DREPT CONSTITUTIONAL SI

INSTITUTII POLITICE
Elemente de teorie a constitutiei
Constitutia legea fundamentala a unui stat alcatuita din norme juridice, investita cu forta juridica
extrema, ce are loc in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii. Altfel spus constitutia este
legea fundamentala care reglementeaza organizarea si functionarea puterii.
Constitutile sunt de doua feluri:
- scrise (marea lor majoritate)
- nescrise (in Marea Britanie, Noua Zeelanda si Israel)
Prima constitutie a lumii a fost cea din Marea Britanie si a inceput in anul 1915.Prima constitutie
integral scrisa este constitutia Americana de la Philadelfia 1787, in vigoare si astazi.Ulterior dupa
modelul constitutiei americane si statele europene au inceput sa-si adopte contitutii scrise.
Trasaturile constitutiei:
- are caracter de lege, insa este o lege fundamentala;
- are un continut complext deoarece constitutia unei tari, reprezinta baza legislatiei acelei tari;
- priveste cu precadere puterea de stat;
- are o forta juridica suprema;
- are de regula forma scrisa;
- se adopta in forme solemne;
- are forma sistematizata si are o stabilitate stabila.

Izvoarele dreptului constitutional romanesc

Izvoarele de drept sunt formele de exprimare a normelor juridice; in cazul dreptului
constitutional izvoarele de drept sunt primele in care se exprima normele constitutionale.
1) Constitutia si legile de modificare a constitutiei reprezinta principalul izvor al dreptului constitutional.
(NOTA) In Romania parlamentul adopta 3 categorii de legi diferite prin importanta si modul de
adoptare.Modul de adoptare se refera la felul in care sunt votate legile in parlament.
Se utilizeaza urmatoarele categorii de majoritati:
- majoritatea calificata se numeste astfel deoarece este precizata de lege (majoritate de 2/3 din
numarul total sau de 3/4 din numarul total);
- majoritatea absoluta jumatate plus unu din numarul total;
- majoritatea simpla jumatate plus unu din cei prezenti; daca cei prezenti sunt jumatate plus unu din
numarul total;
- majoritatea relativa (este o majoritate anglo americana),o majoritate comparativa de tipul cel mai
mult dintre fara conditia lui jumatate plus unu.
Prin urmare parlamentul Romaniei voteaza urmatoarele tipuri de legi:
- legi constitutionale (legi de modificare a constitutiei), se voteaza cu majoritate calificata de 2/3 din
numarul total;

- legi organice (se mai numesc astfel deoarece reglementeaza cele mai importante domenii de
activitate), se voteaza cu majoritatea absoluta;
- legi ordinare (reglementeaza celelalte domenii de activitate), se voteaza cu majoritatea simpla.
Prin urmare constitutia si legile de modificare a constitutiei sunt principalul izvor al dreptului
constitutional romanesc.
2) Izvor al dreptului constitutional toate legile organice si ordinare care se refera la problemele
constitutionale.
3) Ordonanta de guvern care se refera la problemele constitutionale. In perioadele in care parlamentul
nu este in activitate si apar probleme care solicita solutionare legislativa grabnica, guvernul e abilitat sa
adopte acte normative cu putere de lege,numite ordonante de urgenta.Cand aceste ordonante se refera
la probleme constitutionale ele sunt izvoare ale dreptului constitutional.
4) Juristprudenta (Decizile Curtii Constitutionale), sunt considerate izvor al dreptului constitutional.
5) Tratatele internationale sunt izvoare ale dreptului constitutional romanesc daca:
- se refera la probleme constitutionale;
- sunt licite;
- sa fie ratificate de parlamentul Romaniei;

Adoptarea constitutiei
Adoptarea constitutiei este un proces complext, care are in vedere:
- initiativa adoptarii;
- procedeele de adoptare;
- organele capabile sa adopte constitutii.
Initiativa adoptarii unei constitutii revine de obicei acelui organ aflat in varful puterii politice, deoarece
el este cel care are o viziune mai ampla asupra prezentului si viitorului natiunii.
Procedurile de adoptare sunt intotdeauna solemne, desi nu sunt aceleasi in toate statele.
Privitor la organul abilitat sa adopte constitutii, identificam doua situatii:
a) Cand nu exista nici o alta constitutie anterioara organul abilitat sa adopte se numeste putere
constituanta originara. Este cazul statelor recent infiintate, a statelor iesite dintr-o revolutie politica sau a
statelor care si-au dobandit independenta.In aceasta situatie puterea constituanta originara este puterea
provizorie a momentului (Ex: statul Israel 1942).
b) Daca exista deja o constitutie atunci viitoarea noua constitutie va fi adoptata de puterea instituita,
numita astfel deoarece e prevazuta explicit in vechea constitutie.
De-a lungul timpului in functie de modul in care au fost adoptate intalnim urmatoarele tipuri de
constitutii:
1) constitutia acordata (charta concedata) este o constitutie adoptata de rege in calitatea lui de
suveran absolut si daruita poporului. Este o constitutie primitiva si profund nedemocratica. (Ex: Franta
1914 si Japonia 1889).
2) constitutia-stat este tot o constitutie nedemocratica adoptata de rege, dar care este supusa formal si
votului popular. (Ex: constitutia lui Carol al-II-lea).
3) constitutia-pact este constitutia inteleasa ca un contract incheiat intre poporul reprezentat prin
parlament si rege.Astfel de constitutii s-au folosit in doua situatii:
- pentru solutionarea pasnica a unor revolte populare (partea scrisa a constitutiei Marii Britanii,
reprezinta un sir de contracte incheiate intre rege si poporul rasculat);
- o astfel de constitutie s-a folosit si de catre tarile care au adus la tronul lor principi straini (Belgia si
Romania).
4) constitutia-conventie este o constitutie de tip american.A fost adoptata de o adunare special aleasa
in acest scop, numita conventie (Ex: Philadelfia 1787).

