BILETUL.1.Cladiri de locuit.

Exigente de atasare a cladirilor

de locuit.Iluminarea,insorirea,izolatia acustica si aerisirea
cladirilor de locuit.
1. Clasificare cladirilor de locuit.
I. Dupa destinatie(dupa contigentul de locatari pentru care ele sunt
destinate,si dupa durata de trai) cladirile de locuit se inpart in 4 grupe:
- cladiri de locuit cu apartamente(un apartament,tip celolar (blocate) cu un
perete comun, multe apartamente)-pentru famili aparte si cu o durata de
trai permanenta
- camine-destinata pentru o durata de trai temporara(studentii)
- hoteluri-dest.perioada de trai scurta
- pansionate-locuirea permanenta a batrinilor,invalizilor
Pansionatele pot
fi pentru:

- hotel de tip
- moteluri si
general cu
champinguri
cazare
(pentru
- copii
individuala, cu
autoturisti)
- ospicii pentru
serviciu
batrini si
Caminele pot fi:
alimentar
invalizi de tip
specializat
- pentru elevi si
general (cu
- hoteluri turistice
student
serviciul
(trebuie sa aiba
- pentru
medical comun)
constructii
muncitori
- ospicii de tip
alaturate care
sezonieri
curative (pentru
permit luarea
- garsoniere,
bolnavi ce nu se
mesei)
pentru familii
pot intretine
- hoteluri din
incomplete (sot
singuri)
zonele
si sotie)
balneoturistice
Hotelurile pot
sau baze
fi:
turistice
II.Dupa structura de sistematizare spatiala se inpart in 6 grupe
1. cu tronsoane - cu un tronson,cu 2 tronsoane,cu 3 tronsoane,cu 4
tronsoane,Numarul optimal este de 6 tronsoane.
2. Cladiri cu coridor central, apartamentele sunt situate si de o parte si de alta
3. Cladiri cu coridor lateral (coridorul este dintr-o parte).
4. Cladiri cu tronson si coridor central
5. Cladiri cu tronson si coridor lateral
6. Cladiri tip cellular

III. Cladiri de locuit dupa numarul de nivele.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
-

Cladiri de locuit tip parter (P).

Cladiri de locuit cu putine nivele (P+2E)
Cladiri de locuit cu un numar mediu de nivele 5 nivele. Trebuie sa fie:
apeduct
sistem de canalizare
pentru cladirile cu 5 nivele, conducta de gnoi
Cladiri de locuit cu multe nivele. 9 nivele. Trebuie sa aiba ascensor pentru
persoane.
Cladiri de locuit cu un numar sporit de nivele. 12
incepind cu 9 nivele se interzice utilizarea gazului.
apare inca un ascensor de persoane sau un ascensor de marfuri
incepind cu 9 nivele principalul element de urcare este ascensorul
incepind cu 10 nivele scara se face ermetica, scara este inchisa intr-un bloc
aparte, ca sa ajungem in aprtament trebuie sa trecem pe la balcon.
Cladiri de mare inaltime.
Pina la 16 nivele se face cu 2 ascensoare
Dupa 16 nivele se face dupa calculi

IV.Dupa numarul de apartamente

- cladiri cu un singur apartament
- cladiri cu 2 apartamente
- cladiri de locuit cu multe apartamente
Cladiri de locuit dupa gradul de responsabilitate si duritate
Clasa
cladirii
I

II

III

IV

Termen
exploatare (ani)
100
Grad
durabilitate I
50-100
Grad
durabilitate II
50-100
Grad
durabilitate II
20-50
Grad
durabilitate III

de Grad
de Numarul maxim Cond.exploatare
rez.la foc
de nivele
I
9
(nu
este Speciale
de
obligatorui)
I, II

Obisnuite

III

Obisnuite

III

Fara conditii de
exploatare

de

de

de

2.Exigente de atasare a cladirilor de locuit

Exigente functionale
1) Toate cladirile de locuit trebuie sa corespunda proceselor functionale ce decurg in
cladiri.
2) Asigurarea populatie cu spatiu locative structura demografica a populatiei si
normele de asigurare cu spatiu locative n=m-1
3) Numarul de odai trebuie sa fie egal cu numarul de memri sau numarul de membri
minus 1.
4) In perspectiva norma de asigurare cu spatiu locative va creste +1.
5) A 6 m.p. suprafata locuibila
6) A 20 m.p. suprafata totala.
7) Numai la noi si in Tadjikistan se permite locuirea a 2 familii in 2 odai tranzitare
8) Evidenta conditiilor de trai a populatiei din zona respective asupra structurii de
sistematizare a locuintei (gradul de cultura a populatiei).
9) Evidenta conditiilor climaterice asupra structurii locuintei.
Principii functionale de proiectare a cladirilor de locuit-schema cu
zona active,pasiva

Exigente fizicotehnice.
1.Asigurarea temperaturii normative-incaperii locuibile curente 1820C,incapr.de locuit din colturile sau capetele cladirilor(cu 2 pereti exteriori)2022C,cu 3 pereti exteriori 22-24C,incaperi auxiliare 14-16C.
2 Umiditatea aerului.- In incapere umiditatea aerului trebuie sa fie de 60 %.
Umiditatea redusa este daunatoare pentru sanatate. Umiditatea excesiva este si
mai greu de suportat, mai ales cind depaseste 80 %.
3. Presiunea atmosferica.
4. Gradul de iluminare naturala (e) . Reprezinta raportul dintre fluxul de
lumina in incapere fata de fluxul de lumina sub aerul liber pet imp posomorit ().
e= / 0 * 100%

Raportul dintre Lmax si Lmin nu trebuie sa depaseasca anumite proportii.

Af=(1/5.5..1/8)*A0,Af-Aria ferestrei,A0-Aria camerei,Aria geamurilor

coridoarelor cladirii trebuie sa fie: Af=1/16*Ac ,Ac - Aria coridorului.
Cind cladirea este totusi mai mare de 40 m se fac asa numitele buzunare de
iluminare care se vor aseza la distante normate (din capatul cladirii pina la
buzunar distanta trebuie sa fie 30 m iar intre buzunarele de iluminat distanta
maximal este de 20 m). Geamurile holurilor se vor calcula ca pentru incaperile de
locuit. Latimea holurilor se recomanda sa fie de 2 ori mai mare decit adincimea.

5. O alta exigenta este asigurarea gradului de insorire. Pentru

locuinte insorirea trebuie sa fie 3 ore pe zi fara intrerupere, in timpul
echinoptiilor.Insolatia necesara se asigura prin orientarea respectiva a
cladirilor
6.Asigurarea confortului acustic se face in cladirile de locuit in 2
faze:
a) Protectia locuintelor de zgomotul exterior(noaptea 45dB la partea exterioara a
geamului.ziua 55dB)
b) Protectia locuintelor de zgomotul interior(ascensorul si casa scari,conducta de
gunoi,zgomotul de la conducte si instalatii tehnico-sanitare,zgomotul aerian si de
soc din incaperile vecine).
Lupta cu ascensorul,casa scarii,conducta de gunoi se face prin amplasarea in
calea raspindirii zgomotului a incaperilor auxiliare si a intrarilor in
apartament.Ascensorul nu poate avea nici o legatura rigida cu nici una din
constructiile cladirilor.Tevile se amplaseaza in cutii special sau in niste NISE
inchise executate in peretii portantii.
Lupta cu zgomotul de la instalatii tehnico-sanitare se face se face prin amplasarea
acestora numai in incaperii auxiliare.Pompele si alte instalatii sanitare se
amplaseaza numai la etajele tehnice si se fixeaza numai de constructiile cladirilor
numai prin intermediul garniturilor elastic.
Lupta cu zgomotul aerian si de soc se face prin metode constructive,in special
pentru respectarea legii maselor.(1 m.p.de constructive 400 kg reduce zgomotul
cu 50 dB).
7.Frecventa schimbului de aer

 In incaperilor de locuit trebuie sa fie asigurat un schimb de aer 3 3 / la

un 1m.p in camera de zii
La bucatarie 60 3 /
La baie ,wc 253 /
La grup sanitary comun 503 /
In bucatarie si grup sanitar schimbul de aer se face prin canale de vintilare de
forma dreptunghiulara sau tubulara sau prin oberlihte speciale.
La cladirile de locuit cu multe nivele se fac canale de vintelare comune,cu
racordarea acelueas canal cu cel putin un etaj.Un canal de ventilare poate
deservi:o bucatarie,WC,o camera de baie.
Viteza de circulatie maximala iarna este 0,05...0,07 m/s .si vara 0,1...0,15 m/s
nu trebuie sa depaseasca 0,2 m/s,reisind din aceste considerente se stabileste
inaltimea etajului in lumina(de la pardosea pina la tavan)pentru RM
2500.Dar ultimu etaj cu acoperis terasa trebu sa fia 2800(3000).
In casele de locuit Hetaj=2,8m(pentru cladiri cu 5-8 nivele),iar in zona 1 si 4
Hetaj 3m si mai marii.
8.Aerisirea locuintilor
(apartamentelor):
1. Aerisirea directa
2. Aerisirea directa prin
casa scarii
3. Aerisire unghiulara
4. Aerisirea directa prin
goluri de diferite nivele
5. Casa scarii
6. Corridor

BILETUL.2.Fundatii.Alcatuirea generala a
fundatiilor.Definitii clasificari.Izolarea hidrofuga a peretilor
subsolurilor pentru diferite cote ale apelor friatice.
Fundatie-subansamblu structural a constructiei amplasate in partea inferioara a
cladiri,care prea toate incarcarile provenite de la constructia amplasata sus si le
transmite terenurilor de fundare.
Fortele ce actioneaza asupra fundatiei:
1. Sarcina
2. Reactia elastic a pamintului
3. Impingerea lateral a pamintului
4. Incarcarile seismic si vibratiile orizontale
5. Forta de umflare a pamintului
6. Forta de vibrare
7. Temperature pamintului
8. Temperetura aerului din subsol
9. Umeditatea pamintului
10. Umeditatea aerului din subsol
11. Inpuritati aggressive din apa aer
12. Actiunile biologice
Fundatiile trebuie sa corespunda urmatoarelor exigente:
1. Sa posede capacitatea portanta necesara
2. Sa posede un grad de durabilitate cel putin egal cu cel al cladirii
3. Sa fie rezistente la alunecare si rasturnare
4. Sa fie rezistente la actiunea apelor freatice
5. Sa fie rezistente la actiunea substantelor chimice si biologice aggressive din
apele freatice, pammint si aer
6. Sa fie tehnologice in executie
7. Sa fie economice
Fundatiile pot fi clasificate dupa:
1.
a.
b.
2.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.

