tehnice s-ar putea dezvolta noi
unităţi de cazare, alimentaţie, agrement şi baze de tratament care să atragă un
număr cât mai mare de turişti;
• realizarea şi susţinerea proiectelor care duc la dezvoltarea turismului balnear şi
pun în valoare turistică factorii curativi;
16.4. Ameninţări ale turismului balnear
• reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către destinaţii externe, cu o
calitate a serviciilor net superioară, dar şi micşorarea puterii de cumpărare a
populaţiei;
• îmbunătăţirea mai rapidă a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale ţării
vecine, direct concurente ale României şi coroborarea nivelurilor tarifelor cu
calitatea serviciilor. Exemplu staţiunile termale din Ungaria;
• neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţii şi
nerespectarea principiilor „dezvoltării durabile” în evoluţia turismului românesc;
• poluarea accentuată a mediului natural şi intervenţia tot mare a omului în natură;
16.5. Sugestii de dezvoltare a turismului balnear în partea de vest a ţării
Obiectivele dezvoltării turismului balnear din vestul ţării pot fi:
- obiective extraeconomice ce urmăresc valorificarea resurselor de ape
minerale, termale, a gazelor şi nămolurilor terapeutice, a bioclimatelor şi a altor
factori de cură, precum şi a potenţialului natural şi antropic din vestul ţării
- obiective economice care urmăresc creşterea circulaţiei turistice interne şi
internaţionale în staţiunile balneoclimaterice de interes naţional şi local, creşterea
veniturilor în turism şi în ramurile adiacente acestuia, sporirea veniturilor
angajaţilor, ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea economică a unor regiuni sărace
din punct de vedere economic, dar cu valenţe balneare deosebite, etc.
Este necesară conceperea unor planuri strategice de dezvoltarea a turismului
balnear, care să pornească de la o viziune interogatoare şi să antreneze toţi factorii
implicaţi în dezvoltarea acestuia. Atingerea unui astfel de obiectiv major necesită
realizarea unor obiective specifice cum sunt: creşterea competitivităţii produsului
turistic balnear, relansarea produsului turistic balnear românesc pe piaţa locală,
regională, naţională şi chiar internaţională, modernizarea infrastructurii,

26
perfecţionarea cadrului legislativ organizat necesar dezvoltării turismului balnear
competitiv, perfecţionarea pregătirii profesionale a forţei de muncă care va lucra în
turismul balnear, asigurarea condiţiilor de practicare a turismului balnear de către
diferite categorii de populaţie, promovarea industriei turistice.
16.6. Studiu de caz - Parcul balnear Tăşnad – Beltiug – Marghita
Obiectivul general al acestui proiect este îmbunătăţirea infrastructurii
Regiunii de Nord Vest în vederea sprijinirii creşterii potenţialului turistic al zonei
prin crearea unui cadru favorabil atragerii investiţiilor şi prin crearea unor locuri de
muncă durabile.
Concluzii
Considerăm că în foarte scurt timp deficienţele pe care le are turismul
balnear în momentul de faţă, se vor putea estompa, iar staţiunile balneoclimaterice
din arealul studiat, vor reveni printre destinaţiile europene importante, care vor
atrage un număr însemnat de turişti. Singura restricţie va fi impusă de
competitivitatea destinaţiilor învecinate, iar pentru ca staţiunile din vestul României
să devină destinaţii competitive trebuie îmbunătăţit managementul în domeniul
turismului, pe baza unor strategii coerente.