5) constitutia parlamentara constitutia este votata de parlamentul investit si cu calitatea de adunare

constituanta.De regula constitutiile europene au fost votate cu majoritate calificata de 2/3 si dupa al-II-lea
Razboi Mondial au fost supuse si referendumului popular.
In Romania constitutia actuala a fost adoptata pe 8 decembrie 1991 de un parlament special ales in
acest scop si confirmata prin referendum.

Modificarea (Revizuirea) constitutiei

Constitutia se modifica dupa aceleasi proceduri conform carora a fost adoptata.Revizuirea unei
constitutii se face printr-o lege speciala de revizuire care trebuie votata in parlament cu majoritate
calificata de 2/3 si supusa apoi referendumului (in 30 de zile de la votare).
In Romania au drept de initiativa privind revizuirea:
- presedintele tarii la propunerea guvernului;
- un sfert din numarul total de parlamentari;
- minim 500.000 de cetateni cu drept de vot, provenind din cel putin jumatate din judetele tarii, minim
20.000 de cetateni din fiecare judet.
In Romania constitutia a fost revizuita in anul 2003.
Tendinta naturala a oricarei constitutii este de a se stabiliza (rigidiza) pentru a rezista cat mai mult in
timp. De aceea au fost initiate proceduri care sa descurajeze modificarea prea rapida a unei constitutii,
cum ar fi:
a) interzicerea explicita a modificarii constitutiei pe veci prevedere iluzorie deoarece puterea
constituanta de astazi nu poate decide in numele puterii constituante de maine.(Ex: Franta 1951).
b) interzicerea revizuirii numai a unor capitole din constitutie (Ex:In Romania se interzice modificarea
capitolului intai din constitutie).
c) prevederea unor procedee foarte greoaie de revizuire care sa descurajeze aceasta intentie (Ex:
Romania Constitutia din 1866).
d) interzicerea modificarii constitutiei pe o anumita perioada de timp (constitutia americana interzicea
modificarea ei in primii 21 de ani de la adoptare).
e) interzicerea modificarii constitutiei in perioada ocupatiei militare (Fanta), in stare de razboi, de asediu
sau de urgenta (Romania).
In Romania constitutia poate fi modificata dupa aceleasi reguli dupa care a fost adoptata.Se modifica
printr-o lege care trebuie votata in parlament cu o majoritate calificata de 2/3 si supusa apoi
referendumului in maxim 30 de zile de la votare.In Romania constitutia a fost revizuita in anul 2003.

Suspendarea constitutiei
Teoretic orice suspendare a constitutiei este ilegala, de aceea constitutia Romaniei din 1866 o
interzicea.Totusi specialistii admit suspendarea totala sau partiala a unei constitutii invocand teoria
necesitatii.
In practica constitutile au fost suspendate in urmatoarele situatii:
- constitutia se suspenda in cazurile de criza politica grava, cand guvernantii renunta temporar la
democratie. Chiar si constitutia Romaniei la articolul 53 prevede posibilitatea restrangerii temporare a
unor drepturi fundamentale ale cetatenilor;
- constitutia se suspenda in cazul unor lovituri de stat;
- constitutia se suspenda in cazul restituirii starilor de asediu, de necesitate;
- constitutia se suspenda cand se guverneaza cu ajutorul decretelor sau a legilor (legile le da
parlamentul iar decretele le da seful de stat).

Abrogarea constitutiei
Abrogarea constitutiei reprezinta inlocuirea unei constitutii vechi cu o constitutie noua. De obicei
vechea constitutie indica si organul destinat adoptarii noii constitutii. In practica tot mai rar se intampla
abrogari de constitutii.

Suprematia constitutiei
Din punct de vedere al fortei juridice dar si al importantei constitutia se afla in fruntea ierarhiei politice
si juritice. Aceasta pozitie o denumim suprematia contitutiei si ea produce urmatoarele consecinte:
a) daca un domeniu al constitutiei se modifica, toate legile care corespund acelui domeniu, trebuie sa se
modifice in acord cu modificarea constitutiei;
b) orice lege sau ordonanta trebuie sa fie in concordanta cu constitutia. Daca nu este, atunci acea lege
trebuie fie abrogata, fie corectata spre a fi pusa in acord cu constitutia.