Dupa adincimea de fundare:

Fundatii directe (de mica adincime)
Fundatii indirect
Dupa materialele utilizate sunt:
Lemn- cu conditia ca cota apelor freatice este mai inalta decit pilotii
Din zidarie din piatra naturala sau artificial
Din beton ciclopiant (turnam beton si aruncam pietre)
Din beton simplu fara armatura
Din beton armat
Turnat monolit pe loc
Montate din elemente prefabricate
Fundatii din constructii metalice

Fundatiile din materialele a. e. pot fi numai fundatii rigide.

Fundatiile f.-h. sint fundatii elastic.
3. Dupa Solutia constructive fundatiile pot fi:
a. Continuie ( fundatii executate sub forma de panglica sub toti peretii portanti
sau autoportanti.)
b.Fundatii izolate sub stilpii structurii de rezistenta
c.Fundatii pe radier general (toate cladirile incepind cu 10 nivele trebuie sa fie
pe radier general)
d.Fundatii pe piloti ( daca nu au capacitate de fundare necesara ,ele sint fundatii
indirect de mare adincime.)

In cazul reliefului accidentat fundatia se face in trepte. Pentru terenurile de

fundare cu densitate mare inaltimea treptei poate fie gala cu lungimea,
respectinduse conditia ca l>1m; h<1m ; h/l=1; h/l=1/2;
Fundatiile pe pilotii se folosesc cind straturile de pamint au capacitate
portanta mare si se afla la adincime mare(pina la 30-40 m) iar cele aflate la
suprafata sunt incapabile de a prelua incarcarile provenite,fie ca sunt tasabile 1
kg/3 sau sensibile la umezire.
Ele reprezinta niste stilpii care se introduce in pamint si deasupra lor se executa o
constructive din beton armat,turnat monolit.Dat fiind ca matoda precedent nu e
avantajoasa se foloseste fundatii pe piloti flotantii:
a)intr-un rind-(3d intrepilotii,b)in 2 rindurii-(4d,3d,intre rinduri 3d),d)in sah(3d)
Dupa materialele utilizate pilotii pot fii:
-lemn(unde nivelul apelor subterane se afla la suprafata)
-din beton armat
-Din metal(pentru situati cu alunecarii de teren)
-Combinate(din structure metalice,din beton sau beton armat)
Dupa metoda de executare a fundatiilor
1. Cu piloti introdusi prin batere(cu sonete ,virbrare)
2. Cu piloti turnatii pe loc(se foreaza o gaura,se introduce armaturasi se toarna
betonul)
3. Cu piloti prefabricatii introdusi in foraje
4. Dupa tehnologia de executie fundatiile pot fi:
a. Fundatii executate la fata locului direct in groapa de fundatie
b. Fundatii prefabricate.
Fundatiile continu turnate monolit
Ele pot fi turnate din:
1. Zidarie piatra Sparta

2. Beton ciclopian
3. Beton simplu
4. Beton armat
Dupa forma sectiuni transversal ele pot fii:
1.
fundatii dreptunghiulare-unde latimea este aceeasi cu grosimea,cel mai mic
element din fundatie trebuie sa fie 13 ,C-retragerea fundatiei,B-latimea talpii
fundatiei,

-grosimea
fundatiei,b-grosimea
peretelui
fundatiei.

2.Fundatie cu evozorie trapezoidala-la care trecerea de la grosimea peretelui la

talpa se face se face cu niste planuri inclinate

3 Fundatii in trepte- pot fi cu o treapta sau mai multe,latimea depinde de

materialul folosit si -unghiul de repartizarea tensiunilor interioare.

Fundatii continu din elemente prefabricate:

1.cu pereti din zidarie portanta sau cu pereti si scheleti autoportanti:
talpa de fundatie trapezoidala

2.Fundatie prefabricate pentru cladirile din panourii marii,cladirile pe talpile de

fundatie se monteaza in panou de soclu.Talpa se pune descongestionat,unde la
sigur nu vor fi cutremure de pamint.
Izolatia hidrofuga a peretilor subsolului pentru diferite cote ale apelor freatice
Pentru a preveni efectele meteorologice ale aper asupra elementelor si constructiilor
aceasta se protejeaza prin hidroizolatie sau izolatie hidrofuga
Tipuri de izolatii hidroguga:
a) Izolatie rigide din betone si tencuiala cu grad ridicat de impearmibilitate ;
b) Izolatii metalice se realizeaza din foi metalice (otel,plumb,aluminiu) imbinate
prin lipire sau sudare;
c) Izolatii bituminoase care se impart :
1. Izolatii vopsite care se executa contra umeditatii naturale a pamintului la
fundatii si subsoluri sau ca bariera contra vapori laterare. Se realizeaza din bucati
din bitum dizolvate in benzina, particuli din bitum se aplica prin vopsire, stropire
sau vopsire;
2. Izolatii plastice se executa din particule bituminoase si carton sau pinza
bituminoasa;
3. Izolatie mixte ( bituminoase cu o izolatie metalica)
Cantitatea si calitatea hidroizolatiilor depinde de apele freatice.Pentru
excluderea patrunderi apelor freatice in subsol se folosesc 3 metode:
1.Cind cota apelor freatice poate sa ridice maxim 20 cm de la cota pardoselii
2.Cind cota apelor freatice variaza de la 200-800(pina la 1000)
3.Cind cota apelor freatice depaseste 1000

1.pardosea
2.hidroizolare verticala
3.Sapa de mortar
4Placa de beton
6.Zid de protectie de caramida
8.Pireu de beton 1-1.5 m.l

BILETUL.3.Constructiile in zonele seismic.Esenta

cutremurilor de pamint.Masuri de sistematizare si masurii
constructive antiseismice
In regiunile seismice este nevoie de proiectat cladiri simetrice, cu distribuirea
regulate a constructiilor si utilizarea rigiditatilor egale.
In cazurile cind cladirea are o forma complicata ea trebuie impartita in figure
simple cu ajutorul rosturilor antiseismice.
Una din cerintele principale la alcatuirea solutiilor prin sistematizarea spatiala este
ca peretii portanti trebuie sa fie prelungiti pe tot perimetrul cladirii.
La cladirile din zidarie se limiteza dimensiunile golurilor si spaletelor.
Scheme constructive in regiunile seismice.
In dependent de tipul principalelor elemente constructive, cladirile din punct de
vedere a seismicitatii se impart in 2 grupe:
1. Cladiri rigide
2. Cladiri flexibile
Cladirile cu schema constructiva rigida:
a) Cladiri cu schelet si umplutura din blocuri mici de calcar. Acest tip dse
utilizeaza destul de des in Moldova pentru cladirile pina la 9 nivele. In ele
sarcinile seismice sunt preluate atit de constructiile de beton armat cit si de peretii
din zidarie. La executarea acestei cladiri trebuie de luat in seama urmatoarele
reguli:
- Mai intii se zidesc peretii si ulterior se betoneaza stilpii peretilor.
- Riglele si planseele este de droit de executat din beton armat monolit. Cind
planseele dunt din placi prefabricate este necesar de utilizat placi special cu
indecele C. Marca blocurilor din calcar trebuie sa fie >M35 si marca mortarului
>M50
b) Cladiri din panouri mari se utilizeaza pentru cladiri pina la 14 nivele si sunt
de 2 tipuri:
- Figure
- Cellular
Rigiditatea cladirilor din panouri mari in mare parte depinde de calitatea rosturilor.
In Moldova se utilizeaza rosturi monolite care dupa cutremurul din 1976 si 1986
au demonstrate ca se comporta destul de bine.
c) Cladiri monolitecu pereti portanti monolii. Aceste cladiri sunt cele mai
preferate pentru regiune seismica.
Cladiri cu schema constructiva flexibila. Exista de 2 tipuri.
a) Cu schelet complet
b) Cu schelet interior (necomplet).
In cladirile cu schelet complet distribuirea sarcinilor si rigiditatilor este relative
uniforma. Din punct de vedere al rezistentei contra cutremurilor de pamint mai
preferabile sunt cladirile cu cadre incrucisate. Cladirile cu schelet interior se
utilizeaza numai pentru cladirile cu 2 nivele.

