Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Avem trei programe de spalare, acestea sunt activate prin apasarea butonului START si a butonului
specific.Odata apasat butonul START , usa se blocheaza.
Primul program de spalare urmeaza urmatorii pasi:odata selectate butoanele de START si butonul
specific, se introduce apa in cuva, dupa se elibereaza detergentul in cuva, se incalzeste apa la 60C si
incepe rotirea lenta.Cuva se roteste lent timp de 30 de secunde, dupa care se evacueaza apa.Urmatoarea
etapa este data de rotirea rapida a cuvei timp de 5 secunde, dupa care programul se termina.
Al doilea program de spalare este asemanator cu primul si este dat de urmatorii pasi:odata
selectate butoanele de START si butonul specific, se introduce apa in cuva, dupa se elibereaza detergentul
in cuva, se incalzeste apa la 40C si incepe rotirea lenta.Cuva se roteste lent timp de 5 secunde, dupa care
se evacueaza apa.Urmatoarea etapa este data de rotirea rapida a cuvei timp de 5 secunde, dupa care
programul se termina.
Cel de al treilea program are urmatori
lenta timp de 20 de secunde.Dupa trecerea timpului alocat pentru rotirea lenta , se evacueaza apa din cuva
, iar aceasta incepe un nou ciclu de rotire rapida de durata de 10 secunde, dupa care programul se opreste.
Variabilele de intrare : butonul de START, butoanele ce selecteaza programul,senzorii de detectie ai
detergentului/balsamului,senzorii de temperatura ai ape si senzorii de rotatie lenta/rapida.
Soluia de automatizare:
O prima etapa de automatizare a ciclului de spalare al masinii este realizarea diagramei Grafcet
, pe baza careia functioneaza automatul programabil.
Pentru realizarea diagramei Grafcet am definit dictionarul de variabile globale :
Observatii:
Gestionarea timpului de rotire lenta/rapida s-a facut cu ajutorul a doua timere, ce au fost declarate
ca variabile globale:
t0:=TIME();
t1:=TIME();
Iar conditionarea din cadrul actiunilor de rotire lenta/rapida s-a realizat cu ajutorul conditiilor de tip:
TIME() t0 > t#30s;
TIME()-t1> t#10s;
O a doua etapa este reprezentata de creerea unei simulari ce descrie functionarea corecta a
proiectului creat.Simularea ce gestioneaza grafic procesul este editata in SFC.Acesta creeaza legatura
intre pornirea pompei, a valvei sau blocarea usii si variabilele de incrementare/decrementare.
Astfel functionalitatea masinii de spalat este data de urmatoarele linii de cod:
unde:
unde:
Pentru partea grafica am folosit elemente de grafica oferite de Codesys, carora le-am
atribuit variabile ce erau folosite in fisierul de simulare pentru a arata functionarea senzorilor si a
butoanelor.
Am ales sa afisez pe un display separate toate instrumentele ( nivel apa, nivel
temperatura,nivel detergent/balsam ) deoarece este mult mai usor de urmatit ciclul de functionare
al masinii.