Controlul constitutionalitatii legilor

O consecinta a suprematiei constitutiei este obligatia oricarei legi de a fi in acord cu constitutia.Prin
urmare orice act normativ (lege sau acte normative cu putere de lege) trebuie sa fie supuse controlului
de constitutionalitate.
Acest control poate fi:
- anterior (preventiv);
- posterior (considerat controlul veritabil).
In statele lumii au fost utilizate diferite organe destinate controlului constitutionalitatii legii:
a) in unele state controlul constitutionalitatii legii e realizat tot de catre parlamentul care a votat legea
(autocontrol);
b) in unele state controlul constitutionalitatii legii se efectueaza de un organ special ales in acest scop;
c) in unele state (Franta,Romania sau Spania) controlul constitutionalitatii legii se efectueaza de catre un
organ politico-juridic, infiintat in acest scop (Consiliul constitutional,Curtea constitutionala si Tribunalul
constitutional);
d) in S.U.A controlul constitutionalitatii legii se efectueaza de catre Curtea Suprema de Justitie (inca din
anul 1802).
e) in state precum Elvetia controlul contitutionalitatii legii se efectueaza de catre instantele obisnuite de
judecata.
In Romania controlul constitutionalitatii legii de efectueaza de catre Curtea Constitutionala, care se
organizeaza si functioneaza pe baza articolelor 142-147 din constitutie, a legii 47 pe 1992, republicata in
2004, precum si pe baza altor acte normative.
Curtea constitutionala e formata din 9 judecatori alesi pentru un singur mandat de 9 ani,dupa cum
urmeaza: - 3 judecatori alesi de Camera Deputatilor;
- 3 judecatori alesi de catre Senat;
- 3 judecatori numiti de presedintele Romaniei.
La fiecare 3 ani Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime.Judecatorii isi aleg din randul lor un
presedinte pe un mandat de 3 ani (maxim 2 mandate).Judecatorii Curtii constitutionale trebuie sa aiba
studii juridice, maxim 18 ani in profesia juridica si rezultate deosebite.Pe durata mandatului nu au voie sa
faca parte din partide politice si nu au voie sa indeplineasca nici o alta functie cu exceptia celei de cadru
didactic universitar.

Atributiile Curtii Constitutionale

1) Se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora.
Inainte ca presedintele sa semneze legea propusa de parlament Curtea Constitutionala trebuie sa o
verifice pentru a vedea daca este corect scrisa.
2) Se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau a actelor internationale.
Inainte ca actele sau tratatele internationale sa fie semnate de seful statului, acestea trebuie verificate
mai intai de Curtea Constitutionala pentru a se stabilii daca acestea sunt avantajoase pentru tara.
3) Se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor parlamentului.
4) Hotaraste asupra exceptilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata
instantelor judecatoresti sau de arbitraj.
Arbitrul judecatoresc este acea persoana care hotaraste carei parti ii acorda dreptatea intr-un caz.Dar
ambele parti trebuie sa-si dea cuvantul ca vor respecta decizia finala a arbitrului.Curtea Constitutionala
verifica si aceste decizii in cazurile exceptionale.
5) Solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice.
6) Vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea presedintelui Romaniei si confirma rezultatele
acelei alegeri.
Curtea Constitutionala numara voturile si hotaraste anularea lor daca este cazul in functie de imprejurari.
7) Constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de presedinte.
Interimatul poate fi:
- presedintele Senatului;
- presedintele Camerei Deputatilor.
Interimatul se aplica atunci cand presedintele este bolnav sau cand acesta este suspendat.Curtea
Constitutionala trebuie sa verifice daca este cazul ca interimatul sa intervina in respectivele
situatii.Oricum ar fi presedintele va trebui sa-si reia mandatul in maxim 45 de zile, astfel va fi scos din
functie.
8) Da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare a presedintelui.
Curtii Constitutionale i se cere aviz consultativ dar parlamentul face cum doreste in legatura cu
suspendarea presedintelui.Cu alte cuvinte parlamentul poate tine cont sau nu de decizia Curtii
Constitutionale.
9) Vegheaza la respectarea procedurilor de organizare si desfasurare a referendumului si confirma
rezultatele acestuia.
Referendumul este votul poporului care poate fi secret sau oficial.
10) Verifica indeplinirea conditiilor pentru executarea initiativei legislative de catre cetateti.
Initiativa legislativa este dreptul de a propune legi corelat cu votul parlamentului.Dreptul la initiativa
legislativa il are:
- guvernul (initiativa guvernului trebuie obligatoriu pusa in dezbatere de parlament);
- poporul (minim 100.000 de cetateti cu drept de vot, care locuiesc macar intr-un sfert din judetele tarii,
cel putin 5000 de cetateti de fiecare judet.);
- un grup de parlamentari.
De regula seful statului nu are voie sa propuna legi.
11) Hotaraste asupra contestatilor care au ca obiect consitutionalitatea unui partid politic.
Sunt state in care infiintarea partidelor politice sunt reglementate de lege.In Romania pentru a se infiinta
un partid trebuie respectate urmatoarele:
- macar 25.000 de semnaturi (acestea sunt fondatorii partidului);
- trebuie sa trimita la Tribunalul Bucuresti planurile de guvernare;
- trebuie sa aiba in planul de guvernare numai prevederi democratice.
In final daca se aproba infiintarea unui partid acesta este inscris in Lista Partidelor Politice.Curtea
Constitutionala trebuie sa verifice legalitatea sau ilegalitatea unui partid politic.
12) Curtea Constitutionala indeplineste si alte atributii.