Dupa modul de preluare a sarcinilor seismice cladirile cu schelet se impart in 3

grupe:
1. Cladiri in cadre rigide. Sarcinile vertical si orizontale sunt luate de toate
elementele cladirii care sunt unite rigid intre ele.
Avantaje:
- Simplicitatea de executie.
- Optimale economic
Dezavantaje:
- Elementele sunt incarcate diferit pe vertical.
- Sunt sensibile la tasari neuniforme.
2. Cadre articulate cu contravintuiri.
Avantaje:
- Sunt excluse nodurile rigide.
- Toate elementele orizontale sunt egale
- Sunt posibile tasari neuniforme
Dezavantaje:
- Mai costisitoare
- Contravintuirile micsoreaza spatiile libere
In aceste cladiri sarcinile vertical sunt preluate
de stilpi iar sarcinile orizontale de contravintuiri.
3.Cadre rigide cu contravintuiri. Se utilizeaza pentru
cladiri de mare inaltime.

Masuri de sistematizare si masuri constructive antiseismice.

La proiectarea cladirilor in zonele seismice este necesar de a utiliza materiale ,

constructii si scheme constructive care sa asigure o sarcina seismica minimala.
Pentru aceasta se folosesc urmatoarele procedee ingineresti:
a) Utilizarea pentru constructiile portante a materialelor usoare si rezistente.
b) Utilizarea elementelor de inchidere suspendate.
c) Majorarea flexibilitatii.
d) In cladirile cu schema constructive rigida, micsorarea maxima a masei
cladirei.
Pentru cladiri unicale se utilizeaza un sir de metode de adoptare a lor la actiuni
seismice:
a)
b)
c)
d)

Fundatii cu amortizare
Fundatii pe role
Centura alunecatoare pe fundatii
Utilizarea stingatoarelor de oscilatii

Centuri antiseismice
Cercetarile executate in timpul cutremureleor de pamint au stabilit ca rigiditatea
cladirii in intregime, in mare parte depinde de rigiditatea planseelor.
Pentru a majora rezistenta cladirilor la cutremurile de pamint , la fiecare nivel pe
perimetrul planseelor se prevad centuri anitseismice care asigura urmatoarele
conditii:
1. Asigura rezistenta care nu permite peretilor sa se distruga la colturi si
intersectii.
2. Nu permite peretilor de a se deforma cind oscileaza perpendicular planului
lor.
3. Micsoreaza posibilitatea de cadere a blocurilor peretilor.
4. Niveleaza perioada oscilatiilor a constructiilor cu rigiditati diferite.
5. Asigura lucrul spatial al cladirii in intregime.
Centurile antiseismice permit de a utiliza rational capacitatea portanta a
constructiilor vertical la lovitura seismica.
Constructia centurilor antiseismice se executa din beton armat cu armaturile
continue. Cind planseele sunt monolite, centurile nu sunt obligatorii, cu conditia ca
planseele sunt unite rigid cu elementele veritcale portante.
In cladirile de panouri prefabricate deosebim 3 tipuri de centuri antiseismice:

Esenta cutremurilor de pamint

Pamantul, care se afla intr-o permanenta miscare, poseda o structura interna destul
de complicate.In acest context, continentele se deplaseaza continuu si lent
producand modificari ale scoartei terestre in urma acumularilor energetice n roci
si a eruptiilor vulcanice, generatoare de rupturi si prabusiri de amploare in
interiorul litosferei. Aceste fenomene se manifesta periodic in crusta terestra prin
miscari bruste si violente care sunt inregistrate la suprafata libera a terenului sub
forma cutremurelor de pamant.
Cu privire la sursa care genereaza cutremure puternice admit doua categorii de
mecanisme posibile de producere, si anume:
- cutremure vulcanice datorate eruptiilor vulcanice;
- cutremure tectonice datorate unor modificari structurale importante ale scoartei
terestre (insotite de fenomene de rupere de faliere).

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonica, energia pe care o

elibereaza se extinde pe zone intinse de la suprafata terestra. Socul seismic se
produce ca urmare a unor fracturi ale scoartei care vin in contact intr-un plan mai
slab in care s-au acumulat in decursul timpului deformarii elastice extrem de mari.
Eliberarea brusca a energiei de deformare, transformata instantaneu in energie
cinetica, genereaza unde elastice care se propaga radial in toate directiile, iar prin
procese de reflexie i de refractie ajung la suprafata Pamantului. Punctul teoretic
in care se produce ruptura initiala (in realitate exista o zona de fractura) se
numeste focar sau hipocentru.
Punctul situat la suprafata Pamantului, pe verticala focarului, poarta denumirea de
epicentrul cutremurului. Localizarea pozitiei focarului si epicentrului se obtine pe
baza prelucrarii inregistrarilor miscarii seismice in statii echipate cu aparatura
specifica.
In functie de pozitia focarulu, exprimata prin distanta pana la epicentru numita
adancime sau profunzime, cutremurele se clasifica astfel:
- Cutremure crustale (normale), avand focarul situat pana la 70 km adancime, se
afla in limitele 0< H<70 km. Aceste cutremure, care reprezinta peste 90 % din
cutremurele care se produc lume, au o durata semnificativa relativ redusa, iar
perioadele predominante specifice mecanismului de focar sunt in general scurte.
Desi, sunt extrem de violente, cutremurele crustale afecteaza zone destul de
limitate la suprafata Pamantului
- Cutremure subcrustale (intermediare) au focarul localizat in limitele 70<H<300
km. Durata acestor cutremure este moderata, iar perioadele predominante mai
lungi, in timp ce aria de manifestare este mult mai mare.
- Cutremure de adancime (de profunzime) s-au semnalat in limitele 300<HA<700
km. Experienta acestor categorii de cutremure este mai redusa, existand unele
informatii cu privire la durata (care este ceva mai mare) si la perioadele
predominante (care sunt lungi).
Cutremurele tectonice au ca origine fie fenomenul de faliere, fie fenomenul de
subductie al placilor continentale. Cutremurele violente generate de fractura
rocilor se datoreaza miscarilor produse in lungul unui plan de rupere, insotite de
eliberarea brusca a unei energii imense. Aceste planuri de rupere se numesc falii,
iar in momentul ruperii instantanee, capacitatea rocii respective a atins valoarea
limita peste care nu mai este capabila sa mai acumuleze deformatii elastice sau
energie elastica de deformatie. In general cutremurele se produc in lungul aceleasi
falii, ceea ce caracterizeaza fenomenul de persistenta a genezei miscarilor
seismice.
Teoria placilor tectonice de data recenta, sustine ca prin comprimarea puternica,
care se manifesta la contactul dintre placile continentale, se produc deplasari mari
fie datorita cedarilor in urma strivirii rocilor, fie datorita fenomenului de subductie
(alunecarea relativa a unei placi sub cealalta). Energia eliberata brusc din focar in

momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propaga in toate directiile sub

forma unor unde elastice, denumite unde seismice. Aceste unde sunt de doua
categorii:
- Unde de adancime care pot fi de tip longitudinal sau de dilatatie (numite unde
primare SI) si de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare S);
- Unde superficiale, de tip Raylegh (R) si Lowe (O) si unde lungi (L).
Undele seismice de adancime se produc in interiorul Pamantului si se transmit din
focar spre suprafata libera a terenului. Vitezele de propagare ale acestor unde
depind de caracteristicile geologice ale mediului si cresc cu adancimea.
In cazul undelor primare (SI - longitudinale), particulele materiale oscileaza in
directia propagarii, iar in cazul undelor secundare (S transversale), intr-un plan
perpendicular pe directia propagarii. Intrucat directia de propagare devine aproape
verticala in vecinatatea suprafetei libere a terenului, undele S (transversale) produc
cele mai importante efecte inertiale asupra constructiilor. Amplitudinile miscarii
terenului scad pe masura departarii de epicentru, dar pot creste de la baza pana la
suprafata in cazul depozitelor geologice aluvionare si afanate. Energia
corespunzatoare perioadelor scurte se disipeaza, iar energia componentelor cu
perioade lungi devine predominanta, avand in vedere si rolul de filtru dinamic pe
care-l are mediul de propagare.

Biletul 4.Pereti cladirilor civile.Actiuni.Exigente atasare

peretilor.Clasificari.Alcatuirea peretilor din zidarie,caramida
si blocuri din piatra naturala si artificiala.
Zidaria se executa din urmatoarele materiale:
2.

Blocuri mici din calcar lacustru(cotilet)

Blocuri mari din calcar lacustru

3.

Caramida de argila arsa plina (caramida modulara )

4.

Caramida perforata pentru pereti interior

5.

Caramida cu goluri

6.

Blocuri ceramice

1.

Fortanul pentru constructii portante nu poate fi folosit, fiindca nu au gelivitatea

necesara nici pentru peretii exteriori. In zidarie blocurile ,pietrele se aseaza unele
linga altele formind rinduri orizontale suprapuse pe verticala pentru teserea
rosturilor. In zidarie pietrele pot fi :
1. Amplasate pe muchie

Pe cant pe latime in lungime

3. Pe latime in curmezis.
2.

Suprafata exterioara a zidariei sa numeste parament,iar in fata vazuta se numeste

apareiaj.Dimensiunea vazuta pe apareiaj se numeste lungime iar dimensiunea pe
fata vazuta este coada. Un rind oriozontal de zidarie se numeste asiza. Distributia
pe verticala a asizelor se numeste elevatie.Rosturile pot fi :
1. Pline
2. Decorativ scoase inafara
3. Decorativ lasate inautru cu o dimensiune oarecare.

Zidaria poate fi realizata prin tesere in lant sau in mai multe rinduri. (nu mai mult
de 6)
Grosimea peretelui de zidarie.
Peretele din caramida poate fi intro caramida cu grosimea de 250 mm dintro
caramida si jumatate si din doua caramizi.

