12.

INFRACTIUNE SI PEDEAPSA IN LEGEA TARII

Infractiunea era tratata ca cauzarea unei daune (morale, fizice, materiale)
Pedeapsa era actiunea ce avea ca scop repararea daunei (razbunarea singelui nu mai era o
cale legala de pedepsire). Este posibil ca la pedepsirea vinovatului erau luate in
considerare virsta si sanatatea psihica a acestuia.

Infractiuni in Legea Tarii:

1. infractiuni contra personalitatii erau sanctionate cu amenzi judiciare, platite in vite,
fiind considerata cea mai grea pedeapsa. In dependenta de circumstantele comiterii
infractiunii, numarul vitelor se dubla: 6, 12, 24, 50 capete de boi.
- omorul
- cauzarea unor rani (singerinde sau cu vinatai)
2. infractiuni contra moralei, familiei, bisericii erau infractiunile care atentau la normele
morale si religioase in domeniul familiei si a religiei.
- rapirea fecioarelor cu scopul de a se casatori
- incheierea casatoriei intre rudele de grade interzise
- violul
- adulterul (numai al sotiei, si era pedepsit cu amenda judiciara in capete de vite, fiind a 3-a
cea mai grea pedeapsa din Legea Tarii)
- nasterea unui copil de catre o femeie necasatorita
- hulirea lui Dumnezeu
- erezia
- vrajitoria
- furtul averii divinizate a bisericii
3. infractiuni contra averii se caracterizeaza prin ridicarea averii fara vointa
proprietarului.
- deteriorarea avutului
- incendierea avutului
- sustragerea avutului (furtul, tilharia si jaful)
Ca pedepse a infractiunilor contra averii se cunosc:
- amenda si intoarcerea averii sau a unei alte averi echivalenta cu cea rapita, incendiata sau
deteriorata
- furtul cu legume, fructe, poame pentru consumul pe loc nu era pedespit
- se prcatica si pedeaspa defaimatoare (hotul trebuia sa fie purtat cu lucrul furat prin sat)
- nu exista pedeaspa capitala, pedepse de mutilare
- erau des utilizate pedespele pecuniare (amenzile). Amenzile judiciare erau repartizate
intre jude (o treime) si obste (doua treimi).