Actele emise de Curtea Constitutionala sunt decizile, hotararile si avizele consultative.Decizile Curtii
Constitutionale sunt general-obligatorii.

Sisteme Constitutionale
Sistemele constitutionale ale statelor lumii in functie de forma de guvernamant,se impart in doua
categorii:
- monarhiile;

- republicile.

Monarhiile.In principiu in monarhii puterea apartinea monarhului.Din punct de vedere istoric au

existat:
- monarhie absoluta;

- monarhie dualista (specifica tarilor romanesti).

In monarhia dualista parlamentul si regele aveau aceleasi puteri.Regele in aceasta forma de guvernare
sanctiona legea, nu o semna.Daca regele nu semna legea propusa de parlament, acesta nu putea fi in
nici un fel sanctionat.
In monarhiile contemporane (parlamentare sau constitutionale) regele nu este subordonat parlamentului
dar sunt si situatii in care parlamentul devine determinant:
- cand se desemneaza urmasul la tron (cand regele nu are succesor la tron, acesta are dreptul cu
acordul parlamentului sa-si desemneze succesorul);
- parlamentul decide si in cazul in care dinastia se stinge, cand dupa caz parlamentul desemneaza o
alta dinastie regala sau desfinteaza monarhia si instaureaza republica.
In monarhie regele este dincolo de partizanatul politic,acesta nefiind ales nu poate fi nici demis.O
parte din monarhii au restrictionat la tron doar partea masculina dar alte monarhii mai ales din nordul
Europei: Olanda, Norvegia,Anglia au acceptat si regine.
Republica reprezinta o forma de guvernamant in care poporul se autoconduce.Fizionomia
republicilor depinde de raporturile dintre seful statului si parlament.Tipurile de republici sunt:
1) Republica parlamentara (Ex:Italia,Germania,Grecia,Cehia,Turcia,Slovacia,Ungaria).In aceasta forma
de guvernare presedintele statului este ales de catre parlament si raspunde in fata acestuia (parlamentul
il poate chiar demite).Guvernul este subordonat numai parlamentului.Republicile parlamentare se
aseamana foarte mult cu monarhiile contemporane.In acest tip de republica primul ministru este cea mai
puternica personalitate din stat.Presedintele nu are nici un fel de putere, acesta avand un statut formal.
2) Republica prezidentiala (Ex:cele trei americi in afara de Jamaica,Uruguay si Canada).In aceasta
forma de guvernamant presedintele este ales de intregul popor,acesta avand putere egala cu
parlamentul. De aceea guvernul e numai in subordinea presedintelui care mai are si functia de prim
minitru.
3) Republica semiprezidentiala.Este modul de organizare al Frantei, dar l-au imprumutat
si:Rusia,Coreea de Sud,Finlanda,Polonia. In aceasta forma de guvernare presedintele este tot ales de
intregul popor dar are in subordine guvernul doar partial.Presedintele numeste un prim ministru care este
subordonat si parlamentului.Primul ministru nu poate fi demis de parlament fara acordul presedintelui si
nici de presedinte fara acordul parlamentului.In Romania este caracterizata de teoreticienii istoriei o
republica semiprezidentiala atenuanta findca desi presedintele este ales de popor,el nu-l are in
subordine pe primul ministru.In Romania cel putin teoretic,primul ministru are atributii mai mari decat
presedintele.
Unele state arabe au imprumutat forme de guvernare europene sau au forme de guvernare arabesti.
Din punct de vedere al structurii statele sunt de doua feluri
- state unitare;

- state federale.
In statele unitare exista o singura conducere politica, o singura ordine juridica, o singura constitutie si
o singura cetatenie.Majoritatea statelor lumii sunt state unitare.Ex:Romania,Franta,Italia,Spania sau
Finlanda.
Statele federale sunt formate din doua sau mai multe state asociate.Ele au doua randuri de organizare
politica al fiecarei tari asociate,precum si un organ de conducere federal.Au doua randuri de ordine
juridica
doua randuri de constitutii si doua randuri de cetatenii.Ex:S.U.S.;Germania;Rusia).In S.U.A. sunt 50 de
state asociate.Fiecare stat are cate un guvernator,iar peste ei este presedintele federal (Obama).Fiecare
stat are o constitutie proprie, existand si o constitutie federala.Exista o cetatenie specifica fiecarui stat si
o cetatenie federala.
Din punct de vedere al modului in care functioneaza Uniunea Europeana se aseamana cu o
organizatie internationala.Din punct de vedere al organizarii si al tendintei de evolutie viitoare Uniunea
Europeana va deveni probabil o federatie.