In zonele fara seismicitate pot fi executate zidariei mixte :

1.

Caramizi si beton usor.

izolare termica
Rezistenta termica este
metalice
de 2 ori mai mare decit in
variantele anterioare.

2. Caramizi cu umplutura

3. Caramizile cu

termica. Aici poate fi :

din placi eclise

zgura, vata mineral,

Penoplastul

4. Cu goluri umplute .
Eclisele metalice se pun peste 5-6 rinduri (exemplele 1-3 , sunt folosite in RM ) .
Peretii din zidarie pot avea urmatoarele elemente :
1. Soclu
2. Goluri ptr usi si ferestre
3. Cornise
4. Parapete
Soclu reprezinta distanta de la cota 0.00 pina la cota terenului natural.

Izolarea hidrofuga nu trebuie sa fie mai mare decit pardoseaua . Cusacii sunt pe
caramizii cu h numai >100 mm. Pe cusaci se amplaseaza scinduri cu lamba si
cusac. Soclu trebuie facut cu oale de scoclu sau piata naturala. Partea de sus
trebuie limitata cu o piatra numita lacrimar ce intra in zidarie. Golul din zidarie se
acopera cu boiandrugi din:
1.

Lemn

2.

Piatra naturala
Caramida

3.

4.

Metal

Beton armat
Boiandrugii pot fi din beton armat, din elemnete prefabricate sau pot fi turnati
monolit .Cei mai raspinditi sunt buiandrugii din bare.
5.

Pentru pereti autoportanti (a) si pentru incarcari mari (b)

In zonele cu seismicitatea 8 sau mai mult , boiandrugii se vor executa in

exclusivitate din beton si monolit si se vor comasa cu centuri antiseismice.

Cornisele reprezinta niste elemente ornamentale decorative ale peretilor amplasate

la partea superioara sub streasina sau de etaje, care ies inafara fatadei pentru
indepartarea apelor meteorice iar in al doilea rind avind functia de a sublinia
plastica fatadei.

Biletul 5.Cladiri din panouri marii prefabricate.Sisteme

constructive.Dezaxarii.Elemente componente.Acoperis cu
piod cal si rece.
Cladirile din panourii mari prefabricate (CPMP) se numesc constructii la
care sunt alcatuite din elemente prefabricate,care inchid din exterior cel putin o
incapere pe vertical si una orizontala,iar din interior cel putin o incapere.
Elementele din plansee si toate celelalte constructii auxiliare (parapete de balcon,
corpurii de ventilare, scarii, grupe sanitare, ascensoare) se indeplinesc tot din
elemente prefabricate. Cladirile din PMP nu sunt sovetice,dar arhitectura e
sovetica,dar primile au fost construite in URSS de catre nemtii inainte de II raz.
mondial pentru a exclude lucru de manopera,initial erau facute din piatra calcarlacustru. Cele mai multe cladiri au fost in Anglia la ele lucrarile de finisare sunt mai
problematice.
Constructiile CPMR se face dupa serii tipice pentru fiecare tip de
cladire,elementele sunt de la aceeasi uzina, cu toate ca proiectele se fac de fiecare
data.
1. Sunt 3 serii de 143:
-seria 143 de Chisinau
-seria 143 de Cahul
-seria 143 de Drochia
2. Alt tip este seria 474
3. Seria 135 (caminul)
4. Seria 92 (Baltii)
5. Seria 98 (Tiraspol,Bender)
Scheme constructive
1. Tip fagure
- pereti portanti sunt cei transversali si - este cea mai buna serie pentru zonele
pot fi cei interiori longitudionali
seismice
- traveia peretilor transversali este mica si
constanta 3.3.....3,6(mai rar 4,2)
- pereti exteriori si autoportantii de aici
fac parte seria MS si seria 92
2. Tip celular
-schema constructiva simetrica in plan
-seria 135..3,5,6
-143 asemenea cu cea tip fagure
-elemente de planseu sunt pe cei
transversali ca si mai sus
-poate fi utilizat si pentru zonele seismice
-traveile mici sunt alterate cu traveile Pentru zonele seismice pot fi utilizate
marii
numai aceste 2 tipurii.

3. Tip cladiri inguste

- sunt pina la 5 nivele in zonele
seismice
- are diafragma
4. Tip cu pereti transversali portanti dispusii cu travee marii
-In zonele seismice se admit pina la 5 nivele

5. Sure cu 2 pereti transversalii portantii si cladiri inguste

- construite pentru refugiatii

Reguli:
1. Toate cladirile din panourii mari prefabricate trebuie sa aiba cel putin 3 pereti
structurali longitudionali (inclusiv 2 pereti longitudionali exteriori)
2. Toate structurile portante verticale trebuie sa fie contiunu pe tpata inaltimea
cladirii,de la fundatie pina la sarpanta sau pina la structura de rezistenta a invelitori.
3. Rigiditatea generala a cladirilor trebuie sa fie de valorii apropiate atit pe directie
longitudionala cit si pe directie verticala.
4. Planseile CPMP trebuie sa reprezinte o saiba rigida
CPMP lucreaza bine inpreuna,nu trebuie excluse unele piese,ele sunt mai durabile
decit cele din zidarie si cele turnate monolitfara insa excluderea unor piese.
Atentie Metalul cu betonul armat lucreaza prost.
Dezaxari

Axele in Sistemul Unic Modular la cladirii din PMP:

1. Cazul cind pereti portantii sunt atit
transversali cit si cei longitudionali

2. Cazul cind pereti portantii sunt cei

transversali, iar cei longitudionali
autoportantii.
2* pentru pereti exteriori

Este 100 pentru peretii cu grosimea

de 300 -350

Va fi 200 pentru peretii de 400

3. Rezolvarea colturilor

4. Rezolvarea rezolitelor (o portiune din camera este inafara, impreuna cu fatada)

5. Rezolvarea lojelor

1) acest perete din punct de vedere constructiv nu are nici o functie si poate fi
inlaturat fara nici o problema.
2) de obicei in acest colt apare mucegai.
3) acestea sunt folosite pentru a micsora umeditatea.
4) cateta triunghiului trebuie sa fiea egala cu grosimea peretelui exterior.
5) Pentru continuitatea peretilor exteriori se amplaseaza o rama care are si o
balustrada.
Incalzirea din interior a CPMP nu are nici un sens,cea mai eficienta este incalzirea
din exterior.

6) atunci cind este inafara e bine sa nu fie perfect lipita ci un gol pe unde sa circule
aerul.

La rosturile de deformare se pun 2 panouri.

Sueo,Renais ferestre termopan pentru case individuale care corespund
standartelor
Acvila- pentru edifici publice
Elementele componente
1. Pereti exteriori pot fii:
a) tip covrig
b) cu 2 goluri de zidarie
c) cu gol din
zidarie mixt (la balcon)

Mai pot fii:

a) dintr-un singur strat (obligatoriu):

1- strat de finisare exterior(cu dale mici de teracota),sunt di BA de cheramzit
b)din 2 straturii
1- beton usor (izolatie termica)
b) din 3 straturii cind stratul de izolatie termica este introdusa in interior.
2. Pereti interiori - se indeplinesc din panouri de beton greu
120mm - pentru odaile unui
apartament
160mm - pentru apartamente, pentru
acustica tinind cont de legea masei nu
este greseala ca pereti interiori sa fie de
160 mm
Pentru pereti interiori avem
- panourii oarbe (fara gol de
zidarie)
- Panouri cu gol de zidarie(usa)

- Panou cu boiandrugi nu este cel

pentru
ferestre,el
asigura
rigiditatea
- Panouri pentru pereti cu consola.
- Pentru zone neseismice.

3. Planseile. Planseile la CPMP sunt de 2 tipuri:

a) fisii cu goluri longitudinale (ele pot avea rezemare numai pe 2 capete opuse)

b) dar mai des sunt utilizate sectiunile cu inima plina

100,120,140,160
Panourile prefabricate sunt de 3 tipurii:
a) au rezemare pe 2 capete opuse

b) cu rezemare pe 3 capete opuse

c) cele cu rezemare pe canturi (pe 4 peretii)

4. Fundatiile ele se vor indeplini din panouri de soclu. Zidaria pe blocurii nu

talpiii prefabricate sau turnate monolit si se admite. Panoul de soclu nu se lipeste

de fundatie. La cladirile cu 10 nivele si

mai mari, deasupra subsolului se toarna
monolit.
5. Sarpantele

1.
2. blocurii pentru rezemarea canalelor de evacuare a apelor
3. canale de captare si scurgere a apelor
4. chesoane pentru asternerea izolatiei hidrofuge
Aici asiguram continuitatea pe longitudionala:
1. contra triunghiurii metalice
2. foii de azbociment
6. Scarile. Se fac din paliere prefabricate si rampe prefabricate.
Alte tipuri de scarii se folosec numai in
cazurii speciale
7. Ventilatie.
Corpurile de ventilatie nu se fac in
pereti,ele
reprezinta
blocurii
aparte,fiecare corp are o singura gura de
aspiratie,un canal merge de sus pina in
jos.Corpurile de vintelare nu sunt fixate
rigid, sub corpurile de ventilare trebuie
sa fie executate fundatii.
- La pardoselile reci cosurile ies in afara

