Introducere

Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii romani,din cele

mai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceasta pot fi intalnite si in
operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat
roman, in lucrarea sa istoria naturalascrie si despre ciupercile bune de mancat, iar
Dioscoride ,medic si botanist grec, originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea sa Despre
mijloacele de vindecare si medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci.
La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si
aromei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si la introducerea unor specii in cultura. La nivelul
anului 1990 productia mondiala de ciuperci cultivate era de circa 3 763 000 t, China situandu-se
pe primul loc, urmata de S.U.A.In anul 1991, venitul rezultat din comertul mondial cu ciuperci
depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre speciile cultivate, primul loc il ocupa Agaricus bisporus
(champinion), urmata de Pleurotus sp.(bureti) si de Auricularia sp. si Lentinus sp.
Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cultive ciuperci, cu investitii minime, in
aceasta carte sunt prezentate sfaturi practice privind modul in care trebuie sa se lucreze pentru a
obtine recolte bune, destinate consumului familial - si nu numai.
Lucrarea de fata se adreseaza in egala masura cultivatorilor amatori si celor experimentati,
atat de la sat cat si de la oras, din sudul si din nordul tarii. Totodata, vine in sprijinul tuturor
amatorilor de ciuperci, prin indemnul de a nu se mai expune riscurilor consumului unor ciuperci
toxice, ci obtinerii unor culturi sigure in gospodaria proprie. Adresez acest indemn cu atat mai
mult, cu cat presa noastra a semnalat in ultimul timp numeroase cazuri de intoxicatii grave cu
ciuperci recoltate in flora spontana, chiar mortale - de adulti si copii - in multe dintre judetele
Romaniei.
Cultivarea ciupercilor Pleurotus debuteaza la inceputul secolului 20, primele mentionari
referindu-se la culturi in Germania si Franta.
In anul 1910 Matruchot in Franta obtine primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae
(buretele cornet) utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si udate periodic.
De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura.
In tara noastra primele culturi de Pleurotus au fost realizare incepand cu anul 1973 la I. S.
Arad si la ferma Mogosoaia a I. C. L. F. Vidra, in diferite tipuri de adaposturi, cu scopul de a se

stabili cea mai adecvata tehnologie, folosind ca substrat nutritiv diferite reziduuri agricole
(ciocalai de porumb, vrejuri de soia, de mazare, paie de grau).
Cercetarile efectuate in acest sens de Florica Trandaf si colab (1974-1976), de N.
Mateescu si colaboratorii precum si datele din literatura de specialitate scot in evidenta cele mai
reusite retete de compostare, cu aplicabilitate in conditii de productie:

vrejuri de soia 66% + ciocalai de porumb 34%;

ciocalai de porumb 92% + orz boabe 8%;
ciocalai de porumb 66% + vrejuri de soia 34%;
paie 50% + scoarta de rasinoase si foioase 50%;
ciocalai de porumb 50% + scoarta de rasinoase si foioase 50%.

Sunt cultivate 4 specii de Pleurotus si anume : Pleurotus florida sau buretele rosiatic, care
fructifica la temperaturi de pana la 25C; Pleurotus ostreatus sau buretele vanat, Pleurotus
cornucopiae care fructifica la temperaturi asemanatoare cu Pleurotus florida si Pleurotus majorcaju, care fructifica in jurul valorii de 20C.
Valoarea alimentara a ciupercilor
Ciupercile contin, pe linga apa intre 82 si 92%-substante proteice, hidrati de carbon,
lipide, vitamine si saruri minerale. Proteinele sunt comparabile cu cele din carne si au un rol
foarte important in organism, in ceea ce priveste cresterea si refacerea tesuturilor (rol plastic).De
asemenea, proteinele participa la formarea enzimelor si hormonilor, la apararea organismelor
impotriva infectiilor si pot folosi ca material energetic, in lipsa lipidelor si glucidelor. In structura
proteinelor din ciuperci sunt prezenti 10 aminoacizi esentiali care se gasesc, de obicei, in
albumina oului, caseina laptelui si gliadina din griu. Valorea nutritiva a proteinelor depinde de
digestibilitatea lor ( posibilitatea de a fi transformate si absorbite de tubul digestiv ). Hidratii de
carbon (manita, glucoza, trehaloza, glicogenul si celuloza ) apar in proportie de 6% in ciupercile
uscate si de 0,9-1% in cele proaspete. Glucidele (2,5%) din ciuperci sunt formate din glicogen,
asemanator cu cel din carnea animala.
Ciuperca este singura planta din intreg regnul vegetal care contine glicogen, fiind
denumita si carne vegetala.
Unele specii de ciuperci mai contin si substante tanante, uleiuri eterice etc. Vitaminele au
un rol complex in organism :contribuie la cresterea si dezvoltare, maresc rezistenta acestuia,
fortifica sistemul nervos etc. Ciupercile sunt singurele din regnul vegetal care contin