17. Concluzii generale

Dezvoltarea turismului balnear şi de recreere, poate duce la o dezvoltare
economică durabilă a staţiunilor de interes general, dar şi a localităţilor rurale ce
dispun de factori balneari, datorită efectului multiplicator al acestei activităţi.
Se vor resimţi influenţe pozitive asupra mediului ambiant şi asupra
economiei dintr-o regiune - agricultură, transporturi, construcţii, industrii de
prelucrare şi alimentare, serviciilor din cele mai diverse domenii.
Odată cu dezvoltarea turismului, creşte presiunea antropică asupra
mediului înconjurător şi apar fenomene de degradare a acestuia. Natura
transformată de om îşi pierde din valenţele sale recreative, însă ca o compensaţie a
acestui fenomen, omul şi-a diversificat zestrea turistică producând noi valori,
înnobilându-şi ambientul odată cu ridicarea standardului său de civilizaţie.
Stabilirea strategiei turistice va avea în vedere elementele ce pot influenţa
decizia turistului în alegerea destinaţiei sale. Condiţiile factoriale, care influenţează
turiştii în alegerea locaţiilor pentru petrecerea concediilor sunt reprezantate de:
resursele naturale (izvoare cu apă minerală şi termală, nămoluri teraputice, mofete,
alţi factori naturali de cură balneară, climat, peisaj, cursuri de apă, lacuri, plaje,
situaţie geografică, patrimoniu cultural, colecţii de artă, ş.a.), resursele de capital şi
infrastructură (turismul are nevoie de infrastructură dezvoltată, mijloace de
transport moderne, condiţii corespunzătoare de cazare, alimentaţie şi agrement,
amenajări locale şi regionale, nivelul investiţiilor din turism depinde de sursele
financiare pe care capitalul autohton sau internaţional le alocă dezvoltării acestui
sector) şi resursele umane.
Combinarea celor trei grupe de factori formează baza poziţiei concurenţiale
a unei destinaţii. Poziţia concurenţială a unei destinaţii este determinată în mare
măsură de gradul său de specializare şi de calitatea ofertanţilor.

27
 Calitatea produselor turistice este dată la rândul ei de calitatea naturală
(condiţiile mediului), calitatea materială (echipamente hoteliere, de servire a mesei,
dotarea bazei de tratament, mijloce de transport, evenimente culturale şi sportive,
spectacole, ş. a.) şi calitatea imaterială (serviciile, sistemul de informare a
clienţilor, managementul firmei).
O infrastructură adaptată şi eficientă este în egală măsură necesară pentru a
evidenţia avantajele naturale ale unui loc (frumuseţea şi diversitatea peisajului,
factorii climatici, aerul ş.a.) nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor. Nu
este vorba numai de căile de comunicaţie (aeroporturi, drumuri, căi ferate şi servicii
publice), centrele turistice au nevoie şi de alte tipuri de infrastructură, în special în
domeniul tratamentului, agrementului, relaxării şi refacerii (culturii, sporturilor şi
spectacolelor), cerinţe tot mai actuale pe piaţa turistică balneară.
Turismul balnear este printre puţinele forme de turism care valorifică într-o
mare măsură progresul tehnic atât la nivelul echipamentelor medicale moderne care
sunt prioritare pentru dezvoltarea acestei forme de turism, cât şi la nivelul celorlalte
categorii de echipamente (cazare, alimentaţie, agrement). Nealinierea dotărilor la
noile tendinţe manifestate pe plan mondial poate duce la izolarea unei zone
balneare, indiferent de calitatea resurselor naturale existente. Cercetările ştiinţifice
contribuie la creşterea eficienţei tratamentelor şi la recunoaşterea lor în lumea
medicală.
Motivaţia îngrijirii sănătăţii determină modificări în conţinutul turismului
balnear care devine mai complex decât în cazul celorlalte forme de turism, fiind
rezultatul combinării resurselor naturale (factori terapeutici), cu serviciile turistice
(transport, cazare, alimentaţie, agrement) şi cu tratamentul balnear care devine
serviciu de bază. Totodată, conţinutul şi specificitatea turismului balnear impun
particularizarea fiecăruia dintre serviciile turistice la cerinţele turismului balnear,
ajungându-se ca unele dintre ele să reprezinte chiar o continuare a tratamentului.
Infrastructura de cazare din staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării a
cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare sinuoasă şi sincopată. În prezent ar fi
nevoie de investitori care să construiască sau să renoveze spaţiile destinate
turismului balnear, respectând strategiile unei dezvoltării durabile, pentru a
răspunde solicitărilor turiştilor şi pentru a nu deteriora calitatea factorilor de mediu.
Oamenii trebuie să conştientizeze şi să înveţe faptul că mediul este un „bun
perisabil” care se reface foarte greu, iar afectarea profundă a acestuia va conduce şi
la dereglarea activităţii sectorului turistic.
Spaţiile de cazare trebuie să asigure pe lângă condiţiile de igienă şi confort
optime şi o serie de comodităţi care să-i uşureze curantului şederea în cameră. În
acest sens echipamentele hoteliere, prin dimensionarea spaţiilor, construirea unor
holuri mai largi, existenţa unor dotări speciale în baie, a lifturilor de tip sanatorial, a
paturilor ergonomice şi chiar a modului de dispunere a mobilierului, trebuie să fie
adaptate sejurului într-o staţiune balneară. Cercetări recente au arătat că şi coloritul
(cromoterapia), sonorizarea (meloterapia), mirosurile (aromoterapia), iluminatul,
pot contribui la reuşita tratamentului. Pentru a putea răspunde într-o cât mai mare