Parlamentul putere legislativa

Parlamentul ca institutie are o vechime de peste 800 de ani, dar abea in ultimele 200 de ani a devenit
din organ consultativ un organ decizional.
Functiile parlamentului:
1) Functia legislativa parlamentul adopta legi si hotarari.
2) Parlamentul decide principalele directii de dezvoltare a tarii (prin intermediul legilor).
3) Creeaza sau desfinteaza institutii,numeste sau revoca din functie inalti functionari (avocatul
poporului,sefii servicilor secrete).La noi in tara presedintele propune nume de directori pentru diferite
functii iar parlamentul ii aproba sau nu.
4) Functia de control asupra executivului parlamentul isi exercita functia de control pe mai multe cai:

- prin intermediul solicitarii de informatii (cu conditia ca informatile sa nu aiba caracter secret si sa

nu

fie folosite in scop privat);

- prin intermediul intrebarilor si interpelarilor (intrebari mai ample in care se cer, nu simple
raspunsuri ci explicatii) se foloseste in general acest control pentru demiterea presedintelui.In anii 90
ministrii impreuna cu primul ministru veneau la parlament pentru a primii intrebari.Acum este un
reprezentant al tuturor ministrilor.
- control prin intermediul solutionarii unor plangeri,reclamatii si sesizari.Este un organ specializat
care le rezolva,iar parlamentul verifica daca acestea sunt reale;
- prin intermediul comisilor parlamentare (in parlament functioneaza atat comisii permanente care
au si rol de control,cat si comisii temporare create anume in vederea controlului);
- control prin audierea si dezbaterea darilor de seama si alte rapoarte de activitate cel mai
simplu mod de control asupra S.R.I. sau Guvernului;
- control prin intermediul Avocatului poporului.
Institutia Avocatului Poporului (ombusman) apare in Suedia in anul 1766 ca o institutie menita sa
apere drepturile fundamentale ale cetatenilor.Ulterior ea s-a extins la aproape toate statele europene sub
diferite denumiri:Aparatorul Poporului,Comisar Parlamentar,Procuror parlamentar,etc.Este o institutie
menita sa protejeze cetateanul fata de abuzurile statului.
Avocatul poporului nu are putere de decizie (putere deliberatorie),acesta doar colaboreaza cu unele
organe ale statului, pentru solutionarea reclamatilor care au legatura cu statul (cu institutile statului).In
Romania s-a infintat in anul 1997 desi in constitutie a fost reglementat inca din anul 1991.

In unele state sunt mai multi Avocati ai Poporului.De exemplu Germania are doi Avocati ai Poporului:
unul pe probleme civile iar celalalt pe probleme militare.
In Romania institutia Avocatul Poporului este reglementata prin constitutie prin articolele 59-60,prin
legea 35/1997,republicata in 2004 (republicata modificata),precum si prin alte acte normative.
In Romania Avocatul Poporului este ales pe un mandat de 5 ani,avand dreptul la maxim doua
mandate.Este ales in sedinta comuna a celor doua camere.Inainte de revizuirea constitutiei mandatul era
de 4 ani, acesta fiind ales doar de Senat.
Are dreptul la adjuncti specializati pe domenii.Atat Avocatul Poporului cat si adjunctii nu pot face parte
din partide politice si nu pot indeplinii pe durata mandatului nici o alta functie in afara celei de cadru
didactic universitar.Isi exercita atributile fie la cerere,fie din oficiu.
Autoritatile publice sunt obligate sa acorde sprijin Avocatului Poporului.Anual acesta prezinta un raport
de activitate in parlament,prilej cu care poate formula si propuneri legislative.Aceasta este si o metoda
de verificare a parlamentului fata de Avocatul Poporului deoarece odata cu prezentarea raportului in
parlament acestuia i se pot pune intrebari si cere explicatii.Din cele 200.000 de sesizari anuale care
trebuie sa ajunga la Avocatul Poporului ajung doar 6.000,desi trebuie sa ajunga toate.
5) Functia externa a parlamentului.In domeniul politicii externe parlamentarii au pierdut initiativa,care a
fost preluata de guvern,astfel ca parlamentul a ramas doar un organ de reflectie.Totusi parlamentul
pastreaza cateva prelogative in domeniul politicii externe:
- ratifica tratatele internationale negociate de guvern;
- confirma sau dupa caz decide instituirea sau incetarea starii de razboi.
6) Functia de autoorganizare care la randul ei are mai multe dimensiuni (directii de actiune):
- indata dupa constituire parlamentul procedeaza la validarea membrilor sai se creeaza comisii
de validare care verifica legalitatea alegerii parlamentarilor.Inainte de de asi incepe actiunile
parlamentarii sunt verificati daca au fost alesi corect de comisia de validare formata din cei mai vechi
membrii ai Senatului si ai Camerei Deputatilor.Acestea conduc parlamentul in primele sedinte pana la
alegerea sefilor Senatului si a Camerei Deputatilor.
- crearea de organe de lucru intern (birouri parlamentare si comisii), care ajuta parlamentul in
problemele organizatorice.
- parlamentul isi voteaza bugetul acesta ar trebuii votat,cel putin teoretic, in functie de situatia
economica a tarii.
- parlamentul are unele atributii privitoare la statutul deputatilor si al senatorilor (ii poate
sanctiona,le poate ridica imunitatea).
- parlamentul are si alte atributii privind autoorganizarea.
Analizand insemnatatea parlamentului de astazi,precum si raporturilor acestora cu puterea executiva,
constatam ca ultimele 7-8 decenii au fost marcate de o dominatie a parlamentului de catre guvern.