vitamine din complexul B(thiamina, biotina, acidul nicotinic, acidul pantotenic), vitamina
D (specifica pentru carnea de peste), vitaminele A1, C, K si PP.
Lipidele (grasimi) din ciuperci proaspete (0,5%) sunt utilizate de organism ca sursa de
energie. Un gram de lipide produce 9 calorii. Lipidele din organism transporta vitaminele A, D, B
si le asigura absorbtia pri tubul digestiv. Mai au rol de regenerare a tesuturilor, intra in alcatuirea
sistemului nervos, asigura buna functionare a glandelor(tiroida), contribuie la formarea
anticorpilor si la functionarea normala a pielii etc.
Substantele minerale (0,5% - 1,5%) din ciuperci, determinate in cenusa sunt: K(potasiu)
44 - 41%; P(fosforul) - 13,5 - 25%; SI(siliciu) - 8%. Dupa continutul in fosfor, ciupercile sunt
comparate cu carnea de peste. Magneziu, sodiul, clorul si calciu sunt mai putin reprezentate in
ciuperci, ceea ce le incadreaza printre alimentele putin sarate. Substantele minerale numite si
catalizatorii vietii sunt absolut indispensabile pentru buna functionare a organismului. Ele fac
parte din compozitia celulelor si a singelui. Ciupercile de cultura au o aciditate scazuta, fiind data
de catre acidul malic si citric. Enzimele din ciuperci si, in special, tripsina, au rol important in
digestie. Ciupercile au gust si aroma deosebite, pot fi consumate ca aliment de baza, atat de catre
persoane sanatoase, cat si de catre diabetici (nu contin amidon). Lipidele se gasesc in ele numai
sub forma combinata (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide).
Gama larga a preparatelor culinare (475 retete culinare cu ciuperci, Ioana Tudor,
1996,Ed.Tehnica), precum si posibilitatea conservarii pentru iarna, explica interesul de care se
bucura acestea.
Valoarea terapeutica a ciupercilor
Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor,
streptomicinelor etc., intr-un cuvint, a antibioticilor, care au salvat milioane de vieti umane si
animale,cercetorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare (macromicete). Dupa
ce au fost valorificate ca aliment,ciupercile au inceput sa prezinte interes si pentru medicina,
pentru prepararea diferitelor bauturi si pentru extragerea diferitelor arome.
Traditional, ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imonologice care
au inceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel, s-a observat ca, datorita continutului lor ridicat in
anumite polizaharite, au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei in peretii celulari,
ciupercile produc un efect filmogen, utilizat in industria cosmetica. In trecut s-au studiat trufele,
galbiori, ghebele, iutarii, nicoretii, rascovii s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (rascovi) si
3