- La pardoselile calde ies in pod

8. Grupurile sanitare. La camera de

baie peretii sunt executatii din beton de
ipsos cu tuf (ciment vulcanic). In CPMP
se interzic de executat din zidarie,trebu
din placi ca sa fie fixat de tavan,perete.
9.
Cabina ascensorului. Tot se face din elemente prefabricate,din blocurii
pe inaltimea unui etaj dar din beton armat nu pot avea nici o legatura rigida cu alte
elemente, are fundatie aparte si este turnata pe loc din beton. Balustradele,
balcoanele tot sunt din elemente prefabricate produse la aceeasi uzina.
Acoperisuri cu pod cald si rece.
Acoperisul subansamblu constructiv a cladiri,amplasate la partea eii
superioara,inpreuna cu pereti exteriori.Si alte elemente ale infrastructurii,alcatuiesc
subsistemul elementelor de inchidere.
Acoperisurile pot fi: din punct de vedere higrotermic se deosebesc:
1.
Acoperisuri cald, la care ntre straturile de izolatie termica si nvelitoare
exista un volum de aer cu temperatura apropiata de cea a aerului exterior ;
Acoperisurii cu pod cald
a-utilizabil
b-vizitabil
c- cu
mansarda

2. Acoperisuri reci, la care izolatia hidrofuga face corp comun cu

straturile inferioare ale acoperisului . Acestea pot fi compacte sau
ventilate, n ultimul caz fiind prevazute cu o retea de canale care vin n
contact cu exteriorul.
Aoperisurii plate
a-nevintilat
b-ventilat

1- planseu; 2- izolatie termica;3-invelitoare;4-retea de canale pentru

aerare;5-strat de panta

Stratul de izolatie termica se dispune numai la acoperisurile care

limiteaza spatii ncalzite. Se realizeaza din materiale usoare, bune
izolatoare termic, cum ar fi: placi din betoane usoare; produse de vata
minerala; spume ntarite din mase plastice (polistiren expandat,
poliuretan etc.); diverse materiale granulare (zgura, granulit etc.).
Stratul termoizolant limiteaza schimbul de caldura ntre mediile pe
care le separa, dar n acelasi timp, grosimea si pozitia lui influenteaza
fenomenul de condens si de migratie a vaporilor de apa prin acoperis.
Pozitia optima a termoizolatiei este ct mai aproape de nvelitoare,
putnd fi dispusa sub aceasta sau suportul ei, functie de natura
materialului termoizolant. n acest fel acoperisul are o buna inertie
termica, iar straturile sale rigide sunt supuse la variatii mici de
temperatura, reducndu-se n acelasi timp si importanta fenomenului de
condensare. Grosimea termoizolatiei rezulta din calcul, depinznd de
zona climatica n care este amplasata cladirea si de anumiti factori care
caracterizeaza confortul si economia de energie.

INTREBAREA 6Cladiri cu deschideri mari din cadre si

arcuri cu impingeri laterale.Bolti.Principii de alcatuire.
Cladiri cu deschideri mari pot fi din:constructii plane si constructii spatiale
Constructii plane sunt:1.constructii plane fara impingeri laterale.Stilpii sunt introdusi in fundatie iar fermele
pe stilpi.

2.Constructii plane cu impingeri laterale sunt realizate sub forma de cadre si impingeri cu arcuri.

Rigide unite cu fundatia.

Rigide unite cu fundatia

Cu 2 articulatii.

Cu 3 articulatii

Cea mai raspindita deschidere este de 24,30m.Cea mai mare deschidere

de 46m din beton armat.
Parametrii cadrelor si arcurilor cu impingeri laterale:
Tipul constructiei
raportul

Cadru
L/

Nr.de
articulatii

Fara
artic.
Cu2artic.
Cu
3artic.

30

L/
1
-

L /
2
-

L/

40

L /
1
-

L/
2
-

25
20

50
40

40

35
30

70
60

60

Proprietati din beton armat-b=( )

2
4
-inaltimea sectiunii
le mai bune sunt considerate constructiile cu articulatii pentru
excluderae impingerilor laterale pot fi folosite console sau arc butante.
Bolti-Constructiile in bolta pot fi considerate niste arcuri cu sectiune
inalta.Aceste constructii sunt indeplinite atit din beton armat cit si din
metal.

Boltile pot fi:Bolti netede

Bolti cu nervure

Bolti cupole

Bolti palate

Bolti cu cute

Unde sunt bolti multiple apar impingeri doar la margini si atunci se

pune perete exterior.

Biletul 7 .Planeele cldirilor civile

1.
2.
3.
4.
5.
6.
1.

Condiii tehnice i clasificri

Planee pe grinzi de lemn
Planee pe grinzi din beton armat
Planee pe grinzi de metal
Planee din grinzi prefabricate cu goluri rotunde i panouri prefabricate
Planee turnate monolit.
Condiii tehnice i clasificri
Planeele sint subansamblurile structurilor cldirilor care mpart construcia
pe vertical, sau o nchid pe aceasta la partea superioar, avnd totodat funcia
de ransmite aciunile orizontale i verticale ce le revin construciilor portante
verticale a cldirilor.
Structura planeului este alctuit din 3 componente:

- Structura de rezisten a planeului

- Constrcia tavanului
- Construcia pardoselei.

La proiectarea i construcia planeului trebuie s se in cont de urmatoarele

condiii:
1.

2.

3.

4.

Condiia de responsabilitate
Grad de durabilitate
Grad de rezisten la foc
Condiii mecanice
Capacitate portant
Grad de oboseala
Grad de deforabilitate
Condiii fizice i sanitaroigienice
Rezistena la transfer de cldura
Rezistena acustic (rspndirea zgomotului)
Permeabilitatea la ap i la difuzia vaporilor
Igiena pardoselei i a tavanului
Condiii ecnomico- organizatorice
Consum ct mai redus de materiale
O modelare ct mai uniform
O tipizare i industrializare ct mai mare

1.
2.
3.
4.
5.

Dupa funcie i poziie planeele pot fi:

Intermediare
Peste subsol
Tip teras, de pod, deasupra crora e arpanta (comasate cu nvelitoarea)
Carosabile, pe care pate urcuia transportul
Speciale

Actiunile ce solicita planseul:

1)Reazimul constructiei cladirii
2)Greutatea proprie
3)Incarcari de exploatare
4)Zgomotul de impact
5)Zgomotul aerian
6)Incarcari speciale
7)Fluxul termic (piederea de caldura)
8)Difuzia vaporilor de apa
9)Permeabilitatea la aer.

Dupa materialele utilizate planseele pot fi:

-din beton armat;
-din structuri metalice;
-din lemn;
-din zidare;
-mixte;

Dupa schema constructiva planseele pot fi:

1. Din elemente identice (placi, fisii, panouri,funzi)
2. Din elemente diferite (funzi si corpuri de umplutura)
Dupa modul de executie planseele pot fi:
1. Executate integral pe santier (turnate monolit)
2. Integral prefabricate
3. Partial prefabricate si partiel turnate monolit
2. Plansee pe grinzi de lemn

1- Podine din lemn

2- Ampluura din nisip ars
3- Ungere cu argila(izolatie hidrofuga)
4- Cusac 50...600
5- Pardosea

1- Scanduri de trecere
2- Constructia tavanului
3- Izolatie termica
4- Strat de protectie

Reazemarea grinzilor pe pereti

Grinda se aseaza pe un strat de mortar de poza. Desupra ancaperilor umede,

planseele pe grinz de lemn se fac aparente, adca, grinzile raman deschise.

Deasupra grinzilor se ndeplinete cu lamb cu grosimea de 50 mm. Deasupra

scnduriise folosete tratri antiseptice. Apoi se pune 2 straturi de pnz
bitumat, lipite pe mastice de bitum (smoala) deasupra se pune un strat de
nivelare-ap de cimentcu grosimea de 25 cm, apoi un strat de mortar, apoi e
aeaz plci (dale) de ceramic.

250

Trecerea courilor de fum pentru

grinzi de lemn .

250

panglica de otel

grinzi

Din panglica de oel se execut un reazem special.

din material ignifug

cusaci
amestec de var si azbest

25

120 140 120

380

Spaiul de zidrie i construcia din lemn se va calftui cu amestec de var i

azbest. Varul are rol de liant, azbestul este cel mai rezistent la cldur.
Pardoselile se vor executa din material ignifuge pentru planeu pe etaj, pe
grinzi, trebuie s avem scnduri carosabile.
Podina din lemn poate fi nlocuita cu plci de ipsos. Aceast variant practic
nu-I posibil de realizat, dar nici nu e de dorit.

3. Planee pe grinzi din beton armat.

Aceste planee pot fi realizate:
1) Cu plci de umplutur din ipsos.
2) Cu corpuri de umplutur din beton uor sau blocuri ceramice.
3) Cu corpuri de umplutur din beton uor i grinzi turnate monolit.
1) Cu plci de umplutur din ipsos.
parchet

cusac

furara elastica

40

placi de ipsos

510

2. Cu corpuri de umplutura din beton usor

sapa de mortar

izolatie

O6AI
p. 150x150

40

Spatiul se umple cu niip de granulatie

fina, se

510

toarna un strat de beton care se armeaza cu o

de armatura cu diametrul 6 A I si pasul

plasa
150x150.

3. Cu corpuri de umplutur din beton uor i grinzi turnate monolit.

Se instaleaza o plasa de metal apoi se
betoneaza. Monolitul se toarna pe etape
sau tot odata. In calitate de umlutura se
folosesc blocuri din betn usor sau
ceramice.