Organizarea interna a parlamentului

In scopul cresterii eficentei activitatii parlamentarii isi creeaza organe de lucru interne: grupurile
parlamentare,comisiile parlamentare si birourile parlamentare in calitate de organe de conducere.
Grupurile parlamentare sunt asocieri de parlamentari care au aceleasi afinitati ideologice sau
aceleasi conceptii politice.Aceste grupuri au unele drepturi suplimentare in raport cu parlamentarii
independenti. Parlamentarii independenti teoretic nu au dreptul sa intre in grupuri parlamentare.
Birourile parlamentare sunt organele de conducere ale celor doua camere.Acestea sunt formate din
11 membrii: un presedinte,4 vicepresedinti,4 secretari si 2 chestori care au functia de casieri ai
camerelor. Presedintele este ales pe un mandat de 4 ani iar restul membrilor se realeg la inceputul
fiecarei sesiuni parlamentare.Birourile parlamentare se aleg conform regulii proportionalitatii: fiecare
partid reprezentat in parlament are dreptul la un numar de locuri in birourile parlamentare,proportional cu

ponderea sa parlamentara.In general aceste birouri asigura conducerea curenta a camerelor,ele

intocmind proiectul ordinii de zi si programul sesiunii parlamentare.
Comisiile parlamentare sunt de doua feluri: permanente si temporare, acestea constituindu-se tot pe
principiul proportionalitatii.Comisiile parlamentare sunt in numar de 14 la fiecare camera (ele corespund
in general fiecarui minister guvernamental).Acestea au ca scop:
- examinarea si avizarea proiectelor de legi;
- controlul asupra guvernului;
- rare ori pot fi insarcinate sa elaboreze proiecte de legi.
Participarea la o comisie se remunereaza (se plateste).Comisiile temporare se infiinteza pentru
organizarea unei anumite misiuni si dureaza pana la realizarea misiunii.Printre comisiile temporare
amintim:
- Comisiile de ancheta (sunt cele mai importante) au unele atributii asemanatoare organelor de
ancheta.Acestea pot audia martori, pot audia experti si pot solicita expertize.Martorul se pot prezenta
sau nu.Dar daca nu se prezinta comisiile de ancheta nu-i pot face nimic.
- Comisii de specializare.
- Comisii mixte formati din membrii ai celor doua camere cu scopul de a realiza un proiect comun (ex:
proiecte de a alcatuii legea revizuirii constitutiei).
- Comisii de mediere (numai pentru adoptarea constitutiei) de exemplu daca proiectul constitutiei difera
comisiile de mediere alcatuiesc o forma finala a proiectului.
Pentru conducerea sedintelor comunale ale celor doua camere se alege un comitent special.

Functionarea parlamentului
Parlamentul functioneaza in doua sesiuni ordinare:
- prima sesiune ordinara februarie-iunie;
- a doua sesiune ordinara septembrie-decembrie.
Se pot organiza si sesiuni extraordinare care se tin in afara sesiunilor ordinare.Acestea se
organizeaza la solicitarea biroului permanent a unui numar de deputati sau senatori sau chiar la
solicitarea presedintelui.
Forma curenta de lucru a parlamentului este sedinta.Aceste sedinte se tin de obicei la sediul
parlamentului.Sedintele incep luni la ora 12 si se incheie joi dupa amiaza.Vineri este zi de intalnire a
parlamentarului cu alegatorii din circumscriptie.
Dezbaterile din sedinte se stenografiaza si se dau publicitatii.In principiu sedintele sunt publice.In
parlament cuvantul se i-a numai de la tribuna.
Sanctiuni disciplinare:
- avertismentul;
- interzicerea dreptului la cuvant (taiatul microfonului);
- nu se admite dialogul in parlament si nici utilizarea de cuvinte jignitoare;
- evacuarea din sala;
- suspendarea temporara (de maxim o luna).

Actele parlamentului
Actele parlamentului sunt de doua feluri:
- acte politice (declaratii,mesaje) sunt acte de atitudine,neobligatorii.
- acte juridice (legi,hotarari,motiuni) legile, elaborarea legilor in parlament,este un proces complext care
presupune mai multe etape.
Initiativa legislativa inseamna dreptul de a propune proiecte de legi, corelat cu obligatia parlamentului
de ale dezbate si de a le supune la vot.
In Romania au dreptul la initiativa legislativa:

- guvernul (peste 80% dintre legile dezbatute in parlament sunt propuse de guvern);
- parlamentul;
- poporul dar initiativa legislativa a populatiei trebuie sa fie sustinute de minim 100.000 de cetateni cu
drept de vot provenind din cel putin un sfert din judetele tarii, minim 5.000 din fiecare judet.
In unele state mai au drept de initiativa legislativa si seful statului sau Curtea suprema de justitie (in
Statele Unite ale Americii).
Inainte de a fi depus in parlament proiectul de lege trebuie avizat de consiliul legislativ si cand e cazul
si de consiliul economic si social.In functie de natura (continutul) proiectului de lege acesta se depune
mai intai la Senat sau dupa caz la Camera Deputatilor.
Camera la care se depune mai intai proiectul se numeste camera de reflexie.In 45 de zile sau daca
proiectele de legi sunt de mare complexitate,in 60 de zile,proiectul depus trebuie supus la vot.Daca s-a
depasit acest termen proiectul se considera adoptat de camera respectiva.Proiectul adoptat in camera
de reflexie se trimite la cealalta camera numita decizionala, pentru ca prin vot camera decide definitiv
asupra proiectului respectiv.
Daca intre textele aprobate de cele doua camere apar divergente,acestea se pot rezolva prin acordul
camerei decizionale,sau daca acest acord nu exista,proiectul se intoarce la camera de reflexie care
decide definitiv in procedura de urgenta.
Indiferent de procedura mentionata anterior proiectul de lege depus la camera de reflexie se
inregistreaza la biroul permanent al camerei iar acesta il trimite apoi comisiei permanente de specializare
pentru avizare.
Comisia permanenta avizeaza pozitiv sau negativ proiectul si il retrimite biroului permanent.Indiferent
de avizul comisiei permanente,biroul permanent va planifica proiectul pentru dezbatere.
La data programata proiectul de lege este pus in dezbaterea intregii camere.Se pot formula
amendamente.Proiectul se voteaza pe fiecare articol in parte,apoi in intregul sau,se semneaza de
presedintele camerei respective si se trimite celeilalte camere care va repeta aceeasi procedura.Dupa ce
proiectul de lege a fost adoptat de ambele camere el este trimis presedintelui pentru promulgare.
Aparent promulgarea inseamna semnarea legii de catre seful statului, insa aceasta are semnificatii
speciale:
- semnand legea seful statului confirma ca ea a fost corect elaborata;
- prin promulgare presedintele in calitate de sef al puterii executive confirma ca a luat cunostinta de lege
si va trece la executarea ei;
- numai dupa promulgarea de catre seful statului legea este trimisa la monitorul oficial pentru a fi
publicata si pentru a intra in vigoare.
Seful statului are la dispozitie 20 de zile pentru a promulga o lege.In interiorul acestui termen el poate
cere o singura data reexaminarea legii de catre parlament.Dupa ce palamentul reexamineaza legea si o
re-voteaza,o trimite inapoi presedintelui care in 10 zile este obligat sa o promulge.
In afara legilor parlamentul mai adopta hotarari si motiuni.
Hotararile sunt de doua feluri:
- nominale de regula cand parlamentul numeste in functie.
- normative dintre cele mai importante mentionam: regulamentele parlamentului.
Motiunile sunt atitudini ale parlamentului fata de puterea executiva.Acestea sunt de doua feluri:
- motiuni simple sunt niste interpelari mai ample,niste critici aduse unor domenii de activitate,care insa
desi sunt supuse la vot nu produc efecte juridice.
- motiuni de cenzura ele au efect juridic fiindca daca sunt votate cu majoritate absoluta,determina
demiterea guvernului.
Procedura motiunilor este urmatoarea se redacteaza un text al motiunii (o argumentare a solicitarii
de demitere a guvernului).Aceasta cerere trebuie semnata de minim un sfert din numarul total de
deputati si senatori.Daca s-a intrunit numarul necesar de semnaturi motiunea se depune la biroul
permanent al uneia dintre camere.

In maxim 5 zile de la depunere textul motiunii se citeste in camerele reunite.In maxim 3 zile de la citire
motiunea se pune in dezbaterea camerelor reunite.Guvernului i se da posibilitatea sa se apere.Dupa
dezbatere motiunea se supune la vot.Daca se voteaza cu majoritate absoluta guvernul este demis si se
trece la formarea altui guvern.Daca nu se intruneste majoritatea absoluta motiunea se considera
respinsa,iar guvernul isi continua activitatea