Clytocybe gigantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace impotriva bacilului
tuberculozei; din Calocybe georgii (nicorete) si din Polyporus betulinus s-au izolat substante
antibiotice, iar din Marasmius rameales o substanta activa contra germenilor tifosului.
Popularitatea ciupercii parfumate Lentinus edodes, este data de calitatile gastronomice,
dar si de vitutile medicinale si anticolesterolice. Din aceasta ciuperca s-a extras polizaharidul
lentinina, capabil sa produca o regresie a tumorilor canceroase benigne. Efectul clinic benefic al
lentininei poate fi asociat cu operatii chirurgicale si terapia prin radiatii, sau cu alte
imunostimulente,cind relatia gazda-tumoare permite un astfel de tratament.
Din ciupercile Clitopilus prunulus s-a izolat, de asemenea, o substanta care inhiba
dezvoltarea tumorilor canceroase;buretele de iasca prezinta calitati hemostatice; Marasmius
oreades se recomanda pentru diabetici, iar Tricholoma sp. prezinta virtuti sudorifice, laxative,
recomandate in cura de slabire.
Cu circa 30 de ani in urma, dintr-o ciuperca japoneza (ciuperca de Honga), s-a produs un
ceai care, supus analizelor, s-a dovedit ca contine 17 acizi aminici, cu efecte benefice asupra
organismului uman.
Ciupercile de cultura, champinion, datorita continutului bogat in substante minerale, au
rol de mineralizare a organismului, fiind recomandate in stari de oboseala si anemii. Tot acestor
ciuperci li se atribuie si insusiri antibiotice.
Pregatirea substratului nutritiv celulozic pentru cultura de Pleurotus
Substratul nutritiv celulozic pentru cultura buretilor are la baza materii prime, materii
auxiliare si amendamente.
Buretii sunt capabili de a utiliza celuloza in prezenta unor apreciabile cantitati de lignina,
fapt pentru care au primit si denumirea de ciuperci xilofage. Substratul nutritiv pentru bureti nu
va trebui sa fie un compost fermentat, ca in cazul culturii de Agaricus bisporus, ci un material
celulozic bogat in polizaharide si lignina, sarac in saruri minerale esentiale (N, P, K).
Din experienta cultivatorilor amatori din tara noastra a rezultat ca s-au folosit cu bune
rezultate urmatoarele materiale:
Materii prime: rumegus de foioase, talas de foioase si conifere, frunze de foioase,
scoarta de copaci, paie de grau, orez, ciocalai de porumb, coji de floarea soarelui,
gunoi de oi, gunoi de porc.

 Materii auxiliare: deseuri de hartie, tarate de grau, faina de porumb, boabe de orz,
deseuri de bumbac, in, canepa.
Amendamente: varul pasta administrat de consistenta unei smantani, sau carbonat
de calciu (creta furajera)
Rumegusul indicat este cel de foioase (fag, stejar, plop), care in componenta viitorului
substrat nutritiv va trebui sa prezinte urmatoarele calitati:
rumegusul cu dimensiuni mai mari da rezultate mai bune comparativ cu pulberea
de rumegus
sa nu fie intrat in fermentatie, cu o culoare bruna sau neagra
sa
nu
contina
corpuri
straine
(sticla,

fier,

plastic)

Talasul indicat este de asemenea cel de foioase, cu urmatoarele caractere:

sa fie de dimensiuni mici, ceea ce creeaza o buna omogenizare a substratului
celulozic
sa nu fie innegrit, cu inceput de fermentare
Rumegusul si talasul au un continut sarac in azot comparativ cu continutul ridicat in
hidrati de carbon reprezentati prin celuloza, hemiceluloza si lignina, care constituie hrana de baza
a ciupercilor Pleurotus.
S-au obtinut rezultate bune cand s-a folosit un substrat nutritiv obtinut din rumegus de
foioase.
Frunzele de foioase utilizate sunt cel mai adesea de stejar si fag. Acestea trebuie sa fie
stranse toamna si pe cat posibil sa nu fie umezite de apa provenita din precipitatii, care
favorizeaza dezvoltarea microorganismelor fermentative.
Daca frunzele se vor folosi dupa o perioada mai indelungata, vor trebui sa fie ferite de
ploi sau alte intemperii, depozitate fie in vrac, fie in saci de hartie sau panza. Aceleasi conditii de
depozitare sunt valabile si pentru rumegus si talas.
Scoarta de copaci a inceput sa fie folosita ca o buna materie prima pentru cultura
buretilor. Ea poate fi obtinuta in urma prelucrarii trunchiurilor in exploatatiile forestiere, fiind
considerate deseu sau materie prima secundara.
Comparativ cu paiele de grau, ciocalaii de porumb sau vrejurile de floarea soarelui si soia,
scoarta de copac contine atat substante proteice cat si hidrati de carbon in cantitati sporite.
In scoarta de copaci s-a determinat ca hidratii de carbon ca xiloza, arabinoza, glucoza, manoza si
galactoza sunt prezente in cantitati insemnate fapt ce ridica valoarea nutritiva a acestui material.
Paiele de grau sau orez se folosesc de asemenea pentru continutul lor de hidrati de carbon, Sunt
utilizate atat cele provenite din baloti, cat si cele tocate la dimensiuni de pana la 10 mm.
5