Restul straturilor se efectuiaza ca variant precedent. In unele cazuri cind

lipsesc corpurile de umplutura se dispune pe mai multe grinzi alaturate.
pardosea
termoizolatie

umplutura

4. Planseu pe grinzi metalice

Acesta se folosesc foarte rar si pot fi din urmatoarele tipuri:
Profil dublu T:
pardosea

cauciuc
cusac
umplutura

Profilul dublu T poate fi inlocuit cu 2 profile U, plansele din grinzi metalice

pot utiliza si umplutura din ziare:

plasa de armatura
zgura
caramida

tavanul poate fi acoperit sau lasat pe conturi

5. Planseele din fisii prefabricate

Planseele prefabricate pot fi realizate din fisii cu goluri rotunde sau pondere
prefabricate.

(220/300,160)

1.00, 1.20, 1.50

Planseele prefabricate sunt marcate in felul urmator:

- incarcari ce nu depasesc 400-450 kg/m , pee le nu pot fi constructii, pereti
despartitori.
C- cu incarcari maximale de 600 kg/m
T- pentru incarcarile de 800 kg/m
Prima cifra este lungimea intre axe
L0=(L-100),m
A 2 cifra este latimea
In fata poate fi scris 75 fisii, 85- gradul de seismicitate
este interzis aceasta asezare,
fiindca se rupe

200

200
minim

centura seismica

Panouri prefabricate- placi cu sectiunea plina cu grosimea de 100 si mai

mult. Ele pot fi asezate chiar pe o odaie intreaga.

100,120,160

400

Plansele din panouri prefabricate se folosesc la cladiri cu panouri mari.

6. Plansee turnate monolit
Acest fel de plansee au multe avantaje, unu din el ear fi ca se executa prin
santier.
1. Plansee turnate monolit sub forma de placa

2. Plansee turnate monolit cu grinzi dispuse intr-o singura directie

grinzi de consolidare

3. Plansee cu nervure dese

4. Plansee cu grinzi principale si grinzi auxiliare
5. Plansee de tip ciupearca
ele sunt folosite la
cladirile cu schelet

6. Plansee de tip dala

cind o placa se
aseaza pe 4 stilpi

7. Plansee chesonate

Biletul 8. Cladiri din panouri mari prefabricate.

Definiti,clasificarii,elemente componente.Rosturi
verticale si rosturi orizontale. Etansarea peretilor
exteriori si a rosturilor.
Cladiri din panouri mari prefabricate-constructiile care sint alcatuite din
elemente prefabricate verticale care inchid din exterior cel putin o incapere pe
verticala si una pe orizontala, iar din interior cel putin o incapere.
Rosturi verticale si rosturi orizontale.
Rost vertical-imbinarea dintre panourile peretilor, fiind vazuta in sectiune
orizontala. Rosturile verticale se fac sub forma de stilpisori din beton armat turnat
monolit cu armatura longitudinala amplasata conform calcului si gradului de
seismicitate:

In consecinta avem cladiri turnate schelet cu panouri prefabricate.Imbinarile

peretilor pot fi de 4 tipuri pentru zonele nesesmice adica cu grad 6.
Pentru zonele sesmice sunt adica cu 7 blocuri si mai mult sunt 2 metode de
imbinare:
Pentru zone nesesmice:
1.Imbinarea pentru sudura

Din panouri sunt scaose scoabe (1)Este unicul caz cind peretele interiortrece in
launtru si in aceasta parte se aseaza o piesa inglobata (2)cu o eclisa(3)bara de
armatura care se sudiaza cu capetele marginale iar cu mijlocul de aceasta pesa
inglobata.Ele se fac in 2 locuri joss i sus apoi tot acest spatiu se betoneaza si se
executa lucrarile de etansare.
2.Imbinarea pentru bucle (scoabe)

Din panoul peretelui sunt scoase bucle de montaj (1)apoi este pusa o pesa
inglobata cu gaura la mijloc (4)din peretele interior tot este scoasa o bucla de
montaj (5)apoi de asupra se monteaza cite o scoaba care uneste toate buclele si se
betoneaza.
3.Imbinarea pentru surceburi.

Panourile sunt cu niste pese inglobate cu bulon(7)care are filet apoi se imbraca un
cornier(8)care se prinde cu buloane.La peretele interior alta piesa inglobata sub
forma de placa(9)se prinde de cornier prin surubare apoi se betoneaza.
4.Imbinarea prin sisteme de autofixare.

Peretii au scoase niste console cu o teava unde teava este taiata15iar cealalta
are o teava ca si prima dar cu un diametru mai mic.
-Nu este buna pentru zonele seismice.Toate aceste imbinari sunt greu de montat
si nu sunt foarte eficiente.
Pentru zonele seismice se folosesc:
1.Imbinarea romineasca pentru conditii seismice.

In acest caz din panourile peretilor exterior sunt scoase mustati de armature(1)cel
putin din 4 locuri pe vertical,tot asa si din peretele interior, aceste mustati se
prind cu eclise din bara de armature(2),la peretele interior mustatile sunt prinse

cu bucla de armature(3)sip e vertical se instaleaza 4 fire de armature cu

1218 Clasa A III in functie de seismicitate.

Aceasta metoda a fost folosita pentru I-a data de romani.Mai mult din jumatate de
cladire sunt cu 1fir de armatura.Toate imbinarile pot fi concentrate pe perimetru
sau pot fi distribuite.
Pentru zonele nesesmice imbinarile se fac in colturi iar pentru zonele seismice
imbinarile se fac pe perimetru.

Dupa forma geometrica imbinarile vertical pot fi:

1)cu rost neted

2)cu rost cu capat profilat(rost fara pene)

3)cu rost cu pene

1.Cu rost neted este nerezistent din punct de vedere al aderentii betonului.
2.Cu o adincitura e mai mare aderenta dar nu are cea dorita.
3.Rost cu pene. Avem si capa profilat si pene astfel apare aderenta elastic mai
buna.Nu se sudeaza armature astfel constructia este elastic.
(Tot
ce este rigid se strica)
-Betonul di umplutura rosturilor trebuie sa fie cel putin cu o clasa mai superioara
decit betonul din care sunt executate panourile.
-Grupul sanitar nu este este constructia portanta si nu se leaga de panou. Rostul
mai include si alte elemente.
Alcatuirea constructiva a rosturilor orizontale.
Rosturile orizontale-sunt imbinariledintre panourileplanseului si peretilor vazute
in sectiune.Incarcarile se transmit de la constructia superioara la cea inferioara.
Imbinarile orizontale (IO)pot fi realizate pentru urmatoarele metode:
1.prin contact:transmiterea se face perete-perete.

2.Imbinarea prin platform:are loc cind incarcarilese transmit prin intermediul

elementului de planseu

3.Imbinare mixta.

4.Imbinare turnata monolit pentru zonele seismice.

Fragment din plan

Uneori armatura este amplasata vertical:

Etansarea(ermetizarea) peretilor exteriori si a rosturilor

Excluderea infiltratiilor de apa din cimpul panourilor se face prin metodele:
1.Placarea suprafetei exterioare cu dale ceramice mici amplasate deasupra unei
plase de armatura cu diametre dese.
2.Acoperirea fetelor exterioare a panourilor cu chituri si vopsele elasitice
deasupra uinui strat de finisare de mortar de ciment armat cu plase de armatura cu
ochiuri dese si diametre mici.
3.Tratarea fetelor exterioare a peretilor cu pelicule hidrofuge.
4.Prelucrarea fetelor exterioare cu substante rasinoase, faza de reconstructie.
Pentru excluderea infiltratiilor de umiditate prin rosturi se foloseste ermetizarea
acestora prin sisteme cu rosturi deschise.
I.Etansarea cu rost inchis

1.Strat de pinza bitumata (ruberoid sau alt material cu prorietati identice);

2.Strat de izolatie termica;

3.Beton de monolitizare;
4.Strat de etansare si izolare termica (jgut de porozol);
5.Rostul se inchide prin calafatuire cu chit elastic.
Etansarea cu rost inchis este buna pentru zonele cu clima temperata.
Dezavantaj-termenul de exploatare nu depaseste 5 ani,
Excluderea partiala a neajunsului poate fi pentru zonele tropicale prin folosirea
etansarii cu rost deschis.
II.Etansarea cu rost deschis

1.Strat de pinza bitumata (ruberoid sau alt material cu prorietati identice);

2.Strat de izolatie termica;
3.Beton de monolitizare;
4.Strat de mortar (PVA);
5.In spate se aseaza un lacrimar (cornier);
6.Panglica de evacuare a apei din rost;
7.Panglica elastica de etansare.
Pentru zonele cu umiditate excesiva pot fi folosite sisteme de etansare cu 2 goluri
de decompresie (drenaj), unul in spatele celuilalt.