Institutia sefului de stat

Principalele categorii de sefi de stat sunt monarhii si presedintii.Sunt si institutii atipice ale sefului
statului (guvernatorii).
Durata mandatului presedintelui in republica este intre un an (Elvetia) si 7ani (Irlanda).In majoritatea
statelor numarul de mandate prezidentiale este limitat la doua mandate.
In Romania mandatul presedintelui este de 5 ani.Poate executa maxim doua mandate care pot fi si
succesive.
1) Rolurile presedintelui sunt sarcinile fundamentale pe care acesta trebuie sa le
execute:
- Presedintele reprezinta statul roman in relatiile internationale.Indiferent de tipul statului
presedintele,monarhul sau regele au acelasi rol;
- Este garantul independentei si suveranitatii tarii.Este comandantul suprem al armatei.Ia decizile
importante in stare de razboi si de necesitate;
- Este garantul respectarii constitutiei si a legilor tarii;
- Este mediator intre cele trei puteri ale statului,precum si intre stat si societatea civila.Atunci cand apar
divergente intre parlament si guvern presedintele trebuie sa intervina si sa calmeza spiritele;
Atributiile presedintelui sunt cai de realizare a rolurilor presedintelui.
2) Atributiile presedintelui in raport cu parlamentul:
- promulga legea (fara promulgarea presedintelui legile nu intra in vigoare);
- poate sa dea mesaje parlamentului (mesajele presedintelui se audiaza in regim de urgenta in
parlament; ele se comunica fie direct de catre presedinte sau purtatorul sau de cuvant fie indirect prin
scrisori deschise; mesajele presedintelui nu se dezbat in parlament in prezenta acestuia);
- presedintele poate dizolva parlamentul daca cel putin doua tentative de formare a unui guvern au esuat
si pentru asta au trecut cel putin 60 de zile;
- parlamentul poate suspenda presedintele pe o durata de 30 de zile;
3) Atributiile presedintelui in raport cu guvernul:
- presedintele desemneaza un canditat la functia de prim-ministru;
- in caz de remaniere guvernamentala la propunerea primului ministru prin decret prezidential numeste
sau elibereaza din functie ministri;
- poate participa la sedintele din guvern,atunci cand se dezbat probleme de interes national sau cand
este invitat;cand participa la aceste sedinte presedintele prezideaza;
- presedintele poate consulta guvernul;
- presedintele infinteaza,ridica in rang sau desfinteaza misiunile diplomatice ale Romaniei,ii numeste sau
revoca din functii pe ambasadori;
- acorda ordine si decoratii,inalta la gradul de general si amiral;
- este comandantul fortelor armate.

Procesul de formare al unui guvern are in Romania urmatoarele etape:

- presedintele desemneaza un candidat la functia de prim-ministru,consultand partidul care are

majoritate absoluta in parlament;
- daca nu exista un astfel de partid presedintele desemneaza un candidat,consultand partidele
reprezentate in parlament;
- primul ministru desemnat are la dispozitie 10 zile (termenul nu este de decadere) pentru a prezenta in
parlament un program de guvernare si lista cabinetului;
- parlamentul dezbate si dupa caz acorda vot de incredere (majoritate absoluta) primului ministru si
guvernului;daca parlamentul nu acorda vot de incredere procedura se reia;
- daca parlamentul a acordat votul de incredere, guvernul depune juramant de credinta in
fata presedintelui;
- prin decrete prezidentiale presedintele numeste in functie guvernul.
4) Atributiile presedintelui in situatii exceptionale (stare de razboi sau catastrofe
naturale):
- presedintele poate institui prin decret starea de urgenta,asediu sau razboi;
- presedintele poate institui mobilizarea partiala sau totala (in 5 zile parlamentul se reuneste pentru a
confirma sau pentru a infirma aceste decizii ale presedintelui).
5) In raport cu autoritatea judecatoreasca presedintele Romaniei:
- numeste si elibereaza din functie prin decret pe magistrati;
- poate dispune gratierea individuala;
- in executarea mandatului sau,presedintele tarii beneficiaza de imunitate (in opinia unor specialisti,
presedintele beneficiaza de imunitate totala).
6) Raspundera politico-juridica a presedintelui:
- pentru fapte grave,de incalcare a constitutiei presedintele poate fi suspendat din functie de catre
parlament pentru o perioada de 30 de zile;
- la propunerea unei treimi din numarul total de deputati si senatori (121) presedintele poate fi suspendat
din functie. Se solicita avizul consultativ al curtii constitutionale.Propunerea de suspendare a
presedintelui se supune votului camerelor reunite.Cu majoritatea absoluta parlamenul poate decide
suspendarea presedintelui pentru o perioada de 30 de zile.Inlauntrul termenului de 30 de zile se
organizeaza referendum pentrut ca poporul sa decida daca il mai pastreaza in functie sau nu pe
presedinte.Daca poporul voteaza impotriva destituirii presedintelui,suspendarea acestuia inceteaza iar el
isi reia activitatea.Daca poporul voteaza pentru destituirea presedintelui,acesta este demis si in 3 luni se
organizeaza alte alegeri prezidentiale.
7) Raspunderea penala a presedintelui Romaniei:
- pentru crima de inalta tradare presedintele poate fi deferit justitiei la propunerea unei treimi din numarul
totat de deputati si senatori.
- cu majoritatea calificata de 2/3 din numarul total parlamentul poate decide trimiterea in ancheta a
presedintelui de care Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
- daca parchetul incepe urmarirea penala presedintele este considerat suspendat din functie.
- parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate decide trimiterea in judecata a
presedintelui sau, dupa caz, neinceperea urmaririi penale.
- daca este trimis in instanta, presedintele va fi judecat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.
- el are acces la toate caile de atac,ordinare sau extraordinare.
- daca va fi gasit vinovat, de inalta tradare, potrivit viitorului cod penal, presedintele va fi condamnat la
inchisoare pe viata.
- deocamdata actualul cod penal nu defineste crima de inalta tradare.
8) Actele presedintelui:

- actele presedintelui de numesc decrete prezidentiale si ele intra in vigoare odata cu publicarea in
Monitorul Oficial;
- decretele prezidentiale sunt valabile daca sunt contrasemnate de catre primul-ministru(marea
majoritate a decretelor prezidentiale trebuie semnate de primul-ministru pentrut a fi valabile);
- raspunderea decretelor prezidentiale apartine,de aceea, primului ministru.