Trebuie evitata tocarea prea fina a paielor, intrucat substratul care va rezulta va fi foarte
compactizat, cu o posibilitate redusa de ventilatie si retinere a apei, iar productia de ciuperci va fi
mai scazuta.
De regula, se folosesc la formarea substratului atat paie tocate, cat si paie netocate in
proportii egale.
Paiele netocate sunt indicate datorita faptului ca avand elasticitate favorizeaza formarea
unei structuri granulate a substratului nutritiv celulozic, factor de prim ordin in declansarea
fructificarii micveliului.
Ca si celelalte materii prime, paiele trebuie sa nu fie umezite, mucegaite sau intrate in
fermentatie.
Ciocalaii de porumb constituie materialul clasic pentru cultura buretilor. Pentru folosirea
ciocalailor de porumb la formarea substratului nutritiv, acestia vor trebui sa fie tocati in prealabil
la dimensiuni de 8-10 mm. Este indicat sa fie evitata tocarea la dimensiuni mai mici de 2-3 mm
deoarece ca si in cazul paielor, se creeaza conditii pentru formarea unui substrat nutritiv foarte
compact si fara o structura granulara.
Folosirea larga a ciocalailor de porumb are la baza si faptul ca pe langa hidrati de carbon
contine si proteine. Ciocalaii de porumb pot fi folositi singuri, precum si in amestec cu paiele de
porumb, rumegusul de foioase sau in amestec numai cu un material auxiliar, respectiv boabele de
orz. De starea fitosanitara a ciocalailor de porumb depinde in mare masura calitatea viitorului
substrat nutritiv.
Gunoiul de oi si de porc are o folosire ceva mai restransa in pregatirea substratului pentru
cultura

buretilor.

Este

necesar

in

special

pentru

aportul

de

substante

proteice.

Este indicat ca gunoiul de oi si de porc la folosire sa fie cat mai proaspat. In caz ca se urmareste
folosirea dupa o perioada mai indelungata se va proceda la uscarea si apoi la macinarea lui.
Substratul nutritiv care contine gunoi de oi sau de porc va trebui sa fie dezinfectat termic 72 de
ore la temperaturi de 60-65C, atat pentru distrugerea in totalitate a nematozilor, cat si pentru
eliminarea amoniacului, factor inhibitor al cresterii miceliului. De remarcat este faptul ca
amoniacul in substratul pentru bureti se evidentiaza numai in cazul in care se foloseste gunoi de
grajd.
Hartia se foloseste atat cea de ziar, cea din gospodarie cat si cea provenita din deseurile de
la tipografii. Nu necesita tocare in prealabil ci numai o buna omogenizare cu masa de compost,
dupa o imbibare in prealabil.
Hartia nu trebuie sa fie mucegaita, de aceea va trebui pastrata in conditii corespunzatoare.
6