Bilet 9.Structuri cu deschideri mari :pinze subtiri,cupole,

pinze cutate.
Structuri spatiale cu pereti subtiri se numesc constructiile forma carora le
asigura rigiditatea si permite micsorarea pina la minim 3-5 cm a grosimii.
Aceste structure sunt reprezentate de constructii in pinze subtiri si constructii
cutate.
Se numesc constructii cu pinze subtiri corpurile geometrice marginite de
suprafete curbe grosimea carora este cu mult mai mica in comparative cu
celelalte dimensiuni.
Se numesc constructii cutate corpurile geometrice alcatuite din placi subtiri
unite rigid intre ele sub un unghi oarecare.
Pinze subtiri

1. Pinza subtire cilindrica

2. Pinza subtire conoidala

3. Pinza subtire conica-orizontala

4 Pinza subtire conica verticala

Pinze subtiri cu curbura pozitiva

1. Bolta cu curbura dubla (bolta in leagan)

2. tor

3. bolta sferica

4.bolta cu pandative

Pinze subtiri cu curbura negative

1. Paraboloid hiperbolic prismatic

2. Paraboloid hiperbolic cilindric

3. In forma de pilnie

Cele mai raspindite constructii in care se utilizeaza pinzile subtiri sunt boltile.
Exista urmatoarele tipuri de bolti:
1. Cu deschidere mare

2. Cu unghi multiplu

3. Reticulara

unde 5- element prefabricat

Elemente cutate
Cutele spre deosebire de bolti sunt alcatuite din pinze subtiri plane unite rigid
intre ele sub diferite unghiuri. Daca sectiunea cutelor ramine aceeasi de la
reazem pin ala reazem suprafata intinsa se numeste cuta prismatica. Deosebim 2
tipuri de cute prismatice.
1 Suprafata cutata in dinti de fierestrau

2 Suprafata cutata in dinti in trapez

3 Suprafata cutata in triunghi

Suprafata in cute cu fund plat

In practica se mai intilnesc diferite tipuri de bolti executate cu ajutorul cutelor

(complexul olimpic)

Biletul 10. Acoperisurii. Actuni, definiti, clasificari. Soproane

din lemn pe scaune. Detalii.
15.Acoperisuri. Actiuni. Exigente atasaste acoperisurilor. Clasificarea
acoperisurilor. Invelitori din lemn, elemente ceramice, tabla de tinichea.
Acoperi - reprezint subansamblul constructiv al cldirii, amplasate la
partea ei superioar care mpreun cu pereii exteriori i alte elemente ale
infrastructurii, alctuite subsistemului elementelor de nchidere.
5

4
10

Acoperiurile sunt alctuite din 2 pri:

1. Structura de rezisten numit arpant;
2. Structura de nchidere numit nvelitoare.
Aciunile ce solicit acoperiul sunt:
1. Greutatea proprie.

2. ncrcri temporare (zpad, ncrcri de reparare).

3. Presiunea vntului.
4. Aspiraia vntului.
5. 6. Tensiunile termice.
7. Umiditatea provocat de precipitaii atmosferice.
8. Aciunile agresive ale mediului nconjurtor.
9. Iradiaia solar.
10. Difuzia vaporilor de ap din interior.
Acoperiurile s corespund urmtoarelor exigene:
1. S posede durabilitatea necesar.
2. S posede capacitatea portant i stabilitatea necesar.
3. S posede grad de rezistenm (termic corespunztor) la foc, corespunztor
construciei pe care o acoper.
4. S posede grad de permiabilitate (la ap) necesar.
5. S posede grad de rezisten termic corespunztor.
6. S fie rezistent la aciunile chimice i biologice ale mediului nconjurtor.
7. S posede un grad nalt de industrializare (puin lucru pe antier).
8. S posede un aspect artistic.
Acoperiurile sunt alctuite in urmtoarele straturi (de sus n jos).
1.
2.
3.
4.

nvelitoare (protecie hidrofug).

Izolare termic.
Barier contra vaporilor.
Construcia de nchidere a ultimului etaj.
Ele mai au i unele elemente accesorii:

1. Elemente pentru capacitatea i evacuarea a apelor meteorice.

2. Elemente de nchidere perimetral.
3. Elemente de iluminarea i ventilare a podului etc.
4.
panta
coama
versant
apa
dolie
streasina

picuratoare
fronton

Frontonul este peretele cuprins intre dou pante.

Dup form acoperiurile pot fi:
1. Cu suprafee curbe:

a. Cu curbur simpl sau cilindric

b. De dubl curbur
c. Din intersecii de elemente curbe

2. Acoperiuri cu suprafee plane nclinate:

a) cu o singur pant
b) in 2 pante
c) in 2 pante tip set (dini de ferestru)
d) in 4 sau mai multe pante
e) cu frnturi de pante
f) acoperiuri tip turn
a.

c.

b.

g) acoperiuri in pante mici

Cele mai rspndite snt tip
teras cu pante foarte mici, sunt
tip teras datori pantei foarte
mici, pe ele se poate circula liber.

e.

f.

g.
Acoperiurile pot fi:
1) Cu pod cald (ncepnd cu 10 nivele sint obligatorii)
2) Cu pod rece
Acoperisul subansamblu constructiv a cladiri,amplasate la partea eii
superioara,inpreuna cu pereti exteriori.Si alte elemente ale
infrastructurii,alcatuiesc subsistemul elementelor de inchidere.
Acoperisurile pot fi: din punct de vedere higrotermic se deosebesc:
3. Acoperisuri reci, la care ntre straturile de izolatie termica si
nvelitoare exista un volum de aer cu temperatura apropiata de cea a
aerului exterior ;
Acoperisurii cu pod
a-utilizabil
b-vizitabil
c- cu mansarda

4. Acoperisuri calde, la care izolatia hidrofuga face corp comun cu

straturile inferioare ale acoperisului . Acestea pot fi compacte sau
ventilate, n ultimul caz fiind prevazute cu o retea de canale care vin n
contact cu exteriorul.
Aoperisurii plate
a-nevintilat
b-ventilat

2- planseu; 2- izolatie termica;3-invelitoare;4-retea de canale pentru

aerare;5-strat de panta
3Acoperiuri cu sarpanta din lemn. Ele pot fi:
a) cu arpant din lemn pe scaune
b) cu arpante din ferme
c) cu arpante din grinzi cu inim plin

b.

arpante sub form de ferme folosite pentru deschideri mari

lemn

metal

12 m

6m

3. Acoperiuri tip teras; se fac pentru orice tip de cldiri cu orice

nalime.
a. Acoperiuri neventilate cnd toate straturile sunt amplasate peste
planeul ultimului nivel.
>40-45 cm

1.20 m

b. Acoperiuri tip teras neventilate

i=2.5%

coloana de
evacuare a
apelor meteorice

La acoperiurile tip teras nu se pune izolaia.

La acoperiurile ventilate dac circulaia aerului e mare, se face
balustrad pentru circuitul de aer.
La acoperiurile ventilate bariera contra vaporilor poate lipsi.
a.
dac i 2,5%, izolaia hidrofug va fi realizat din cel puin 4
straturi.
b. dac 2,5 i 5%, stratul se va realiza din (pnz bitumat,
hidroizolaii) din 3 straturi.
c.
dac i 5%, izolaia hidrofug se va realize din 2 straturi.

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Invelitori din elemente de azbociment.

Invelitori din foi ondulate de azbociment
Olanele semituburi
Tigla profilata (solzi)
Invelitori din tabla de tinichea
Invelitori din tabla cutata

INTREBAREA 11 Cladiri cu pereti din beton armat

monolit.Alcatuirea planseelor cladirilor cu pereti din beton
armat monolit.
Cladirile din beton armat turnat monolit se realizeaza dupa sistemul constructive
cu pereti portanti sau sistemul constructive cu schelet portant. Dupa destinatie si
marimea incaperilor cladirilor din beton armat, turnat monolit se impart in :
1. Pereti portanti continuii pe toata inaltimea cladirii, orice perete de fundatie va
fi turnat pina la acoperis;

2. Cladiri cu pereti turnati monolit amplasati pe diferite axe la diferite nivele;

3. Cu schelet monolit regulat

4. Cu schelet monolit neregulat pe vertical

Imbinariledintre peretii interior si exterior pot fi de 3 tipuri:

1. Pe capat
2. Frontale
3. Combinate
1. Pe capat: mai intii se executa peretele interior din beton greu.

2. Frontal: se executa peretele exterior apoi cel interior

3. Combinate: Executarea peretilor se face concomitant din beton armat turnat

monolit.

Planseele cladirilor cu pereti turnati monolit.

1. Imbinare prin contact
2. Imbinare prin platform
3. Imbinare combinata

1. La peretele exterior betonul planseului in acest caz se va turna in jur de 20

mm, ca sa nu fie pierderi de caldura. La pereti interior planseele pot fi turnate fara
intrerupere.
2. Partial turnat monolit partial prefabricat pentru peretele exterior nu turnam
betonul planseului pina la marginea peretelui.
3. Cu plansee prefabricate. Planseele prefabricate pot fi din fisii cu goluri
rotunde si cu sectiune plina. Aceste panouri au la capat cite o adincitura,
rezemarea nu trebuie sa fie>120 mm. Din partea superioara sunt lasate mustati de
armature. In mod obligatoriu pe perimetrul peretilor se va amplasa o carcasa
plana, trebuie de prins panou de panou. Principala legatura este de sus dar trebuie
facuta sic ea de jos. Trebuie intarita prin sudura apoi se monolitizeaza.
Imbinarea prin eclise:
Mustatile sunt aceleasi ca si la interior. Daca peretele exterior este portant la
exterior va fi montata o carcasa spatial. La interior vor fi 4 fire de armature care se
prind cu 2 eclise.
Plansee cu fasii din goluri rotunde:

Peste tot sarcina se transmite de la perete la perete. Mortarul de baza nu se

utilizeaza fiindca la faza de montaj betonul nu este intarit complet.
Cladirile cu pereti turnati monolit pot fi realizate pentru urmatoarele metode:
1. Cu pereti turnati monolit interior si exterior, realizati in cofraje glisante ( toti
peretii pe care ii avem) in acest fel se toarna marimea unui etaj intr-o zi cofrajele
se ridica treptat.
Planseele
a. Planseele sunt turnate monolit si sint realizate in cofraje de jos in sus. Dup ace
s-au construit peretii, se monteaza cofrajul si se toarna planseul dupa uscare,
cofrajul se ridica mai sus. Ca exemplu: cladirile cu 16 nivele de pe Dacia au fost
turnate in 22 zile, dar date in exploatare timp de un an.
b. Cu planseu turnate monolit realizate in cofraje de inventor de sus in jos
c. Cu plansee prefabricate monolite de jos in sus. Din Chisinau toate sunt facute
astfel. Planseele se reazema pe firele de armature din perete.
2. Cu pereti transversali si de fronton portanti, plansee turnate in cofraje spatial
mobile, retrase frontal sau in cofraje din panouri mari.
Peretii longitudinali interior se toarna monolit odata cu cei transversali, iar peretii
longitudinali exterior se indeplinesc :
a. Din beton armat turnat monolit
b. Din zidarie
c. Din panouri mari prefabricate
d. Din BCA
Executarea peretilor se face concomitant cu cea a planseelor.
Alta metoda este aceasta: Mai intii se toarna peretii, dupa intarirea betonului se
monteaza cofrajul planseului si se toarna planseului monolit sau prefabricat.
3. Cu pereti interior turnati monolit si exterior turnati monolit sau partial
prefabricate in cofraje spatial retrase in sus.