28
măsură diverselor solicitări ale clientelei, este important ca unitatea de cazare să
ofere o gamă largă de servicii complementare adaptate nevoilor acestui segment.
Bazei de alimentaţiei îi revine un rol important în efectuarea cu succes a
tratamentelor, ea poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului (fiecărui tip de
afecţiune fiindu-i recomandat un anumit regim alimentar), fie o modalitate de
tratament în sine: dietoterapia. Alimentaţiei i se pot asocia o serie de sfaturi
nutriţioniste care vizează educaţia în scopul asigurării unei vieţi sănătoase.
Deţinătorii stabilimentelor de alimentaţie publică ar trebui să ţină cont atât de cele
enumerate mai sus, dar şi de oferirea unor servicii ireproşabile celor turiştilor.
Agrementul până în prezent nu reprezintă un serviciu de bază în cazul
turismului balnear. Importanţa sa tinde să devină din ce în ce mai mare odată cu
modificările înregistrate în structura cererii turiştilor. Astfel, curanţii manifestă tot
mai intens pentru nevoia de a nu mai fi trataţi ca bolnavi, ci ca turişti, aceasta cu
atât mai mult cu cât efectuarea tratamentelor nu ocupă decât jumătate de zi.
Trebuie precizat că o componentă indisolubilă a curei balneare o reprezintă
detaşarea de cotidian, de problemele vieţii de zi cu zi, la aceasta contribuind în mod
semnificativ agrementul cu toate componentele sale. În urma studiilor de
specialitate, cercetătorii au evidenţiat rolul terapeutic al agrementului ca adjuvant al
curei balneare, fiind chiar o etapă a tratamentului, ce trebuie efectuată sub control
medical. Problema dezvoltării agrementului se pune tot mai acut în cazul turismului
de sănătate al cărui slogan este „punerea în formă” (fitness), pentru că anumite
forme de agrement reprezintă chiar motivaţia deplasării, iar de modul în care acesta
este conceput şi realizat, depinde şi aprecierea generală a staţiunii.
În conformitate cu cerinţele pieţei internaţionale în staţiuni ar trebui să se
dezvolte şi să se modernizeze baza de agrement, cu scopul atragerii turiştilor
dornici de relaxare, refacere şi recreere. Deplasarea interesului spre întreţinerea şi
menţinerea sănătăţii populaţiei active, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, reducerea
cheltuielilor asigurărilor de sănătate şi pentru dezvoltarea sectorului de întreţinere
este una dintre soluţiile turismului balnear.
Transporturile turistice, pe lângă contribuţia pe care o au la valorificarea
ofertei balneare şi în alegerea destinaţiei călătoriei, se confruntă, în cazul turismului
balnear cu o serie de probleme de organizare, determinate atât de necesitatea
asigurării unui confort suplimentar pentru a nu agrava starea de boală a curanţilor şi
cu necesitatea adaptării mijloacelor de transport la cerinţele diferitelor segmente de
clientelă, cât şi cu nevoia de a păstra nealterată calitatea factorilor de mediu,
condiţie obligatorie în cazul turismului balnear. În prezent, atât infrastructura, cât şi
mijloacele de transport necesită renovări şi modernizări la standarde europene. De
aceea se impune tot mai pregnant tendinţa de a utiliza în staţiunile balneare numai
mijloace de transport nepoluante, (celelalte putând fi lăsate în parcările special
amenajate de la intrările în staţiuni), refacerea drumurilor din staţiuni, dar mai ales
modernizarea căilor de acces spre acestea.
S-a constatat că în ultimii patru ani pe fondul relansării creşterii economice
şi a finalizării procesului de privatizare, după perioade de stagnare şi criză,
potenţialul extraordinar pe care ţara noastră îl are în domeniul balnear a reînceput