Taratele de grau si faina de porumb sunt folosite in cantitati mici, 5-10%, pentru aportul
de substante proteice pe care il aduc.
Orzul sau ovazul boabe se foloseste ca atare sau macinat, omogenizat in masa de substrat
celulozic.
Se prefera orzul macinat intrucat atacul rozatoarelor se face mai putin simtit in acest caz.
Unii cultivatori considera orzul, ovazul, taratele sau malaiul drept un component obligatoriu al
substratului nutritiv pentru cultura buretilor, insa practica a dovedit ca pot fi obtinute rezultate si
fara aceste componente.
Deseurile de bumbac constituie de asemenea un component auxiliar al substratului
celulozic pentru ciuperci. Sunt bogate in hidrati de carbon, dintre care celuloza depaseste 80%. In
1980 studii efectuate de N. Mateescu, G. Ionita, I. Groza si Ana Badita au demonstrat importanta
surselor de azot organic in culturile de ciuperci, si recomandau utilizarea fainurilor din seminte de
bumbac si de soia, in proportie de 6-8 g/1 kg substrat in cazul fainii de bumbac si 2-4‰ in
cazul soiei. Sporurile de productie mentionate au fost de 2,5-3 kg/m2.
Amendamentele (varul sau creta furajera) sunt indispensabile oricarei retete de substrat nutritiv
pentru ciuperci. Amendamentele alcalinizeaza usor substratul si nu permite instalarea
mucegaiurilor, dintre care cel mai daunator este Trichoderma.
Trichoderma viride reprezinta o ciuperca celulolitica, care prefera o reactie mai acida a
substratului, cu pH-ul 4-6, fapt pentru care se administreaza calciu. In urma aplicarii
amendamentului de calciu, pH-ul va trebui sa fie slab, acid sau slab alcalin.
Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu
pana la 40%, dintre care 30% se datoreaza Trichoderma viride.
Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, sau din
pricina contaminarii anterioare a substratului.
Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide, arata F. Trandaf in
cercetari efectuate in anul 1989:
Benlate-0,1%
Bavistin-0,1%
Topsin M70 0,1%
Morestan 0,05%
Aceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de
Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica
a substratului, cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie. (F. Trandaf).
Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie obligatoriu
pasteurizat. N. Mateescu propune mai multe metode de tratament termic:
7

 incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o

sursa calorica, pana la atingerea valorii de 80C/4-5 ore, de 70C/36 ore sau
60C/48 ore.
turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie.
utilizarea unui generator de abur de joasa presiune
Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de
80C conduce la sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. De
asemenea, supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului.
Dupa tratament amestecul se va raci la 20-25C si abia apoi se va aseza in straturi si se va
inocula.
Foarte important: inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil este lasat
la inmuiere in bazine sau pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile. (N. Mateescu)
Cultura buretilor in solarii
Solariile sunt usor de amenajat, prin acoperire cu folie din polietilena, de preferinta de
culoare inchisa sau, in lipsa acesteia, cu rogojini. Fata de cultura din primavara, ale carei rezultate
pot fi influentate de insolatia puternica din lunile aprilie si mai, recomandam cultura din perioada
toamna-primavara. Cultura infiintata toamna, in luna septembrie, asigura incubarea miceliului
fara consum energetic (caldura), productia incepand in cursul lunii noiembrie.
Pregatirea solarului pentru cultura consta in protejarea impotriva insolatiei a foliei din
polietilena, cu cartoane plasate in interior, intre sarmele de sustinere (se poate folosi si stuf, paie,
fan etc.). Pentru aerisire se poate instala un ventilator pentru admisia aerului si dirijarea lui prin
tubulatura confectionata din folie (prin simpla rulare a acesteia) prevazuta cu fante laterale, sau
prin doua deschideri la capetele opuse ale solarului. Solarul trebuie sa fie prevazut cu instalatie de
apa potabila sau curata,in interior sau in apropiere, iar la intrare cu un spatiu tampon, tot din folie,
cu rol de uniformizare a aerului. La infiintarea culturii se urmasresc aceleasi verigi tehnologice
descrise la cultura ciupercilor Pleurotus. Repartizarea substratului insamantat poate fi facuta in
saci amplasati direct pe sol sau in lazi din care se pot forma ziduri. Specia de ciuperci Pleurotus
ostreatus prezinta rezistenta la ger, poate sa inghete la valori negative ale temperaturii, dar odata
cu cresterea acesteia isi continua dezvoltarea, fapt constatat de noi in lunile ianuarie-februarie,
cand in exterior erau 20C iar in solar-7C.
Situatiia nefavorabile intr-o ciupercarie cu Pleurotus spp.
Pentru reusita unei culturi intensive si nu numai aplicarea stricta a tehnologiei
inseamna si inlaturarea unor situatii nefavorabile, greu de sesizat in mod practic si , mai ales,
pentru un ciupercar incepator. Tratate pe lucrari, in lucrari, in flux tehnologic, acste sfaturi
8