Aici planseele se indeplinesc din elemente prefabricate sau partial prefabricate.

4. Cu pereti exterior si interior turnati in cofraje spatial glesante pe nivele si
plansee prefabricate sau partial prefabricate. Cofrajul se ridica treptat apoi se
toarna planseul.

5.Ca pereti interior turnati in cofraje de inventor, pereti exterior longitudinali

prefabricate sau din zidarie si plansee prefabricate, sau din zidarie si plansee
prefabricate sau partial prefabricate.

Peretii principali sunt cei transversali, este buna pentru zonele seismic. Iar peretii
exterior sunt turnati monolit. Planseele se monteaza. Exemple sunt: Caminul de pe
str Studentilor.

5. Cu nucleele monolite de rigidizare, schelet prefabricat si plansee prefabricate.

Mijlocul turnat monolit iar in jurul ei schelet. De obicei se executa la cladirile de
mare inaltime.

6. Cu nucleu portant sau de rigidizare, turnat monolit, schelet prefabricat si

plansee turnate monolit realizate prin metoda planseelor liftate sau prin metoda
etajelor liftate. Nucleul ramine ca in cazul precedent(6), apoi se ridica numai
scheletul, numai stilpii fara planseu. La nivelul de lucru se executa planseul
ultimului etaj si se ridica in pozitia de proiect ( de acest fel sunt in Lituania si
America). Sunt cu 30- 40 % mai scumpi decit cele obisnuite. Se realizeaza in
locuri inghesuite.

Biletul 12.Cladiri de utilitate publica.Schema de

sistematizare:cu corridor,in afilda,in Sali,combinata.Masuri
antiincendiare
Principiile generale de proiectare a cladirilor de utilitate public
1 Difinitii si clasificar
2 Exigente generale atasate edificiilor publice
3 Structura de sistematizare spatiala
4 Elemente functionale.Principii generale
5 Masuri anteincendiare
1 Cladirile civile destinate altor obiective decat de locuit si in ele nu se produc nimic.
Cladirile de utilitate publica se impart in 36 de clase:
1 Cladirile institutiilor de invatamint,educatie si perfectionarea.
2 Cladirile institutiilor prescolare de timp general (case, gradinite ) curative (
gradinite pentru copii bolnavi )
specializate si comasate cu scoala primara.
3 Internatele pentru copii (cu scoala)si combinatele de pregatire profesionala.
4 Scolile polivalente(de meserie)si institutiile de perfectionare a cadrelor
muncitoresti.
5 Cladirile institutiilor de invatamint preuniversitar.
6 Cladirile institutiilor de invatamint superior.
7 Cladirile institutiilot de instruire continua.
8 Cladirile institutiilor pentru activitati extrascolare.
9 Cladirile institutiilor de cercetari stiintifice ale organizatiilor sociale si cladirile
admenistrative civile(primarii,procuratura,guvernul,presidentia)
10 Cladirile institutiilor de ocrotire a sanatatii si odihna(sanatorii)
11 Cladirie spitalelor,policlinicilor,farmaciilor si spitalelor
balneoclimatorice(sanatorii specializate).
12 Cladirile sanatatilor si profilactoriilor.
13 Cladirile institutiilor de turism si odihna.
14 Cladirile institutiilor sportive si sportului de masa publica.
15 Terenuri sportive si stadioane.
16 Cladirile stadioanelor acoperite.
17 Complexe sportive.
18 Cladirile institutiilor de cultura (caselor de cultura sia salelor de spectacol).
19 Cladirile bibliotecilor.
20 Cladirile muzeelor si centrelor expozitionale.
21 Cladirile cluburilor.
22 Cladirile teatrelor,cinematografelor,salilor de concerte.
23 Cladirile institutiilor de comert,alimentatie publica si deservire sociala a
populatiei.
24 Cladirile institutiilor de comert.
25 Cladirile institutiilor de invatamint preuniversitar.

26 Cladirile institutiilor de comert public.

27 Cladirile institutiilor de transport(parcul de autobuze).
28 Cladirile tuturor tipurilor de gari(porturi,aeroporturi).
29 Cladirile pentru deservirea pasagerilor (case de bilete,agentii de bilete).
30 Cladirile serviciilor comunale (inafara de sectiile de productie).
31 Cladirile serviciilor oficiale (case de nunti)
32 Cladirile serviciilor de exploatare a locuintelor ()
33 Cladirile hotelurilor modelurilor kampingurilor.
34 Cladirile viceilor publice.
35 Cladirile serviciilor antiincendiare.
36 Cladirile multifunctionale.
2 Exigente generale.
Cladirile de utilitate publica a urmatoarelor particularitati:
a)Diversitatea proceselor functionale in diferite cladiri si in interiorul unei cladiri.
b)Concentrarea concomitenta in cladirile de utilitate publica a unui numar mare de
oameni.
c)Pericol mare de izbucnire a incendiilor.
d)Diferite exigente sanitaroigienice pentru diferite cladiri de utilitate publica si
diferite exigente sanitaroigienice pentru unele incaperi ale cladirilor de utilitate
publica.
e)Prezenta intr-o cladire a incaperilor de diferite dimensiuni si de diferite forme.
f)Ocuparea de catre caile de comunicatie orizontale si verticale a unei
suprafete,forme mari,pina la 50% din aria totala desfasurat.
g)Solutiile constructive posibile.
h)Rolul dominant al cladirilor de utilitate publica a ansamblelor urbane.
Edificiile publice trebuie sa corespunda urmatoarelor exigente:
1 Exigente fizico-tehnice:
a)Exigente fata de mediul artificial din cladire (temperatura
aerului,umeditatea,frecventa schimbului de caldura)
b)mediul aerian
c)regimul de iluminare
d)regimul acustic
2 Exigente tenice:
a)Cerintele fata de realizarea materiala a cladirii din ce material poate fi facuta.
b)Cerinte fata de capacitate portanta a fiecarui element din cladire si a cladirii in
intregime.
c)Cerinte fata de calitatea fiecarui element si a cladirii in intregime.
d)Cerinte fata de durabilitatea fiecarui element si a cladirii in intregime.
e)Cerinte fata de utilajul tehnic si tehnico-sanitara.
f)Cerinte fata de securitatea antiincendiara.
g)Cerinte fata de (utilajul)aspectul si tipul elementelor de inchidere interioara.
3 Exigente estetice (artistice arhitecturale)
a)Exigente fata de aspectul exterior.

b)Exigente fata de locul in ansamblul urban.

c)Exigente fata de interioarele cladiri date.
3.Structura de stitematizare spatiala.
Deoarece procesul functional pentru cladirile de utilitate publica reprezinta elementul
de bazainainte de inceperea procesului de proiectare se elaboreaza schema
functionala detaliata.Pentru elaborarea schemei functionale de baza se determina
procesul functional auxiliar si complimentar si legatura dintre aceste grupuri
In baza schemeiprincipale de

baza se elaboreaza

Administratia

Alimentati
a

Schema principala detaliata.

Se face analiza pe incaperi.

Instruiere

Deservire

Odata cu elaborarea schemei se stabileste schema de sistematizare arhitecturala a

cladirii.Toate cladirile de utilitate publica pot fi executate in conformitate cu
urmatoarele scheme de sistematizare arhitecturala.
1)Scheme cu coridor central sau lateral si incaperi de formasi dimensiuni
identice.Acestea
sunt cladirile scolilor si institutiilor de proiectare,
cladiri administrative.
2)Schema celulara.Incaperile cu dimensiuni identice sunt pe perimetru iar centrul
pe comunicatii in cadrul etajelor.Aceste edificii
sunt cladiri administrative,berouri de
proiectari,studieri,centre stiincifice,
organe guvernamentale.
amfilata neregulata
3 Schema in amfilare.
Cladire in care accesul dinstr-o incapere in alta se
face dintr-o incapere in alta.
Este caracteristic pentru cladirile oficiale.
a)In palatele prezidentiale (oaspetele trece printr-un sir de incaperi)
b)cladirile muzeelor,centrelor compozitionale.
4 Schema in sali,cladiri la care baza o reprezinta o sala si in
prejurul ei celelalte incaperi,cinematograf.

Aceste sunt cinematografele,teatrele,casa de cultura.

5 Schema de sistematizare in pavilioane.
Ea reprezinta o cladire alcatuita din cateva pavilioane unite intr-un
complex comun prin intermediul unor pasaje.(pavilioane)
Blocul Nr. 9 este numit si el pavilion.
Pavilionul este o constructie aparte unita cu alte cladiri prin pasaj.
6 Schema de sistematizare combinate.

Facultate
coridor
aule