29
să fie pus în valoare. Cu strategii adecvate, atât la nivel macroeconomic cât la nivel
microeconomic, se poate răspunde noilor cerinţe manifestate pe piaţa turistică
balneară prin crearea unor staţiuni polivalente, cu un profil de bază al staţiunii
modernizat, dar şi prin apariţia unor staţiuni cu profiluri noi: înlăturarea stresului,
repunerea în formă, înfrumuseţarea, profilaxia. Reuşita unui astfel de plan de
dezvoltare ar face din turismul balnear românesc un punct de atracţie nu numai
pentru turiştii români, ci mai ales pentru cei din celelalte state ale UE.
Valoarea deosebită a potenţialului turistic balnear din partea de vest a ţării,
conferit de diversitatea, volumul şi valoarea terapeutică a substanţelor minerale
terapeutice pe de o parte şi tendinţele manifestate pe piaţa turistică internaţională ca
urmare a dezvoltării turismului de sănătate pe de altă parte, oferă posibilitatea ca în
condiţiile unei strategii adecvate, turismul balnear să devină unul dintre punctele
forte ale turismului românesc care să îi confere acestuia şansa relansării pe piaţa
turistică internaţională.

Bibliografie selectivă:
1. Berlescu Elena, (1996), Mică Enciclopedie de Balneoclimatologie a
României, Editura ALL, Bucureşti;
2. Ciangă, N., (1998), Turismul din Carpaţii Orientali, Editura Presa
Universitară Clujană, Cluj – Napoca;
3. Măhăra, G., (1994), Contibuţii la stabilirea stresului bioclimatic în
depresiunile golf ale Munţilor Apuseni, Analele Universităţii din Oradea,
Tom IV, Oradea;
4. Măhăra, G., (1995), Stresul bioclimatic cutanat pe versantul vestic al
Munţilor Apuseni, Analele Universităţii din Oradea, Tom V, Oradea;
5. Pricăjan, A., (1985), Substanţele Minerale Terapeutice din România,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;
6. Teleki, N., Munteanu, L., Stoicescu, C., Teodoreanu Elena, Grigore, L.,
(1984), Cura balneoclimatică din România, Editura Sport – Turism,
Bucureşti;
7. Teodoreanu Elena şi colab., (1984), Bioclima staţiunilor balneoclimaterice
din România, Editura Sport – Turism, Bucureşti;
8. Teodoreanu Elena şi colab., (1986), Cura Balneoclimaterică – indicaţii şi
contraindicaţii, Editura Medicală, Bucureşti;
9. Ţenu, A., (1973), Apele subterane şi de adâncime din Banat, Editată de
Serviciul Studii Documentare şi Publicaţii tehnice ale Institutului de
Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti ;
10. Ţenu, A., (1981), Zăcăminte de ape hipertermale din nord – vestul
României, Editura Academiei Române, Bucureşti;
11. *** Guvernul României, Autoritatea Naţională pentru Turism, Strategia
naţională de dezvoltare economică a României pe termen mediu, 2000-
2004 Bucureşti, martie 2000.
12. *** Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026;

30