practice sunt mai usor de urmarit, in vederea inlaturarii situatiilor nefavorabile. O singura lucrare
neaplicata la momentul optim sau gresit executata poate compromite partial sau total reusita
culturii.
Aprovizionarea cu materiale de baza si auxiliare. Materialele celulozice de baza si
auxiliare, care intra in componenta unei retete de substrat celulozic pentru cultura ciupercilor
Pleurotus spp se recomanda sa indeplineasca anumite conditii:
sa nu fie mai vechi de un an;
sa nu fie degradate prin mucegaire;
sa nu contina impuritati, corpuri straine sau reziduri petroliere.
Se recomanda ca aprovizionarea cu aceste materiale sa se faca cu putin timp inainte de a
fi folosite, sau sa fie depozitate in conditii optime, fara a se amesteca intre ele.
Maruntirea (tocare, zdrobire, macinare)
Lucrarea de maruntire se va executa in momentul inceperii pregatirii substratului. Nu se
recomanda depozitarea materialelor maruntite.
Dimensiunile de maruntire sunt in functie de materialul respectiv, astfel:
materiile prime se recomanda sa nu fie prea maruntite (paie de grau, orz, orez 2-3
cm, coicalai si tulpini de porumb-1-2 cm, vreji de soia, fasole, mazare, rapita,
cartofi 2-3 cm);
materiile auxiliare reprezentate prin concentrate de orz, ovaz, porumb, sroturi de
soia, mazare etc. pot fi transformate in uruiala;
amendamentele: carbonatul de calciu sau ipsosul sa nu contina bulgari, sa se
prezinte sub forma de praf.
Cantitatea de apa absorbita de diferite material la inmuiere
Denumirea materialului
Paie de grau netocate
Paie de grau tocate
Ciocalai de porumb tocati
Vreji de mazare
Vrezi de fasole
Rumegus
Orz boabe
Grau boabe
Puzderie de in si canepa

Greutatea in uscat
(kg)
10
10
10
10
10
10
10
10
10

Greutatea dupa
imbinare (kg)
24,0
25,0
23,3
17,5
17,5
20,0
19,0
20,0
30,5

Cantitatea de apa
absorbita (litri)
14,0
15,0
13,3
7,5
7,1
10,0
9,0
10,0
20,5

Necesarul de substrat nutritive celulozic pentru cultura ciupercilor Pleurotus sp. in solaria pe brichete
Supraf.
Tipul de sol

Dimensi/tra

Supraf.

Nr.

Dimensiuni ale

vee in m

Travee

Trave

brichetelor

(Lxl)

(m2)

i/ha

travee (m2)

Supraf.

Vol.

Nr. Brichete (buc)

Cantit. Necesar (kg) pentru:

Densit.

Bazei

Poteci

unei

brichetelo

circulati

brichet

r travee

e (m2)

e (m2)

201,8

0,0197

5x56
=1400

280x5
=1400

350-400*
**

198,1

0,0250

5x52
=260

260x4
=1040

350-400*
**

I.C.L.F. Vidra (5 randuri

5, 40x40

216,0

0,40x0,254x0,39

(m2)
14,2

de stalpi de brichete
I.C.L.F. Vidra (4 randuri

5, 40x40

216,0

0,40x0,254x0,39

17,9

de stalpi de brichete

10

Pe 1

Pe 1

Pe 1

stalp

rand

trevee

Compost
(kg/m3)

1 stalp

bricheta

(col)

1 rand

1
travee

(solar)

(solar)
6,9

34,5

1932

9660

7,9
8,8
10,0

39,5
44,0
50,0

2212
2288
2600

11060
9152
10400